Page 13 - 1955-09

PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI VA
Anul VII. nr. 512
Să executăm la. timp
şi în bune condiţiuni
însămînţările de toamnă
Conditiunile naturale din acest an, ca­
racterizate printr-un regim bogat de ploi şi
cu vegetaţia întîrziată la toate culturile,
cer o mai bună pregătire a campaniei de
toamnă. Avînd în vedere faptul că vege­
taţia culturilor de toamnă este întîrziată şi
în special a porumbului, iar terenurile care
urmează să fie însămînţate cu grîu, orz şi
secară, nu se pot elibera la timp, cea mai
mare atenţie trebuie acordată pregătirii a-
celor terenuri care au fost eliberate de
alte plante ca: borceag, trifoi, cartofi şi
chiar a terenurilor ce au fost cultivate cu
păioase.
In vederea pregătirii terenului pentru în-
sămînţări, cea mai mare atenţie trebuie
acodată "transportării gunoiului şi execu­
tării arăturilor adinei.
Deoarece în toaie raioanele regiunii noas­
tre există foarte mari suprafeţe de terenuri
care n-au fost dezmiriştite în termenul in­
dicat ca optim şi ţinînd seama de faptul
că vremea e înlîrziată, organele agricole
de la comune şi punctele agricole vor lua
măsuri ca pe terenurile nedesmiriştite la
timp să se treacă direct la executarea ară­
turilor adînci. Acesiea trebuie făcute la
adîncimea de 20-22 cm. pe terenurile des­
tinate însămînţărilor de toamnă, iar pen­
tru cele destinate însămînţărilor de pri­
măvară la adîncimea cerută de planta pe
care o vom cultiva anul viitor.
Arăturile adinei, făcute pe terenurile des­
tinate însămînţărilor de toamnă se grăpeazâ
obligatoriu, concomitent cu executarea lor.
Pînă la însăminţare, arăturile adînci se
întreţin afinate şi fără buruieni prin lu­
crări executate cu grapa, extirpatorul sau
prăşitoarea. ori de cîte ori se formează
scoarţă sau răsar buruienile.
Odată cu arătura adîncă pot, şi trebuie
să se împrăştie şi îngrăşămintele pentru asi­
gurarea hranei necesare plantelor în scopul
obţinerii de recolte mari. In zonele secetoa­
se, pe terenurile destinate însămînţărilor de
toamnă, se recomandă să se dea cîte 15
tone de gunoi de grajd, bine putrezit la
hectar, iar în zonele cu terenuri mai umede
20 tone de gunoi potrivit de putrezit. Se mai
recomandă îngrăşarea cu superfosfat: 150-
200 kg. Ia hectar.
Arăturile făcute din vreme, au timp să
se aşeze, solul îşi acumulează rezerve de
apă şi hrană şi se crează condiţii favora­
bile pentru încolţirea şi răsărirea tuturor
boabelor semănate.
Dacă arăturile sînt făcute în ajunul se­
mănatului, — aşa cum din păcate fac încă
mulţi ţărani muncitoii, — sămînţa nu g ă ­
seşte un teren aşezat, rezervele de apă şi
lirană sînt foarte mici, şi ca urmare, o bună
parte din ea nu încolţeşte şi nu răsare, iar
o parte din cele ce răsar rămîn firave, pier
peste iarnă, şi cultura rămîne rară, cu plan­
te slab dezvoltate şi slab înfrăţite. Pro­
ducţiile obţinute pe terenurile lucrate ast­
fel. sînt mici şi de slabă calitate.
Avem foarte multe exemple în regiune
din loamna trecută, care dovedesc fără tă­
gadă că semănăturile de grîu făcute la
timp, în teren bine pregătit, au dat pro­
ducţii mai mari cu 5-600 şi chiar cu 1000
kg. la hectar, decît semănăturile făcute în
arături executate în preajma însămînţărilor.
in această privinţă sînt grăitoare urmă­
toarele exem ple: gospdăria colectivă „21
Decembrie“ din Pricaz, raionul Orăştie, de
pe suprafaţa de 34 ha. însămînţate cu grîu,
a obţinut o producţie medie la hectar de
2.800 kg., producţie mai mare cu 1.100 kg
la hectar faţă de cea obţinută de ţăranii
muncitori cu gospodărie individuală din
comună. Gospodăria colectivă „Steagul ro­
şu“ din Miercurea, raionul Sebeş, de pe
suprafaţa de 122 ha. a obţinut o producţie
de 2.200 kg. grîu la hectar, cu 800 kg. mai
mare decît producţia de grîu pe care au ob­
ţinut-o ţăranii individuali. La fel gospodă­
ria colectivă „Petofi Şandor“ ' din Deva,
avînd griul însămînţat în teren bine îngră­
şat şi pregătit din timp, de pe suprafaţa de
52 ha. a obţinut în medie '2.749 kg. grîu
ia hectar.
