Page 16 - 1955-09
P. 16
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 512
Sosirea la Moseova a delegafiei guvernamentale a R. F. Germane Ordinul ministrului ............. ACTUALITĂŢI CULTURALE = = = = =
M O SC O V A (Agerpres). — T A S S F ed erale Germ ane, aeroportu l Vnuikovo Ch. E. Bohlen, am basadorul e x tra o rd i Apărării al 0. R. S. S. 1 1 ŢĂRILE DE DEMOCRAŢIE POPULARI
L a in vitaţia guvernului sovietic, In 8 era pavoazat cu drapelele de stat ?de R e nar şi plenipotenţiar a l S.U.A. în U.R.S.S., M O SC O VA (Agerpres). — T A S S trans — — —-¦ it : = ..
septembrie a sosit la M oscova delegaţia pu blicii F ed era le G erm ane şi U niu nii So sir W. Hayter, ambasadorul extraordinar
guvernamentală a Republicii Federale vietice. Cancelarul fed eral dr. K. Adienauer şi plen ipoten ţiar a l M a rii B rita n ii în m ite : R. P. Chineză Faptul că în cursul ultim ilor cinci ani
Germane în frunte cu cancelarul federal şi delegaţia guvernam entală a R.F. Ger U.R.S.S., L. Joxe, ambasadorul extraord i La Moscova a fost dat publicităţii or librăriile editurii „Casei Cărţii“ au vîndut
dr. K . Adenauer. m ane au fost întâmpinaţi de N. A . Bulgă nar şi plenipotenţiar a i Franţei în U.R.S.S. în vo ievod a tu l W ro o la w 23.000.000 de cărţi
rim, V . M . M oiotov, M . G. Pervulhin, M . dinul m inistrului A p ă ră rii a l U.R.S.S., ACTIVITATEA EDITURILOR ŞI POS dovedeşte de asemenea marea dezvoltare
Din delegaţie fac p arte : dr. H. von B ren- A . Suislov, p reşedin tele C om isiei pentru L a ora 5 după-amiază avionul a ateri m areşalul U niunii S ovietice G. K . Juko-v, TURILO R DE RADIO. P otrivit prevederi pe care a luat-o difuzarea cărţii în acest
Afaderi Externe a Sovietului Uniunii al zat pe aeroport. cu p rivire la lăsarea la vatră din rîndu- lo r prim ului plan cincinal, în 1957 v o r f i voievodat.
tano, ministrul A fa cerilor Externe, W. Sovietu lu i Suprem a l U.R.S.'S., I. G. K a - rile forţelor arm ate ale U.R.S.S; a m ili ed itate în C hina 1.211.650.000 de ex em p la re
banov, m inistrul Comerţului Exterior, N. A. Bulganin, preşedintele Consiliu tarilor care şi-au executat termenul de d e cărţi, adică d e 1,5 o ri m ai m ult daoît R. Cehoslovacă
Hailsfein, secretar de stat la Ministerul A, A. G rom îk o şi V. S. Sem ioiîov, lecţii - lui de M iniştri a l U.R.S.S., a urat bun v e serviciu stabilit şi cu p riv ire la noi che în 1952. O aten ţie deosebită se v a acorda
tori ai ministrului A facerilor Externe al n it cancelarului K . A d en au er şi m em bri m ări pentru serviciul m ilitar activ. editării operelor clasicilor m arxism -leni- CONCURSUL COLECTIVELOR DRA
A fa c e rilo r E xtern e, dr. H. Gloibke, secre U.R.S.S., T. N. Zueva, m inistrul Culturii lor delegaţiei guvernamentale. nismuluii, că rţilor de ştiinţă şi tehnică, p re
al R.S.F.S.R., M. A. Iasnov, preşedintele In ordin se spune că, în conform itate cu cum şi literatu rii pentru copii. MATICE DE A R TIŞTI AMATORI. In
tar de stat al Cancelariei cancelarului Com itetului E xecutiv a l Sovietului din Cancelarul K . Adenauer a făcut pe ae legea serviciului m ilita r general, din rân
M oscova, S. G. Lapdn, şefu l secţiei a 3-a roport următoarea d eclaraţie: durile arm atei sovietice, flotei .m aritim e In 1957 tir a ju l tota l a l zia relor v a f i de oraşul Gronov a luat sfîrşit tradiţionala
federal, am basadorul G. B lankenhom , pentru Europa din M inisterul A facerilor m ilitare, a le tru p elor d e grăn iceri şi in 2.496.000.000 d e exem p lare, adică ou 55,2% trecere în revistă a activităţii colectivelor
