Page 19 - 1955-09
P. 19

Nr. 513                                                                                                                      DRUMUL SOCIALISM ULUS .                                                                                                                       /Pag. 3

Neconcordanţă între                                        Pentru eoaliaua sporire                                                                          ' BIBLIOGRAFIE                                           Teatrul de Stat „Valea Jiului“
 formă şi conţinut                                          a producţiei de metal                                                                                             A APARUT                                   în pragul noii stagiuni

                                                                                                                                                                    DESPRE .M U N C A DE A G IT A Ţ IE

Gazeta de perete „Transportai ferovia r“                                                                                                                                 IN ÎNTREPRIND ERI                           Teatrul de Stat „Valea Jiului" din Petro­ de spectacole cu discuţii, cu care ocaz’e

  a organizaţiei de bază nr. 17 şi a com ite­          In ultimul timp, la uzina „Victoria“ Că-     roase întreprinderi şl instituţii din ţară că­                           (în treb ă ri şi răspunsuri)               şani îşi va deschide în curînd porţile pentru        spectatorii ajulă direct la creşterea calita­
  tului de seoţie S.E.F., este una d in tre ga­    lan se dă lupla pentru sporirea continuă a       rora uzina le livrează produsele sale, adre­                                                                        a primi, ca şi în alţi ani, pe spectatorii           tivă a producţiei artistice, este o formă
  zetele de perete aspectuoase care atrag de       producţiei de fontă şi piese turnate. Acest      sează acum scrisori de mulţumire colectivu­                 De curînd în Editura de stat pentru li­                 săi. Este cea de a şaptea stagiune în care           nouă in munca teatrului nostru. Ne expri­
  Sfidată privirea'trecătoruiluii. D ar pentru ca  lucru se poate vedea din cifrele care oglin­     lui de aici pentru calitatea bună a sorti­               teratură politică a apărut în colecţia „In                 acest colectiv va duce mai departe nobila            măm însă pe această cale dorinţa ca la
  să nu încerci o deziluzie e m ai bin e feă nui   desc realizările obţinute de colectivul de       mentului trimis, precum şî pentru respecta­              ajutorul agitatorului“ o nouă broşură inti­                muncă de culturalizare şi educare a oame­           speciacolele cu discuţii care se vor da în
  te laşi furat de acest e x terio r plăcuit dar   muncă de aici în luna trecută. Astfel, pla­      rea termenului prevăzut în contractele eco­              tulată „Despre munca de agitaţie in între­                 nilor muncii in spirit nou, prin minunatul          viilor să nu mai fim văduviţi de prezpnţa
 amăgitor. De obicei flo rile cu colorit viu       nul producţiei globale a fost îndeplinit în      nomice încheiate.                                        prinderi".                                                 cuvînt al artei.                                    fruntaşilor, a activiştilor culturali, a mine­
 simt lipsite de parfu m şi m iere şi folosesc     proporţie de 109 la sută, productivitatea                                                                                                                                                                                rilor, aşa cum s-a întîmplat la spectacolul
 această haină pentru a atrage câte o albină       muncii a crescut cu 18,5 la sută, Iar planul         In activitatea colectivului uzinei „Victo­              In această broşură, cititorii, îndeosebi agi­               Principalul obiectiv al tuturor muncitorilor-   cu piesa „Decoraţii". Cerem ajutorul oame­
  harnică dar credulă. Totuşi faptul nu            fizic a fost depăşit cu 1,4 la sută. In urma     ria" Călan au existat o serie de lipsuri                 tatorii, găsesc răspuns la cîteva din proble­              din teatrul nostru a fost acela de a da un          nilor muncii tocmai din dorinţa ca produc­
 poete fi absolut generalizat. Uneori fru ­        întrecerii socialiste organizate între sectoa­   care au frînat obţinerea uneî producţii spo­             mele principale ale muncii de agitaţie din-                caracter cît mai combativ repertoriului din         ţia noastră artistică să atingă un nivel ar­
 mosul se îm bină ou utilul într-un tot ar­        rele uzinei s-a reuşit ca planul să fie înde­    rite de metal. Aprovizionarea cu materii                 tr-o întreprindere, ca, de pildă : cum poate               noua stagiune, punîndu-se un deosebit ac­           tistic cît mai înalt, să poată îndeplini cît
 monios. N u se poate spune însă acelaşi           plinit după cum urm ează: la furnale, în         prime a avut de suferit şl din cauza ne-                 contribui un agitator la ridicarea continuă a              cent pe acele piese care reflectă în cel mai        mai cu succes rolul de educare a maselor,
 ¦lucru despre gazeta noastră de perete.           proporţie de 101,5 la sută iar la turnătorie     preocupăriî conducerii întreprinderii pentru             productivităţii muncii?; cum poate un agi­                 înalt grad oamenii şi problemele contempo­          de mobilizare a lor în rezolvarea celor mai
                                                    101,1 la sută.                                   a insista mal mult în vederea livrării şl               tator să antreneze masele la luptă pentru                  raneităţii. Imbrăţişînd o tematică variată,         arzătoare probleme.
     Şase articole frumos încadrate consti­                                                         transportării minereului şî în special a 11-             reducerea preţului de cost ? ; cum munceşte                acest repertoriu va fi în măsură să răs­
 tu ie ornam entul ei cel miad de seamă. Iţ i          In consfătuirea de producţie ce a avut       monftei pentru furnale. De asemenea, „asal­              un agitator pentru Îmbunătăţirea calităţii                 pundă mai din plin cerinţelor şi exigenţei              In repertoriul stagiunii mai sînt trecute
 spui : iată un lucru bun : şase articole          loc zilele trecute, s-au analizat greutăţile şi  turile" de la sfîrşit de lună n-au fost li­              produselor ? ; cum trebuie să muncească un              I mereu crescînde a publicului nostru spec-            piese ca : „Cine rîde la urmă", a dramatur­
 oare dezbat problem e im portante şi im e­        lipsurile care au frînat obţinerea de rezultate  chidate în întregime. Conducerea întreprin­              agitator pentru a informa în mod operativ               I tator,                                               gului sovietic K. Krapiva, „Aşa sînt tim­
 diate din viaţa m uncitorilor fe ro v ia ri E      şi mai mari, precum şi posibilităţile de care   derii şl a sectorului turnătorie abia în ul­             pe oamenii muncii despre problemele poli­                                                                      purile“ , de Eji Jurandot. „Avansarea şefu­
 adevărat că lu cru rile aşa ar trebu i să se      dispune colectivul de aici pentru sporirea       timul timp au luat măsuri pentru echili­                 ticii interne şi internaţionale?. De asemenea,                Premiera de deschidere a stagiunii va            lui“ de Eugen Naum, „Cetatea de foc", de
