Page 2 - 1955-09

sg. 2
Munca de transportare, primire şi depozitare a cotelor
la bazele d@ recepţie — sabină importantă
Activitate rodnică
Cînd au început să vină convoaiele din
ioLTiuae cu cotele de cereale, în faţa b a ­
lei de recepţie din A lb a Iulia, credeai
(ă n -a u să term in e nici înfcr-o sâptăm ină.
purînd însă, îm bulzeala din faţa bazei
ie rări. P e o parte şi p e alta a dru m u lu i
neepuiră să se înşire, organizat, căruţă
lupă căruţă, lăsând şoseaua- liberă.
C e se întâmplase? A p ro a p e nim ic cum
tpun unii. Ş i totuşi acest „nim ic“ a făcut
ra in m ai puţin d e trei ore, în faţa bazei
le recepţie să n u m ai fie nici o căruţă,
sefuil b a z fi, D um itrescu Constantin, om cu
experienţa an ilor trecuţi care organiza­
re bin e m im pa de prim ire a cotelor, a
p r b i t puţin cui delegaţii de convoi şi iată
rezultatele: convoaiele, pe comune, cele
remite m a i de departe jn faţă iar cele din
apropiere la urmă, aşteptau să le vină
rândul. 1,
C ei din colectivul de mimc’S. a l bazei de
recepţie, bin e instruiţi şi organizaţi oa
munca să fie operativă, n u întâmpinară
In ziua aceea nici o greutate. Dar p^ste
Câteva zile, colectivul a v u o zi grea. Dfyi
pomunele Ciugud, H ă p ria şi O a rd a de Jco
meniseră c'onvoaiele fă ră delegaţi şi b o r-
ierouri. Asta îngreuna munca de prim ire a
rotelor şi descărcarea pe borderouri. Şe­
ful bazei ştiu însă să iasă şi din acesta
încurcătură. D o a r şi în an u l trecut a vu se­
se asem enea cazuri. P rin sfatul po p u lar
raional, a ‘ determ inat preşedinţii s fa ­
turilor populare din comunele respec­
tive să trim ită delegaţii de convoi ou b o r­
tierourile. D e atunci m unca d e prim ire a
botelor se desfăşoară fă ră greutăţi.
Acum , cea m ai m are g rijă a colectivului
este oa să păstreze bine cerealele. D e pil­
dă, intr-urna din m agazii au depozitat
g rîu cu o um iditate de 30 la sută. Dacă-1
lăsau aşa, oricît ar fi fost stratul ds sub­
ţire, până' la urm ă griu l mucegâta. D ar
colectivul bazei din A lb a Iulia, după pri­
mele convoaie care au predat griul, a
form at echipe de lopătare. Pîn ă acum
au făcut opt lopătări. Um iditatea a scăzut
la 17 la sută şi ei continuă să lopăteze
p în ă a ju n g la 15 la sută, um iditate a d ­
misă.
Activitatea colectivului bazei de recep­
ţie din A lb a iulia, este rodnică, datorită
bunei organ izări a m uncii şi experienţei
căpătate ani de ani în acest domeniu.
N u peste mult timp, v o r începe prim i­
rea cotelor de porumb. In anul trecut, au
avut multe greutăţi în privinţa depozitarii.
N u aveau spaţiu. Acum au început să con­
struiască pătule de m are capacitate.
Se dă atenţie primirii
şi depozitării eerea'eior
Conducerea bazei de recepţie din Deva,
pentru a deservi în bune condiţiuni pe pro­
ducătorii care vin să-şi predea cotele către
stat, a luat o serie de măsuri tehnico-or-
ganizatorice. In primul rînd, pentru a evita
aglomerarea la bază, conducerea acesteia
a întocmit un plan de acţiune pe sate
şi comune stabilind ordinea în care, a-
cestea trebuie să se prezinte la bază. Co­
munele şi satele niai apropiate de bază au
fost programate să se prezinte cu convoaie^
dimineaţa şi seara, iar cele care se află la
o distanţă mai mare să se prezinte tn
?ursul zilei. Această programare a fost adusă
la cunoştinţa fiecărui sfat popular din co­
muna care urma să predea cotele la baza de
recepţie din Deva. La rîndul lor, sfaiUrîie
populare au adus la cunoştinţa delegaţilor
de convoaie de pe raza comunii respective,
ora cînd trebuie să se prezinte convoiul ia
baza de recepţie. Procedînd astfel, a fost în
lăturată aglomerarea la bază.
