Page 18 - 1955-09

î" Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 513

Anul acesta, viile gos­ Să pregătim din timp lucrările de recoltare
podăriei agricole de stat şi yinificare a strugurilor
din Apoldul de Sus, ra­
ionul Sebeş, sînt încăr­ Vinificarea strugurilor
cate cu struguri. Se a-
nunţă o producţie de vin Zilele trecute, la gospodăria agricolă de stat din Apoldul de Sus (secţia Miercurea), Strugurii culeşi trebuie vinificaţi în ace­ o cîrpă curată. Borcanul cu must se pune
aşa cum de m ulţi ani nu raionul Sebeş, a avut loc o consfătuire cu viticultorii din întreaga regiune, în vederea eaşi zi, deoarece dacă sînt lăsaţi de la o într-o cameră la loc cald. Peste 1-2 zile,
s-a mai văzui. pregătirii lucrărilor de recoltare şi vinificare a strugurilor. La consfătuire au fost pre- zi la alta, incep să fermenteze şi să se mustul fermentează (fierbe). Se culeg din
zentate un număr de patru referate, cuprin zînd avantajele acordate de stat cultivatori- oţetească. Pentru ca operaţia de vinificat nou 4-5 kg. struguri, se storc, iar mustul
In clişeu: şefa de e- să reuşească cît mai bine, trebuie ca uti­ obţinut se fierbe la foc într-o oală smălţu­
chipă, Burgstaller Elize, lor de viţă de vie, lucrările ce trebuie execu tate înainte şi după recoltarea strugurilor, lajele folosite să fie aşezate în ordine şi ită pînă dă în clocot. După aceasta, cratiţa
admirind m, ciorchine anume : zdrobitul - dezbrobonitor se aşează cu must se acoperă şi se lasă să se răcea­
de strugure alb, care cum se face vinlficaţia, rezultatele aplicării unor metode sovietice în munca de vinifi- deasupra unui scurgător iar dacă nu avem, scă bine. După răcire se toarnă peste el
cîntăreşte mai mult de pe o cadă (lin ), după acesta urmează pre­ mustul din borcan. Peste cel mult o zf,
o jumătate de kilogram. caţie. Referatele au fost prezentate de spe cialişti de la I.C.A.R. Drăgăşani şl Ingineri sele, de obicei trei, aşezate după mărime, mustul din cratiţă începe să fermenteze şi)
apoi linurile de limpezit şi butoaiele *unde pentru înmulţirea lui se ia un butoiaş curat
de la gospodăriile de stat din regiunea noas tră. e vom face fermentarea. Este bine ca sala de cca. 50 litri şi se umple 3/4 cu must
(camera) preselor să fie separată de sala proaspăt iar peste el se toarnă mustul din
* fermentării. Strugurii trec de la cîntărire cratiţă ce-1 avem pregătit şi în felul acesta
(dacă avem posibilităţi) la zdrobitori, iar maiaua (cuibul de fermenţi) este gata. In
Lucrările consfătuirii au fost deosebit de interesante. Fiecare referat, fiecare întrebare de aici boştina este luată şi trecută la presa timpul vinificaţiei, pe măsură ce 'se ia din
înlîia. Musiul ravac (cel scurs la început cuib, se adaugă must. Se întrebuinţează de
sau cuvînt ia discuţii, meritau să fie consul late de cît mai mulţi viticultori. întrucît spa- de la zdrobire) şi cu cel de la presa în- la 1-2 litri maia la 100 litri must.
tîia, se pun la limpezit separat, iar cel de
In anul acesta, datorită muncii depuse de Pentru toţi acei care lucrează în viticul­ ţiul nu ne permite publicarea în întregime a Iucrărîlor consfătuirii, redacţia noastră îin- la presa doua separat de cel de la presa Pentru fermentarea musturilor, vasele se
lehniceriii şi muncitorii din gospodăriile tură şi vinificaţie este o sarcină de cinste, a treia. umplu cam patru cincimi din capacitatea