 prezinte dar tot adevărat este dă nu stau         producţiei. Sectorul furnale, întîmpină mar;     brarea schimburilor de la turnătorie în ve­              pe baza hotărîrllor şi Instrucţiunilor C.C. al             avea loc sîmbătă 17 septembrie. Se va pre­          Mihail Davidoglu şi altele. Din repertoriul
 aşa. Cînd te apropii să citeşti un articol        greutăţi în aprovizionarea cu limonltă în        derea distribuirii fontei lichide, fapt ce a1            P.M.R. şi a experienţei dobîndite în munca                 zenta în premieră pe ţară spectacolul cu            clasic vor fi valorificate în spectacole piese
 la o gazetă de perete, ceea ce interesează în     cantităţi suficiente, fapt ce face ca într-un    făcut ca timpii morţi să nu p'oată fi reduşi             politică de masă se dau răspunsuri la unele                piesa „Decoraţii" a dramaturgului ceh Mi-           ca : „Dragoste tirzie" de A. N. Ostrovski,
 primul moment este data la care a fost            schimb şarja să fie schimbată de 2-3 ori,        şî mai mult.                                             probleme cu privire la formele şt metodele                 loslav Stehlik. Este o piesă deosebit de            „Evantaiul", de Carlo Goldoni sau „ P li­
 scris — ea este în măsură să inform eze pe        sau să dea fontă de calitate necorespunză­                                                                agitaţiei politice în întreprinderi.                       valoroasă atît prin calităţile sale literare cît    cul" de Lfvfu Rebreanu.
 cititor cît de interesant este conţinutul         toare. De asemenea, anchelita livrată de             Colectivul de muncă al uzinei „Victoria"                                                                        şi printr-un bogat conţinut de idei. Piesa
 respectivului articol. La gazeta amintită         mina Teliuc are mari variaţiunî în ce pri­       Călan are mari posibilităţi pentru mărirea                  Prin răspunsurile şl sugestiile sale, bro­              ne duce în mijlocul minerilor, ne prezintă             Ne aşteaptă o muncă grea dar frumoasă.
 mai sus articolele sin i fo a rte vechi, data     veşte conţinutul său de fier. Dacă între         continuă a producţiei de metal şl a sorti­               şura contribuie la stimularea iniţiativei or­              aspecte din viaţa şi munca acestora.                Ne stau la dispoziţie condiţii de muncă mal
 scrierii lo r oscilând în tre 25 iulie şi 23 au­  1— 22 august procentajul de ffer era peste       mentelor ce se produc aici. Pentru aceasta               ganizaţiilor de bază şî a agitatorilor din                                                                    bune. Prin mărirea colectivului nostru ar-
 gust. L e priveşti şi interesul tău ca dititor    prevederile caietului de sarcini, în perioada    este necesar, să se urmărească în mod per­               întreprinderi în activitatea lor de antrenare                 Munca de pregătire a acestui spectacol           listic s-a putut ajunge în prezent la forma­
 scade pe dată. In m intea ta a re loc în mod      22-28 august procentajul era cu mult sub         manent îndeplinirea planului tehnic, Indus­              a maselor în lupta pentru îndeplinirea şi                  marchează un pas înainte în ceea ce pri­            rea a două echipe care vor da spectacole al­
 im ediat o raportare a respectivei date la        prevederi, Deşi conducerea minei Teliuc a        trial şî financiar al întreprinderii, far acolo         depăşirea planului de producţie, pentru con­                veşte înţelegerea de către interpreţi a reali­      ternativ. In felul acesta se lichidează acel
 toată perioada care a trecut d e atunci.          fost sezisată de acest lucru, cît şi de faptul   unde se observă lipsuri sau greutăţi, pe                 struirea socialismului în patria noastră.                  tăţii căreia trebuie să-i dea viaţă. Pentru         ritm grăbit al repetiţiilor, ritm care nu în-
 Constaţi că s-au précipitait m ulte e v e n i­    că minereul trimis nu e suficient de prăjit,     baza unei analize bine judecate să se fa                                                                            prima dată actorii teatrului nostru au in­
 mente, m ulte şl toate red am au o dezba­         totuşi pînă în momentul de faţă situaţia nu      măsurile corespunzătoare, urmărind totodată                                        ???                              trat în mină. Au putut astfel cunoaşte oa­         gădue posibilitatea unef reale creşteri ca­
 tere imediată. P rim u l com entator şi cel       s-a îmbunătăţit prea mult.                       şî felul cum se traduc în fapte sarcinile                                                                           menii în procesul muncii creatoare, au pu­
 mal apropiat a acestor fapte rămâne ga­                                                            trasate.                                                 STU D IU L IN D IV ID U A L — M ETO D A DE                tut cunoaşte problemele care-i frămîntă. Nu         litative a spectacolelor.
 zeta de perete. Ea face legătura firească            Conducerea uzinei „V ictoria" Călan dă o                                                                                                                          le-au rămas străine nici uneltele sau uti­             Ne aşteaptă de asemenea sarcini de cinste
 în tre un even im en t şl ceea Ce constituie      atenţie din ce în ce mal mare îmbunătăţirii         Sprijinită maî mult de către comitetul de                b a z A In în su şir e a m a r x is m -                lajul din mină, au învăţat ce este un aba­
 el pentru instituţia respectivă, care este        calităţii produselor. La furnale de pildă, prin  partid şi comitetul de întreprindere în sen­                                                                       taj cameră sau un abataj frontal. Doar              în cadrul activităţii obşteşti de sprijinire şl
 rolu l şi influenţa pe care ar trebui s-o         buna lor utilizare şi prin aplicarea în mod      sul mobilizării muncitorilor, tehnicienilor şl                                 LEN IN ISM U LU I
 exercite asupra bunei desfăşurări a pro-          creator a metodei Fllipov, s-a reuşit în ul­                                                                                                                        despre toate aceste lucruri ei vor vorbi de         îndrumare a echipelor artistice de amatorL
.cesului de producţie. Iată deci că rezultă        tima lună să se reducă procentul declasate­      inginerilor la îndeplinirea ritmică a sarcini­              In această broşură apărută în colecţia
 de adicd un alt fa p t im portant : tratarea      lor cu 20 la sută faţă de cel admis. Aceasta                                                             „In ajutorul propagandistului“ , sînt prezen­              la tribuna scenei în piesa „Decoraţii“ .            S-a întocmit un plan concret de acţiune în
 concretă a problem elor legată de specifi­        a determinat să nu se mal primească nici         lor de plan, conducerea uzinei va putea ra­             tate problemele principale privind munca                                                                       acest scop. Cei maî buni actori vor îm-
 cul locului de miunoă respectiv.                  reclamaţii din partea beneficiarilor. Nume­                                                              Individuală cu cartea.                                         La pregătirea acestui spectacol, colectivul     pînzi cuprinsul raionului şî al regiunii ca
                                                                                                    porta partidului la sfârşitul lunii septembrie,                                                                    teatrului nostru a primit un real sprijin din
