Page 14 - 1955-09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 512

Însemnări culturale din Călan Concluzii pe marginea consfătuirilor

Ghicitoare literară anilor cînd soarta eroilor basmelor te de oameni şi fapte, stimulînd în acest fel cadrelor didactice

GheiLar — m ic orăşel s i m in erilor; o aşe­ preocupa îndeaproape, tremurai şi te fruntaşii şi criticînd codaşii. Un jurnal vor­ Intre 25-28 august în regiunea noastră au ţie, greutăţile întîmpinate precum şi mij­
zare de im potolesc neasemuit, situată pa avut loc consfătuirile raionale ale cadrelor loacele de înlăturare a acestora ; a fost
culmea m unţilor Poiana — Buşeai. P rin O seară pe săptămînă clubul „11 Iunie" bucurai cu ei. Cîte griji cauzate de pe­ bit este o formă atrăgătoare şl simplă care didactice, iar Ia 6 septembrie, la Şcoala pe­ bogat în exemple şi concret în expunere.
muinoa neobosită m in erii do a ici scot z i cu dagogică din Deva a avut loc şedinţa de
zi din sinul pământului hrana fu rn alelor din Călan este exclusiv a celor tineri. E ripeţiile acestor eroi n-au frămîntat mai are avantajul că ajută oamenii la analiză a acestor consfătuiri. Au fost în schimb referate care au folosit
de ia Hunedoara. seara „Joii tineretului". Deobicei cu a- mintea fragedă, seara înainte ca pleoa­ îndeplinirea sarcinilor de producţie. Este date vechi, fictive, ca cel de la Haţeg care
Devenite de acum o tradiţie, consfătui­ nu a reuşit să oglindească situaţia de fapt,
L a prim a cunoaştere s-<ar părea că pen­ cest prilej se aranjează ceva deosebit, pele să fi căzut grele de somn I urmat deobicei de un program artistic rile constituie un bun prilej de ridicare a altele întocmite de un singur om, ca cel
tru locuitorii acestui orăşel nu există altă interesant şi folositor în acelaşi timp, calităţii muncii cadrelor didactice în sco­ de la Hunedoara care, deşi a prezentat un re­
preocupare în afară de prezentarea la ser­ fapt care a dus la o mare popularitate a Acum cînd ai devenit matur ai ade­ sau de un film. Şi aceasta nu este singu­ pul îmbunătăţirii continue a procesului de ferat bun, a căutat să ascundă sub paravanul
viciu, şutul şi plecarea acasă după munca acestei seri în rîndul tineretului. sea plăcerea să urmăreşti fizionomia u- ra formă pe care clubul o foloseşte pen­ învăţămînt, a realizării educaţiei comuniste fluctuaţiei neştiutorilor de carte lipsa uneî
d e o zi. nui copil în asemenea clipe şi să-ţi a- tru a veni în ajutorul oamenilor în pro­ în rîndul tineretului nostru. preocupări serioase a cadrelor didactice faţă
Intr-una din săptămînile trecute au minteştl de anii de atunci cesul de producţie. Mai sînt şi conferin­ de această problemă.
Pătrunzând în viaţa m ai „intim ă” ve i fost împărţite din timp oamenilor 150 de ţe subordonate acestui scop. Dar jurna­ Cu acest prilej s-a remarcat o intensă
constata totuşi lucruri despre care m inerii invitaţii. Seara prevedea în program o ...80 de perechi de ochi sînt aţintite lul vorbit rămîne fără îndoială una din­ preocupare a secţiilor de învăţămînt a sfa­
din G hslar cu justificată mândrie poves­ ghicitoare literară. Era un fapt nou şi asupra bibliotecarei care citeşte. Feţele tre formele cele mai atrăgătoare şi de turilor populare raionale în scopul asigu­
tesc oricui. Iţi v o r spune m ulte despre ac­ toţi cei ce primiseră invitaţii manifestau acum se întunecă, acum se luminează. mare eficacitate. rării celor mai bune condiţii desfăşurării
tivita tea culturală Ce se desfăşoară la clu­ o vădită curiozitate pentru ceea ce de Copiii sînt întotdeauna solidari cu eroii lucrărilor consfătuirilor. Lucrul acesta a
bul muncitoresc „N icolae Bălcescu“ ; des­ fapt însemnează o ghicitoare literară. fost realizat aproape peste tot în afară de ora­
pre echipa lor de teatru, orchestra recent cei buni. „Jirenşi înţeleptul şi Caraşaş şul Deva unde localul n-a fost destul de încă­ In general referatele şi discuţiile privi­
form ată din 15 instrumentişti, despre co­ ...Sala î-a primit prietenoasă ca întot­ pător şi Alba-lulia unde cazarea nu s-a toare la această problemă au scos în evi­
rul care cuprinde 60 d e persoane. deauna şi murmurul celor 150 de voci ti- cea frumoasă." acesta este basmul pe Cu formaţiile artistice făcut după posibilităţile existente. denţă faptul că trebuie acordată mai multă
I nere te făceau s-o asemueşti unui stup în atenţie acestei munci pentru a putea fi res­