agricole de stat, de tiranii muncitori din de a recolta strugurii la timp, de a pregăti preună cu Direcţia agricolă regională, a sis lematizat materialul acestei consfătuiri şl lor. In camera unde se face fermentaţia,
gospodăriile agricole colective şi ţăranii pu utilajul (butoaiele, cramele şi pivniţele) Presarea trebuie să se facă încet, însă trebuie condusă temperatura în aşa fel ca
gospodarii individuale precum şi a îndru­ pentru a se face o vinificaţie cît mai bună, a dat publicităţii măsurile strict necesare pregătirii din timp şi în bune condiţiuni a nu trebuie să dureze prea mult. Mustul tre­ mustul la începutul fermentaţiei să aibă
obţinînd produse multe şi de calitate, în buie bine stors, cunoscînd că în mod nor­ 15-18 grade. Cînd e temperatura prea scă­
mărilor date de tehnicienii agronomi, s-a vederea aprovizionării oamenilor muncii de lucrărilor de recoltare, a culesului şl vinifl caţlei strugurilor. Citiţi în continuare aceste mal, de la 100 kg. struguri trebuie să re­ zută se va încălzi camera de fermentare cu
reuşit să se facă toate lucrările de întreţi­ la oraşe şi sate. zulte 65-70 litri must, restul fiind tesco­ sobe îaT dacă e prea ridicată se va stropi
nere a viilor la timp ceea ce a determinat măsuri: vină. Tescovina se depozitează fie în căzi, cu apă rece pe jos, se vor acoperi butoaiele
un rod bogat de struguri în toate podgoriile In vederea atingerii acestui scop, deţină­ fie în gropi betonate şi se îndeasă bine, iar cu cîrpe umede, se va aerisi crama în tim­
regiunii. torii de vii trebuie să se pregătească din de rufe (3-4 kg. la 100 litri apă), apoi se se spală mai întîi cu apă rece apoi cu o la urmă se astupă cu pămînt bine bătut. pul nopţii şi se va schimba o parte din must
timp şi să ia toate măsurile necesare. vor aburi cu apă fierbinte şi se vor clăti soluţie de sodă în care s-a pus 1 kg. sodă Musturile rezultate se limpezesc, operaţie cu must proaspăt. Mersul fermentaţiei se
bine cu apă rece. Nu se recomandă să se de rufe la 100 litri apă, după aceea se clă­ prin care se îndepărtează toate impurităţile urmăreşte zilnic prin luarea temperaturii)
Pregătirea şi repararea utilajului pentru cules şi vinificafie pună vin direct in butoaiele în care s-a ţi­ tesc bine cu apă rece, se usucă şi se afumă care ar stînjeni o bună fermentaţie. Mustul mustului cu ajutorul unui termometru. Tem­
nut rachiu sau ţuică. In caz cînd sîntem cu pucioasă. se limpezeşte în căzi (linuri) mari, iar în peratura mustului trebuie să crească în mod
Utilajele folosite în campanie c a : vase greală). Se spală apoi cu apă fierbinte cu obligaţi s-o facem, în lipsă de vase, le vom el se adaugă de la 8-20 gr. metabisulfit la treptat şî nu e bine să treacă de 28-30
folosi mai întîi la fermentaţie pentru a dis­ După toate aceste pregătiri, butoaiele se 100 litri must. Cantitatea de metabisulfit e grade. După această creştere, temperatura
pare mirosul de ţuică sau rachiu. ţin închise în locuri bine adăpostite, iar în în funcţie de temperatură ; pe timp căldu­ începe să scadă şi se spune că mustul a
preajma culesului se mai afumă încăodată ros doza se va mări pînă la 25 gr. Metabi- fiert şi fermentaţia zgomotoasă s-a termi­
8) Butoaiele cu ori care alt miros (şm eag), cu pucioasă. sulfitul (substanţă care conţine pucioasă) nat.
se pune mai întîi într-o cantitate de 1-2 li­
