Page 15 - 1955-09

Nr. 512
Pregătirea polifico-ideologică a propagandiştilor
sarcină importantă a cabinetelor de partid
şi a seminariilor permanente
Cabinetelor de partid şi seminariilor per­
manente, în a căror competinţă cade edu­
carea propagandiştilor, le revine o sarcină
importantă în direcţia ridicării nivelului
propagandei de partid. Este ştiut că propa­
gandistul e figura centrală în învăţămîn-
tul de partid. De felul cum el este pregătit
politic şi ideologic, de felul cum el ştie
să.facă o expunere de calitate să conducă
o convorbire, să ajute individual pe cei ce
studiază, depinde în bună măsură satisfa­
cerea exigenţei mereu crescînde a celor ce
studiază în sistemul învăţămîntului de
partid.
Analizîndu-se de către comitetul de partid
felul cum cabinetul de partid Petroşani şi-a
desfăşurat activitatea de pregătire a propa­
gandiştilor în anul şcolar 1954-1955, a re­
zultat că s-a obţinut o oarecare îmbunătă­
ţire faţă de anii trecuţi. Din numărul de
aproape 160 de propagandişti, majoritatea
şi-au desfăşurat satisfăcător activitatea, con­
tribuind efectiv la ridicarea calităţii învă-
ţămîntului de partid. Propagandişti ca
Ispir Dumitru, Toma Silvia, Gherlac Wil-
helm şi alţii au reuşit să facă faţă sar­
cinii de cinste ce li s-a încredinţat. Frec­
venţa propagandiştilor la şedinţele de pre­
gătire a ajuns în medie la 80 la sută.. In
pregătirea propagandiştilor s-a renunţat la
pregătirea şablon, iar colectivele voluntare
au muncit mai bine, mai organizat, ca în
anul trecut.
Cu toate acestea munca de pregătire a
propagandiştilor în cadrul cabinetului de
partid Petroşani n-a atins nivelul cerut de
sarcinile mereu crescînde ale partidului.
Lipsurile cele mai mari sînt acelea că nu
s-a reuşit a se face ca toţi propagandiştii
să-şi însuşească problemele de bază ale po­
liticii partidului nostru. Problema pregăti­
rii s-a privit îngust numai din punctul de
vedere al materialului în curs de studiu. Me­
toda consultaţiilor n-a fost folosită în su­
ficientă măsură. Nu s-a urmărit studiul in­
dividual al propagandiştilor şî n-au fost
controlaţi în această muncă. Cu toate că
s-au organizat cîteva schimburi de experi­
enţă acestea n-au reuşit să înarmeze în mod
corespunzător pe propagandişti. Mal cu
seamă în jurul noţiunii de cuvînt introduc­
tiv există încă neclarităţi. In loc de a ve­
dea în cuvîntul introductiv o scurtă pre­
zentare a principalelor idei din materialul
indicat de bibliografie, cu scopul de a orienta
studiul individual, unii propagandişti sus­
ţin că ei predau lecţii în faţa cursanţilor,
iar alţii înţeleg noţiunea de cuvînt intro­
ductiv ca fiind o Introducere politică a
lecţiei.
Există încă metode slabe de • muncă în
conducerea convorbirilor şi lipsă totală de
ajutorare individuală a cursanţilor de către
propagandişti. Prea puţin este cunoscut
scopul şi foloasele citirii de materiale bele­
tristice şi intuitive în propaganda de partid.
Trăgind învăţăminte de pe urma lipsuri­
lor manifestate în anul şcolar 1954-1955 în
fata colectivului cabinetului de partid P e­
troşani stă sarcina de a folosi cu mai multă
insistenţă metodele care s-au dovedit a îi
bune şi a găsi altele noi, corespunzătoare
13 septembrie — ziua pompierilor din R. P. R.
L a 13 septem brie se îm plinesc 107 ani
de la eroica luptă dusă de pom pierii ro­
mâni, alătu ri de popor, îm p otriva cotropi­
torilor turci.
In anul revolu ţion ar 1848, oînd m asele
populare s-au ridicat la luptă pentru a-şi
cuceri libertatea, boierii au chemat în
ţară arm atele turceşti, pentru oa acestea
să le ap ere p rivileg iile, să în trîn gă r e v o ­ 18481, memlbri a i u n ităţilor şi form aţiu n ilor le-au stat în faţă, dasîndu-se pe primul
luţia burghezo-democratică, luminată de
id eile m arelui patriot şi luptător M co ta e
Bălcescu.
N ăvălin d pe pământul ţării româneşti,
armata turcească a prim it o lecţie ustură­
toare din partea roatei de pompieri, care
s-a avântat în luptă cu un eroism fără
seamăn.
Astăzi la îm plinirea a m ai bine de o
reduse 0,26 m./min. şi maxim 0,54 m./min.
se poate trece peste porţiunile unde cărbu­
nele era foarte tare. Pe lîngă aceasta pen­
tru a îmbunătăţi tăierea şi a reduce consu­
mul de cuţite s-au luat măsurile rezultate
mai jos.