Externe, a l U.R.S.S.,, F. F. M oloeikow, şe — V ă mulţumesc d -le preşedinte al terne sînt trecuţi în rezervă soldaţii, m a m ai m a re în com paraţie cu anul 1952. T i dramatice de artişti amatori. La acest con
dr. W. GreW'S, d irector de m inister, fu l protocolului din M inisterul A facerilor Consiliului de M toiştri pentru cuvintele trozii, sergenţii şi cartnicii care şi-au ex e ra ju l tota l a l re v is te lo r va fi de 394.000.000 curs, care a durat două săptămâni, au p ar
E x tern e al U.R.S.S., g m en a l-m a ior I. S. extrem de am abile cu care m -aţi salutat cutat term enele serviciului m ilitar activ, de exem plare, adică aproape de două ori ticip at 18 din cele m ai bune colective. P r e
dr. G. R einbardt. Conducătorul secţiei de Kolesnikov, com andantul orajşului M os atît pe m ine cât şi delegaţia noastră. prevăzute de lege. mai mare . miul I a fost acordat cercului dramatic al
cova', reprezen tan ţi ai presei sovietice şi i In 1957 se v o r ed ita 12.500.000 de e x e m clubului com binatului m etalurgic „ K ie -
economie externă din MMisten.il Econo străine, p rin tre care şi zia riştii v e s t-g e r- Nădăjduiesc! în mod sincer că prim ul In ordin se spune în continuare că pen plare de cărţi în lim bile m inorităţilor na manf G ottw ald“ din V itk ovice pentru in
mani oare au sosit la M oscova în legătură contact pe care îl stabilim prin vizita tru serviciul m ilitar activ în armata so ţionale (d e două o ri m ai m ult decât în terpretarea piesei „D ecoraţii“ de M iloslav
miei, dr. H. von Scherpeniberg, con cu apropiatele tratative în tre delegaţiile noastră Ia M oscova va constitui începu vietică, flota maritimă militară, în tru 1952). T ira ju l tota l al zia relo r publicate în Stohlik.
te ! stabilirii unor relaţii bune, normale p ele de grăn iceri şi in tern e se cheam ă ce lim bile minoi-itsţrlor naţionale va fi de
ducătorul secţiei d e p olitică corner--« guvern aman tale a le U n iu n ii S ovietice şi în tre Uniunea Sovietică şi Germania. tăţen ii născuţi în anul 1936 care nu au 22.000.000 de exem plare. SĂPĂTURI ARHEOLOGIGE. Lucrătorii
d rep t la scutiri şi amînărd de chemare, Institutului de arheologie de pe lingă A ca
cdală din M in isteru l A fa c e r ilo r E x e vV ./ Sânt ferm convins că o colaborare paş precum şi cetăţenii oare au îm plinit vîrsta demia de Ştiinţe a R. Cehoslovace, îm
nică poate educe mult folos popoarelor preună cu lucrătorii de la muzeul din
terne, dr. H. von Trutzsdhler, canidîn ă to - R'sţn-^^ţli Federale Germane. din Uniunea Sovietică şi poporului german, Plzen, au term in at recen t o serie de cer
cetări a rh eologice şi săpături in satul. N in -
ru l secţiei culturale din Miniiisţsint! A fa CUnfîilairul fed era l K . A den au er şi şi că m enţinerea şi în tărirea bunei stări ce (Vestul Boemiei). A ci s-au găsit d iferite
c e rilo r E xterne, embasiaidonul V . v o n Vri- şi securităţii în E urcpa şi în în treaga obiecte preistorice datând d in tr-o perioadă
delegaţiei au fost întâmpinaţi de lume depind în mare măsură de norma a p ro x im a tiv ou 900 de ani înainte de era
bardt, dr. E. Moh.r, şetfiul din lizarea relaţiilor noastre. noastră. Num eroasele obiecte descoperite
ase-mes-eia d e decanul corpului diplom atic în alte localităţi datează din perioada a-
M in isteru l A fa c e rilo r Externe, dr. von. N o i dorim să consadrăm în întregim e n ilor 700-500 în a in te de e ra noastră. O
din Moscova, R. R. Sohlman, ambasadorul cauzei păcii lu crările şi tra ta tiv e le noas
Wiaiten, U. M u l t e şi V . v o n Seţan, rep re tre aici la Moscova.