Convingindu-se de faptul că pregătirea
terenului este chezăşia recoltelor bogate,
gospodăriile colective din regiunea noastră
şi sute de ţărani muncitori cu gospodării
mici şi mijlocii, şi-au pregătit terenurile nului pentru el şi pentru ţară. Să fie clar
pentru însămînţările de toamnă. Pe regiune, pentru toţi că fiecare bob de grîu obţi­
pînă in prezent, sîni executate arături pen­ nut mai mult la recoltare, întăreşte pute­
tru insămînţări pe o suprafaţă de 11.260 rea economică a ţării, crescînd odată cu a-
ha. Fruntaşi la pregătirea terenului pentru ceasta şi nivelul de trai al celor ce mun­
tnsămînţări sînt agricultorii din raionul cesc. Comuniştii trebuie să fie în fruntea
Alba. care au făcut arături pe suprafaţa do
4.628 ha. cit şi cei din raionul Sebeş, care
de asemenea au pregătit 3.908 ha. pentru
însămînţarea griului.
In sporirea producţiei la hectar, un fac­ tehnice şi experienţa fruntaşilor din agri­
tor deosebit de important îl constitue asi­ cultură în lucrarea pămîntului. In felul a-
gurarea unei seminţe de cea mai bună cali­ cesta veţi asigura o recoltă bogată în anul
tate. Acum, şi nu mai lîrziu, toţi. cultiva­ viitor.
Insilozedzâ porumb furajer
Pentru a asigura o hrană oît mai con­
sistentă anim alelor pe timpul iernii, co­
lectiviştii din comuna Vinerea au hotărât
oa in acest.an să facă însilozări de nutre­
ţuri murate. Ei au însilozat pînă acum
porumb furajer de pe o suprafaţă de peste
un hectar.
torii pot şi trebuie să-şi asigure cele mal
bune seminţe. Este necesar ca toate gospo­
dăriile de stat, colective şi ţăranii munci­
tori cu gospodării individuale să folosească
numai sămînţa din soiurile recunoscute,
care se pretează cel mai bine. La noi în
regiune pentru terenurile de şes se reco­
mandă a se însămînţa grîu de soiul Otvos
241, iar în terenurile de deal şi munte grîu
din soiurile Bancut 1201, şi Cenad 117.
Orzul care se pretează mai bine la noi în
regiune şi dă cea mai mare producţie, este
din soiul Cenad 296. întreprinderea de creş­
tere şi îngrăşarea animalelor din Orăştie,
avînd în anul acesta însămînţat orz din
acest soi, Ia treieriş a obţinut o producţie de
4.200 kg. la hectar. Se recomandă tutu­
ror cultivatorilor care vor să însămînţeze
orz, să însămînţeze numai orz de toamnă,
deoarece s-a dovedit a fi mai rezistent la
atacul gîndacului bălos (Ierna - melanopus).
Secara se recomandă a se însdrnînţa din
soiul Petkus.
Experienţa a dovedit că atît unităţile so­
cialiste din agricultură, cît şi ţăranii mun­
citori cu gospodării individuale, care au
însămînţat sămînţă aleasă din soiurile cele
mai productive, au obţinut recoite bo­
gate. De aceea, pentru a cunoaşte sămînţa,
înainte de însămînţare trebuie să i se facă
proba de încoiţlre.
Pentru executarea arăturilor şi a însă-
mînţăriior la vreme, trebuie grăbită repa­
rarea şi revizuirea întregului utilaj agricol
necesar executării acestor lucrări. In aceas­
tă direcţie o sarcină deosebită revine sta­
ţiunilor de maşini şi tractoare. Ele trebuie
să folosească la maximum întregul lor utilaj
pentru pregătirea terenurilor atît la gos­
podăriile agricole colective, cît şi fn ce­
lelalte sectoare.
Recoltarea la timp a culturilor tîrzii, con­ de 36%, iar zidarii din brigada lui Şte­
stituie încă o sarcină de mare importanţă
avîndu-se în vedere că aceste terenuri sînt
în bună parte destinate însămînţărilor.