In prealabil se zdruncină cărbunele pe
întreg frontul de lucru prin puşcarea a
100— 200 gr. exploziv în găuri orizontale
perforate la 2 tn. una de alta, de lungime
1,45— 1,50 m. şi plasate la 40 cm. sub aco­
periş. Prin aceasta o parte din intercalaţiiie
cu sferosiderită au fost smulse fără a fi
tăiate de cuţite.
2) înainte de a tăia, combainerul venind
dinspre galeria de cap către galeria de
bază, observa atent componenţa cărbunelui
pe toată făşia şi unde se observa conr.re-
ţiuni puternice de sferosiderită, se făcea
semn şi aceste porţiuni se puşcau complect.
In cazul cînd frontul prezenta porţiuni cu
sferosiderită, care se observau numai în tim­
pul tăierii, se proceda la retragerea mai
jos a combinei şl puşcarea acestei porţiuni
de front.
3) Au fost schimbate în afară de liniile
de tăiere de 43° şi 22° toate cuţitele armate
cu pobedit a lanţului tăietor de pe liniile
0’ şi 12° cu cuţite din arcuri degradate de
la locomotive Diesel, confecţionate la însăşi
atelierul electro-mecanic al minei.
4) In cazul prezenţei de cărbune dur şi
a concreţiunilor slabe de sferosiderită, se
tăia cel mult cu viteza 11-a, însă se mă­
rea debitul de apă care stropea lanţul, port-
cuţit, imitîndu-se tăierea metalelor la, ma­
şini unelie.
Toate aceste măsuri au adus drept rezul­
tat micşorarea consumului de cuţite ar­
mate cu pobedit de 2-3 ori. Introducerea
cuţitelor din arcuri de la locomotive Die­
sel a adus în plus economii băneşti, cu
V I A T A DE P A R T I D
IOSIF DAVID
directorul cabinetului raional de partid
Petroşani
cu necesităţile în pregătirea propagandişti­
lor pentru noul an şcolar.
O metodă ce vom folosi în acest an este
întocmirea, sub îndrumarea şi cu ajutorul
Comitetului raional, a unui program anual
prin care să se planifice întreaga activitate
pentru noul an şcolar. Planul anual ser­
veşte la întocmirea planurilor de muncă tri­
mestriale. El trebuie să prevadă termenele
de rezolvare a sarcinilor, cine anume răs­
punde pentru ele, consfătuirile, conferinţele,
expunerile ce se vor organiza în vederea
lărgirii nivelului politic şi cultural al pro­
pagandiştilor.
Un rol important în realizarea prevederi­
lor planului de pregătire al propagandişti­
lor 11 au colectivele voluntare. Cabinetul
de partid Petroşani a format un asemenea
colectiv care a fost repartizat pe forme de
învăţămînt. Activitatea colectivului a fost
dusă pe bază de plan de muncă care pre­
vedea cine şi pînă la ce dată elaborează
lecţia, cînd se va dezbate lecţia, data pre-
semlnaruluf, etc.
Experienţa a dovedit, că existenţa colec­
tivelor bine organizate, controlate şi în­
drumate în muncă, contribuie cu succes la
munca de pregătire a propagandiştilor.
Avînd în vedere strînsa legătură ce exîstă
între munca colectivelor ce pregătesc pro­
pagandiştii şi felul cum aceştia îşi desfă­
şoară activitatea, este bine ca colectivelor
voluntare să li se traseze sarcini concrete
în controlul cercurilor şi cursurilor. La noî
nu s-a format separat colectivul de consul­
tanţi şi separat colectivul de lectori, cî
unul şî acelaşi colectiv, repartizat pe for­
me de învăţămînt, care se ocupă de elaborarea
şi expunerea lecţiilor, de conducerea se­
minariilor, de controlul muncii în cercuri
şî acordare de consultaţii. Acest lucru a dat
rezultate mulţumitoare în anul şcolar tre­
cut.
Cabinetul de partid Petroşani a1 obţinut
oarecarl rezultate şî în lupta împotriva şa-
blonismuluî la pregătirea propagandiştilor.
Renunţînd la sistemul de a cuprinde într-o
singură lecţie cîte un capitol întreg al Is­
toriei P.C.U.S., am folosit metoda de expu­
nere a lecţiilor pe bază de probleme. Astfel
propagandiştii au simţit mal mult ajutorul
nostru şî au obţinut rezultate mal bune.
Un factor Important în pregătirea- propa­
gandiştilor este studiul Individual, munca
cu cartea. Este necesar a se exercita' un
control sistematic al conspectelor, nctiţelor
de lucru, pentru a- se evita practica dăună­
toare, folosită încă de unii propagandişti,
de a-şî desfăşura activitatea la convorbire,
pe baza notiţelor luate la cabinet cu oca­
zia pregătirilor.