extra o rd in a r şi plen ip oten ţiar a l Suediei,
zentanţi a i MtoţstertriLiii penfcrî.' patolble-
m ele în tregii Gerinafiîîl, dr. K . Koch, e x
pert. Delegaţia esto însoţită de K . Am old! de în corp orare şi cărora le-a u ex p ira t P în ă în 1957 puterea postu rilor de ra-
amânările de chem are şi ai căror e ga li în diioemisie ale Chinei v a creşte de 5,5
preşedintele CMooaiMied A.f$,Lieri E x vârstă fac serviciul m ilitar activ. ori în com paraţie cu 1952. Postul central
tern e a Bundesrajfeulul, K . G. 52ite®inger,
pneşeid'initele C om isiei penitiru A fa c e r i E x popular de radio din Pekin va transmite
terne a Bundestagului, şi K . Schniidi, v lc e - Hofărîrea guvernului concomitent trei program e diferite. Se vor
extinde de asemenea emisiunile de radio
preşedinţe al acestei comisii.
pentru străinătate.
Cu prilejul sosirii delegaţiei Republicii R. P. U ngare cu privire
la reducerea efectivului VIAŢA CULTURALĂ A SATULUI CHI
NEZ. Odată ou dezvoltarea cooperaţiei în
Conferinţa Federaţiei Mondiale a Asociaţiilor pentru Naţiunile Unite forjelor armate agricultură, guvernul R. P. Chineze va în deosebită valoare reprezintă o statuetă din
curaja extinderea activităţii culturale la pământ înfăţişând un oaL Aceasta este
A D M IT E R E A IN F E D E R A Ţ IE A A S O C IA Ţ IE I P E N T R U N A Ţ IU N IL E U N IT E D IN R .P .R . B U D A P E S T A (Agerpres). — M .T.I. sate. prim a imagine sculpturală a unui cal gă
Având în vedere slăbirea încordării in In prezent în raioanele săteşti ale Chi sită pe teritoriul Boemiei.
B A N G K O K (Agerpţrşs). — Coresponden In cursul după-am iezii a fost prezentat Problem a asociaţiilor din Germania a ternaţionale după conferinţa de la Geneva
tul agenţiei A gerpres transmite, : raportu l secretarului şi s-au discutat ce fost amînată temporar. A fost form at un a celor patru mari puteri şi în dorinţa n ei există 1.791 d e centre culturale şi pes R. P. Unaiară
rerile de adm itere ale Republicii Popu com itet alcătuit din reprezentanţi a i In de a contribui efectiv, Ia rândul său, la
Lai 5 septem brie s-a deschis la Bangkak lare Romîne, Singapore, R. D. Germane. diei, 'Cehoslovaciei şi Australiei care va îm bunătăţirea continuă a situaţiei in ter te 3.900 b rigăzi culturale m ici, care se NOI PRODUCŢII ALE STUDIOURILOR
cea d e-a 10 donfeririţă a F ed eraţiei Pentru Asociaţia R.P.R. Com itetul Execu căuta să rezolve această problemă. naţionale şi la restabilirea în cred erii în tre DE FILM E. Studiourile de film e din U n
M ondiale a Asociaţiilor ppnţru Naţiunile tiv a alcătuit o recomandare favorabilă. state, Consiliul de M iniştri al Republicii ocupă de organizarea activităţii culturale garia desfăşoară ultim ele lucrări de tur
U n ite (în fiin ţa tă Sm apu l 1946). Adunarea a votat în unanimitate reco Com isiile conferinţei v o r dezbate câteva Populare U ngare a hotărit să reducă nare a unor noi filme.
m andarea şi a adm is asociaţia ca m em rapoarte, printre care raportul cu p rivire e fe c tiv u l fo rţe lo r arm ate ale. R ep u b licii la sate. A proape în fiecare district există
L a con ferin ţă partaicdigă d elega ţii din bră cu drepturi depline. Secretarul -A s o la sprijinirea de către federaţie a acti P op u lare U ngare ou 20 000 d e oam eni pînă în prezent cîte un centru cultural. In curând va lua sfîrşit turnarea film u
An'gliă, Australia, Austria, Beâgte, Birmia- ciaţiei -pentru N aţiu n ile' U n ite din R.P.R. vită ţii O.N.U. în favoarea folosirii paşnice la 31 decem brie 1955. lui „Studentul Gabor“ după opereta „G til-
mila, B ulgaria, Ceylon, Cehoslovacia, Cuba, a energiei atomice, rap oartele: cinema Expoziţiile, conferinţele, spectacolele baba“ de Jeno Huszka. A luat sfîrşit tur
Danem arca, Elveţia^ Flildpine, India, In d o şi-a exprim at satisfacţia pentru vot şi a tograful, radiodifuziunea şi televiziunea în M ijloacele m ateriale ce vor deveni dis narea film u lu i „Cam era Nr. 9“ după un
nezia, Iran, Israel, Italia, Iugoslavia, Ja slujba în ţe le g e rii şi colaborării internaţio teatrale organizate anul trecut de aceste scenariu de Tib or Măray.