Data recoltării acestor culturi urmează a ii
indicată de tehnicienii şi inginerii agro­
nomi de la punctele agricole.
Ne mai desparte puţin timp de data cînd
trebuie să înceapă însămînţările. Acum, în
faţa organelor şi organizaţiilor de partid,
a sfaturilor populare şi a organelor lor a-
gricoie, stă sarcina de mare răspundere de
a îndruma şi a convinge ţăranii munci­
tori să grăbească executarea arăturilor pe
suprafeţele de teren care sînt deja eliberate
de culturi, să nu aştepte culesul porumbu­
lui ci să semene griul după alte premergă­
toare care au fost recoltate timpuriu,
chiar şi după grîu.
Data începerii însămînţărilor trebuie sta­
bilită pe raioane şi fiecare comună, in
această privinţă tehnicienilor şi inginerilor
agronomi de la punctele agricole şi comu­
ne le revine sarcina de a stabili data înce­
perii însămînţărilor împreună cu fruntaşii
recoltelor bogate, deoarece, aceştia cunosc
din experienţa mai multor ani cînd este
timpul cel mai potrivit pentru însămînţări.
In ansamblul de lucrări agrotehnice, care
trebuie făcute pentru obţinerea de recolte
bogate, intră şi metodele înaintate de se­
mănat. Experienţa fruntaşilor recoltelor bo­
gate, a dovedit în mod practic că semănatul
cu maşina, în rînduri încrucişate aduce
mari sporuri de recolte.
Un rol deosebit de mare în desfăşurarea
cu succes a însămînţărilor de toamnă îl
au agronomii şi toţi specialiştii din agri­
cultură. Ei răspund de executarea tuturor
lucrărilor Ia vreme şi după regulile agro­
tehnice. Indrumînd zi de zi, cu dragoste,
pe oamenii muncii din agricultură, inginerii
şi tehnicienii agronomi vor aduce o mare
contribuţie la succesul muncilor agricole d?
toamnă.
Munca politică de masă constituie de
asemenea chezăşia succesului campaniei a-
gricole de toamnă. Agitatorii trebuie să
folosească cele mai diferite mijloace de
agitaţie verbală şi vizuală în munca politică
de masă pentru antrenarea oamenilor mun­
cii din agricultură în întrecerea socialistă
şi patriotică.
Fiecare producător agricol, trebuie să
cunoască ce sarcini are de îndeplinit în
această toamnă, care este planul său de
cultură şi ce importanţă are realizarea pla­
muncilor agricole de toamnă, exemplu vred­
nic de urmat.
Oameni ai muncii din agricultură i Apli­
caţi pe scară cît mai largă regulile agro­
E xem plu l lo r a fost urm at şi de com i­
tetul pentru administrarea lotului zooteh­
nic1comuinial, care pentru o mai bună hră-
nire a reproducătorilor de la staţiunea de
montă, au însilozat porumb fu rajer de pe
o suiprafiaţă de 0,50 hectare.
4 pagini 2D bani
De pe întinsul regiunii noastre
Din munca constructorilor
B ilanţul încheiat în luna august a scos
la iveală m ulte realizări ale constructori­
lo r Trustului 4 din Hunedoara. De la î r -
Ceiputui anului şi pînă în prezent, p e lîn gă
alte im portante lucrări, constructorii au
dat înainte de term en 81 apartam ente,
noua centrală telefonică, sanatoriul de la
Păcdişa, etc. Totodată în acest tim p ei au
redus pierderile planificate la m ateriale
realizîn d econom ii în valoare de 580.000
led.
P rin folosirea balastului din albia ve­
che a Cernei, înlocuirea fieru lu i-b eton cu
deşieuiri la chesoane şi dale, prin în lo­
cuirea s p rijin irilo r la canalizare cu panou­ cani. luna trecută a fost codaşă, azi e frun
ri demomtaibTe — in iţiativă a dulgheru­
lui Stanca A lexa n d ru — şi altele, s-a ob­
ţinut de asemenea o econom ie de 415.654
lei.
Pentru importante economii de materia­
le, numeroase brigăzi au prim it m ari sume
de bani ca premii. A stfel, numai brigada
de dulgheri, condusă de maistrul Cova-
lenco Pave-1, făcând o econom ie de m ate­
ria le de 20.500 lei a p rim it pînă în pre­
zen t oa prim ă, suma de 9.000 lei. De ase­
m enea şi brigada lui Stanca A lexandru a
p rim it suma de 3.000 lei.