de transportat struguri, găleţi, ciubere, etc., sodă în soluţie de 300 gr. la 10 litri apă, se tri apă caldă, apoi se adaugă în must. După Pe măsura domolirii fermentaţiei, se face
cca. 12 ore, musiul limpezit se trage din umplerea treptată a butoaielor lăsînd un
vor fi verificate şi reparate. Vasele pentru clătesc cu apă rece, se zvîntă bine şi se Pregătirea cramei şi a pivnifei căzi pe un cep sau cu furtunul într-o cadă
largă, punîndu-1 în contact cu aerul pentru gol de cca. 2 degete la vrană. Va începe
cules sau coşurile, trebuie să fie din lemn, afumă cu pucioasă. Ca să vedem dacă nu
a pierde pucioasa iar de aici se trece în acum o fermentaţie lentă şi în acest timp
iar înainte de folosire se vor spăla cu o mai are tanin (negreală), se face următoa­ In vederea culesului şi a vinificaţiei, lo­ sodă de rufe. Se vor controla şl repara gu ­
calurile de fermentare, cramele şi pivniţele rile de aerisire a localurilor (răsuflători sau butoaiele de fermentare. se controlează vinul prin luare de probe.
soluţie de apă fierbinte şi sodă (sodă de rea p ro b ă : la apa rezultată din spălatul tiebuiesc curăţite şi puse în ordine. Cu geamuri), iar pentru a avea temperatura Pentru a fermenta mustul, se adaugă o
cîteva săptămîni înainte de cules, se scoate potrivită de fermentare, în caz de timp Din fiecare vas se scoate cîle o doime de
rufe). Soda se dă în proporţie de 300 gr. butoiului nou, se adaugă puţin calaican din ele inventarul, se şterge şi se curăţă răcoros, se vor insiala sobe de încălzit acolo maia (cuib) de fermenţi care se face de
bine pereţii şi tavanul şi se trece la văruit unde e nevoie. Nu este bine a se ţine în pahar de vin, se lasă descoperit la aer şî
Ia 10 1. apă. Vasele se dezinfectează apoi (sulfat de fier) care se găseşte în comerţ întrebuinţîndu-se un amestec făcut din 1 kg. crame şi pivniţe, legume de orice fel, cartofi mai înainte şi se prepară a stfe l: se culeg
var, 0,5 kg. piatră vînătă, totul în zece litri sau alte alimente, căci acestea provoacă dacă nu se tulbură sau înegreşte. vinul este
cu o soluţie de 1 kg. metabisulfit de pota­ şi dacă apa se înegreşte, înseamnă că va­ apă. Văruitul se repetă de 2-3 ori. Dacă pe dezvoltarea mucegaiului şi dau vinului mi­ din vie 2-3 kg. struguri sănătoşi şi bine
jos este pămînl, atunci el se va schimba în rosuri străine. Tot pentru dezinfectarea piv­ sănătos. In caz contrar, trebuie luate măsuri
siu la 100 litri apă, se clătesc, se usucă şi sul nu s-a curăţit bine şi trebuie continuat strat de 10-15 cm. iar cele cu beton pe jos niţelor şi cramelor se va arde 2-3 gr. pu­ copţi, se înlătură boabele crăpate sau us­
sau sciuduri, se vor spăla bine cu apă şi cioasă la 1 m.c. spaţiu. urgente după c a z : scoatere din vas şi ae­
se pun la păstrare într-un loc unde să nu spălatul. cate, apoi strugurii se storc şi mustul re­
risire (dacă e vin băloşit), corectarea aci­
fie umezeală. Se verifică apoi şi se repară 2) Butoaiele vechi în care s-a păstrat vi­ zultat se strecoară şi se toarnă într-un bor­
dităţii (acreala), limpezire, etc. Dacă s a
utilajul mai mare c a : zdrobitorl-dezbrobo• nul sau au stat goale, dar care nu au de­ can curat, acoperindu-se cu o hîrtie sau cu
făcut o vinificaţie bună, vinul se limpe­
nitori, căzi (linuri) butoaie, etc. Zdrobitoa­ fecte, se curăţă bine de tirighie (piatră),
zeşte complect în decurs de 3 săptămîni.
rele de struguri se curăţă bine la părţile de lovindu-se uşor pe din afară cu un ciocan