O seară petrecută la clubul m inerilor | care se agită un roi de albine harnice. care-l ascultă cei 80 de copii dintre care ale clubului la sate Punîndu-se în discuţie referatele prezen­ pectat angajamentul de a se lichida cu
din Gheliar îţi va lăsa certitudinea că do­ Nim ic neobişnuit. Tinerii încheiau o zi tate de şefii secţiilor raionale de învăţă- analfabetismul în cadrul primului plan cin­
rinţa de Culturalizare este tot atât de ac­ de muncă în cadrul uvzi jo i de tineret. unii sînt în clasa I, iar alţii în clasa V mint, a reieşit aproape peste tot, faptul că cinal. Că greutăţile întîmpinate nu sînt de
în general referatele au avut un conţinut să­ neînvins au dovedit-o cei ce au reuşit să
centuată ca şi dorinţa de a scoate mal m ult La masă luase loc bibliotecara avînd elementară. Şi pe toţi îi interesează deo­ Formaţiile artistice de pe lîngă clubul rac. Cauza care a determinat acest fapt a nu mai aibă în satu! sau comuna lor nici
în faţă patru volume învelite pentru a potrivă. Ei cunosc faptul că eroii sînt din Călan pregătesc frumoase programe --fost lipsa unei preocupări serioase a colec­ un analfabet. De la aceştia au de învăţat
m inereu de fie r din adâncul pământului nu putea fi recunoscută cc.rtea respec­ dintr-o ţară îndepărtată, că au trăit tare artistice pe care apoi le prezintă atît în tivelor formate în scopul întocmirii refe­ multe cadre didactice din regiunea noastră
Biblioteca este zilnic frecventată de citi­ tivă. Freamătul a încetat ca prin farmec. de mult. Şi cîte nu ştiu ei ? cadrul clubului cît şi la sate. ratelor cît şi aceea că nu s-a folosit ma­ şi în special unii tovarăşi de la Deva care
torii oare vor să cunoască m etodele noi de Bibliotecara a început să citească cu voce terialul informativ cel mai indicat. Do­ au căutat să rezolve telefonic problema al­
muncă, de cei care v o r să cunoască viaţa limpede un fragment dintr-una din cărţi. Cîteva întrebări să vedem cine a în­ S-a inaugurat un cămin cultural la cumentarea practică desfăşurată pe teren de fabetizării.
nouă pe halea cititului, pentru îm bogăţi­ ţeles basmul. 80 de mînuţe se ridică Sintămăria de Piatră. Brigada artistică către organele în drept ar fi trebuii să stea
rea cunoştinţelor. Din ce carte o f i? vioaie, eliberate de amorţeala fizică ce-o de agitaţie precum şi alte formaţii s-au la baza întocmirii acestor referate şi nu
cauzase atenţia prea încordată. Se gră­ prezentat aci cu un frumos program ar­ notele informative ale profesorilor— care de
Intr-o sală a clubului corul repetă oîn- besc să răspundă : Solary Eugenia, Dudaş tistic participînd cu multă însufleţire la cele mai multe ori sînt subiective — cum
tecul popular „U n -te duci ?", cântec oare Rodica şi încă vreo cîţiva. înfrumuseţarea zilei ce a marcat în viaţa s-a întîmplat la Haţeg, note ce privesc nu­
exprim ă în ritm săltăreţ toată bucuria ti­ mai cîteva comune aflate în imediata apro­
nereţii, voioşia oare caracterizează pe omul A ghicit tînărul muncitor Cîrstea Gri- acestui sat o cotitură atît de importantă. piere a centrului. De altfel, cum ar fi putut Referatele au avut un rol destul de im­
muncii în regim ul nostru. Cântecele „în ­ Acesta este un fapt. Un altul este că la să se realizeze acest lucru la Deva de portant în cadrul consfătuirilor. Totuşi cel
gore. „Departe de Moscova" a lui Ajaev, Jurnal vorbit exemplu, unde nu există urme ale muncii mai bun mijloc de lămurire a problemelor
vârtită d e la H unedoara“ , „N e g ru ţa “ , şi de control sau la Petroşani unde tot din rămîn discuţiile. Discuţiile' ce s-au purtat
„Pămînt desţelenit" — Şolohov, „Poves­ Demsuş echipa da dansuri şi orchestra lipsa unui suficient material documentar la la aceste consfătuiri atît în plenare cît şî
„V in o bade pe la noi”, puse recent în re ­ secţie s-au trimis cadrelor didactice un fel pe secţii au fost în majoritatea cazurilor
petiţie, plac' tot atît de m ult m uncitorilor tea unui om adevărat" — Poleuoi, la La intrarea în clubul muncitoresc „11 a înveselit colectiviştii care au primit de chestionare ia care majoritatea nu s-au sărace. S-a observat în mare măsură la
de la Ghelar sau celor din Vadul-Dobrii, obosit să răspundă. Discuţiile au scos în cadrele didactice pasivitate, Deşi prilejul
B unila sau Hunedoara p e unde au fost rînd cinci fragmente din şase citite. Iunie" din Călan sînt afişate două mari avansul de 40 la sută. S-a încins un joc evidenţă de asemenea faptul că referatele era foarte nimerit pentru a dezbate pro­