    Gazeta noastră, luată în dezbatere în                                                                                                                       Pornind de la însemnătatea înarmării                                                                       instructori ai echipelor de teatru din oadrul
 rândurile respective, sufere aitît din punct                                                       realizări şl mal frumoase.                              Ideologice şf politice a maselor largi ale oa­             partea cadrelor didactice de la Institutul de
 de ved ere al actualităţii m aterialelor cfit                                                                                                              menilor muncii şi îndeosebi a membrilor şi                                                                     sindicatelor şî căminelor culturale. Aceasta*
 şi din punct de vediere a tratării Cît m al                                                                                                  CIBIAN AUREL  candidaţilor de partid, broşura prezintă ro­               mine din Petroşani care au organizat cursuri
 concrete a problem elor pe ciare le la în                                                                                                                  lul esenţial pe care îl are studiul indivi­                                                                    în afară de faptul că este o contribuţie de
 discuţie. In afară de unul din articole care      Aplicarea metodelor sovietice, factor de seamă                                                           dual în această privinţă. In paginile bro­                 teoretice pentru actorii noştrii în scopul lă­
 tratează cu exem ple de Cifre şi fapte                                                                                                                     şurii sînt expuse o serie de indicaţii menite                                                                  seamă la dezvoltarea1 mişcării artistice în
„Cum se înţelege îndeplinirea planului“ ,                m îndeplinirea sarcinilor de plan                                                                  să Iniţieze şi să călăuzească pe cei dare                  muririi unor probleme de ordin tehnic în
celelalte se mulţumesc să plutească în                                                                                                                      studiază bazele marxism-leninismului în                                                                        rîndul amatorilor, constituie un minunat
teoretizări de ordin general. Oum poate            Utilizarea şî extinderea pe scară largă a        109,15 la sută, în luna iulie a fost depăşit            munca lor individuală cu cartea. Totodată                  legălură cu munca în mină.
să-d servească d tito ru lu i un m aterial care                                                                                                             sînt analizate sarcinile propagandiştilor din                                                                  prilej pentru artiştii noştri de a se lega tot
şi-a propus de pildă să trateze urm ătoarea        experienţei înaintate au asigurat    colec­      cu 17,94 la sută, iar în august s-a obţinut             învăţămîntul de partid, precum şi ale cabi­                   Acestea sînt însă numai cîteva aspecte
tem ă „In întâmpinarea ziilei de 23 A u ­                                                                                                                   netelor de partid privind sprijinirea cursan­                                                                  mai mult de viaţa de zî cu zî a poporului,
gust“ cînd acest m aterial pe lîngă faptul         tivului depoului C.F.R. Teluş dobîndirea de      o depăşire a planului de 17,52 la sută.                 ţilor în domeniul studiului individual.                    care vorbesc de legătura strînsă dintre crea­       legătură din care îşi vor trage, Incontesta­
că şi-a pierdut actualitatea el nu spune                                                                                                                                                                               ţia scenică a actorilor noştri şi viaţa pe
nimic despre ceea ce muncitorii şi-au              două ori consecutiv a drapelului de unitate      Aplicarea metodelor avansate de muncă a                    Adresată în special propagandiştilor, bro­                                                                  bil, seva creaţiei în munca viitoare.
propus să faoă fără îndoială în cinstea                                                                                                                     şura poate ff citită însă de toţi cei care stu­            care ei trebuie s-o redea în mod fidel, Re­
acestei zile pentru a o întîmpitaa aşa oum         fruntaşă pe ţară în ramura tracţiunii. La        dus nu numai la depăşirea sarcinilor de                 diază marxism-lenînismul, reprezentînd un                                                                         Acestea sînt numai cîteva gîndurl care
se cuvine ? A rticolu l a r f i va la b il pentru                                                                                                           material Instructiv pentru îmbunătăţirea                   zultatele pozitive n-au întîrziat să apară.         frămîntă colectivul Teatrului de Stat „V a ­
oricare din gazetele de perete care suferă         acest depou se aplică de către toate echi­       producţie, ci şl la realizarea1 de importante           muncii individuale cu cartea.
de această boală : lipsa unei legătu ri cu                                                                                                                                                                             La spectacolul cu discuţii organizat cu u-          lea Jiului“ din Petroşani în pragul deschi­
locul de producţie respectiv. ’E xem plul          pele de locomotivă metodele avansate so­         economii. Mărind indicii de încărcare a tre­
ales nu este nici singurul şi nici cel mal                                                                                                                                                                            ceastă piesă acum cîteva zile, spectatorii au        derii noii stagiuni.
grăitor. Ceea Ce este demn de subliniat            vietice Lunin, Blinov şi ¦mişcarea cincisu-      nurilor cu supratonaj, folosind raţional
însă, este faptul că un numeros colectiv                                                                                                                                                                              scos în evidenţă stilul profund realist al                                         C O N STAN TIN BF.1U
de redacţie — compus din 8 oameni —                tîstă.                                           combustibilul şî lubrefîanţiî, mărind viteza                                                                                                                                           membru în colectivul Teatrului de
patronează cu o îngăduinţă condamnabilă                                                                                                                                                                               spclacolului. De altfel, însăşi organizarea
această stare de lucr'iri.                         Metoda Lunin, aşa după cum se ştie, Im­          tehnică şî accelerînd rulajul locomotivei, s-a                                                                                                                                                      Stal „Valea Jiului"