Tot în vederea înlăturării aglomerării con­
voaielor de la baza, conducerea a luai mă­
suri şi a stabilit preluarea cerealelor la
două cîntare.
Avînd în vedere faptul că la începutul
-agro n o m ului
Prin uscarea legumelor, se îndepărtează
cea mai mare parte a apei din ele, li se
micşorează volumul, se uşurează transpor­
tul lor, mai ales pe ger, şi se pot .păstra
mai uşor.
Cînd se face recoltarea legumelor. Se re­
coltează cînd sînt fragede frunzele ; pătrun­
jelul, spanacul, ceapa, mărarul, ţelina, lo ­
boda. fasolea etc.-, iar la maturitate: varza,
mărarul, sfecla şi in general rădăcinoasele.
Vinetele se recoltează înainte de a fi bine
coapte, căci astfel se întăresc, iar mazărea
înainte de a î se întări boabele. Verdeţurile
se recoltează înainte de a se usca, ele se
spală bine în apă rece, după care se zvînlă
şi se taie în bucăţi mici spre a se usca
mai repede.
Rădăcinoasele. După recoltat se spală de
pămînt, după care li se îndepărtează frun­
zele împreună cu o parte din rădăcină (co
jelui), apoi se spală în apă rece de mai
multe ori, se taie în bucăţi groase cîe cel
mult 5 mm. şi se fac tăieţei sau rondele
spre a se usca cit mai repede. La ţeîină
şi hrean nu se ia coaja de pe rădăcină de­
oarece chiar acolo se află aroma lor spe­
cială.
Verdeţurile aromate cum sînt cimbrul,
mărarul, leuşteanul şi leventica, se curăţă
de irppurităţi, se spală bine, punîndu-se fie­
care separat la uscare.
Fasolea se curăţă de vîrfuri şi de aţe, ma­
zărea se spală, se desghioacă şi i se scot
boabele.
Tăialul legumelor se face cu cuţitul ori
cu maşini speciale. Conopida se laie în bu
căţi mici, bârnele se spală de pămînt, li se
rup coditele şi se usucă întregi, l a varză,
trebuie să fim mai atenţi ; îndepărtăm
frunzele exterioare, tăiem în patru căpăţîna,
— Raid —
=^f rate ori au sosit convoaie fără delegat,
Ne-am jjropus în acest raid să scoaterii
în evidenţă munca bazelor de recepţie şiî \
felul cum se transportă cerealele-cotă din
sate la baze. Trimişii noştri au adus date
bogate care ne-au ajutat să redactăm
materialul de mai jos.
treierişului în acest an grîul ¦a fost umed
din cauza ploilor multe, pentru a nit se
produce nemulţumiri în rîndul producăto­
rilor, conducerea bazei a stabilit ca procen-
tul de umiditate şi' greutate hectolitrica a
grîului să se facă fiecărui producător în
parte. Procedînd în felul acesta, în cadrul
acesiei baze nu s-au ivit nemulţumiri în
rîndul prodticătoiilor. * ^ din Qîrbova are datoria să ia măsuri ur­
In acest scop, grîul este sortat pe trei
categorii. Sortarea se face ţinînd cont de
gradul de umiditate şi greutate hectolitrica,
stabilite de laborator. Pentru a nu se în­
cinge grîul,, zilnic se face lopătarea cu aju­
torul unei maşini sovietice, cu care se lo­
pătează zilnic. Cu această maşină, se lopă­
tează în primul rînd griul care conţine un
procent mai mare de umiditate, lopătîndu-se
’de 2-3 ori pe zi. * recepţie.
I^e lingă aceste realizări,' baza de re­
cepţie ’dţn Deva întîmpină ş? Junele greutăţi
din cauza conducerii staţiei ' C.F.R. Deva
prin faptul c4, de multe ori le pune la dis­
poziţie vagoane murdare, nedesinfectate şî
nereparate pentril a se putea transporta
cerealele în bune .AQndiţiuni. Staţia C.F.R.
din Deva, de nenumărate ori a pus la dis­
poziţia bazei, vagoane far^ uşi bune pentru
închis. Pe viitor, pentru în d u r a r e a acestor
lipsuri, conducerea staţiei C.F.R. Deva va
trebui să privească cu mai nijiU -simţ dc
răspundere problema repartizării\^vag°ane-
lor pentru transportul cerealelor.