organizate ieşirile, — şi cu oare m inerii au insistat prea puţin asupra muncii edu­ bleme ce au fost motivul frămîntării de
Ghelarului se v o r prezenta la concursul Se puteau vedea în sală o mulţime de programe. Unul indică diverselor for­ şi o veselie cum numai intr-o sărbătoare cative, n-au prezentat pentru popularizare un an al unor profesori şi învăţători, pro­
artistic organizat de C.C.S. Despre conşti­ procedeele cadrelor fruntaşe, nu s-a subli­ bleme ce s-ar fi putut elucida aci şi care
inciozitatea participării la repetiţii a tov. figuri concentrate ce răscoleau cu în fri­ maţii artistice zilele cînd se ţin repetiţii ca aceasta poate f i ! Uzina patronează a- niat îndeajuns necesitatea unei strînse le­
Tom a Viorica, Andronescu Grigoniţa, D ă- gături între şcoală şi părinţi şi rolul pe
nădlă Ene, P op a V iorel, Gostian A ro n -B o - gurare memoria şi cărţile citite se perin­ şi cu care formaţii anume, iar altul pri­ ceastă gospodărie colectivă şi era firesc
ian sau Vom a Varaohie, ne inform ează cu
multă bucurie tovarăşa A lic Panasehiva dau în minte cu o repeziciune uimitoare. veşte diferitele manifestaţii ce au loc ca la un astfel de eveniment colectiviştii
c'are, pe lin g ă activitatea bogată ce o des­
făşoară la club, se străduieşte să în jg h e ­ Petrovici Nicolae a urmat cu patru răs­ în cadrul clubului în decurs de o săptă­ să petreacă împreună cu muncitorii care erau greu de rezolvat pentru un singur om
beze şi o echipă fem inină de handbal. punsuri din şase posibile. Drept recom­ mînă. Printre altele cel de al doilea pro­ şi în alte împrejurări au fost alături şi s-ar fi putut în acelaşi timp împărtăşi
pensă acestor tineri iubitori de literatu­ gram prevede şi un jurnal vorbit. Din de ei.
In zilele frumoase de vară sau chiar în ră li s-a dăruit cîte o carte. cele trei referate care vor fi prezentate mult mal mult din experienţa fruntaşilor,
cele de iarnă, eînd veşmântul alb al ză­ La colectivişti hărnicia şi destoinicia totuşi numărul participanţilor la discuţii a
pezii îmbracă pădurile Ghelarului, activi­ Aceasta însemna o ghicitoare literară cu acest prilej nici unul nu va dura mai în muncă a fost măsurată cu par­ fost mic raportat la masa celor prezenţi
tatea sportivă devenită un factor de sea­ şi nu se poate spune că nu a plăcut. O mult de 15 minute. Şi pentru că unul din tea de produse ce a revenit fiecăruia. •S-a remarcat faptul general că tinerele ca­
mă în viaţa m inerilor se desfăşoară din altă seară din „Joia tineretului" a cărei aceste referate are drept temă „Acumu­ In cîntecele lor muncitorii — artişti au dre nu s-au înscris la discuţii cu excepţia
plin, Organizatoricul din Consiliul colec­ amintire o vor păstra trează tinerii din lări socialiste peste plan", au fost invi­ arătat că şi ei obţin succese în munca cîtorva. Deşi acestea au venit din şcoli cu
tivului sportiv, tovarăşul inginer Cepăna- Călan, multă vreme. taţi aci muncitori din cadrul secţiilor lor. Această mărturisire reciprocă nu con­ cunoştinţe bogate şi rodul acestora s-a
ru — oare d e curînd a fo st decorat cui fruntaşe, după cum şi din secţiile unde stituie ea. oare chezăşia altor rezultate arătat în activitatea multora, n-au gă­
M edalia Muncii pentru realizări deosebite Seară de basm există rebuturi, referatul fiind adaptat frumoase în viitor şi a unei şi mal sit de cuviinţă să le împărtăşească sau,
în muncă, — are numai cuvinte d e laudă atît întrutotul situaţiei existente în uzină. strînse colaborări între cele două părţi ? în alte cazuri să ceară sprijinul celor cu
despre echipa de fotbal oare activează în Nimic nu farmecă mai mult anii co­ mai multă experienţă. Discuţii vii şi de o
campionatul regional, ocupând un loc fru n ­ pilăriei decît basmele. Păstrezi în suflet Astfel, pe lingă faptul că este pre­ factură înaltă au purtat cei ce au partici­
taş, o ît şi despre echipa de volei, secţia zentată teoretic o problemă din cele mai pat la cursurile de perfecţionare atîl la T i­
de tir sau cea de tenis de masă pe care mişoara cît şi la Deva. Ei au ridicat o serie
q îndrăgesc tot m ai m ulţi sportivi. cititorule de orice vîrstă ai fi, amintirea arzătoare, sînt aduse şi exemple concrete A LIN A DOR întreagă de probleme ce au interesai în
mare măsură pe participanţi. Cursurile