Trecînd pragul lunii septembrie, con­
structorii Trustului 4 au marcat noi suc­
cese în munca de construire a noii Hune­
doara. Aşia de pildă, în perioada 1-6 sep­
tem brie numeroase brigăzi şi-au depăşit
zd de zi norm ele de lucru. B rigada de dul­
gheri, condusă de Plaişer Samoiiă, şi-a
depăşit norma,- în m edie cu 73%, cea de
săpători condusă d e H orvath Ioan cu 29%,
iar brigada de pavatori a lui Soare N ico­
la e cu 53%. D e asemenea, b rigada de b e-
tonişfii, condusă de Tănase N icolae, a ob­
ţinut în adeste zile o depăşire de normă
fa n i’ Mi.hai şi-a depăşit sarcinile zilnice
cu peste 40%, datorită ap licării cu succes
a metodei Orlov.
Briqăzi fruntaşe
In tuna trecută colectivul I.C.S.M. Călan
a muncit ou mult spor pentru în dep lin i­
rea sarcinilor de plan. Numeroase brigăzi
eu încheiat luna cu depăşiri m ari de nor­
me. La sectorul semicocs brigăzile fieraru­
lui betonist H o rja G heorghe şi a dulghe­
rului R etter lacob şi-au realizat planul în
prop orţie de 235 şi respectiv 251%, a lăcă­
tuşului Sandu Gheorghe de la m ontaj' a
avu t o depăşire de 135%, iar cea condusă
de tovarăşul Ardalaanu Em il şi-a depăşit
planul cu 64%.
La sectorul instalaţii, brigăzile tovară­
şilor Prundaru Ioan şi Iuhasz Ştefan, pre­
cum şi cea condusă de lăcătuşul mecanic
Am belidis Nicos au dobîndlt depăşiri de
plan cuprinse între 64-88%. De asemenea,
conductorul auto Paşolea Traian şi-a rea­
liza t planul în proporţie de 249%.
In urma folosirii depline a u tilajelor din
dotare, productivitatea muncii a crescut în
luna august pe întreaga în treprin dere Cu
7.42%.
At dimineaţa zilei de $ ieptemb ne, ot
rOseaua îllu j— Dej, locuitorii şalelor şi
comunelor din preajmă au fost impresio­
naţi de lungimea şirului de autoturisme,
autobuze şi autocomione care duceau lo
Iclod delegaţia de specialişti sovietici din
agricultură şl participanţii la demon­
straţia practică — colectivişti muncitori
I din G A S ., tehnicieni şi ingineri agro­
nomi, activişti de partid şi de stat — din
regiunile Cluj, Hunedoara, Baia-Mare,
Stalin şi Regiunea Autonomă Maghiară
Flori de tot felul au fost presărate în ca­
lea acestui neobişnuit convoi, pe lot
parcursul şoselei. Locuitorii satelor au
primit pe oaspeţii sovietici şi cei din
alte regiuni ai ţării cu urale şi veselie,
cu o adîncă. şi călduroasă prietenie.
La Iclod (secţie a gospodăriei de stat
din Gherla), oaspeţii sovietici: S. S.
Praksin candidat în ştiinţe agricole; loc­
ţiitor ştiinţific al directorului Institutu­
lui de cercetări ştiinţifice pentru cereale
din zona fără cernoziom a U.R.S.S.; A.
A. Berezovski, candidat în ştiinţe agri­
cole, şeful secţiei tehnologia furajelor
din Institutul Unional de cercetări pen­
tru furajarea animalelor; F. I. Dubko-
veţki deputat în Sovietul Suprem al
U.R.S.S., Erou al Muncii Socialiste, p re ­
şedintele colhozului „Cuceririle lui Oc­
tombrie" din regiunea Cerkasî, R.S.S.
Ucraineană; N. S. Korobkin, inginer şef
din secţia de proiectări tip de la Institu­
tul de stat pentru proiectarea construc­
ţiilor industriale şi agricole, au făcut o
demonstraţie practică despre însilozurea
separată a tulpinelor şl ştiuleţilor de po­
rumb. Mai înainte de aceasta însă, ei au
expus în cîteva referate, pe larg, atît
despre recoltarea şi însilozarea separată
a porumbului, despre construcţia de si­
lozuri, cît şi despre tehnica însilozării şi
rezultatele practice obţinute pînă acum
în Uniunea Sovietică.