ponia, Ollandla, N ou a Zeelandă, Pakistan, a firm a t că asociaţia, ca şi în tregu l popor nale, securitatea colectivă la baza Cartei ponibile datorită reducerii forţelor armate instituţii culturale au fost vizionate în to
Polonia, Rom înia, Suedia, Statele Unite, O.N.U., coexistenţă şi colaborare şi al ta l de peste 300.000.000 de .ărani. In prim ele zile ale lunii septembrie,
Taiilanlda, U ngaria .şi din a lte ţări. R e p re romiîn, doreşte lă rg irea colaborării in ter te le Lu crările c'onferinţei v o r continua vor fi folosite pentru dezvoltarea conti regizoru l M ârton K e le ti, îm preună cu ope
zentantul U.R.S.S. participă în calitate de pînă la 11 septembrie. Bibliotecile săteşti pun la dispoziţia ţă ratorul G yorgy Illes, vor începe ecraniza
observator. naţionale. E l a adresat m ulţum iri poporu nuă a econom iei naţionale şi pentru ne rea dram ei „Podul vieţii“ de Gyula Hây,
ranilor ziare, literatură beletristică, cărţi iar la m ijlocul lunii septembrie va începe
lu i tedlandez. v o i sociale. Ostaşii şi o fiţe rii d em obilizaţi agroteh n ice efcc. A n u l trecut, pentru ţărani turnarea unui film după opera „Prăpas
tia" de Jozsef Darvas.
se editau 88 d e ziare şi 34 d e re v is te spe
Se lucrează de asemenea la o serie de
ciale. film e documentare. Se apropie de sfîrşit
turnarea unui film tehnicolor documentar
R, D. Germană despre viaţa gospodăriilor agricole de stat
din Merohegyes. Se lucrează de asemenea
Dezvoltarea relafislor comer Proiect de lege m ilifară adopfat v o r f i angajaţi în agricultură şi industria, DRESDA REDEVINE UN MARE CEN la un film oare va în făţişa construcţia si
ciale soviefo-egipierte în parlamentul austriac precum şi în alte ramuri ale economiei TRU CULTURAL. In ultim ii zece ani, punerea în funcţiune a combinatului chi
naţionale şi în. d ife rite instituţii. Dresda — cunoscutul oraş al artei germ a mic din Kazinbarcika,
ne — a devenit şi un oraş al şcolilor. înainte
C A IR O (Agerpres). — TA SS V IE N A (Agerpres). — T A S S tran sm ite: gul încheiat între conducerea partidelor G re c ia nu va participa de război, numărul studenţilor care stu R. P. Albania
In urma unor tratative, oare s-au în L a 7 septembrie au început în parla de coaliţie. diau în acest oraş se ridica la 2.000. Astăzi,
cheiat ou succes, la 6 septem brie a.c. mentul austriac dezbaterile pe m arginea la m anevrele regionale peste 15.000 d e studenţi frecven tează In NO I PIESE PE SCENELE TEATRELOR
s-au încheiat la Cairo, pe baza acordului proiectului de lege militară, elaborat de Poporul vrea ca în Austria să existe o stitutul politehnic, oare a fost lărgit con AlLBANEZE. L a 1 septem brie s-a deschis
com ercial sovieto-egiptean, contracte cu p a rtid ele gu vern am en tale şi aprobat de armată de tipul m iliţiei elveţiene. ale N. A. T. O . siderabil, precum şi a lte institute şi şcoli noua stagiune la teatrele de dramă din A l
p rivire la cumpărarea de către Uniunea Comitetul A părării Naţionale al parlam en superioare, oare au fost create după răz bania, la F ilarm onica de stat precum şi la
S ovietică a 60.000 tone orez egiptean în tului. Proiectul de leg e prevede introduce Anaîizînd o serie de prevederi ale pro A T E N A (Agerpres). — Agenţia France boi. teatrul de păpuşi şi teatrul de estradă.