Trem ttc Lucia, Cem ăuţeanu Eleonora, care aceştia îi au în educarea elevilor, nu de perfecţionare, după cum a reieşit din dis­
Kusu O ltea sînt fruntaşe aitît în muncă cuţii, au înarmat cadrele didactice cu cu­
cit şi în sport. Cum mi-am planificat munca de educaţie Cărţi noi apărute s-a vorbit despre rolul organizaţiilor de
pionieri în şcoală şi nici despre colaborarea
P en tru p regătirea fizică şi m orală a lo r
sportivii ghelăreni dau mare atenţie sfa­ fizică pentru anul şcolar 1955— 1956 în Editura „Cartea Rusă" ce trebuie să existe între şcoală şi orga­
turilor antrenorilor Morairu şi C hereji şi nele locale ale puterii de stat. Referatele ar fi
depun mult interes în însuşirea elem ente­
lor tehnice precum şi în executarea lor. Rolul educaţiei fizice în procesul de edu­ Pentru desfăşurarea activităţii în colectivul L. N. Tolstoi — Război şi pace voi. IV . trebuit să vină cu o serie întreagă de exem­
care a tineretului, în momentul actual este sportiv, revin anual un total de 204 ore. ple concrete pentru a susţine în mod se­
In după am iezile însorite, atunci când bine definit. Avînd în vedere experienţa Aşa cum am arătat mai sus, ţinînd cont de 100 pag. 8 lei rios afirmaţiile făcute. Exemplele trebuiau
Luoaci Aron, Oncoş Gheorghe sau Florin- înaintată a culturii fizice şi sportului în asigurareâ materială ca factor principal în
caş Prancisc au term in at pentru o zi cu U.R.S.S., în şcolile patriei noastre s-a ajuns desfăşurarea întregii activităţi de cultură L N. Tolstoi — H agi-M u rad (Coieoţia
depăşirile de normă la extracţia minereu­ la aprecierea justă a valorii educaţiei fizi­ fizică şi spori din şcoală şi ţinînd cont de
lui. în pas v io i tinerii, alătu ri d e vârstnici, ce, ca parte integrantă a educaţiei comu­ posibilităţile de lucru cu diferite secţii, am B iblioteca pentru toţi) 232 pag. 2,15 lei căutate în cadrul raionului respectiv şi nu noştinţe preţioase, ce constituie chezăşia
se îndreptă spre stadion întrecîndu-se pen­ niste. trecut la .repartizarea materialului din pro­ V. G. Korolenko — O pere alese voi. I I — cum s-a făcut la Alba-lulia unde s-an citat obţinerii de rezultate bune în noul an şco­
tru a câştiga „c'upa” organizată de com ite­ grama de studii obţinînd un număr d e : lar. S-a arătat aici că este bine să fie folo­
tul de întreprindere. Pentru a obţine rezultate pozitive în 56 ore pentru secţia gim nastică; 64 ore pag. 516 10,10 lei exemple din ţară. Totuşi au existat şi refe­ site laboratoarele, muzeele şcolare, loturile
dezvoltarea fizică a organismului elevilor pentru secţia atletism, 40 ore pentru sec.- experimentale, colţurile vii, realizîndu-se
In sala de la club destinată activităţii şi pentru stimularea calităţilor moral-voli- ţia de volei, 40 ore pentru secţia fotbal, Iar M. Kotiubinski — A şa e scris în car­ rate bune care în cea mai mare măsură au astfel strînsa corelaţie ce trebuie să existe
sportive se întrec şahiştii şi jucătorii da tive a lor, în efectuarea planificării gene­ pentru secţia înot şi schi, un număr de
tenis de masă. Preda Dumitru care şi-a rale a materiei de predat la educaţie fizică, 14 ore. tea v ie ţii (C olecţia Lectu ra) pag. 32 atins toate aceste probleme. Un asemenea
depăşit norm a pe luna august c>u 25% se am avut în vedere pe lîngă scopul şi sar­
întrece Sntr-o partidă de şah cu Gostian cinile educaţiei fizice, asigurarea materială Am trecut apoi la planificarea materiei 0,40 le i exemplu îl constituie referatul prezentat de
Tnaian oare şi-a depăşit n oim a cu 34%. din partea colectivului — respectiv din par­ pe pătrar, apoi pe săptămînă, zi şi oră.
tea şcolii — nivelul cunoştinţelor cu care V. Ivanov — Din istoria luptei pentru un secţia de,învăţăm înt raională de la Sebeş. între,teorie şl.practică. De asemenea s-a pus
P e un deal din apropiere m em brii sec­ se prezintă elevii în şcoală, precum şi in­ Atît în timpul unei ore cît şi în timpul accentul pe faptul că trebuie dusă lupta pentru
ţiei d e tir se întrec m ereu în lovirea a oît dicaţiile medicului. diferitelor perioade — pregătitoare, funda­ înalt conţinut de idei în literatura so­ In afară de faptul că au fost organizate o notare justă a elevilor, împotriva procen-
mai m ulte „muşte". De altfel acest exer­ mentală sau de tranziţie — am avut în expoziţii generale, aproape în toate raioa­ tomaniel, pentru obţinerea unei discipline