\vw
. care au comentat în spirit critic şl autocri­
Deiegafi fără convoaie
şî convoaie fără delegaţi
Buna desfăşurare a muncii de primire şt'
depozitare a cerealelor la o bază de recep­
ţie, depinde în mare măsură şi de fclnl
cum sosesc convoaiele din sate şi comune.
Pentru a nu avea supra-aglomerări sau
timpi morţi, baza de recepţie din Miercurea
a planificat pe ore sosirea convoaielor.
Cele mai multe sate şi comune', respectă
aceasta planificare. Totuşi, mai sini şf
cazuri cînd la bază sosesc convoaie fără
delegaţi sau delegaţi fără convoaie, luertf
care siînjeneşte munca bazei. Cele maf
mari neajunsuri le întîmpină baza din
Miercurea din partea comunii Gîrbova. Se
ştie că baza de recepţie nu poate să pri­
mească o cantitate de cereale-cotă fără bor­
derou de" convoi, borderou care este adus
C O N C LU Z II
Se constată că majoritatea bazelor de recepţie au ^-organizat bine munca de p ri­
mire şl depozitare a cerealelor-cotă.
Cu toate acestea sînt şi baze de recepţie unde treburile nu (merg aşa cum tre­
buie. Tovarăşul Crişan David, directorul CRR Deva, a promis de mai multe ori
numirea unui şef de bază la Miercurea, dar pînă acum n-a făcut nimic. Este de
datoria lui ca în termenul cel mai scurt să elibereze dintr-una din cele două func­
ţii (şef al bazei şi magazioner) pe actualul şef al bazei, întrucît predarea cotelor este
în toi şi singur nu poate face faţă acestor două munci de răspundere.
Nereguli s-au mai manifestat şi la bazele de recepţie /din Orăştie şi Teiuş,
unde nu s-a executat conform dispoziţiunilor lopătatul cerealelor cu procent de
umiditate ridicat, trimiţîndu-se la moară grîu necorespunzător pentru măcinat,
expus încingerii şi mucegăirii.
Lipsuri mai mari s-au constatat în ceea ce priveşte transportul cerealelor cotă
din sate la bazele de recepţie. In afară de cazurile amintite în prezentul raid, mai
sînt şi alte sfaturi populare care neglijează organizarea în bune condiţiuni şi la
timpul planificat a transportului cotelor la baze.
Sfaturile populare trebuie să ia măsuri pentru trimiterea convoaielor la bazele
de recepţie în fiecare zi, însoţite de delegaţi şi cu to ţi producătorii trecuţi pe
borderou, pentru a nu mai fi necesar să se aducă borderoul şi în alte zile la frază
şi pentru a crea condiţii bune de muncă salariaţilor bazelor de recepţie. I
Conservarea
îndepărtăm coceanul. Separăm apoi, prin tă­
iere, vîrful căpăţînii de partea de jos (par­
tea de lîngă coceni), căci vîrful se usucă
mai repede. Partea de lîngă cocean are
nervuri mai groase cu mai multă apă şi se
usucă mai greu.
Dovleceii se spală, li se scot seminţele, se
laie în bucăţi groase de 4 mm. L,a fel se
face şi cu pătlăgelele vinete.
Ardeii graşi şi cei lungi, se spală cu
apă, le scoatem codiţa cu seminţele şi apoi
îi tăiem în tăieţei mici.
Ardeii iuţi se usucă întregi, pe sfori, iar
gogoşarii nu se usucă deoarece se pun la1
oţet.
Opăritul legum elor: Înainte de uscare, le­
gumele se opăresc în coşuri de nuiele cojile
sau în strecurători, cu pereţii şi fundul g ă u ­
rit, care se cufundă în apă clocotită pentru
a li se păstra culoarea, a se usca mai uşor
şi pentru a se distruge microorganismele cît
şi diferitele ciuperci care provoacă stricarea
lor. Durata timpului de opărire este speci­
fică fiecărui fel de legume. Astfel, fasolea
verde pentru păstăi se opăreşte 3-10 minute,
dovleceii 3 minute, ceapa şi mazărea 5 mi­
nute, conopida 4-6 minute, varza 6-8 mi­
nute, varza roşie 1-2 minute pentru a nu i
se lua culoarea şi numai în aburi. Cartofii,
sfecla, morcovii şi guliile se opăresc îna­
inte de cojire ţinîndu-se mai mult în apă
caldă în jurul a 90 grade căldură, adică a-
proape de fierbere.