schim bul liv ră rii că tre E gip t a 500.000 de rea serviciului m ilitar general şi crearea iectului legii m ilitare, Fischer a declarat Presse transm ite:
tone petrol sovietic. că proiectul de lege exclude controlul par Renum itul palat Z w in ger din Dresda şi-a In această stagiune, Filarm onica de stat
încheierea acestor contracte dovedeşte unei arm ate regulate. lam entului asupra arm atei şi nu garan In urma incidentelor antigreceşti care recăpătat vech ea sa splendo'are. A fo s t de va prezenta, spectatorilor opera „M ireasa
dezvoltarea continuă a .relaţiilor comer Deputatul Fischer din partea opoziţiei tează m ilitarilor drepturi cetăţeneşti demo eu avut loc' la Istam bul şi Izm ir, G recia asemenea restaurată biserica Kreuzkirohe. vândută“ a com pozitorului ceh Sm etena;
ciale sovieto-egiptene, pe baza de avan cratice. nu va participa la m anevrele regionale In tim pul războiului cele cinci teatre din teatru l popular din T ira n a şi teatrele de
.populare austriac«, a subliniat -că în -cazul ale N.A.T.G. (Uniunea Atlanticului de Dresda au fost distruse. Astăzi, Dresda dram ă din K orcea, Duirres, Skoder v o r
In încheierea şedinţei, proiectul de lege nord) prevăzu te pentru 22 septem brie. are un teatru m od em .d e operă, un teatru prezenta piesa de autori albanezi : „F iii
de faţă problem a creării armatei austriece m ilitară a fost adoptat prin voturile depu d e operetă şi două tea tre de dram ă. In m ei“ , de Selman Vatiar, „întoarcerea“ de
ta ţilo r din partea p a rtid elor socialist şi P e de altă parte, o d e două delegaţii p ă rţile esticte şi sudice a le oraşului, care Ionuz Din, „P e drum ul cel bun“ de N d rek
se rezolvă peste capul poporului, prin tîr- populist austriac. greceşti oare trebuiau să participe la au fost distruse în tim pul războiului, au L iu d etic.
conferinţa fondului monetar internaţional fo s t construite sute de noi locuinţe şi nu
taj reciproc. şi la congresul in tern aţion al d e bizantino meroase magazine. Dintre operele dram aturgiei clasice ruse
logie nu vor m ai pleca la 9 septembrie la şi sovietice, teatrele albaneze vor pune
——O — Descoperirea unei noi comete de câire un astronom polonez Istambul. N O I CĂRŢI. In editura P.S.U.G. au apă în scenă p iesele „L e ip zig , 1933“ de L.
rut recent lu c ră rile : „Despre lupta lui K om p a n eiţ şi L . K ro n fie ld , „T a n ia “ de
încordare în relafiile V A R Ş O V IA (Agerpres). — P.A.P. trans stelaţia Hereule. Descoperirea a fost noti Consulii G reciei la Istam bul şi Iz m ir au Friedrich Engels îm potriva oportunismului A. Arbuzov, „In tr-u n ceas bun !“ de V.
dintre Ecuador şi Peru m ite : ficată Uniunii internaţionale de astrono fost chemaţi la Atena de către Panayotis în m işcarea m uncitorească germ an ă“ şi Rozov, „N eisprăvitu l“ d e D. Fonvizin.
m ie de la Copenhaga. Caneililopulos, vicepreşedinte al Consiliu „Friedrich Engels despre războaie drepte
Q U ITO (Agerpres). — Ministerul A fa L a 4 septem brie, ona 21.15 (ora Europei lui de M iniştri, oare-1 înlocuieşte p e m i şi n ed rep te“ .
cerilor Externe al Republicii Ecuador a centrale), Andrzej Wroblewsiki, membru P în ă în prezent nu s-a putut stabili nistrul de extern e Stefanopulos, a flat în
publicat un comunicat în oare declară al Societăţii poloneze a prietenilor astro dacă această cometă a mai fost văzută p rezen t La Londra. In curind va apărea prim ul volu m din
că la frontiera cu Ecuadorul au fost ma nomiei, colaborator ol observatorului popu anterior. Cometa este cea m ai străluci operele alese ale lui M ao Ţze-dun.
sate trupe peruviene şi anunţă că a ce la r „Mikollai C opem ic“ din Varşovia, a toare dintre toate com etele văzute anul
descoperit o cometă strălucitoare în con- acesta. Editura P.S.U.G. are sarcina importantă
de a edita într-un tim p foarte scurt m ate
rut guvernelor Argentinei, Braziliei, Sta rialele pentru învăţăm înu! de partid re
dactate de către secţia d e ştiinţă şi pro
telor U n ite şi republicii C h ile să organi NOTE EXTERNE
zeze 'la R io d e Janeiro o reuniune pentru
exam inarea situaţiei şi să trim ită com i Evenimentele din Goa rată în coloanele sale că Portugalia n-a zi sînt greve de scurtă durată a celor pagandă a Comitetului Central al P.S.U.G. R. P. Bulqaria
avut niciodată vreun drept asupra aces 3.500 de muncitori din industria con M aterialele publicate în acest domeniu
sii m ilitare m ixte însărcinate cu inspec Goa este una din cele mai mari colo tui teritoriu, „în afară de forţa cu ajuto strucţiilor. De asemnea prin greve de num ără 116 titlu ri şi au un tira j total de DEZVOLTAREA ARTEI TEATRALE.