fier şi se vopsesc cu vopsele în ulei. P re­ de lemn, se scoate apoi tirighia, se strîng

sele şi teascurile pentru stors mustul din cercurile inlocuindu-le acolo unde e cazul.

struguri se demontează şi se curăţă bine. Se spală apoi butoaiele cu apă rece, apoi Materiale necesare campaniei de cules şi vinificaţie

Coşul de lemn, capacele şi butucii prese­ cu apă fierbinte şi sodă în concentraţia a-

lor se spală cu apă caldă şi sodă, iar ta­ mîntită mai sus, se usucă bine şi se afumă Din timp se vor procura : sulf, (pucioasă), alb, negru, minium de plum b), pensule,
metabisulfit de potasiu, sodă de butoaie, pîlnii de fermentare (ferbătoare), dopuri,
lerul presei se şterge bine de rugină, apoi cu pucioasă. Dacă stratul de tirighie este sodă caustică (piatră de săpun), fier, ba­ cepuri, furtunuri, piese şî alte accesorii de
lot, nituri, doage, vopsele diferite (email schimb pentru maşinile ce le avem.
se vopseşte cu vopsea albă, la partea de prea gros şi nu cade, atunci se introduce

deasupra şi vopsea neagră lâ partea de în vas un lanţ de fier şi prin rostogolire

dedesubt. Axul presei (şurubul) se vopseşte tirighia cade de pe doagă. In caz cînd a-

pînă la ghivent, iar ghiventul se curăţă de vem. doage crăpate şi cu alte defecte, se Recolfaful strugurilor

unsoarea veche şi se unge cu alta proas­ înlocuesc, iar acolo unde e cazul se face Atunci cînd sînt indicate termenele de zele, bucăţile de coarde, pămîntul, boabele
cules strugurii în înştiinţările date de că­ stricate şi porţiunile de ciorchini uscate.
pătă. Vopsitul se face de două ori la in­ păpuritul (folosirea papurei). Se vopsesc tre sfatul popular raional şi după indica­ Dacă avem struguri loviţi de grindină sau
ţiile tehnicienilor agronomi de la punctele mucegăiţi, recoltatul lor se va face separat.
terval de o săptămînă şi se dă cu pensula apoi gardinile butoaielor cu vopsea roşie agricole, G.A.S.-uri, sau întreprinderea vin- E bine să folosim două coşuri de cules. In­
alcool, se va trece la culesul strugurilor. tr-unui se vor pune strugurii sănătoşi iar
în straturi subţiri, lăsînd să se usuce la în ' ulei iar cercurile se dau cu lac negru. Culesul se va face pe parcele şl pe cît în celălalt cel cu defecte. Coşurile de re­
posibil pe soiuri, separat soiurile albe de coltat se vor ţine în permanenţă curate, iar
umbră. L a fel se curăţă şi se unge din nou 3) Butoaiele oţetite se spală cu apă fier­ cele negre, iar strugurii hibrizi se vor re­ după încetarea lucrului se vor spăla cu apă
colta separat. Recoltatul strugurilor se face şi usca. Strugurii se transportă nezdrobiţi
cu vaselină, mecanismul de strîngere al binte în care s-a p u s -500 gr. sodă la 10 li­ pe timp frumos, dimineaţa, după ce se pînă la cramă sau la locul de vinificaţie,
ia rouă. La recoltare se va înlătura frun­ întrucît nu e bine să se zdrobească în vie.
presei. Pompele de tras must se demontează, tri apă. Dacă oţetirea este prea avansată,

se revizuiesc garniturile, şi se înlocuesc atunci se spală butoiul cu sodă caustică în Măsuri de profeefia muncii

dacă sini uzate. Pistoanele, verigile, etc., soluţie, dîndu-se 2-4 kg. la 100 litri apă, In timpul prelucrării strugurilor şi a fer­ In localurile de fermentaţie, crame şi piv­
mentării musturilor, trebuie să se ia toate niţe, precum şi în localurile de depozitare- a
se şterg bine şi se ung cu vaselină. Furtu­ iar pentru fiecare butoi se întrebuinţează măsurile de prevenire a accidentelor. Astfel, tescovinei, nu se va intra decît cu o lumi­
se va acorda mare atenţie folosirii, utila­ nare aprinsă care ne indică dacă aerul es'e
nurile se clătesc cu apă rece în care s-a 40-50 litri soluţie în funcţie de mărimea curat. In caz că flacăra se stinge nu se va
jelor, nu se va umbla în crame, pivniţe cu intra decît după o aerisire hună. Prin ae­
pus 1 la sută metabisulfit, (100 gr. la 10 butoiului. Soluţia de sodă caustică (piatră lămpi de petrol. Acestea se vor fixa în lo­ risire gazul eliminat la fermentaţie iese
curi precise pentru a preveni incendiile şi afară.
litri apă), vesela măruntă c a : deje, cură- pentru făcutul săpunului) se face separat pentru ca mustul să nu capete miros de
petrol.
lori. pîlnii (tolcere), hîrdaie de tot felul, prin topirea sodei caustice în apă fierbinte

etc. ce vor fi întrebuinţate Ia'm anipulatul într-un vas de lemn şi tot cu vasul de

vinului, se spală bine cu sodă în soluţie, lemn se toarnă în butoi, întrucît nu e bine

se aburesc deasupra unui cazan cu apă ce să se folosească vase de fier căci sînt ată-

clocoteşte apoi se vopsesc cercurile cu lac cate. Se spală apoi butoiul bine cu apă

negru de la toate aceste utilaje. La fel se rece şi după ce s-a uscat se afumă cu îngrijirea vinului după fermentaţie

curăţă bine şi se spală toate celelalte pucioasă.