Tovarăşul S. S. Praksin conducătorul
delegaţiei, a vorbit celor prezenţi despre
marea însemnătate a recoltării şi însilo­
zării separate a porumbului. El a arătat
că pînă nu de mult, nimeni nici nu s-a
gîndit măcar să folosească porumbul şi
altfel decît boabe şi tulpine uscate. Nu
de mult însă, biologii sovietici au găsit
că porumbul poate fi recoltat şi înainte
de coacere, în faza lapte-ceară, cînd, în­
silozat separat, constituie un nutreţ con­
servat care îşi păstrează toate substanţele
AC EST NUMĂR:
— însemnări culturale din Călan — Cum mi-am planificat 'munca de — Viaţa de partid: P re g ă tire a politi-
(pag. 2-a), co-ideologică a propagandiştilor —
educaţie fizică pentru anul şcolar sarcină importantă a cabinetelor de
— Experimentarea combinei sovietice partid şi sem inariilor permanente
„D o n b a s 1“ la I. C. Lupeni 1955-1956 (pag. 2-a)
(pag. 2— 3-a) (pag. 3-a)
— Colectarea fierului vechi în atenţia
— Concluzii pe marginea consfătuiri­ Comitetului regional U.T.M. — Actualităţi culturale din ţările de
lor cadrelor didactice (pag. 2-a) (pag. 3-a) democraţie populară (pag. 4-a)
— In atenţia agitatorilor (pag. 3-a)
Noutăţi din viaţa minerilor Peste 33.440.000 lei
economii
? ??
Din codaşă, azi fruntaşă In anii primului nostru plan cincinal,
mişcarea inovatorilor de la Combinalul si­
Am obişnuit pe cititori cu un titlu aproa­ nul defalcat la timp, elan şi măsuri tehnico- derurgic „Gh. Georgiu-Dej" din Hunedoara
pe frecven t: „Mina Vulcan, mină fruntaşă” . oiganizatorice mai bune, sînt factorii care a căpătat o amploare din ce în ce mai mare.
Iată însă că în primele zile ale lunii sep­ au contribuit la faplul că mina Uricani să
tembrie un nou colectiv de mineri a luat îndeplinească planul în primele 7 zile ale Dacă în 195J numărul propunerilor de
steagul de fruntaş în întrecere, hotărîţi lunii septembrie, în proporţie de 104,3 la sută. inovaţii se cifra la 90, in anii următori a-
fiind să-l deţină şi pe mai departe. Vor cestea au crescut mereu atingînd în pre­
reuşi minerii de la Uricani să-şi ţină a- Sectorul II de la mina Uricani e fruntaş, zent un număr de 1.240, dintre care numai
ceastă făgăduinţă ? avînd o realizare de plan de 118 la sută. în acesl an au fost înregistrate 362 propu­
Dintre brigăzile fruntaşe în primele 7 zii? neri, marea majoritate fiind aplicate cu
Rezultatele din prima săptămână a lu­ cităm pe cele conduse de tovarăşii : Dră- mult succes.
nii septembrie sînt promiţătoare. Mina U ri­ guş Gheorghe, Hapciuc Constantin, Marton
Ioan, Feher Petru, Stoiculescu Marin şi Aplicarea numeroaselor inovaţii la com­
taşă. Reorganizarea temeinică a întrecerii altele, care au dat cu 23-47 la sută tone binatul din Hunedoara pe lîngâ faptul că
socialiste, angajamentele concrete luate, pla­ cărbune peste plan. ridică productivitatea muncii, reduc la mi­
nim rebuturile şi uşurează munca omului,
Realizările minerilor de la pregătiri aduc şi importante economii. Aşa de pildă,
din 1951 şi pînă la începutul anului 1955
Intre brigăzile minerilor Haidu Luliu, la lucrările de pregătiri, pe mine, se situea economiile realizate prin acestea se cifrau
Iancu Ociavian şi Vizi Andrei se desfăşoară ză tot minerii de Ia Uricani Ei şi-au înde­ la suma de 24.890.620 lei, iar anul acesta
cu însufleţire întrecerea pentru, realizarea plinit planul la pregătiri în acest timp economiile antecalculate arată nu mai puţin
unei înaintări lunare de 80 m. liniari. In în proporţie de 110,8 la sută, urmaţi de cei de 8.550.347 lei. Deci, în anii primului cin­
frunte se află în prezent brigada lui Iancu de la Lupeni cu 109.6 la sută, şi cei de ia cinal economiile provenite din aplicarea de
Ociavian de la Vulcan, care a realizai în Aninoasa cu 104 la sută. inovaţii totalizează suma de 33.440.967
lunile, iunie, iulie şl august o înaintare de
280,6 m. liniari. Pe locul 11 se află briga­ La realizarea acestor succese au contri­ lei.