nii portugheze de pe teritoriul Indiei şi rul căreia ea a dobîndit stăpînirea aces scurtă durată îşi manifestă lupta pentru 19.500.000 de exem plare. In anii puterii populare arta teatrală a Bul
tarea zonei de frontieră. care se află la 400 km. la sud de Bombay. tui teritoriu în epoca expansiunii impe revendicări sociale şi cei peste 1000 de gariei a cunoscut o înflorire fără prece
Această colonie pe lingă faptul că prin rialiste". muncitori din construcţii din Brest, pre In domeniul literaturii beletristice, edi dent. In prezent, în R.P. B u lgaria există 40
— O— bogăţiile solului şi subsolului este o sur cum şi cei peste 1.700 muncitori de la tura P.S.U.G. va tipări de asemenea, o se
să de mari venituri pentru colonialiştii Guvernul indian a fost acela care nu Besançon. rie de cărţi noi. de teatre Se dram ă şi operă în tim p ce
Măsuri excepţionale în Chile portughezi, ea are şi o importanţă stra odată a propus guvernului portughez ca
tegică pentru aceştia. In Goa, încă de reglementarea problemei posesiunilor Pentru mărirea salariului de mizerie, R. P. Polonă sub orânduirea moşierească existau doar
S A N T IA G O DE C H ILE (Agerpres). — anul trecut, au fost transportate trupe portugheze din India să albe loc pe calea cît şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor zece teatre. In unele centre industriale oa,
Dppă încetarea grevei salariaţilor publici portugheze, s-a adus armament american tratativelor. Guvernul portughez însă a de muncă au loc greve şi în industria DIFUZAREA C ĂR ŢII Şl PRESEI. In vo de pildă, Dim itrovgrad, Dimdtrovo, Ga-
djn Chile, oare a durat I I zile şi a cuprins precum şi materiale tehnice pentru lăr refuzat această propunere, continuînd minieră din Franţa. De exemplu la 5 sep ievod atu l W roolaw există în p rezen t 360 b rovo şi altele, au luat, fiin ţă teatre noi.
55.000 d e oameni, situaţia în ţară conti girea aerodromurilor şi pentru constru să-şi menţină dominaţia nemiloasă asu tembrie minerii din regiunea Saint-Eti- de bib lioteci perm anente şi peste 1.700 de
nuă să rămână încordată. Pentru a înă irea de baze militare maritime. pra unui teritoriu ce aparţine exclusiv enne au declarat o grevă de 24 ore pen filiale. B ibliotecile publice posedă colecţii In repertoriul teatrelor de dramă din
buşi puternica mişcare revendicativă a oa- poporului indian. tru satisfacerea revendicărilor lor. de cărţi numărând a p ro x im a tiv 1.500.000 Bulgaria ocupă un loc tot mai im portant
m egiloir muncii, chilieni, preşedintele Crearea acestor baze militare pe teri de volume, care sînt puse la dispoziţia ce dram aturgia bulgară, Piese ca „A la rm a “ ,
Garlos libanez a cerut şi a obţinut m iercuri toriul Indiei, cum era şi de aşteptat, a Nu numai poporul indian dar chiar în Ca o împotrivire faţă de regimul de lo r peste 200.000 d e abonaţi. „D ragostea“ şi „C e i ce caută fe ric ire a “ —
din paitela Congresului puteri excep produs multă indignare din partea poporu treaga opinie publică din Asia este în mizerie cît şi faţă de situaţia de infe de Oriin Vasiliev, „M ila împărătească“ de
ţionale. In felu l aceste, în decursul viitoa lui indian care cu preţul a m ii de jertfe grijorată de mersul evenimentelor din rioritate în care se află clasa muncitoare Fiecare şcoală elem entară din voievoda Kamen Zidarov, „Satul B orovo“ de N,
relor trei luni orice grevă va putea , fi a reuşit să se descătuşeze din lanţurile Goa. Aceasta datorită nu numai faptului din S.U.A., în fiecare zi aici numărul tul W roolaw are cîte o bibliotecă cu un nu Ikonomov, „Patrula de recunoaştere“ de L.