obiecte cu care vom lu c ra : robinete (ca­ 4) Butoaiele mucegăite se tratează după După ce vinul s-a limpezit, se trage de la 10 litri apă metabisulfit. Trebuie să
pe drojdie sau după cum se spune se face avem grijă ca pivniţa să fie curată iar va­
nele) dopuri de fermentare, etc. caz şi anume: primul pritoc. Trasul de pe drojdie se face sele se şterg odată pe săptămînă pe dea­
Zăcălorile (linurile) care servesc la de­ a) Dacă sînt slab mucegăite, se spală în prezenţa aerului (în cazul vinurilor să­ supra, cu o cîrpă curată, pentru a nu face
nătoase), pentru ca vinul să se cureţe de mucegai, după care se trece uşor cu o
pozitarea mustului se spală bine mai întîi cu o soluţie de sodă caustică în care s-a gazul carbonic ce a rămas în el din tim­ cîrpă umezită într-o soluţie de apă şi soda
pul fermentaţiei. In acest scop, vinul este de rufe (2 la sută). Dopurile, vrana şi cc
cu apă rece, apoi cu apă fierbinte în care pus 1-2 kg. sodă caustică la 100 litri apă. purile se şterg odată cu umplerea golului,
tras în hîrdaie deschise de unde este luat
s-a pus sodă de rufe (300 gr. la 10 litri b) Dacă sînt mucegăite mai tare, se vor apoi şi pus în butoaie. Pritocul întîi se cu o cîrpă îmuiată în rachiu tare sau într-o
face de obicei prin luna decembrie; el se soluţie de metabisulfit (5-10 la sută). P e­
apă) şi se clătesc bine din nou cu apă rece desfunda şi se vor arde pe dinăuntru, apoi reţii pivniţei se curăţă de mucegai cu o
poate amîna dacă vinul nu este complect cîrpă aspră şi se afumă odată pe lună cu
după care li se vopsesc cercurile cu lac se vor spăla cu apă în care s-a pus 3-4 kg. limpezit sau e prea acru. De acum înainte, fum de pucioasă. Utilajul şi inventarul mă­
se are grijă ca să se umple regulat vasele runt se spală, iar părţile de fier se vopsesc
negru. O atenţie deosebită trebuie dată bu­ sodă de rufe la 100 litri apă. unde s-a pus vinul. Umplerea se face odată şi se ung cu vaseljnă ori de cîte ori e
pe săptămînă după pritocul întîi şi la două nevoie.
toaielor în care se va face fermentarea c) Dacă mucegaiul a pătruns prea adînc săptămîni după al doilea pritoc.
Executarea la timp a tuturor pregătirilor
mustului, şi în care se va păstra vinul. Dacă în doagă, se va desface butoiul iar doagele Pritocul al doilea se face cam pe la sfîr- amintite, a culesului şi conducerea unei
fermentaţii conform tenhicii celei mai avan­
nu se dă atenţie acestei pregătiri a butoaie­ se vor trage la rindea, apoi se vor spăla şitul lunii martie. înainte de pritocul al sate, duce fără îndoială la obţinerea de vi­
nuri de calitate superioară, sănătoase şi cu
lor, vinul rezultat nu va fi de calitate şi cum s-a arătat la punctul b. doilea, se curăţă din nou toate vasele, pîl- mare valoare alimentară.

va căpăta diferite mirosuri c a : miros de 5) Butoaiele în care s-a ţinut apă de niile, pompele, furtunurile, etc., sp dezinfec­

doagă, mucegai, oţetire, etc. La pregătirea ploaie sau apă stătută mult timp, se spală tează cu o soluţie în care s-a pus 100 gr.