In vederea eliminării neajunsurilor de
acest fel, precum şi a celor legate de meto­
dele de muncă ale propagandiştilor, spre
sfîrşitul anulrji şcolar 1954-1955 am intro­
dus pe lingă pregătirea de două ori pe lună
a propagandiştilor, şedinţe de pregătire re­
zervate exclusiv problemelor de metodă, de
surtă de ani poporul n o s ta i m uncitor săr­
bătoreşte această zii, d even ită „Z iu a pom ­
pierilor din R .PR.“, în semn de preţuire
a vitejiei neînfricatei roate de pom pieri
care suib com anda bravu lu i căpitan Z ă -
gănesdu a înscris o pagină glorioasă în
'istoria patriei noastre.
Urm aşii vrednici ai eroilor pom pieri din
an gajate şi volu n tare de pază contra in ­
cendiilor, continuă tradiţia luptei pentru
binele şi fericirea poporului.
Spre deosebire de trecut cînd paza con­
tra incendiilor era com plet neglijată de
regim ul burghezo-moşieresc, astăzi, în
fiecare întreprindere şi localitate, sînt
organizate puternice şi active form aţiuni,
angajate şi voluntare* de pază contra in-
toate că se uzau mai repede, datorită fap­
tului că ele costau 4-5 lei în comparaţie cu
valoarea de 80-90 lei a celor originale.
Consumul specific de explozibil realizat
a scăzut faţă de cel precedent cu 64 la
sută. Cu toate greutăţile avute combina pu­
tea efectua tăierea întregii făşii în maxi­
mum 4-5 ore în cazul cînd se luau toate
măsurile în ceea ce priveşte alimentarea cu
goale, aprovizionarea cu lemn şi se puşcau
înainte porţiunile cu intercalaţii mai marî
de sferosiderită.
Viteza de tăiere a combinei în prima sap-
tămînă depăşea mult armarea şi evacuarea
cărbunelui rămas deasupra barei.
Pentru a apropia viteza de armare a1
frontului şi de tăiere a combinei, practica
a dovedit că sînt eficace următoarele mă­
suri :
a) Stîlpii să fie tăiaţi Ia 3 dimensiuni
0,80, 0,85 şi 0,90 m. ceea ce reducea tim­
pul pentru tăierea lor la dimensiunea ne­
cesară în timpul arm ării:
b) In schimbul de răpire în cîmpul liber
pc întreaga făşie se transportau stîlpii şî
unde se putea se puneau grinzile între
stive;
c) Puşcarea spre a zdruncina cărbunele
înaintea combinei a dovedit că uşura mult
tăierea cu ciocanul de abataj a cărbunelui
de sub coperiş de grosime de 0,35— 0,40 m.,
netăiat de bară.
Dacă înainte, aproape 30— 35 la sută din
cărbunele dat din abataj era nevoie a fi
tăiat şi evacuat manual. în urma acestor
măsuri majoritatea cantităţii de cărbune
cădea singur în încărcător, sub acţiunea
greutăţii proprii sau minerului îi era 1ne­
cesar un mic efort spre a-1 desprinde de
acoperiş în aşa fel ca să cadă tot la în­
cărcător.
DRUMUL SOCIALISMULU!
lărgire a cunoştinţelor de cultură generală şl
de prelucrare a hotărîrilor partidului şi gu­
vernului. Extinzînd această metodă şi asu­
pra activităţii anului şcolar 1955-1956, vom
dispune de un timp preţios, care va putea
fi folsit cu succes în îndreptarea lipsurilor
care mai există în ce priveşte cunoştinţele
şî metodele de muncă ale propagandiştilor.
In cadrul acestor şedinţe colectivele cabi­
netelor de partid se vor ocupa mai Intens
de problemele vieţii interne de partid, de
care nu s-au preocupat în anii trecuţi în
măsură suficientă.
O altă problemă ce preocupă conducerea
cabinetului nostru de partid şi care trebuie
să fie o preocupare a tuturor cabinetelor şi
seminariilor permanente, este folosirea de
către propagandişti a presei de partid. Dacă
aproape în întregime propagandiştii din ra­
ionul Petroşani sînt abonaţi la ziarul
„Scînteia" nu acelaşi lucru îl putem afirma
despre „Lupta de clasă", „Pentru pace
trainică, pentru democraţie populară“ , „Con­
temporanul“ presa regională şi raională. Ră-
mîne ca sarcină de bază a conducerii ca­
binetului şi seminariilor permanente ca pe
lingă abonarea propagandiştilor la presa
de partid, să organizeze citirea şl discutarea
în comun a unor articole apărute în presă.
Această metodă va duce la cunoaşterea
problemelor de bază ale politicii partidu­
lui. dezbătute larg în presa de partid.
Este de asemenea necesar, ca propagan­
diştii să fie îndrumaţi mai mult cu proble­
mele politicii Internaţionale pentru a putea
da lămuriri calificate cursanţilor în proble­
mele neînţelese, pentru a fi capabili să de­
monstreze superioritatea forţei lagărului pă­
cii, a surselor sale inepuizabile, trezind tot­
odată spiritul de vigilenţă a maselor, mo-
bilfzînd pe toţi cei ce muncesc la1 obţinerea
de noi succese care să întărească capacita­
tea de apărare a patriei noastre.