ciţiu le-a adus şi rezultate frumoase. T o ­ In general elevii cu care lucrez sînt cu­ vedere respectarea curbei efortului zilnic, vietică — pag. 304, nele an fost organizate şi expoziţii pe secţii liber consimţite în şcolile noastre.
varăşa Andronesc'u G rigoriţa este cea mai prinşi intre vîrsta de 14 şi 17 ani. Ţi- săptămînal sau pe întreaga perioadă, in­ care au fost un motiv serios de discuţii. Acolo
bună ţintaşă pe raionul Hunedoara. nînd cont de particularităţile biologice esen­ troducerea elementelor corespunzătoare dez­ A. Arbuzov — T eatru — pag 224 3,40 lei unde expoziţiile au fost pregătite cu grija ele
ţiale la această vîrstă neajunsurile ce se pot ivi, voltării fizice pentru începători şi adap- şi-au atins scopul, demonstrîndu-se prac­
Viitoarele acţiuni pe linie cultural-spor- în caz de dozare nejustă a efortului, am se­ larea materialului condiţiilor de lucru. A. Golovko — Marna — pag. 288 4,80 le i tic cît de folositor este materialul didac­
tivă îi va găsi bine pregătiţi pe vrednicii lecţionat materialul potrivit din programa tic şi cît de mult ajută pe profesor sau pe
m ineri ai Ghelarului. La concursurile ar­ de studii, adaptîndu-1 planificării pe un Pentru oţelirea organismului în luptă cu F. Knorre — Sora L en i — (C olecţia L e c ­ învăţător în predarea lecţiei. Asemenea ex­ Consfătuirile au scos în evidenţă o serie
tistice sau la viitoarele com petiţii sportive pătrar sau pe anul întreg. Ţinînd cont de intemperiile naturii, am rezervat şi în ano­ întreagă de realizări, de fapte pozitive, re-
ei se vor strădui să obţină perform anţe numărul de elevi repartizaţi iniţial pe clase timpul neprielnic lucrului afară, un anu­ tora) pag. 64 0,40 lei liefînd în acelaşi timp lacune existente în
care să le faică cinste, ca un rezu ltat a l de studiu, am efectuat planificarea mate­ mit timp fizic în care voi face pregătirea pregătirea şi activitatea unor cadre didac­
m uncii conştiente pe care o depun z i de zi. rialului de predat în orele de educaţie fi­ elevilor în aer liber. A. P. Lebedev şi A. V. Epifanteva — Ce tice, lacune care au avut o influenţă negati­
zică. In 'una sau două ore, socotite lecţii de vă asupra elevilor. Consfătuirile au mal
N. CAZAN antrenament, am putut verifica nivelul la O parte, însemnată în alcătuirea plani­ ne povestesc pietrele — (Colecţia Şti­ scos în evidenţă faptul că în rîndul mun­
care se prezintă cunoştinţele elevilor celor ficării generale am rezervat-o muncii de cer­ citorilor din învăţămînt există largi posi­
veniţi în anul I şi avînd posibilitatea de cetări ştiinţifice pentru ridicarea nivelului inţa pentru toţi) pag. 72 8,80 lei bilităţi de a se realiza lucruri frumoase după
a cunoaşte calităţile fizice, indicaţiile me­ profesional, cunoaşterea şi aprofundarea cum şi entuziasm. Acest entuziasm nu este
dicului sportiv şi preferinţa elevului, am problemelor metodice noi ivite în munca IN LIMBA MAGHIARA poziţii bune au fost la Alba-lulia la secţia însă suficienl peniru ca munca să meargă bine
efectuat repartizarea lor pe ramură de ac­ de educaţie fizică, studiul publicaţiilor so­ şi nici veşnic. El trebuie întreţinut cu
tivitate sportivă (secţii). vietice de specialitate. K. Fedin — O raşe şi an i — pag. 500 geografie, la Sebeş la majoritatea secţiilor, grijă, prin îndrumarea continuă a cadrelor
8,80 lei. mai slabe au fost la Haţeg, iar la Petroşani, didactice de către inspectorii şcolari care
Programa de învăţămînt prevede un nu­ Activităţii competiţionale în perioada fun­ Hunedoara şi Orăştie n-au fost de loc. au obligaţia să se deplaseze ia toate şcolile
măr de 34 ore pe clasă, la anul I, iar pentru damentală i-am repartizat un capitol sepa­ G. Nicolaeva — Povestea N asfei K o vşo va şi mai ales la cele mai siabe, prin stimu­
anul II 68 ore pe clasă. La colectivul spor­ rat, respectînd indicaţiunile calendarului larea pe diferite căi a cadrelor fruntaşe şî
tiv sînt prevăzute două ore la trei clase, sportiv — pag. 128 1.55le i Referatele pe secţii n-au fost nici ele din­ sprijinirea de către secţiile de învăţămînt a
revenind săptămînal un total de 6 ore.
prof. V IA N U M O LD O VAN F. Knorre — P o v e s tiri — pag.164 2,25 lei tre cele mai bune. Aceasta tot din cauza
şcoala profesională de ucenici în
x x x — P ro b lem e de literatu ră şi artă lipsei de răspundere cu care au muncit co­
metalurgie Alba-lulia
nr. 6 şi 7 3le i lectivele răspunzătoare de această proble­