şi curăţirea butoaielor, vom avea mai multe cu apă şi sodă de rufe (2-3 kg. la 100 litri

cazuri: apă), şi se freacă bine cu o perie de sîrmă.

1) Butoaielor noi, înainte de a le folosi, 6) Butoaiele în care s-a ţinut drojdie, se

li se strîng bine cercurile, se controlează tratează la fel ca şi cele de la punctul 5. La crama din Miercurea a întreprinde rii vin-alcool, lucrările de pregătire a va­
selor pentru depozitatea vinului sînt în toi.
dacă nu curg, apoi se ţin pline cu apă 7) Butoaiele de rachiu şi ţuică pe care
In clişeu: o parte din vasele acestei crame, gata să primească vinul spre păs­
curată 2-3 săptămîni schimbînd apa la 2-3 le vom întrebuinţa la vinificaţie din lipsă trare.

zile, pînă ce iese din doagă tot tanlniil (ne­ de alte butoaie, se vor spăla cu apă şi sodă

Recoltarea şl fnsllosarea s e p a ra tă stabilirii digestibilităţii şi a folosirii pro­ tufl experienţei, producţia zilnică la vacile nată cu porum b să ajungă în anii urm ă­
teinei, calciului şi a fosforului din raţia în din gru p a I - a a fost de 20 1., ia r la cele tori pînă la 28 m ilioane ha., în loc de
a porumbijSyi a cărei componenţă s-au introdus ştiuleţii din gru p a a I l - a de 19 1. A p oi, în 3.500.000 ha. cît a fost în an u l 1953.
însilozaţi (pentru prim a grupă de vaci) şi decursul experienţei, producţia zilnică de
Se ştie că în trecut poru m bu l era cul­ S. S. P R A K S IN die, Cile 5 kg. de ştiuleţi însilozaţi, iar p o ru m b însidozat ou strujeni (pentru grupa lapte la vacile din grupa I-a a fost de Punînd în aplicare această hotărâre,
tivat în toate ţările pentru boabe şi ni­ candidat în ştiinţe agricole * ) grupa m artor cite 5 kg. cartofi.fierţi. Efica­ a doua). La prima grupă coeficientul de 20,2 1., iar la cele din gru p a m artoră Colhozurile şi sovhozurile din U.R.S.S. a u
mănui nu-d trecea prin cap că a r putea fi citatea acestor raţii s -a apreciat după spo­ digestibilitate a fost u rm ăto ru l: proteină 18,5 1. sem ănat încă din 1955, în loc de 3,5 m i­
cultivat pentru alte scopuri. A ria răşpîn- Tulpinii© şi frunzele de porum b, recoltate ru l zilnic în greutate şi după folosirea h ra­ — 04.70/fl, grăsim e — 87%, substranţe e x ­ lioane ha., 17,9 m ilioane ha., adică în tr-u n
dirii porum bului era limitată de condiţiile separat de ştiuleţi in aceeaşi fază, sînt în nei (sporul de greutate raportat la con­ tractive neazotate — 86%, celuloză 62,8%. Procentul de grăsim e din laptele vacilor an, au m ărit suprafaţa de 5 ori faţă de
naturale care asigură coacerea normală ce priveşte calitatea un m aterial superior sum). Sporul zilnic în greutate la grupa L a grupa a doua, proteină 65,3%, grăsim e din grupa I-a, înainte de experienţă, a 1953
a porum bului pentru boabe. Aceste consi­ pentru însilozare faţă de floarea-soarelui, experim entală a fost de 645 gr., iaT la — 86.70/0, substanţe extractive neazotate — fost de 3.5 la sută, iar d u pă introducerea
deraţii asupra porum bului limitau posibi­ varză fu ra je ră şi alte plante pentru silo­ grupa m artor de 625 gr. 76,7% şi celuloză — 63,8%. în raţii a ştiuleţilor însilozaţi s-a m ărit la D e aceea, în fiecare gospodărie, ori
litatea cultivării lui în regiuni unde con­ zuri. 3.7 la sută. unde s-a r afla ea, pentru obţinerea unor
diţiile climatice nu asigurau obţinerea D acă am lua în considerare compoziţia Aceste date dovedesc că substanţele ex ­ m ari producţii de porum b şi pentru du­
boabelor mature. A şa, de exem plu, 100 kg. porum b de siloz chimică a ştiuleţilor însilozaţi şi a cartofi­ tractive neazotate, care se găseau în r a ­ Totuşi, unii Conducători de gospodării bla lui folosire prezintă o importanţă ex­