da lui Haidu luliu care a realizat o înain­ buit brigăzile de mineri care lucrează după Inovatori c a : Bogilan Andrei de la furna­
tare de 273 in. liniari, iar pe locul II) metoda graficului ciclic ca cele con­
cea a lui Vizi Andrei cu 192 m. liniari îna­ lul nr. 6, Muşa Balint, Spăriosu Achim şi
intare. duse de tovarăşii Popa Nicolae şi Năso- Balinl Alexandru de la turnătorie, colecti­
vul format din tov. Covaci Alexandru, Toma
* lean Nicolae de la Uricani, Muszta Alexan­ Adam şi Caţighera Călinei de la O.S.M. şl
alţii, sînt oameni care au realizat cele mai
In primele şapte zile ale lunii septembrie, dru, Sirop Constanlin, Popa ioan de la multe şi mai preţioase inovaţii.
in ceea ce priveşte îndeplinirea planului
Lupeni şi altele, cu depăşiri de ciclu de Partidul şi guvernul preţuiesc în mod
deosebii acţiunea inovatorilor, ceea ce se
3-8,5 la sută. dovedeşte prin acordarea titlului şi certifi­
catului de inovator, precum şi prin recom­
Patriei mai m u lt metal pensarea acestora cu sume importante de
bani.. La combinatul siderurgic din Hune­
Obţinind succese frumoase in cursul lunii trecute, siderugiştii hunedoreni n-au doara s-a plătit pînă în prezent peste
încetat bătălia pentru a da patriei tot mai mult metal peste prevederile planului, nici 484.400.lei drept recompense pentru inova­
luna aceasta. ţiile aplicate, din care numai în semestrul
i al acestui an 163.122 iei. urmînd ca pînă
? la finele anului să se mai plătească inova­
torilor importante sume ca recompense.
De ia cuptorul nr. 2 O.S.M., in primele 5 zile ale acestei luni, au ieşit cu 127 tone
oţel mai mult decît prevedea graficul. Multe sînt exemplele celor care au primit
frumoase sume pentru inovaţiile lor. De pil­
Prin reducerea simţitoare a timpului de elaborare a şarjelor, după metoda sovietică dă co'ectivu! condus de tov. Raţ Constan­
Matulineţ, toate echipele de la acest cuptor şi-au depăşit zilnic graficele. Astfel, echi­ tin de la laminoare, a primit pentru o sin­
pa prim-topitorului Bîrlea Traian a obţinut in aceste zile o depăşire de 22,3<>/o ,iar cea gură inovaţie — modificarea calibra juluî
a lui Andruţ Gheorghe de 12,4o/0. Depăşiri de grafic au obţinut de asemenea şi echipa cajei de blocuri — suma de 8.928 lef. De
oţelarului Forţu Petru. asemenea, inovatorii Popescu Mlrcea şi Niţă
Gheorghe de la O.S.M. au primit aproape
Şi ia cuptorul nr. 4 s-au obţinut succese fruntaşe. Echipa lui Lăbuneţ Vaier a reali­ 5.000 lei pentru inovaţia lor — îmbunătă­
zat in primele 5 zile din luna aceasta unindice de 114,1o/0 faţă de grafic, iar cea a ţirea alierii oţelului cu molibden, prin fo­
lui' Costache Vasile de I06,5O/o. losirea Irioxidultii de molibden în loc de
concentrat de molibdenită. Şi acestea sînt
In numai 5 zile, la cele două cuptoare s-au elaborat un număr de 35 şarje rapide. doar cîteva exemple.
k La succesele obţinute de mişcarea Inova­
torilor la Combinalul siderurgic „Gh.