Probleme de literatură şl artă nr. mă. La Alba-lulia de exemplu referatele
7H955 n-au fost susţinute de cadrele cele mai
bune ci de cele cărora ..le-a venit rîndu!“

CUPRINS: prezentîndu-se în acest fel referate slabe

V. Drujinin — însem nări despre genul de din care oamenii au avut prea puţin de în­ iniţiativelor bune.
văţat. Ca un fapt pozitiv se remarcă că în
aventuri pag-3 cadrul secţiilor s-a insistat mai mult şl Munca şcolară trebuie să se îmbine ar­
cu rezultate mulţumitoare în ce priveşte monios cu cea extraşcolară, iar între şcoală
A. Anikst — C aracterul realism ului lui expunerea de către cadrele fruntaşe a me­ şi părinţi, sau şcoală şi organele de stat, tre­
todelor lor de muncă. buie să existe o legătură strînsă. întrucît
Sohiâier — (150 de ani de la m oartea aceasta influenţează puternic bunul mers
Munca de alfabetizare a constituit de ase­ al procesului de învăţămînt. Numai printr-o
lui F. Schilier) pag.13 menea o problemă dezbătută în mod serios muncă asiduă şi plină de abnegaţie cadrele
la aceste consfătuiri. Unele referate pri­ didactice îşi vor putea îndeplini nobila mi­
— Discuţii despre simfonismul vind această muncă au fost bune. Aşa de siune de a da cadre bine pregătite peniru
pildă, cel de la Orăştie a reuşit să oglin ­
sovietic pag. 28 dească succesele obţinute în această direc­

M. Druskin — Trăsături alerealism ului în

muzica lui W agner pag. 56

B. Ioganson — T in e rii pictori pag. 65

P. Abroslmov — Folosirea m oştenirii tre­

cutului şi in ovaţia pag. 77 viaţă. S. S ILV IA '