   A r fi bine ca colectivul de redacţie al        pune întreţinerea locomotivei în perfectă        reuşit ca luna trecută să se economisească
gazetei de perete a organizaţiei de bază
nr. 17 şi a comitetulrjii de secţie S.E.F. Si-     stare de funcţionare. Echipele de pe loco­       combustibil în valoare de 36.300 lei. Ectil-            CRONICA FILMULUI                                                                                                dă ordinul nesocotit să fie pus în funcţiu­
m eria să ne comunice oare este rolu l pe                                                           pele de pe locomotiva 230.080 formate din                                                                                                                              ne vechiul cuptor de pîine al comunii,
care această gazetă îl are în scopul în­           motivă revizuiesc atent atît piesele mici cît                                                                                                                                                                           iar poştaşul este numit în mod oficial
deplinirii sarcinilor de producţie şi a ri­                                                                                                                                                                                                                                brutar Noul brutar provoacă un incen­
dicării nivelului ideologic a categoriei de        şî cele mari, efectuează reparaţiile mici cu     mecanicii Şeuşean Horia şi Olteanu Iacob,                                 m .p.atauai din. (V a lú p fy u l“                                                           diu în timpul căruia cele două tabere îşi
m uncitori căreia i se adresează şi dacă nu                                                                                                                                                                                                                                arată solidaritatea, pînă atunci uitată.
cumva constituie un simplu ornament                mijloacele proprii în vederea prevenirii de­     împreună cu fochîştil Cîmpean Cornel şl
pentru peretele pe care-işi are locu l?                                                                                                                                                                                                                                       Intr-o dimineaţă Françoise dispare de
                                                   fecţiunilor, execută cu atenţie curăţirea şi     , Holdea Ioan, au redus consumul specific cu                Valorgue este un sătuleţ din regiunea                   Este o întîmplare banală, care insă în­            acasă cu copilul. Fără să spună cuiva
Abonati-vă la ziarele şi revistele                                                                                                                          Provence. Duminică dimineaţa. O mul­                     veninează toate spiritele.                            s-a dus la mătuşa ei in Italia.
      sovietice pe anul 1956                       suflarea ţevilor de funingine şl purjărlle,      12 la sută, iar echipele locomotivei 230.115            ţime numeroasă se înghesuie de o parte
                                                                                                                                                            şi de alta a drumului aşteptînd pe cîş-                     La Cafenea, cîteva aluzii răutăcioase,                In sat frămîntarea ajunge la culme.
                                                   micşorează uzurile prlntr-o ungere corectă a     formate din mecanicii Ignea Mlhal şl Mera               tigătorul „Marelui premiu ciclist regio­                 pun paie pe foc. Felicien, turbă de fu­               Băcăneasa este înnebunită de-a dreptul
                                                                                                                                                            nal”. Sînt pe puţin 80 de persoane. Cu                   rie, declară că va refuza să vîndă pîine              Brutarul cuprins de nelinişte şi de re-
                                                   părţilor aflate în frecare şl prin verificarea   Şofron şi fochiştiî Ciufudean Laurian şi                alte cuvinte tot satul.                                  celor ce-i defăimează feciorul. Astfel se             muşcări hotărăşte pe localnici s-o caute
                                                                                                                                                                                                                     formează două tabere.                                 prin împrejurimi pe Françoise.
                                                   sistemului de ungere. Personalul de locomo­      Pătrînjan Iile au redus consumul de com­                   In realitate pe aceşti oameni îi inte­
                                                                                                                                                            resează prea puţin cursa ciclistă. Mie­                     Căpetenia răzmeriţei este factorul poş­               Singurul care şi-a păstrat cumpătul
                                                   tivă participă de asemenea la reparaţiile ce     bustibil cu 10 la sută.                                 zul atracţiei este participarea printre                  tal care încearcă să-l intimideze pe bru­             este preotul Daniel. El îl sfătuieşte pe
                                                                                                                                                            concurenţi a lui Justin Hebrard, fecio­                  tar dar Felicien nu se lasă impresionat.              Felicien s-o caute pe fată la ruda ei din
                                                   se execută cu ocazia spălărilor cazanului,       De asemenea, în această perioadă s-au re­               rul brutarului.                                                                                                Italia Brutarul, zăpăcit, se aruncă în
                                                                                                                                                                                                                        Ca urmare doamna Zanetti refuză să                 tren fără să anunţe că pleacă. Dispariţia
                                                   în vederea urmăririi calităţii reparaţiilor. In  morcat 23 trenuri cu supratonaj, transpor-                 Realitatea a corespuns aşteptărilor,                  vîndă marfă din băcănie prietenilor bru­              lui înrăutăţeşte situaţia. Cîtă vreme era