Acestea sînt doar cîteva1 metode de mun­
că care au dat rezultate, sau altele pe care
cabinetul de partid Petroşani şî le-a pro­
pus să le aplice în noul an şcolar, în con­
diţiile cerinţelor mereu crescînde.
In afară de acestea, sîntem siguri că mal
există şl altele, tot atît de bune care au
dat rezultate în munca cabinetelor de partid
şi a seminariilor permanente. Ar fi de do­
rit, ca în vederea cunoaşterii celor mai
bune metode în munca de pregătire a pro­
pagandiştilor, să se organizeze periodic
consfătuiri ale cabinetelor de partid şi se­
minariilor permanente, consfătuiri ale că­
ror rezultate nu vor întîrzîa să se arate.
Preocuparea comitetelor de partid şî a or­
ganizaţiilor de bază faţă de felul cum
propagandiştii sînt pregătiţi şî îşi desfă­
şoară munca, ajutorul calificat ce trebuie să
11 se asigure în legarea teoriei de practică
construirii socialismului, urmărirea studiu­
lui Individual, scutirea propagandiştilor de
alte sarcini, în afară de funcţiile alese, vor
duce nemijlocit la ridicarea la un nivel
mal înalt al propagandei de partid, vor
stîrnî un Interes şi mai viu în rîndurile oa­
menilor muncii pentru studierea învăţă­
turii marxist-leniniste.
dendiillor.
Demne de evidenţiat sînt form aţiunea
angajată de pază contra incendiilor a
Combinatului siderurgic „Gh. Gheorghiu-
D e j” din H unedoara şi form aţiunea v o ­
luntară de pază contra incendiilor din A -
pofljdiul de Sus, raionul Sebeş, oare au reu ­
şit să se achite cu cinste de sarcinile ce
loo, cucerind steagul de form aţiuni frun­
taşe pe regiune.
Prin desfăşurarea unei ştiinţifice munci
de p reven ire şi stingere a îndendiilor, prin
curajul şi eroism ul de care v o r da dovadă,
m em brii fo rm a ţiu n ilor a n gajate şi v o ­
luntare se vor arăta demni de înaintaşii
lor, b ra vii pom pieri de La 1848.
FORSEA GHEORGHE
La viteza de armare a mai contribuit
elanul şi spiritul tovărăşesc de a se ajuta
unii pe alţii, indiferent de funcţia pe care
o îndeplinea brigada ce efectua armarea
şi evacuarea cărbunelui rămas.
Printre greutăţile înlîmpinate în timpul
tăierii ţinem să remarcăm înţepenirea ba­
rei, ruperii dese a cablului de oţel de
tracţiune precum şi pierderea unei cantităţi
de 40 cuţite. înţepenirea barei s-ar datora
opririi pe timp mai mare a combinei, cau­
zată de funcţionarea necontinuă a benzii
cu raclete' din lipsă de vagonete goale, de
aprovizionare cu lemn suficient a abaiaju-
lui, provocînd încetinirea armării şi a de­
fectelor de ordin mecanic, ceea ce provoca
pe suprafaţa nearmată declanşarea presiunii
miniere ce presa pe bară, provocînd uneori
chiar ruperea cablului de oţel.
Ruperile acestea ale cablului de tracţiune
erau provocate de neobservarea la timp a
înţepenirii barei, din lipsa de cuţite de pe
arborele cu discuri precum şi forţarea vite­
zei de tăiere a combinei.
Pierderea cuţitelor armate cu pobedit s-a
datorat strângerii insuficiente a acestora în
came şi în special a durităţii materialului
din care erau confecţionate, duritate ce era
mai mare ca a1 şuruburilor de fixare. De
aceea socotim justă propunerea tov. com-
bainer Hampli, ca şuruburile de fixare să
fie călite în aşa fel, ca ele să intre în cu­
ţite la strîngerea. lor.
încărcarea cărbunelui tăiat sau ce se des­
prindea de acoperiş era efectuată de încăr­
cătorul combinei prevăzut cu 5 palete. Pen­
tru a micşora considerabil cantitatea de
cărbuni ce nu se încarcă mecanic, experi­
mentarea a arătat că descărcarea maximă
dintre combină şî banda cu raclele să nu
treacă de 100— 150 mm.
In atenţia agitatoriloi
A apărut
„Carnetul agitatorului" nr. 17
In acest număr din „Carnetul agitato­
ru lu i” secretarii organ izaţiilor de bază şi
agitatorii de la oraşe şi de la sate găsesc
un m aterial bogat. A gitatorii din între­
prinderi găsesc în acest număr un articol
care descrie experienţa agitatorului Şte­
fa n Mitnaohe, d e la u zin ele „23 August”
din Capitală, în organizarea unei convor­
biri despre acum ulările peste plan.