Brigăzile de furnalişti de la furnalul nr. 6 continuă şi ele lupta pentru mai mult Gheorghiu-Dej", a contribuit mult şi colec­
metal. Atît cele de la încărcarea furnalului, cît şi cele de la descărcare depun eforturi tivul cabinetului tehnic care şi-a sporit an
comune pentru întrecerea graficului. In primele cinci ?ile ale lunii septembrie producţia de an activitatea în mijlocul muncitorilor şî
furnalului 6 arăta un indice de lf)5,45®/0 faţă de grafic. tehnicienilor. Biblioteca cabinetului numără
* în prezent cca. 40.000 cărţi tehinice, de spe­
Brigăzile de furnalişti, conduse de prim-topitorii Cios Ludovic şi Costea Nicolae, au cialitate şi literatură, iar în cadrul combi­
dat în aceste 6 zile cu 12,73 şi respectiv 10,14«/0 mai multă fontă decît aveau ca sarcină. natului există 34 biblioteci volante ale ca­
binetului tehnic, frecventate lunar de pest*
O contribuţie de seamă au adus-o şi brigăzile de la încărcare: Diaconu Ioan şi 1.000 cititori.
Munteanu Alexandru, Marian Silvestru şi Nevrinceanu Ioan, Gheorghe Stelian şi Popa
Octavian, care şi-au depăşit sarcinile la încărcare între 2,83 şi 7,750/0.
k
La secţia laminoare schimbul condus de maistrul Andrăşescu Gheorghe continuă să
realizeze de asemenea bune rezultate. Luna august, acesf schimb a încheint-o cu un
indice de plan de 103,25o/a. Depunind noi eforturi în muncă laminatorii lui Andrăşescu
Gheorghe au daf în primele 5 zile ale acestei luni cu 12,03®^ mai multe laminate decît
arăta graficul
ÎN V Ă Ţ Ă M IN T E p r e ţ io a s e d e l a o a s p e ţ ii s o v ie t ic i mare preţ sfatul său in legătură cu ce
este mai important în munca unui pre­
Porumbul poate fi recoltat şi însilozat şedinte de colhoz. El a arătat că muiuw j
înainte de coacerea deplină cu oamenii este cel mai Important.
j
nutritive acumulate în perioada de ve­ a arătat că porumbul, în multe privinţe, Referindu-se la avantajele însilozării j
getaţie, iar puterea lui nutritivă este separate a porumbului, tov Dubkoveţki |
egală cu cea a ştiuleţilor maluri. La fet, a arătat că pînă icum cel mal valoros
tulpinele şi frunzele porumbului recoltate rezolvă tocmai problema celor două spi­ nutreţ însilozat în colhozul lor a fost
separat in aceeaşi fază de coacere, con­ porumbul In afară de faptul că pentru
stituie un material de însilozat superior ce, întrucît el poate fi cultivat in bune animale constituie o mincare plăcută, re­
florii-soarelui, verzei furajere şi altor coltarea porumbului în faza de lapte-
plante cultivate pentru siloz. In ceea ce condiţii agrotehnice şi răsplăteşte pe de­ ceară eliberează terenul pentru însămîn­
priveşte folosirea porumbului însilozat ţarea griului de toamnă cu aproape o
separat, tovarăşul Praksin a arătat că plin munca ce se depune pînă ajunge să lună înainte, ceea ce aduce un spor de
ştiuleţii însilozaţi sînt un nutreţ concen­ recoltă la hectar pînă la 500 kg. grîu.
trat foarte bun pentru hrănirea p orci­ fie recoltat. t
lor şi a păsărilor, iar tulpinele şi frun­ învăţăminte preţioase au desprins par­
zele constitue o hrană plăcută şi de o In continuarea referatului său, tov. ticipanţii la demonstraţie şi din refera­
valoare nutritivă superioară pentru vaci Praksin a dat o seamă de indicaţii pre­ tele tovarăşilor A A. Berezovski şi N.
şi alte animale mari. Tot în ce priveşte ţioase în legătură cu lucrarea solului, S. Korobkin privind tehnica însilozării
administrarea îngrăşămintelor naturale şi separate a porumbului şi construcţia de
valoarea nutritivă a porumbului însilo­ chimice, alegerea seminţelor şi însămîn­ silozuri
zat separat, tovarăşul Praksin a amintit ţarea lor, întreţinerea culturilor precum
datele prezentate de tovarăşul I-lruşciov şi numeroase sfaturi practice in ce p ri­ Demonstraţia practică a însilozării se­
la plenara C.C. al P.C.U.S. din ianuarie veşte problemele recoltării separate a po­ parate a ştiuleţilor pe de o parte şi a
a. c., cînd, a arătat că porumbul însilo­ rumbului. El a recomandat ca recolta­ tulpinelor şi frunzelor pe de altă parte,
zat în faza de coacere în pîrgă, în cazul rea separată să se facă în faza de lapte- a constituit punctul culminant al acestei
însilozării separate a ştiuleţilor de o par­ ceară. mai întîi ştiuleţii şi numai după întîlniri rodnice cu oaspeţii sovietici.