                                                                                                                                                            Justin e cîştigătorul.                                   tarului.                                              acasă, măcar jumătate din sat avea ce
                                                   timpul funcţionării locomotivei, mecanicii       lîndu-se în plus 597 tone. Numai mecanicii                                                                                                                             mînca Acum, toată lumea a rămas fără
                                                                                                                                                               In plină glorie, Justin trebuie să-şi                    Cele două tabere şi-au instalat şi car­            pîine. Ura împotriva lui creşte. Ziarele
                                                   şl fochiştîi se străduiesc să menţină caza­      Pavel Iuliu şi Popa Aurel de pe locomotiva              scurteze bucuria. A doua zi trebuie să                   tiere generale : „băcanii" la micuţa cafe­            fac zgomot, subprefectul intră în panică
                                                                                                                                                            plece în armată, tocmai în Alger. Um­                    nea „La Felicia", iar „brutarii" la „Cafe­            şi convoacă consiliul municipal din Va­
                                                   nul în perfectă stare termotehnică.              230.111 au remorcat 8 trenuri cu supratonaj,            brele serii îl găsesc pe sub ferestrele fe­              neaua Poştei".                                        lorgue. Este hotărît să rechioziţioneze
                                                                                                                                                            tei băcanului, Françoise Zanetti, al că­                                                                       brutăria. Va chema de la regiment pe
                                                   Mişcarea cincîsulistă are ca scop mărirea        transportînd în plus 265 toîie.                         rei balcon îl sare, ca un Romeu, şi-şi ia                   „Băcanii" au lipit un afiş-proclamaţie             soldatul Justin Hebrard ca să-l chestio­
                                                                                                                                                            rămas bun într-un mod cam pătimaş de                     „Vrem pîine" şi-au încercat fără suc­                 neze...
                                                   parcursului mediu şî reducerea rulajului va­     Pe lîngă aceste realizări, s-a maî reuşit               la aceea pe care o iubeşte...                            ces să oprească un camion cu făină al
                                                                                                                                                                                                                     brutarului. Intervin jandarmii, incapa­                  Intre timp, brutarul se înapoiază acasă
                                                   goanelor. Şi aici, ca şî la metoda Lunin,        ca productivitatea muncii să crească cu a-                 A sosit toamna şi apoi iarna. Françoise               bili să restabilească ordinea Organele                cu Françoise şi copilul. Rechiziţionarea
                                                                                                                                                            e plecată din sat în ţara mamei sale —                   municipale, neputincioase, stau în ¦ex­
                                                   se cere întreţinerea locomotivei în perfectă     proape 20 la sută, preţul de cost să fie re­            Italia. Pretextul este o anemie. In pri­                 pectativă.                                            brutăriei îl înfurie peste măsură. Intîl-
                                                                                                                                                            măvara următoare Françoise se înapo­                                                                           nirea dintre brutar şi feciorul său este
                                                   stare de funcţionare, menţinerea în perma­       dus cu 6,21 la sută, Iar în contul acumu­               iază la Valorgue cu un copil. Bunica                        Profitînd de situaţia încordată Noiil              furtunoasă. Lucrurile se împacă prin
                                                                                                                                                            Françoise-i se înfurie. Cere brutarului                  Courtecuisse, negustor de biciclete şi                căsătoria lui Justin cu Françoise.
                                                   nenţă a presiunii de regim în cazan, îmbu­       lărilor socialiste s-a înscris suma de 2.500            repararea onoarei nepoatei sale. Felicien                partizan al neutralităţii se duce în satul
                                                                                                                                                            brutarul, crede că la mijloc este o. ma­                 vecin îşi îjicarcă autocamioneta cu pîi­
                                                   nătăţirea indicilor de utilizare a locomoti­     lei.                                                    nevră, strigă în gura mare nevinovăţia                   ne şi de ale băcăniei şi se înapoiază în
                                                                                                       Un aport de seamă Ia aplicarea corectă .                                                                      sat cu gîndul să facă speculă.
                                                   vei, asigurarea circulaţiei după turnuse gra­
                                                                                                                                                                                                                        Mînia localnicilor şi-a găsit prilejul
                                                   fice strînse, cunoaşterea perfectă a parti­      a metodelor avansate de muncă sovietice