In articolul intitulat „Să dăm toată aten­
ţia muncii politice pentru form area de
noi întovărăşiri agricole şi gospodării co­
lective“ se subliniază cit de im portant este
Ca acum în perioada de toam nă să se des­
făşoare o puternică muncă politloă pentru
popularizarea rezultatelor obţinute de în ­
tovărăşirile agricole şi gospodăriile colec­
tive. Agitatorii de la sate m al găsesc în
acest număr articolul „Să pregătim din
vrem e păitulele necesare pentru păstrarea
porumbului în şbiuleţi” .
In acest număr „Carnetul agitatorului“
publică în continuare m aterialul „D in în­
sem nările unui agitator" şi un articol
intitulat „Despre lim bajul agitatorului” .
1L a rubrica „Răspuns la în treb ările
agitatorilor“ se publică articolu l „M unca
deputatului ca agitator“ . L a rubrica „P e
tem e internaţionale“ se publică articolul
intitulat „Popoarele sînt vital interesate
în încetarea cursei înarm ărilor“ şi scurte
ştiri externe.
Abonamentele
la presa sovietică
Au trecut doar două săptămîni de cînd
s-a deschis campania de colectare a abo­
namentelor la presa sovietică pentru anul
1956. In acest timp s-au făcut în regiunea
Hunedoara aproape 3000 de abonamente ia
reviste şl ziare sovietice. Chiar în prima zî
după deschiderea acestei acţiuni minerii din
Valea Jiului şl siderurglştii de la Hune­
doara s-au abonat la 185 de reviste şî
ziare sovietice.
In oraşul Ilfa şî în comuna Zam din ra­
ionul Ilia, planul de colectare a abonamen­
telor la presa sovietică pentru anul 1956 a
fost realizat la data de 30 august. Tova­
răşa Florîea Doda, factor poştal la P.T.T.
lila, a colectat singură, în numaî 10 zile,
107 abonamente la presa sovietică.
Printre primii pe regiune care s-au abo­
nat la reviste şl ziare sovietice este şl in­
ginerul oţelar Gheorghe Georgescu de la
Combinatul siderurgic Hunedoara. De a-
semenea ţăranul muncitor Burcea Moise din
comuna Sarmisegetuza, raionul Haţeg, a
fost primul pe raion care s-a abonat la pre­
sa sovietică, primind chitanţa nr. 1. Comu­
nistul Dragomirescu Victor, funcţionar la
P.T.T. Deva, s-a abonat la două reviste so­
vietice, Tar tovarăşa Rotaru Florlca, cas­
nică, din Orăştie, la revista „Femela sovie­
tică“ . ' A. Z A H A R IA
r- ______ —
Ansamblul de cîntece
şi dansuri al C. C. S.
în regiunea noastră
Zilele acestea, regiunea noastră a gă z­
duit Ansamblul de cîntece şi dansuri al
Consiliului Central al Sindicatelor din
R.P.R., Laureat al Premiului de Stat, care
a venit în turneu oficial.
In seara zilei de 7 septembrie ansam­
blul a dat un frumos spectacol în grădina
cinematografului de vară din Hunedoara,
în faţa a peste 3.000 oameni ai muncii.
Frumoasele cîntece şi coruri prezentate,
precum şi excepţionala măestrie a dansa­
torilor care au executat diferite dansuri popu­
lare romîneştî, sovietice şî maghiare au
slîrnit admiraţia publicului spectator care
le-au aplaudat frenetic. De un deosebit suc­
ces s-a bucurat de asemenea baletu l: .„Dan­
sul cumetriţelor" şî „Dans ţigănesc“ .
In seara zilei de 8 septembrie ansamblul
a prezentat acelaşi spectacol în faţa mun­
citorilor ceferişti din Simerla.
Datorită apropierii benzii cu raclete de
combină, şi a zdruncinării cărbunelui, pro­
centul de încărcare mecanică a cărbunelui a
crescut pînă la 85— 95 Ia sută.
Din defecţiunile de ordin tehnico-organi-
zatorice menţionăm :
1. Instalaţia de stropire a combinei n-a
fost întreţinută şl îngrijtă totdeauna mul­
ţumitor, ceea ce a adus majorarea cantită­
ţii de praf de cărbune în curentul de aer
şi n-a dat posibilitatea de a răci continuu
lanţul şi cuţitele barei;
2. Nu s-a ţinut o evidenţă zilnică pre­
cisă a consumului de cuţite după tipurile
întrebuinţate şi modului cum au fost ele
uzate sau deteriorate, ceea ce n-a permis
a se lua măsurile necesare la tim p ;
3. Defecţiuni de ordin electro-mecanic la
combină din cauza nerespectării, executării
zilnice a unei revizii profilatice de bună
calitate şi a neinstruirii electricienilor, care binei, stropirea şi înlocuirea cuţitelor uza­
cunoşteau slab circuitele electrice, ceea ce
a dus la unele opriri ale combinei pe un
interval de timp ce a atins chiar 24 o re;
4. Lipsa unei aprovizionări corespunză­
toare a abatajului cu lemn şi vagonete
goale.