declarată ilegală prin instituirea stării de robiei coloniale. că aceste colonii sînt victime ale exploa grevelor şi al greviştilor creşte. După m ăr m ediu de 1 000— 2.000 de volum e. Un S treik o v sânt fo a rte apreciate d e pu blicu l
asediu, greviştii din serviciile publice vor tării coloniale dar şi transformării lor în cum arată agenţia France Presse numai num ăr de 170.000 d e copiii sânt abonaţi bulgar. In repertoriu ocupă un loc im
pylţea i i concediaţi, ia r orice persoană Con In colonia Goa ca şi în celelalte două baze militare ce ar ameninţa securitatea în dimineaţa zilei de 6 septembrie au de la bibiotecile şcolare, care le pun la dis portant piesele clasicilor ruşi Gogol, O s-
siderată „periculoasă” va putea fi exilată colonii portugheze de pe teritoriul In - popoarelor Asiei. clarat grevă 11.000 de docheri din portul p o ziţie a p ro x im a tiv 1.000.000 d e ex em p la t.rovski. Cehov, Tolstoi, precum şi op erele
într-o regiune îndepărtată a ţării. diei-Daman şi Diu, — masele populare New York. Motivul izbucnirii acestei gre re din operele celor mai cunoscuţi autori. unor clasici din Occident — Shakespeare,
îşi intensifică tot mai mult lupta pentru Creşte mişcarea grevistă ve ar fi acela că comisia de arbitraj a Moliere, Schiller, Goldonl.
A gen ţiile de presă americane relatează eliberarea de sub robia colonialiştilor în fările capitaliste portului a avut o atitudine discriminato Bibliotecile întreprinderilor industriale
că în cursul grevei salariaţilor publici au portughezi. Astfel, populaţia din Goa rie faţă de membrii conducerii sindica au a p ro x im a tiv 600.000 de volum e. In m e P e scenele teatrelor din Bulgaria sînt pre
fost arestate oîteva m ii de persoane. organizează numeroase mitinguri, adu In ultima vreme în ţările capitaliste, tului docherilor într-o serie de hotărîri die unul din cinci muncitori este abonat zentate de asemenea piesele scriitorilor
nări, şi demonstraţii prin care cere cu ca o urmare directă a vieţii de mizerie recente. la biblioteca întreprinderii. sovietici Gorki, Vişnevski, K om eiciuk, S i-
Agenţia Associated Press anunţă că tru hotărîre încetarea stăpînirii coloniale. în care se află clasa muncitoare, m iş monov,. A rb u zo v şi a le altora.
pele din Santiago de Chile sînt consem carea grevistă a luat amploare din ce în Mişcarea grevistă în ultima vreme a
nate în cazărmi, iar pe fstrâzile oraşului La lupta pentru libertatea populaţiei ce mai mare. luat proporţii şi în Anglia. De o săptă-
patrulează forţe poliţieneşti. din Goa se asociază poporul indian care mînă de zile în Glasgow, unul din ma
organizează diferite grupuri de voluntari Astfel, în întreaga Franţă şi în spe rile porturi engleze, continuă să aibe loc
PE SCURT ce trec pe teritoriul coloniilor portugheze. cial în industria metalurgică, mişcarea greva celor 3.500 de docheri care pro SPORT
grevistă a oamenilor muncii pentru ob testează împotriva volumului exagerat
Mişcarea de eliberare a populaţiei din ţinerea de revendicări se face tot mai In urma desfăşurării celei de a 19-a eta Metalul Călan 18 4 2 12 19 43— 10
Goa şi din celelalte colonii portugheze simţită. Ceea ce caracterizează diferite de muncă în ore suplimentare la care îi Constr. Hunedoara 18 4 2 12 20 46— 10
* Preşedintele Republicii India i-a în este însă întîmpinată cu multă rezis le greve din Franţa este faptul că ele supun patronii. Durata acestei greve a pe a campionatului regional de fotbal s-au
mânat lui N eh ru şeful guvernului indian, tenţă din partea poliţiei portugheze. Ast se desfăşoară într-o adevărată unitate făcut ca activitatea portului să fie m ic
cea mai înaltă distincţie a Indiei — ordi fel, în timp ce se sărbătoreau 8 ani de de acţiune la care participă muncitori şorată, 50 de vase fiind imobilizate. înregistrat următoarele rezultate: In urma abaterilor săvîrşite pe terenul de
nul „Bhanat R atna“ , oare d-a fost decer la proclamarea independenţei Indiei, un comunişti şi socialişti ce aparţin princi joc subcomisia de disciplină a luat urmă