                                                   cularităţilor liniei, colaborarea strînsă cu     l-au adus echipele de meseriaşi din depou,

                                                   mişcarea, întreţinerea, telecomunicaţiile, re­   care au executat reparaţii de calitate. Sînt

                                                   vizia de vagoane, etc.                           bine cunoscuţi aici muncitorii Cerchedean

                                                   Respeclînd cu stricteţe aceste Indicaţii         Ioan şî Cristea Ioan I de la armătură,

                                                   preconizate de oamenii sovietici, colectivul     strungarii Muntean Petru şi Horvatb Fran-

                                                   depoului C.F.R. Teluş, a reuşit să-şi depă­      cisc, cazangiii Doboş Iacob şî Erhan Eugen
                                                                                                    care, pe lîngă un lucru de calitate, îşi de­
                                                   şească cu regularitate planul de producţie.

                                                   In primul semestru din acest an, planul de       păşesc cu regularitate normele cu 49— 76

                                                   producţie a fost îndeplinit în proporţie de      la sută.  A. CONSTANTINESCU

substanţă uscată, ia r porumbul recoltat           cuţitul. Ştiuleţii tăiaţi se încarcă în co­      succesul funcţionării com binelor şi a al­              fiului său şi o dă pe uşă afară pe doam­                 răbufnirii. Camioneta este prădată, ur­                  Nunta prilejuieşte împăcarea celor
în faza de coacere în lapte-ceară conţine          şuri şi în aceeaşi zi se dară la gropi şi se     tor maşini la recoltarea tulpinilor de po­              na Zanetti. Apoi pleacă la „Cafeneaua                    mează o învălmăşeală în cursul căreia                 două tabere. Toată lumea se simte nevi­
8,4 la suită zahăr şi 23 la sută substanţă         îmsilozează. La alegerea ştiuleţilor în faza     rumb este necesar să se organizeze adu­                 Poştei" să-şi facă obişnuita partidă de                  speculantul este rănit Făcînd reclamaţie.             novată, iar o,fără, soarele arde cu putere
¦uscată. După observaţiile academicianului         de coacere în lapte, trebuie să căutăm           cerea neîntreruptă de la cîmp spre locul                biliard.                                                 primarul înştiinţează pe subprefect care              şi viaţa continuă ca la început.

Ialsuşkin, soiul „P artizan ca“ , recoltat în      sâ alegem ştiuleţi mari. N u se recomandă        de însilozare a masei culese. In acest                  Realizările ceferiştilor                                 Experimentarea combinei sovietice
regiunea M oscovei în septembrie, a dat            să se culeagă pentru însilozarea separată        scop, fieca re combină trebuie să fie de­

cu 98 chintale mai m ultă masă verd e ou           ştiuleţi care n-au ajuns în faza de coacere      servită de numărul necesar de autocami­                              din Deva                                    „Don bas Í “
ştiuleţi decât „P artizan ca“ , recoltat la 20     în lapte.                                        oane sau căruţe, ţinî-ndu-se seama de