Practica a arătat că, dacă, reviziile pro­
filatice se fac conştiincios zilnic, se apro­
vizionează abatajul cu lemn pentru cei
puţin 2 făşii, vagonete goale sînt sufici­
ente, dacă personalul electro-mecanic ai
combinei va fi instruit corespunzător, vor fi
aplicate consecvent şi prompt modificările
şi măsurile de ordin tehnico-organizatoric,
problema tăierii unei făşii în 8 ore e com-
plccl rezolvabilă.
In perioada de experimentare ne-am pro*
Colectarea fierului vechi
tn atenţia Comitetului regional 0. T. M.
M ai bine de 6 luni de zile se desfăşoară
te regiunea noastră întrecerea pentrui
strîn gerea a oît anal m u lt fie r vechd-m aîe-
rie prim ă cutît de necesară fa b ric ă rii fo n ­
tei şl oţelului. Z ilele acestea, com itetul re­
gional U.T.M. a analizat felul cum s-a
desfăşurat acţiunea în trim estru l I şi II.
Cu această ocazie s-a constatat că arji fo st
obţinute rezultate frumoase.
P o rn ită sulb lozin ca „S ă colectăm o ît mai
mult fie r vechi necesar industriei m etalur­
gice“ de către com itetul raional U.T.M.
Petroşani, această nobilă acţiune a cuprins
peste 20,000 de tineri, uitemişti şi n eu te-
raiişti, din mine, uzine, şantiere, de pe o -
goare, pionieri şi şcolari, oare s-au în tre­
cut pentru titlu l de „organizaţie fruntaşă
în colectarea fierului vechi“ .
M it de echipe de tin eri şi pionieri au
fast organizate în această perioadă de
căitre Com itetele o rga n iza ţiilo r U .T.M ,
oare au cercetat curţile uzinelor, şantie­
rele, terenurile virane, au trecut pe la
oasele cetăţenilor, adunând m unţi d e fie r şi
alte m etale vechi. Echipele tinerilor m i­
neri din Valea Jiului au scotocit m inele
scoţând la su prafaţă din g a le rii m ii de
kg. de fie r şi de a # metal! lăsat pradă ru ­
ginii.
C olectarea a peste 1,600.000 kg. fie r v e ­
chi în perioada întâia şi a doua (trim es­
tru l I şi II), constituie un succes al organ i­
zaţiei regionale U.T.M, Hunedoara, şi to ­
todată o dovadă grăitoare a patriotismu­
lu i de care sânt pătrunşi tin erii din r e ­
giune oa urm are a m uncii ed u cative d esfă­
şurată de către organizaţiile U.T.M,
Ceea o® e caiaoteristic pentru această
perioadă a în trecerii, siînt m u lte in iţia­
tiv e oara au pornit de la organizaţiile de
bază, şi com itetele raionale. L a Hunedoa­
ra, de pildă, din fierul vechi colectat,
muncitorii Combinatului siderurgic „Gh.
Gheorghiiu-Dej” au elaborat şarje pe oare
le-a u denum it şarje a le tineretului şi ale
pionierilor. In raionul A lba au fost orga­
nizate săptămâni ale colectării fierului ve­
chi. L a Călan s-a pornit o întrecere în tre
echipele de pionieri, care a dat rezultate
din cele mai frumoase.
Făoînd analiza desfăşurării întrecerii
între raioane, comitetul regional U.T.M. a
declarat fruntaşă pe etapa a doua, orga­
nizaţia raională Hunedoara (primseoretaT
tovarăşul Tom a Gheorghe), care a colectat
pînă în prezen t peste 650.000 kg. fie r v e ­
chi. O rganizaţiei raionale Hunedoara i s-a
decernat steagul comitetului regional
U.T.M. de „raion fruntaş în colectarea
fierului vechi“.
A l doilea pe regiune a fost declarat or­
ganizaţia raională U.T.M. Petroşani, care
a colectat 470.000 kg. fie r vechi. D e m en­
ţionat este, că tin erii din raionul P etro ­
şani, p e prim u l trim estru au fost clasaţi de
către C.C. al U .T.M . pe prim ul loc pe ţară,
însă în tritoeStrul I I ei au fost depăşiţi
de Către tin erii din Hunedoara.
D intre organizaţiile de bază U.T.M. s-a
clasat prima pe regiune organizaţia de ba­
ză a Combinatului siderurgic „Gh. Gheor-
gh iu -D ej“ din Hunedoara. Dintre organi­
zaţiile de pionieri locul I a revenit celor
de la Călan, care au strâns cea mai m are
cantitate de fier vechi dintre toate unită­
ţile de pionieri.