te şi a tulpinelor şi frunzelor de altă aceea tulpinele şi frunzele. In ceea ce Participanţii la demonstraţie au urmărit
parte, a dat 6.750 unităţi nutritive la priveşte însilozarea, el a accentuat că a- cu deosebită atenţie funcţionarea maşi­
hectar, porumbul însilozat întreg a dat ceastă lucrare trebuie să fie bine organi­ nilor de tocat porumb acţionate mecanic
5.775 unităţi nutritive la hectar, iar po­ zată şi să se termine cît mai repede po­ şi însilozarea separată a ştiuleţilor şi tul­
rumbul recoltat pentru boabe a dat 5.400 sibil. însilozarea într-un termen cît mai pinelor în silozuri de mare capacitate, de
unităţi nutritive la hectar In ce priveşte scurt a unei cantităţi cît mai mari de po­ formă cilindrică, îngropate în pămînt şi
avantajele însilozării separate a porum­ rumb, (ştiuleţi şi tulpine separat), asl- construite din beton. In urma acestei de­
bului, s-a mai arătat că în aceleaşi con­ gură animalelor o hrană superioară, cu monstraţii, mulţi colectivişti, muncitori
diţii, sfecla furajeră a dat 4.200 uni­ mare valoare nutritivă. Tov. Praksin a din GAS, tehnicieni şi ingineri au pus
tăţi nutritive la hectar, floarea-soare­ încheiat referatul său sp u n în d : „Ţara întrebări. Oaspeţii sovietici, au răspuns
lui 3.200, iar ovăzul 2.320 unităţi nutri­ dumneavaostră se ocupă de multă vreme pe larg lămurind pînă la capăt fiecare
tive la hectar. cu cultivarea porumbului pentru boabe. problemă în parte.
Amintind despre progresele mari care Ca şi la noi, porumbul n-a fost însă fo ­
s-au făcut în ultima vreme în tehnica losit din plin. Astăzi, în faţa noastră stă
agricolă, tovarăşul Praksin a spus că po­ sarcina folosirii complete a tuturor po­ Luînd cuvîntul apoi, numeroşi dintre
rumbul semănat în cuiburi aşezate în sibilităţilor pe care le oferă această cul­
pătrat este o cultură dintre cele mai uşor tură minunată. Trebuie să se organizeze cei prezenţi au mulţumit cu căldură to­
de cultivat şi cu avantajele cele mai munca de producere a materialului de
mari, întrucît este planta furajeră cu cea sămînţă şi aplicarea măsurilor agroteh­ varăşilor S. S. Praksin, A. A. Berezovski,
mai mare producţie şi cu cea mai mare nice în scopul obţinerii unor producţii
cantitate de unităţi nutritive la unitatea mari de stluleţi şi de tulpini cu frunze. F. I. Dubkoveţki şi N .S Korobkin, pentru
de suprafaţă. Sprijinindu-ne pe realizările ştiinţei şi
pe experienţa fruntaşilor din colhozuri bunăvoinţa cu care le-au împărtăşit cu­
Citind cuvintele eminentului savant şi sovhozuri sîntem siguri că vom rea­
rus Timiriazev : „Acela rare ar reuşi să liza succese in cultivarea porumbului, noştinţele lor şi au promis că vor pune
crească două spice acolo unde înainte travsfnrmîndu-l în cultura furajeră de
creştea numai unul, ar m.erita recunoş­ bază". în practică aceste învăţăminte atît de
tinţa întregii omeniri“, tovarăşul Praksin
preţioase privind însilozarea separată a
,^
porumbului. ,
Demonstraţia practică de la Iclod a
luat sfîrşit seara, cînd, la o masă comună
Referatul tovarăşxdui F. I. Dubkove’ţki tovărăşească, s-au închinat toasturi In
a arătat o seamă de realizări din col­ cinstea oaspeţilor, în cinstea marelui
hozul „Cuceririle lui Octombrie“ pe care popor sovietic şi prieteniei de nezdrun­
îl conduce de 33 de ani. Pentru preşe­ cinat dintre poporul romîn şi oamenii so­
dinţii gospodăriilor colective care au vietici.
participat la demonstruţie, a fost de
Iclod — septem brie — 1955.
GH. PAV E L