 august. Totuşi nu se poate întârzia cu                In colhozul „G igant“ din raionul Petro-     producţia la hectar, de distanţa transpor­                  C eferiştii din D eva şi-au aduis din plin                       (Urmare din numărul trecut)               clete şi a lucrărilor de dirijare a presiunii
 recoltarea ştauileţilor .pentru siloz, deoarece   pavlovsk, regiunea Dnepropetrovsk, re­           tului şi de m ijloacele de transport. Ştiu­             dombribuiţia la îndeplinirea pianului de                                                                       miniere (răpire şi mutarea stivelor), lucrări
 aceştia cînd sânt în faza de coacere în           coltarea separată a porumbului se fade în        le ţii şi tu lpin ile cu fru n ze tre b u ie 's ă se    transport. In luna trecută planul global                         CONCLUZII ŞI PERSPECTIVE                      ce trebuiesc supraveglilate de un maistru
 ceară devin mai puţin potriviţi pentru            felul u rm ător: pentru recoltarea manuală       însllozeze în ziua culesului lor. Ştiuleţii             e l staţiei a fost îndeplinit în proporţie de                                  DE VIITOR                       miner şi electro-mecanic.
 Snsilozare.                                       la fiecare nouăsprezece hectare lucrează         în faza de coacere în lapte se toacă în bu­             124% P e sortim ente situaţia se prezintă
                                                   zilnic oîte 35 colhoznici şi colhoznice.         căţi de 1-1,5 cm. Ştiuleţii tocaţi în acest             în felul u rm ător: staţionarea vagoanelor                   In vederea îmbunătăţirii exploatării ra              Da lori tâ faptului că tăierea frontului de
    M ai departe, tov. S. S. Praksin s-a r e fe ­  Mergînd de-a curmezişul rândurilor, oame­        fe l lasă un suc, care, dadă nutreţul este              la încărcări şi descărcări a fost redusă                 ţionale a combinei pe lîngă cele menţio­              100 m. va dura două schimburi, în vederea
 rit la metodele de recoltare separată a           nii rup ştiuleţii, îi pun în coşuri sau căl­     bine presat, um ple toate golurile, elim i­             fa ţă de plan ou 36%, regularitaitea circu­              nate mai sus, în viitor e necesar a se ex­            executării unui ciclu în 24 ore o altă solu­
 porumbului pentru siloz. Recoltarea sepa­         dări şi-i dară în spaţiile pregătite între       nând aerul din masa însilozată. Ştiuleţii               la ţiei a fost respectată 100%, planul la                perimenta şi introduce următoarele :                  ţionare decîl tăierea întregului front în­
 rată a porum bului se face cu combinele           rîndori. Pentru a căra toţi ştiuleţii strânşi    recoltaţi în faza de coacere în ceară se                călători expediaţi a fost depăşit ou 13%,                                                                      tr-un schimb nu poate fi, lucru foarte greu
 speciale de porumb, ou com binele de ce ­         întrao zi, colhozul a repartizat 5 oare şi       mărunţesc pînă se form ează un terci. In -              iar la sarcina statică cu 35%. D e asem e­                   1. A se experimenta sistemul de asam­             realizabil în.prim ele luni.
 reale m odificate, precum şi ou mina. In          5 căruţe, la care au lucrat 20 de persoane,      silozarea ştiuleţilor se term ină prin aco­             nea, planul la osdd încărcate a fost înde­               blare a lanţului pe 7 linii cu came libere,
 cazul cînd recoltarea se face ou Combina,         inclusiv căruţaşii. Pen tru teroarea şitiule-    perirea lo r cu 30— 40 cm. de masă v e r d e ;          p lin it în proporţie de 119%, la osii descăr­           mărind astfel simţitor numărul cuţitelor cu              Experimentările efectuate cu combina
ştiuleţii sînt separaţi de tulpini şi duşi,        ţilor, acest colhoz a adaptat m aşinile de       silozul se acoperă apoi ou un Ba-pac de                 cate cu 130%, iar la tone nete transportate              înclinarea de 43" şi 25° pe bază de măsură­           „Donbas în luna iulie 1955 în stratul 8,
cu ajutorul transportorului, în buncher,           tocat nutreţuri pe care le avea.                 scânduri peste dare se pune un strat de                 a fost depăşit cu 61%.                                   tori electrice comparabile condiţiei şi a evi­        blocul IV. I. C. Lupeni au rezolvat multe
ia r tulpinile şi frunzele, tocate foarte m ă­                                                      argilă. In tim pul însilozărid ştiuleţilor.                                                                      denţei zilnice şi precise a consumului de             probleme de ordin tehnic şi organizatoric în
runt. sînt descărcate cu ajutorul eleva to­           La tooarea ştiuleţilor au lucrat 12 oa­       precum şi a tu lp in ilor şi frunzelor, masa               La obţinerea rezultatelor înregistrate şi-            cuţite, condiţia esenţială pentru definitiva­         baza cărora se poate afirma că exploatarea
rului în autocamioane sau căruţe, care             meni care şi-au îm părţit munca a s tfe l:       însilozată trebuie să fie bătătorită foarte             au dat din plin contribuţia m agazionerii                rea tăierii în condiţii optime şi etonomice a         aceslui slrat în acest bloc se poate efectua
m erg .alături de combină. Ştiuleţii de po­        pentru aduic'erea ştiuleţilor la transpor­       bine, mai ales lîngă pereţii silozului. Pe              Popescu A lexan d ru şi Păcu rar L iviu , im ­           stratului de cărbune;                                 cu combina:
rumb se descarcă şi ei din bim eherui com­         toare, 2 o a m en i; la aranjarea ştiuleţilor    măsura presării masei însilozate se as­                 piegatul de mişcare Andrica Emanoil, te­
binei în autocamioane şi se trim it spre           pe transportoare, un o m ; aducerea              tupă bine crăpăturile şi adânciturile care              legrafista H îrlău Clara, acarii Ganeelaru                  2. Pentru a elimina pe cît posibil zdrun­             Rezultatele modeste obţinute reprezintă