tanţă de 1,35 rh. de primul rînd de armă­ troducerea armării în fier va re­ Tăierea, sfărîmarea şi încărcarea
turi şi 0,30 m. de la frontul de lucru. cărbunelui la transportul cu raclele
Experimentarea combinei sovietice „Donbas 1“ la I. C. Lupani duce considerabil consumul de lemn şi va
Alături de această grindă se montează o in abataj
uocx5(x'ooooooocoooocxjoooooocx3oooooocx5000ooocooo3oooooooootx)0ooooococx>-'x-ooooooooooocoocx>cx500oooocx coocoooooooooooo ooc» oooccx5c>coooooooooooooooooocx3oocx30ocx)oooooqoqoocx>cxjooooc>ooooo nouă grindă de 3,0 m. susţinută pe 2 mări viteza de armare.
stîlpi la o distanţă de 1,35 m. In mod ase­ Tăierea cărbunelui s-a efectuat de bara
In luna Iulie 1955 s-a experimentat la Inginer PETRE ŢEPELUŞ Unghiul de înlocuire a subpachetului de mănător se armează la fiecare fîşie de căr­ Transportul cărbunelui în abataj şi dreptunghiulară a combinei de lungime de
întreprinderea Carboniferă Lupeni combina strate 8 şî 9, variază în această parte a bune nou tăiate. Distanţa între grinzi pe pină la rampa puţului 1,45 m. şi de înălţime de 0,71 m. Lungimea
sovietică „Donbas I ” în frontalul nr. 4 ţit printr-o inlarcalaţie a cărei grosime va­ blocului între 12°— 15°. înclinare este de 1,0 m. efectivă de tăiere a barei este de 1,35 m.
din stratul 8, blocul IV, ce permite meca­ riază între 0,65— 0,95 ce formează în acelaşi In abataj transportul s-a efectuat cu un
nizarea tăierii, zdrobirii şi încărcării căr­ timp acoperişul stratului 8 şi culcuşul stra­ Din cele expuse mai sus reiese că aco­ Al doilea cîmp situat între cei 2 stîlpi transportor tip SKR-11, fabricai de uzinele Deşi, grosimea medie a straiului esle de
bunelui în banda cu raclete sau pe jghea­ tului 9. perişul (intercalaţia) stratului 8 nu este care susţin grinda în consolă, este liber, noastre „U N IO ” , — ce asigură un debit mare. 1,1 m. varianta întrebuinţării barei de înăl­
bul fix montat în abatajele frontale. cel mai optim şi cărbunele este destul de fiind necesar pentru montarea conductelor ţime 0,83 m. a fost evitată, deoarece arma­
Intercalaţia este formată dintr-o marnă dură tare, reprezentînd greutăţi serioase, care au de aer comprimat şi deplasarea oamenilor Cărbunele, mai departe, pînă la punctul rea acoperişului făcîndu-se cu grinzi de
In vederea adaptării combinei la strate şi argilă grezoasă. Din cele menţionate mai fost eliminate prin găsirea unui sistem de de-a lungul frontului. In al treilea cîmp de încărcare în vagonete, situai în galeria lemn rotund de 22 cm. diametru la scobo-
de grosimi între 1,5— 2,2 m. este necesar să sus reiese că acoperişul stratului 8 (din in- armare corespunzător şi luarea de măsuri sînt amplasate stivele din lemn rotund, dis­ principală de transport, era transportat de rîrea combinei la mici denivelări a culcuşu­
se înlocuiască bara dreptunghiulară cu una tercalaţie) nu este tocmai favorabil între­ necesare în cazul ivirii concreţiunilor de tanţa între axele lor pe înclinare fiind de un transportor cu raclete tip SKR-11, aşezat lui stratului 8 sau aplecarea părţii în con­
pliantă prevăzută cu şarniere, iar încăr­ buinţării combinei, însă experimentările sferosiderită. 3,0 m. in galeria direcţională. solă a grinzii din cauza presiunii ar fi
cătorul a fi înălţat şi să i se mărească au arătat că nu prezintă nici un pericol cauzat înţepenirea barei şi totodată porţiu­
puterea motorului. In cazul întrebuinţării ei dacă se adoptă un sistem de armare cores­ Dirijarea presiunii miniere şi sistemul Lăţimea cimpuluî şl unde erau situate Transportul cărbunelui pe galeria princi­ nea de strat rămasă sub coperiş cădea în
la strate înclinate unde cărbunele alunecă punzător. In plus la susţinerea presiunii ro­ de armare stivele era deci, de 1,35 m. Stivele se pală de transport se efectua cu vagonete de încărcător după o prealabilă sdruncimire
pe jgheaburi fixe, datorită forţei imprimată cilor mai ia parte într-o măsură oarecare mută cu un cîmp înainte după fiecare fâ­ 1 to. trase de un Diesel de 6 to. prin puşcare, ca sub acţiunea greutăţii lui
de greutatea proprie, e necesar a se în ­ după exploatarea stratului 9, acoperişul iul Dat fiind faptul că acoperişul stratului 8 şie tăiată, pasul de prăbuşire a fost echi­ proprii sau la Intervenţia unei forţe m ic i
locui încărcătorul cu o pîlnie al cărei cal­ imediat reprezentat printr-o argilă cenuşie, este format din intercalaţia de grosimi în­ valent deci cu lăţimea unei făşii de 1,35 m. Datorită faptului că înaintea punctului de