Se pot usca, fără a se opări, ardeiul şl
ceapa. Cartofii tăiaţi pentru uscare se pun
în apă cu sare 1 la sută, căci altfel se înne­
gresc la uscare.
Legumele opărite se introduc apoi în apă
rece şi se pun pe gratii ca apa să se
scurgă şi ele să se zvînţe.
DRUMUL SOCIALISMULUI
de delegat. Din Gîrbova însă, de nenumă­
sau sosea delegatul Yş.i se „aşYt.e_rpta _o_r_e...în- în cursul anului şcolar 1955-1956 pentru bunul mers al muncii instructiv-educative.
tregî convoiul. Nu de mult, în ziua de
28 august, convoiul din Gîrbova a sosit
dimineaţa Ia ora 9 iar delegatul de convoi
abia a doua zi. In felul acesta, 8 sau 10
\oameni au pierdut o zi în care ar ff pu*
<ţut sa lucreze la cîmp sau în gospodărie,
i^ r baza de recepţie a fost încurcată, nepu-
tîndu-şi îndeplini în ziua aceea planul de
prSniire a cotelor.
Qelegadul de convoi este obligat să în­
soţească convoiul ta bază, pentru ca oa­
menii să nu piardă timpul degeaba, iar
baza de recepţie să poată întocmi la
timp toate formele necesare. Tovarăşul Se-
celeamu Vaier preşedintele sfatului popular
gente în această direcţie.
Delegaţi fără convoaie sau convoaie fără
delegaţi mal sosesc şl la baza de recep­
ţie din Sebeş, în special din satele Ghir-
bom şi Deal. De asemenea, se întîmplă să
sosească convoiul şi delegatul, dar să lip­
sească producătorul, ceea ce necesită adu­
cerea din nou în ziua următoare a borde­
roului, lucru care încurcă munca bazei de
f\
Inttrzje cu iraiisportul cotelor
la baza de recepţie
Aproape toţi ţăranii muncitori din re­
giunea noastră, îşi predau cotele datorate
statului şi le transportă la bazele de re­
cepţie, imediat ce termină cu treierişul.
Totuşi, în comuna Şibot din raionul Orăş-
tie, acest lucru nu este aplicat la toate
ariile. Aşa de exemplu, în satul Aurel
Vlaicu, aparţinător acestei comune, din
cauza slabei îndrumări a delegatului de
convoi, ţăranii muncitori nu vin cu toţi în
ziua fixată să-şi aducă cotele la baza de
recepţie din Orăştie. Iar cel care vin, nu
aduc întreaga cantitate ce trebuie să o
predea stalului.
N u de mult s-a petrecut un caz în care ţă­
ranii muncitori Rusu Toma, Măieraş Gli
Lor, Borza Petru, Nistor Elisabeta şi alţii,
care au venit să predea la bază cotele nu-
rţţai jumătate din cantitatea ce o aveau de
predat. Acest lucru se datoreşte slabei în­
drumări pe care au primit-o ţăranii munci­
tori din satul Aurel Vlaicu din partea s fa ­
tului popular din comuna Şibot în privinţa
predării cotelor la timp şi în întregime.
Buna desfăşurare a predării cotelor către
stat, trebuie să le dea de gîndit celor din
comitetul executiv al sfatului popular co-
OTunal, care vor trebui să treacă de urgenţă
la o murică de îndrumare şi control !nai
bine .organizată în această privinţă.
\
legumelor
prin uscare
Toate verdeţurile cu aromă ca tarhonul,
cimbrul, mărarul, etc. nu se opăresc căci
pierd aroma.
Uscatul legumelor la soare: uscatul la
soare se face uşor pentru verdeţurile cu
foî şi mal greu pentru celelalte legume.
Pentru aceasta, legumele se pun pe gratii
de lemn, care se aşează în locuri deschise,
sau chiar pe acoperişuri unde în citev,a
zile sînt uscate.