conţin 15 unităţi nutritive în tim p Ce 100 lo r fierţi, atunci n e -a m putea aştepta ca ţia cu ştiuleţi însilozaţi, sînt folosite mult nu prea consimţeau să însilozeze ştiuleţii cepţională alegerea terenului, alegerea ce­
Ştiinţa agronomică sovietică, în colabo­ kg. varză fu ra je ră conţin num ai 12 unităţi la grupa experim entală sporul în greutate mai bine deoarece în ştiuleţi există o m are s e p a ra t crezînd că aceasta înrăutăţeşte lor mai bune soluri, însămînţarea după
rare cu colhozurile şi sovhozurile frun­ nutritive. Din punot de vedere al conţinu­ să fie m ai mic decît la grupa m artor. De cantitate de am idon şi zahăr care sînt mult calitatea silozului făcut numai din cele mai bune plante premergătoare, folo­
taşe, a stabilit posibilitatea extinderii tului în unităţi nutritive, tulpinile şi fapt, sporul în greutate a fost aproape digerate aproape în întregime. strujeni. sirea unui sistem de lucrare a solului bine
acestei culturii în toate regiun ile Uniunii frunzele de porum b recoltate în faza de egal. Aceasta se explică prin faptul că determ inat şi realizat la timp, pregătirea
Sovietice. E xtinderea porum bului în re­ coacere în lapte-ceară nu sînt mai prejos introducerea ştiuleţilor însilozaţi în raţia Ştiuleţii de porumb însilozaţi separat Tov. S. S. P rak sin a arătat apoi oare seminţelor, adm inistrarea îngrăşămintelor,
giuni în care această plantă nu se cultiva deoît borceagul de ovăz şi măzăriohe. A - tineretului a îmbunătăţit folosirea sub­ s-au dovedit a fi mai valoroşi. La începu- este valoarea nutritivă a porum bului însi- în grijirea sem ănăturilor şi com baterea
a devenit posibilă după ce biologii au ceastă proprietate valoroasă a porum bului stanţelor hrănitoare de către animale, ceea lozat în diferite faze de v egetaţie: dăunătorilor şi a bolilor.
stabilit utilitatea şi posibilitatea înlocuirii desohide cele mai largi perspective pentru ce, la rin du l său, a dus la o mai bună fo­
nutreţurilor concentrate uscate cu nutre­ extinderea lui în toate colţurile lumii. losire a nutreţurilor. Substanţă uscată conţine (în %) Tov. S. S. P ra k sin a d at apoi cîteva s fa ­
ţuri conservate din şfciuleţii de porum b, re ­ turi preţioase privind cultura porumbului.
coltaţi în faza de coacere în Lapte-ceară. Insilozarea ştiuleţilor de porum b în faza Grăsunii din grupa experimentală au Fazele de vegetaţie Proteină Substanţe Cenuşă Unităţi nu­ °/o Printre altele, vorbitorul a arătat ce m are
de lapte-ceară s -a făcut în ţara noastră consumat în m edie pentru un kilogram tritive la 100 Importanţă are cunoaşterea şi respectarea
Recoltaţi în această fază de coacere, pentru prim a oară în colhozul Stal in şi spor 3,75 unităţi nutritive, iar grăsunii extractive kg. substanţă termenelor de recoltare a porumbului pen­
ştiuleţii de porum b păstrează după însilo- sovhozul Gorki II de lingă Moscova. din g ru p a m artor cîte 4,37 unităţi n utri­ neazotate Celuloză tru siloz.
zare toate substanţele nutritive acumuiate tive. Astfel, prin folosirea ştiuleţilor însi­ uscată
în timpul perioadei de vegetaţie, iar din In colhozul Stalin substanţa uscată pre­ lozaţi pentru un kilogram spor de greu­ şi grăsime Recoltarea porum bului se începe în aşa
punot de vedere a l conţinutului în unităţi gătită din ştiuleţii de porum b însilozaţi în tate s -a u Consumat cu 14,2 la sută mai pu­ fel încât cea mai m are parte e culturii să