Biroul Com itetului regional U.T.M. a a-
preoiat munca rodnică a organizaţiilor
U.T.M. din raioanele Alba, Orăştie, pre­
cum şl a organ izaţiilor de bază U .T.M . din
s a te le : B ulzeştlul de Jos, raionul Brad,
Şard, raionul Alba* Livadia* raionul Haţeg,
care au obţinut rezultate frumoase. De
INFOi?
In conform itate cu p revederile H.C.M.
nr. 91/1955, pentru p regătirea teh n icien ilor
necesari com erţului de stat, se organizea­
ză, începînd cu anul şcolar 1955/1956. un
nou tip d e ş c o a lă : Şcoala tehnică de co­
merţ cu durata de 2 ani.
'In această şcoală se prim esc absolvenţi
a i şcolilor m ed ii d e 10 ani. în scrierea în
şcoală se face fără exam en de adm itere
în ordinea m ediilor obţinute la examenul
de maturitate.
¦Şcolile v o r funcţiona în u rm ătoarele
oraşe:
BU CU REŞTI — str. Hristo Botev nr.
17 (radonul T, VHadamirescu). cu urm ătoa-
twm a i a i m n m m axB rm iM m m a w r j i M M iiitM w iB W i m m i
pus ca obiect final organizarea lucrului în
abataj spre a asigura tăierea unei făşii de
cărbune în 24 de ore.
In ultimele săptămîni cînd adesea se
realiza o făşie în 24 ore lucrul în abataj
era împărţit pe trei schimburi de tăiere, de
montare şi revizie şi schimbul de răpire şi
mutarea stivelor.
In schimbul de tăiere în abataj lucrau
3 brigăzi de bază, plus personalul de re­
gie.
Brigada combinerului. a fost formată din
3 persoane : 1 combiner şi 2 ajutori.
Un ajutor al combinerului, manipula ca­
blul, punea stîlpii de ancorare, curăţa căr­
bunele înaintea combinei şi în dreapta fron­
tului de lucru. Celălalt observa mersul com­
te. In general în schimburile de lăiere bri­
gada combinei era dirijată de tov. Hampli,
care prin iniţiativa, devotamentul şi cu­
noştinţele sale a reuşit a-şi însuşi cel mai
bine felul cum trebuie manipulată combina,
brigada de armare şi celelalte lucrări din
abataj.
In urma combinei se afla brigada ajuto­
rului combinerului pentru armare, condusă
de experimentalul şi capabilul miner tov.
Fraiş, formată din 6 persoane care efectuau
armarea propriu zisă şi evacuarea cărbunelui
rămas de sub acoperiş şi la val i a stratului.
In brigadă munca era repartizată în felul
urm ător: un miner, Iov. Arbagic, efectua
tăierea cărbunelui rămas sub acoperiş şi
îndrepta frontul în urma combinei, 3 mi­
neri lucrau la punerea grinzii noi de 3,0 m.
pe cei 2 stilpî şi complectarea cu un al
treilea stîlp a grinzii în consolă la o depăr­
tare de 1,35 m. de la a doua armătură şi 2
ajutori fasonau lemnul Ia dimensiunile ce­
rute de armatorii de bază, '
Pa
asem enea aiu fost evid en ţiate şi organ iza­
ţiile pioniereşti din comuna Miercurea, ra­
ionul Sebeş, unitatea nr. 1 din O răştie şi
unitatea Şcolii m edii de 10 ani fe te din
Deva.
Pentru ca să răsplătească străduinţa or­
ganizaţiilor de tineret, Comitetul regional
U .T.M . a acordat organ izaţiilor care s-aius
distins în această acţiune patriotică, nu­
meroase premii.
Comitetului raional U.T.M. Hunedoara,
deţinătorul steagului fruntaş pe regiune,
i s-au dat urm ătoarele p r e m ii: un acor­
deon pentru tinerii combinatului „G h
G heorghiu-D ej“ , un aparat de fotografiat
pentru unitatea de pionieri din Călan, un
aparat de radio o staţie de radioam plifi­
care, 14 muzicuţe, 30 m in gi de fotbal, 31
m ingi de volei, 6 costume de volei, o
plasă de volei, şi numeroase m ingi de te­
nis de masă, de oină, etc.
Comitetului raional U.T.M. Petroşani
i-au fost acordate urm ătoarele prem ii: di­
plom a de organizaţie fruntaşă pe trim. I. a
Comitetului Central U.T.M., un acordeon
şi o bicicletă, 22 m in gi d e fotbal, 28 m in gi
de, volei, 155 m in gi tenis de masă, m in g i
de handbal, de oină şi a lte m ateriale spor­
tive.
P en tru colectarea a 200.000 de kg. fie r
vechi, tin erii din raionul A lb a au p ri­
m i t : o bicicletă, 18 m ingi d e fotbal, 28
m ingi d e volei, 125 m ingi d e tenis d e m a­
să, suliţe, grenade, m ingi de oină, 6 cos­
tum e de v o le i pentru băieţi, un patefon şi
3 garnituri d e şah. N um eroase prem ii c'a
au constat din m aterial cultural şi spor­
tiv au fost acordate şi a lto r organ izaţii
oare s-au evidenţiat.