locul de însilozare, unde se toacă şi se           ştiuleţilor cu coşurile la siloz, 4 o a m en i;  se formează.                                            Lăscuţ, Ştefan Abel, Muntean Ioan şi a lţii              cinarea în prealabil a straiului a se intro­          preludiul utilizării acestor utilaje moderne
depozitează în silozuri.                           aşezarea şi bătătorirea m asei de siloz,                                                                                                                          duce bara pliantă cu şarniere confecţionată           la noi în ţară şi cu siguranţă vor fi fini­
                                                   5 oameni, prin tre oare un tractorist.              In încheiere tov. Praksin a spus:                                                                        ¦dr  de U.R.U.M.P.                                         sul teoriilor pînă în prezent ce afirmau im­
   Cum se face recoltarea manuală a po­                                                                Ţ a ra dvs. se ocupă de multă vrem e cu                                                                                                                             posibilitatea adaptării lor la straiele din ba­
rumbului pentru însilozarea separată ?                Pentru ca să nu se întărească şi să nu-şi     cu ltivarea porumbului, pentru boabe. Ca                   Colectivul secţiei L. 7 Deva contribuie                  3. In vederea rezolvării unei probleme im­         zinul V ăii Jiului.
                                                   piardă substanţele nutritive tulpinile de        şi la noi, porumbul n-a fost însă folosit               în bună măsură la asigurarea regularităţii               portante a laturei economice a utilizării
   In tîi se recoltează ştiuleţii şi apoi tu l­    porumb trebuie culese im ediat după recol­       din plin. Astăzi, în faţa noastră                       circulaţiei pe C.F.R. Ac'easta se oglindeşte             combinei introducerii armării în fier e ne­              Totodată experimentarea combinei Don­
pinile. înainte de recoltarea ştiuleţilor          tarea ştiuleţilor. In acest scop, cît şi pen­    stă sarcina folosirii dompleţe a tuturor                şi prin depăşirea de plan la reparaţiile                 cesar a se acorda o importanţă deosebită.             bas la I. C. Lupeni ce s-a făcut în condi­
din lan se taie cîteva rânduri de porumb           tru tocarea simultană a tulpinilor şi ştiu-      posibilităţilor pe oare le oferă această                executate în luna august. Aşa de pildă,                                                                        ţii departe de cele otpime pentru care a
la fiecare 50-100 m etri pentru a crea un          leţilor pentru recoltare, se foloseşte com­      cultură minunată. Treb u ie să se organi­               planul la reparaţiile curente a liniei a fost               4. Mărirea lungimii de front de tăiat cu           fost destinată, creiază premize serioase în
drum lib er căruţelor sau autocam ioane­           bina specială SK-2,6.                            zeze munca de produdere a materialului                  îndeplinit 100%, la rep araţiile m aterialului           combina pînă la 100 m. şi orice alte                  vederea extinderii întrebuinţării ei la alte
lor. Pentru căruţă se taie 4 rânduri de po­                                                         de sămânţă şi aplicarea m ăsurilor agroteh ­            m etalic de ram ificaţie a fost depăşit ou               schimbări de ordin (ehnico-organizatoric pro­         strate şl de felul cum va 1fi rezolvată prac­
rumb, iar pentru un autocamion 6 rânduri.             In dazul cînd numărul com binelor este        nice în scopul obţinerii unor producţii                 21%, iar a m aterialului mărunt de cale cu               puse de colectivul ce lucrează cu combina             tic în mod creator această problemă va
                                                   insuficient pentru recoltarea tulpini­           m ari de ştiuleţi şi de tulpini cu frunze.              20%, înlocuirea şinelor s-a făcut în pro­                va fi in viilor singura condiţie de bază în           depinde modul cum ne vom achita onorabil
   înainte de tăiatul plantelor din aceste         lo r de porumb se folosesc cositoarele şi        S prijin in du -n e pe rea liză rile ştiinţei şi pe     porţie de 300%. reparaţia sculelor a fost                vederea ridicării simţitoare a randamentelor          de sarcinile trasate de partid şi guvern, în
rânduri, ştiuleţii se separă de tulpini.           secerătoarele, iar masa de siloz se toacă        exp erien ţa fru n taşilor din colhozuri şi             depăşită cu 170%. R ezultate de seamă                    şi realizarea unei producţii lunare între 6—          vederea uşurării muncii minerilor, ridicării
După pregătirea terenului se procedează            cu ajutorul tocătoarelor.                        sovhozuri sîhtem siguri că vom realiza                  s-au obţinut şi la reparaţia traverselor,                9000 tone cu combina. In acest sens apli-             productivităţii muncii şi creierea de acumu­
la recoltarea ştiuleţilor. L a soiu rile de                                                         succese în cultivarea porumbului, trans-                unde planul a fost realizat 100%, la repa­               cînd experienţa minerilor sovietici e nece­           lări socialiste cît mal mari.
porumb, care au ştiuleţii cu peduuou!                 Dacă porum bul se recoltează cu aceste                                                                raţia zidăriei clăd irilo r cu 260%, la repa­            sar a se acorda o deosebită atenţie compi­
ccuirt (partea care leagă ştiuletele de tu l­      maşini, trebuiie să se aibă g rijă ca tu lp i­                                                           raţii capitale 100%, iar la reparaţii m ijlo ­           lării într-un singur schimb a scoborîrii şi
pină.) ştiuleţii se rup cu mâna, iar la ştiu­      n ile să nu se murdărească, deoarece prin

leţii cu ped.umcul lung, aceştia se taie cu aceasta sdade calitatea n u treţu lu i Pentru form în d u -I în cultura fu rajeră de bază.                      cii 102 %'.                                              reviziei combinei, a mutării benzii cu ră-            IngTnei ŢEPEJ.UŞ PETRU
   14   15   16   17   18   19   20   21   22   23   24