nutritive, sînt egali cru ştiuleţii maturi. faza de lapte-ceară a a v u t: proteină 9%, ţine unităţi ’ nutritive. Porum bul în faza 10,02 59,59 23,84 6,55 98,45 100 fie culeasă în faza de coacere în lapte-
grăsim e 3,1%, celuloză 19,6%, cenuşă de coacere în lapte 10,15 54,57 26,94 8,34 93,91 95,4 ceară, adică atunci cînd din boabele stri­
* ) La demonstraţia practică a delegaţiei 4.4%. Substanţa uscată a ştiuleţilor însi­ Da aprecierea nutreţului o mare impor­ N um ai tulpini şi frunze vite curge un lichid mai consistent decît
de specialişti sovietici, care a avut loc la lozaţi pregătită în sovhozul Gorki I I a tanţă are gradul de conusm. Acest lu­ Faza de lapte-ceară 7,90 62,02 23,9 6,18 101,53 100 laptele, dar care nu s-a întărit încă la
gospodăria colectivă din Livedea, a luat a v u t : 101,7% proteină, 3,3% grăiSimi, cru este şi m ai im portant pentru aprecie­ (porum b toată planta) 8,24 55,03 27,16 9,57 93,65 92,2 consistenţa cerii, ci se prezintă sub form ă
cuvîntul şi tovarăşul Sergheî Stepanovici 21,20/0* celuloză, 6,7% cenuşă. rea ştiuleţilor însilozaţi. Datele acestei ex­ N u m ai tulpinii şi frunze de aluat. Recoltarea porum bului la timp
Praksin, candidat în ştiinţe agricole, loc­ perienţe au dovedit că porcii au consumat prezintă o importanţă imensă pentru obţi­
ţiitor ştiinţific al directorului Institutului L a colhozul Stalin s-a făcut următoarea ştiuleţi de porum b însilozaţi cu aceeaşi Cede m ai m ari diferenţe -în compoziţia tritive a masei verzi însiiozate fără ştiu­ nerea unui furaj valoros. L a determinarea
de cercetări ştiinţifice pentru cereale din e x p e rie n ţă : porcii în vîrstă de 51/? luni poftă ca şi nutreţurile concentrate obiş­ chimică a p orum bului fă ră ştiuleţi faţă de leţi, în special în cazul recoltării în faza epocii de recoltare separată a porumbului,
zona fără cernoziom a U.R.S.S. Tov. S. S. au fost împărţiţi în două grupe. Raţia de nuite. porum bul cu ştiuleţi sînt la substanţele de coacere în lapte, se explică prin fa p ­ trebuie să se ţină seama de faptul că po­
Praksin a vorbit despre importanţa şi bază a celor două grupe a fost formată extractive neazotate şi grăsimi. tul că ştiuleţii constituie în această fază rum bul acum ulează substanţe organice
modul de recoltare şi însilozare separată a din : 1 kg. de nutreţ combinat cu 0,5 kg In sovhozul Gorki II s-a făcut alimen­ în medie 20— 30% din total. pînă cînd boabele a ju n g în faza de coacere
porumbului. Redăm mai sus expunerea sa. lărîţe. taţia experim entală a vacilor de către Conţinutul celorlalte substanţe hrăni­ în ceară. Conform dalelor Institutului
Natalia Mihailovna Komarova, Erou al toare se schim bă mai puţin. D upă cum se A stfel, însilozînd porum b fără ştiuleţi,
P e lingă aceasta, grupa experimentală Muncii Socialiste. Aci s-a pus problema vede, în cazul fazei de coacere în lapte, gospodăria respectivă va avea pentru vaci unional de cercetări ştiinţifice pentru Ce­
a prim it pe tot tim pul experienţei, în m e­ valoarea nutritivă a masei verzi fără ştiu­ un furaj cu valoare nutritivă superioară,
leţi scade num ai cu 4,6% faţă de poru m ­ iar ştiuleţii însilozaţi se vo r folosi pentru reale din zona fără cernoziom, porum ­
bu l cu ştiuleţi, ia r în faza de coacere în îngrăşarea porcilor şi păsărilor ca nutreţ
lapte-ceară diferenţa este de 7,8%. A se ­ concentrat. bul recoltat în perioada form ării panicu-
menea scădere neînsemnată a valorii nu-
D e aceea, plenara din ianuarie a C.C. lelor conţine 2,9 la sută zah ăr şi 8 lâ sută
al P.C.U.S. a hotărîl ca suprafaţa sem ă­