cul şi construcţie sînt caracteristic pentru compactă cu faună, prăbuşirea lui efectu- tre 0,65— 0,95 m. s-a orientat ca pasul de încărcare al cărbunelui rezultai de la com­ Cărbunele fiind dur, cu diferite intercala­
fiecare strat în parte. îndu-se prin lăsarea lentă şi acoperişul de prăbuşire să fie minim, iar sistemul de ar­ In vederea evitării de fisuri în înterca- bină nu exista o posibilitate de garare de ţii lari şl cu unele posibilităţi de ivire de
bază a lui format din roci rezistente ce se mare să fie cîi mai sigur şî executarea lui laţle, stratul 9 era exploatat înaintea stra­ 40 vagoane goale, cî numai de maximum 15 incluziuni de sferosiderită, lanţul barei s-a
< lasă foarte tîrzîu. să nu micşoreze viteza de tăiere a com­ tului 8 pe o distanţă pe direcţia stratului şi în plus după el la 30-40 m. se mai afla asamblat spre adaptare la aceste condiţii.
binei de 20— 25 m„ iar în dirijarea acoperişului încă un punct de încărcare al abatajelor în­ Astfel s-a mărit numărul cuţitelor cu în­
Condiţiile geologo-miniere Stratul 8 este format dintr-un cărbune vecinate, manevrarea goalelor şi a plinelor clinare de 43° şi 23° şî s-a căutat în pri­
compact, dur, vitros. In partea dinspre cui- Monografia de armare stabilă pre­ stratului 9 se căuta a se răpi la maximum se făcea foarte greu, cauzînd oprirea din tă­ mul moment de a se întrebuinţa numai cu­
In vederea creării condiţiilor optime de cuş mai ales sînt numeroase benzi de durii vede în primul cîmp armarea cu grinzi iere a combinei. ţite originale armate cu pobedit.
experimentare s-a căutat a se alege un foarte dure în alternanţă cu şisturi cărbu- perpendiculare pe front din lemn rotunde, tot lemnul rămas după stive.
front de lucru prevăzut numai în acest noase. lungi de 3,0 m. cu diametrul de 20-22 cm. Prăbuşirea întercalaţiei şî acoperişului Lemnul era transportat manual pînă în Sfărîmarea cărbunelui a fost efectuată de
scop şi în stratul 8, blocul IV, cărbunele galeria de bază în imediata apropiere a fron­ cele 2 discuri.
să nu aibă incluziuni puternice de sfero- In culcuşul stratului de asemenea se află In primul cîmp situai în apropierea fron­ imediat al stratului 9 se dirija prin lăsarea tului de lucru de o grupă specială de 2 oa­
siderită. In vederea alegerii acestui strat o bandă de argilă de grosime 0,10— 0,15 m. tului de lucru, grinzile sînt susţinute pe 2 lentă a lor prin mutarea stivelor şi răpirea meni. ce aducea lemnul pînă în apropierea In timp de o lună de zile. cît a durat ex­
s-au făcut în prealabil documentările geo­ compactă care îmbibîndu-se cu apa se um­ slîlpi, situaţi la o distanţă de 1,35 m. şi grupei ce lucra la armare. perimentarea, au fost tăiale peste 16 făşii
logice miniere a mai multor strate şi s-a flă. Stratul prezintă uneori concreţiuni len- are o parte liberă, în consolă, pe o lungime armăturilor. reprezentînd un avans al abatajului de
propus spre experimentare şi abatajul fron­ tilo-forme de sferosîderită. Grosimea stratu­ de 1,65 m. care permite astfel aşezarea Sistemul de armare a fost sigur şl po­ In vederea reducerii timpului peniru ma­ 21,5 m.l.
transportorului cu raclete şi a combinei. nevre şi a asigura mersul continuu al com­
tal nr. 4 din stratul 8, blocul IV. lui variază între 0,85— 1,2 m. După o tăiere a unei făşii noi de cărbune pe sibil de executat, avînd însă partea nega­ binei, proces absolut necesar acestei maşini, Din cauza lipsei de experienţă în ma­
o adîncime de 1,35 m, la grinda în con­ pentru viitor este nevoie a se amenaja o ga­ nevrarea combinei de către combiner, s-a ob­
In condiţiile bazinului Văii Jiului zăcă- Culcuşul stratului 8 e reprezentat prin- solă se mai adaogă încă un stîlp la o dis­ tivă că s-a mărit consumul de lemn cu lerie dubli înaintea punctului de încărcare cu servat că în primele zile consumul de cu­
1,68 la sută, comparativ cu cele antecen- ţite a fost exagerat. In soluţionare? aceste?
mîntul de cărbune e format dintr-un pa­ tr-o gresie cu ciment calcaros, dură, com­ o capacitate de garare de cel puţin 50-70 va ­ probleme a fost concentrată atentîn nombl-
denle. neruluî şi a personalului tehnic de supra­
chet de mai multe sirate. In acest pachet pactă, lucioasă, prezenlînd slabe denivelări In vederea micşorării consumului de lemn gonete goale. Transportul manual al lemnu­ veghere.

de strate stratul 8 e situat în imediata pe direcpet pe viilor se întreprind modificări ce vor lui în abalaj cu ajulorul unei bare (cuiie pe Practica a arătat că mergînd cu viteze

apropiere a stratului 9, de care e despăr­ aduce o scădere a consumului de lemn. In­ role) acţionate de un troliu va uşura sim­

ţitor această muncă.