nat după călătoria sa în Uniunea S ovietică număr însemnat de oameni, lipsiţi de o ri palelor organizaţii sindicale: Confe Tot mai uniţi în lupta pentru ridicarea Progresul Deva — Metalul Ghelar 2— 0 toarele măsuri :
şi celelalte ţări ale Europei. • ce fel de apărare, au căzut victimă tero deraţia Generală a Muncii, Confederaţia nivelului de trai şi pentru mărirea sa
rii nemiloase din partea poliţiei portu franceză a muncitorilor creştini, precum lariilor sînt şi muncitorii din Brazilia, Locomotiva Alba — Metalul Călan 2— 1 1. Suspendă pe o etapă (11 septembrie
° Temlîndu-se de influenţa crescândă şi gheze. Această cruntă reprimare a ma şi sindicatele profesionale locale. unde costul vieţii devine din ce în ce a. c.) pe jucătorul Stănici Augustin din
de puterea muncitorilor japonezi organi nifestaţiei paşnice a populaţiei din Goa mai ridicat. Astfel numai în primele cinci Minerul Lonea — Locomotiva Simeria 1— 4 colectivul „M inerul“ Lonea pentru joc dur şi
zaţi în sindicate, ministru! Muncii, Takao de către colonialiştii portughezi a stîr- Pentru îmbunătăţirea nivelului de trai luni ale anului curent în districtul fe atitudine nesportivă în meciul cu „Locmo-
Nişida, a propus în cadrul unui Consiliu nit un val de indignare în India şi chiar la 2 septembrie la Montlugon în depar deral al capitalei costul vieţii a crescut FI. roşie Lupeni — FI. roşie Alba 2— 2 tiva“ Simeria — disputat la Lonea.
d e M in iştri clare a avu t loc la 7 septem brie în lumea întreagă. tamentul Allier, 2.500 muncitori de la cu 21,10/o.
ca departamentele interesate să îngrădeas uzinele metalurgice au declarat grevă, Flacăra 14 — Metalul Brad 5— 1 2. Se dă ultim avertisment jucătorului
că activitatea politică a Consiliului gene Evenimentele din Goa au atras atenţia care fiind sprijinită de toate organiza In Brazilia în districtul federal luptă Bordeiaş Gheorghe din colectivul „Flacăra“
ral al sindicatelor. Guvernul japonez a opiniei publice mondiale şi în special a ţiile sindicale din localitate continuă încă pentru sporirea salariilor peste 600.000 de Constructorul Hunedoara — Avântul Sebeş 2-1 14 pentru joc dur.
aprobat această propunere. ţărilor Asiei şi Africii. Presa ţărilor asia şi acum. muncitori. De asemenea, pentru majora
tice condamnă cu tărie acţiunile teroris rea salariilor se află în grevă şi cei peste Clasamentul se prezintă astfel : 3. Se dă ultim avertisment jucătorului
° Prefectu l poliţiei Parisului a dispus te ale portughezilor în această colonie In întreaga Franţă au loc de asemenea 500.000 de oameni ai muncii din statul Ene Paul din colectivul „M etalul“ Brad
confiscarea întregului tiraj al ultimului şi sprijină revendicările cu privire la nenumărate greve de scurtă durată. După San Paolo. Flacăra 14 19 14 4 1 51 15— 32 pentru joc dur în meciul cu „Flacăra 14“ .
număr al săptămânalului „France Obser- eliberarea paşnică a teritoriului Goa. De cum anunţă ziarele la Lorient în fiecare 19— 28
vateur“ , care publicase un articol în care exemplu ziarul „Ceylon Dailp News“ a- V. POPESCU Avîntul Sebeş 19 13 2 4 64 19— 27 4. Evidenţiază colectivul sportiv „Loco
protesta îm potriva sporirii efectivelor m i 18— 24 motiva“ Simeria pentru joc frumos, Iar
lita re fran ceze cU două contingente supli Locomotiva Simeria 19 10 7 2 52 colectivul sportiv „M inerul“ Lonea pentru
mentare. buna organizare a meciului cu Simeria.
Metalul Brad 18 9 6 3 31
Metalul Ghelar 19 8 7 4 27 26— 23
FI. roşie Alba 18 6 6 6 34 23— 18
Progresul Deva 18 6 4 8 27 31— 16
Minerul Lonea 18 7 1 10 22 32— 15
Metalul Zlatna 18 5 3 10 24 36— 13
FI. roşie Lupenî 18 4 3 11 23 42— 11
Locomotiva Alba 18 5 1 12 21 51— 11
o i & Â w si Adm ziarului slr. fi M artie, nr. 9 T e le fo n : 188 189. Taxa plătită în numerar conf. aprobării D irecţiunii G enerale P .T.T R. nr. 236,320 din 6 noiem brie 1919 ~~ T ip a ru l Intrepr, P o lig i alică de Stat D E VA .