Uscatul în cuptoare de copt p lin e : se face
fie după ce am scos pîinea, fie încălzind
special în acest scop cuptorul. După ce se
arde cuptorul şi este curăţat de cenuşă, le
gumele se aşează pe gratii de lemn şî i se
închide gura. Potrivim cuptorul în aşa fel
ca să nu prăjim legumele. Cînd observăm
că se prăjesc, deschidem cuptorul lăsîndu-1
să se răcească, atît cît este necesar, apoi il
închidem. In cazul că legumele nu s-au us­
cat, operaţia se repetă pînă se usucă. Me­
toda aceasta de uscare are avantajul că fo­
losim căldura după ce am scos pîinea, dar
are desavantajul că nu putem r e -' tempe­
ratura şi îndepărta aburii rezultaţi din us­
carea legumelor.
Uscatul pe plite de g ă tit: Prin acest tnlj'
loc se foloseşte căldura rezultată în timpul
pregătirii mîncării. In acest scop e nevoie
de o ladă de seînduri groase de 1,5-2 cm.
Lada se potriveşte ca mărime după cît reste
. de mare maşina de gătit, precum şi după
cîte gratii vrem să introducem în ea. ©
ladă obişnuită pentru acest scop, are înăl­
ţimea de 90 cm. In ea se introduc trei g r a ­
tii la distanţă de 20 cm. una de alta şi 3(1
cm., de fundul bazei, Lada are ebua capace
A s p e c te de la c o n s fă tu irile ra ion a le
ale ca d re lor didactice
In zilele de 25-28 august a.c. au avut loc consfătuirile raionale ale cadrelor di­
dactice care predau în învăţămîntul elementar şi m ediu; consfătuiri care au avut
drept scop lărgirea schimbului de experlenţăîntre cadrele didactice, analiza activităţii
depusă în cursul anului anterior, şi analiza în comun a măsurilir ce trebuie luate
Dam mai jos cîteva aspecte de la a ceste consfătuiri:
HAŢEG
Consfătuirea s-a ţinut în sala festivă a
şcolii medii. A u participat cu acest prilej,
un număr de 120 cadre didactice. Cele două
referate prezentate în cadrul primei zile,
s-au deosebit mult unul de celălalt. Primul,
susţinut de către tovarăşul Moise, şeful
secţiei de învăţămînt a sfatului popular ra­
ional, a reuşit să facă o analiză destul de
amănunţită a situaţiei în care se găsesc
şcolile din raionul Haţeg. Totuşi, referatul
nu a cuprins în măsura aşteptată activita­
tea şcolilor de la periferia raionului şi din
regiunea muntoasă. Referatul nu a vorbit
nimic despre rolul organizaţiilor de pionieri
în procesul de educare a elevilor. O lacună
serioasă a acestui referat a constat şi în
faptul că a fost în extrem de mică măsură
străbătui de spirit critic şi autocritic. Deşi
secţia a întîmpinat greutăţi în munca sa
şl nu a fost cu destulă tărie ajutată de
către organele eî superioare, totuşi, refera­
tul nu a spus nimic despre acest lucru.
Al doilea referat, care dezbătea problema
alfabetizării şi care a fost prezentat de că­
tre tovarăşul Ghiţescu de la şcoala de 7 ani
din Berthelot, a fost întemeiat pe un ma­
terial documentar prea puţin studiat, fapt
pentru care, nici nu a reuşit să prezinte
realitatea concretă în domeniul muncii de
alfabetizare.
Discuţiile ce au urmat după susţinerea
acestor doua referate, au adîncit multe din
problemele ce au stat în faţa cadrelor di­
dactice în decursul anului trecut. Printre
cei care au luat cuvîntul s-au putut vedea
mulţi tovarăşi ce au scos în relief lucruri
esenţiale, aducînd astfel un aport de seamă
în ceea ce priveşte popularizarea experien­
ţei bune. Printre aceştia se remarcă : tova­
răşii Bora Livius, Butu Nicolae, Roşea,
Clenciu şi alţii. Discuţiile purtate de d ,
felul în care au pus problemele, au de­
monstrat că într-adevăr au venit la consfă­
tuire pregătiţi şi hotărîţi de a contribui la
îmbogăţirea rezultatelor acesteia.