Deşi adunarea a avut un caracter săr­
bătoresc, totuşi n-au fost trecute sub tă­
cere nici lipsurile. S-a constatat astfel că
acţiunea de colectare a stagnat în ultim a
perioadă în raioanele Brad, Sebeş şi H a­
ţeg. In aceste raioan e n-au fost. m ob ilizate
toate forţele de care dispun organizaţiile
de U.T.M., lăsîndu-se aproape în în tregi­
m e acţiunea pe seama pion ierilor şi şcola­
rilor.
In vederea realizării în întregim e a an­
gajam entelor luate de către organizaţiile
U.T.M., comitetul regional a dat cîteva in­
dicaţii pentru continuarea întrecerii pînă
la sfîrşitul anului.
întrucât în regiunea noastră' mai exis­
tă mari rezerve de m etale vechi, fiecare
organizaţie de tineret este datoare a ana­
liza măsura în oare se pot valorifica canti­
tăţile de m etale neglijate pînă în prezent.
F orm ele de în trecere fo lo site cu m u lt
suictm m ai cu seamă în perioada întâmpi­
nării festivalu lu i şi a zilei de 23 August,
trebuie larg dezvoltate de către organiza­
ţiile U.T.M. Instituirea fanioaneior pentru
organizaţiile de bază şi tinerii fruntaşi în
colectarea fierului vechi, organizarea zi­
le lo r de strîngerea fieru lu i vechi şi alte
asemenea metode, au darul de a stimula
nespus de m ult elanul tinerilor. Com ite­
te le raionale U .T.M . trebu ie să se simtă
obligate să introducă în practica lor a-
ceste metode eficace de muncă.
M ăsurile luate recent de către C.C.
U.T.M . şi Centrocoop, pe baza cărora coo­
p era tivele săteşti sânt obligate să preia
orice cantitate de fie r vechi, vor uşura
m ult munca organizaţiilor săteşti, mai cu
seamă în ceea ce priveşte transportarea
acestor materiale.
Rămâne oa o datorie de seamă pentru
fieca re organizaţie de tineret, să m o b ili­
zeze în continuare întreaga masă de tin eri
la descoperirea rezervelor mari de fier
vechi ce se găsesc în regiunea noastră.
M A T SE
rele s e c ţii: evidenţă contabilă, m erceologie
industrială, m eraeologie alimentară.
C R A IO V A — str. Petru Raxeş nr, 4 cu
următoarele s e c ţii: evidenţă contabilă,
merceologie industrială, merceologie alimen­
tară.
A R A ID — piaţa X en op ol nr. 2 cu secţia
evidenţă Contabilă.
T G .-M U R E Ş — str. B ern ady nr. 7 cu
secţia evidenţă contabilă (secţia română şi
m agh iară).
Ş colile au internat şi cantină, iar elevii
m erituoşi prim esc bursă.
în scrierile se prim esc pînă la 15 sep­
tem brie 1955, ia r cursurile încep la 1 oc­
tom brie 1955.
Totodată în grija şefului de brigadă era
o echipă de 2 persoane pentru alimenta­
rea permanentă a echipei de armare cu lemn
din galeria de bază a abatajului.
Baza armării rapide în urma combinei a
fost spiritul sănătos tovărăşesc şi de aju­
torare reciprocă.
A treia brigadă a ajutorului combinerului
pentru executarea nişelor era formată din
6 mineri cîte trei persoane lucrînd la efec­
tuarea fiecărei nişe.
Săparea nişelor în special a celor de
jos, s-a efectuat în condiţiuni foarte grele
din cauza fisurilor ce le prezenta intercala-
tia cauzate de stivele lăsate pentru prote­
jarea galeriilor de capăt şi de bază a aba­
tajului din str. 9, a schimbării dese a m i-“
nerilor ce le efectuau şi a cunoştinţelor ne-
corespunzătoare a lor practice, ceea ce ducea
deseori la neterminarea lor în 8 ore. P la ­
sarea permanentă de mineri cu experienţă
va asigura în viitor efectuarea nişelor în
timp şl de bună calitate, condiţie de bază
pentru tăierea făşie! şî în special peptru a
micşora timpul de asamblare a combinei
după ce a fost scohorîtă.
In schimbul II de revizie şi montare, lu­
crau două brigăzi. Brigada combinerului
pentru scoborîrea şi revizia combinei forma­
tă din 3 persoane. Ţinem să remarcăm în
deosebi îndemânarea tov. combiner Petronisk'
în scoborîrea şî asamblarea combinei reu­
şind a Ie efectua în 4-5 ore maxim. Brigada
Il-a de montare a benzii cu raclete şî a
tuburilor de aer comprimat, a fost formată
din 5 persoane, care în scurt timp au reuşit
în 5-6 ore a executa acesie operaţii cu toate
greutăţile avute din cauza grosimii stratului
şi a depărtării mici întreş stilpî.
(Va urma)