In sală s-au putut remarca însă şl din
acei tovarăşi cum au fost de pildă Şandor
Iuliana, Ancuţa M aria şi alţii, care, deşi au referatul s-a cam pierdut în prea multe
fost evidenţiaţi în referate ca oameni ce au
muncit bine, ce au obţinut rezultate de
seamă, totuşi nu au luat cuvîntul. Aceşti
tovarăşi ar fi putut fără îndoială, să spună
multe- lucruri bune din munca lor, dar
totuşi nu au făcut-o. O asemenea atitudine,
nu poate rezulta decît în primul rînd din
faptul că secţia de învăţămînt raională nu
a pregătit cu destulă conştiinciozitate cons­
fătuirea, şi în al doilea rînd din faptul ca
aceştia, nu au înţeles preţioasa contribuţie
A b o n a ji-v ă la z ia r e le şi
revistele sovietice
pe a n u l 1 9 5 6
Revistele sovietice de speciali­
tate relatează cele mai noi rea­
lizări ştiinţifice în domeniul
ştiinţei medicale.
Abonam entele pe anul 1956
se primesc la toate oficiile poş­
tale, prin factorii poştali şi di-
fuzorii voluntari din instituţii.
de deschidere pentru evacuarea aburilor şl
aerisire după nevoie.
Uscarea legumelor sub geamuri de răsad­
niţe : Aci legumele se pot usca în canti­
tăţi mai mari cu ajutorul căldurii solare.
Răsadniţele se aşează pe un loc deschis la
soare şi înierbat ca să nu albă praf. Tocu­
rile de răsadniţe sînt ridicate la nord cu
15 cm. Temperatura în răsadniţe se poale
ridica în timpul zilelor călduroase la 50-60
grade căldură, şi în 2-3 zile legumele sînt
uscate. Se recomandă această metodă de­
oarece economisim mult costul uscării, le­
gumele se usucă uniform, în cantităţi mari
şl mai curate. Se recomandă folosirea tu­
turor răsadniţelor.
Cînd uscăm legumele, pentru o uscare
uniformă este necesar ca bucăţile de legume
să fie Ia fel de groase. încă un fapt de
care trebuie să ţinem seama la oplrirea în
aburi, este acela că legumele se consideră
suficient de opărite atunci cînd sînt pe ju­
mătate mol.
Luînd fiecare fel de legumă în parte
irebuie să procedăm astfel respectînd întoc­
mai condiţiile de pregătire şi uscare.
Mazărea : se usucă boabele tinere şî proas­ lină, păstîrnac, pătrunjel se pot răzui şî
păt recoltate, sortate pe trei categorii de
mărimi. Se opăresc în apă clocotită 2-6 mi­
nute. In aceasta apă se pune pentru flecare
litru 30 grame de săre.Se scoate mazărea,
se spală în apă rece, se zvîntă şi se pune
la uscat, destul de rar, pentru ca aerul să
poată pătrunde prin ea. De 2-3 ori pe zl
se trece cu palma peste ea pentru a o în­
toarce ca să se usuce pe toate părţile. Pe
plită însă, mazărea se usucă mai bine.
Păstăi de faso le: se curăţă păslăile dc
capete şi aţe, se laie păsiaia în 2-3 b u ­
căţi şi se opăresc păstăile 4-5 minute în
apă fierbinte cu sare 1.25 la sută. fasolea
este opărită îndeajuns atunci cînd la în­
doire nu se rup păstăile. După opărire, fa­
solea se pune în apă rece apoi se zvîntă
şi se usucă. Se poate usca şi pe plită. In
cantităţi mai mici, fasolea după ce â fo^t
opărita se poale usca înşirată pe sfori.
pe care sînt datori să o aducă bunei reuşite
a consfătuirii.
C u ţoale lipsurile semnalate pînă aici,
totuşi, consfătuirea a dat rezultate bune.
Lucrările el au ilustrat destul de evident
cum că munca la şcolile din raionul Haţeg
a făcut în intervalul de Ia ultima consfătu­
ire şi pînă acum, paşi serioşi înainte.
SEBEŞ
Consfătuirea raională a cadrelor didactice
a avut loc în sala de festivităţi a căminu­
lui cultural „Mihail Sadoveanu" în prezenţa
unui însemnat număr de profesori şi învă­
ţători.
Primul referat prezentat participanţilor la con­
sfătuire a fost cel al secţieL de învăţămînt a sfa­
tului popular raional şi a fost susţinut de către
tov. Preja Ioan, şeful acestei secţii. Refe­
ratul a analizat diversele probleme ce au
frămîntat viata şcolilor în anul şcolar ex­
pirat. întocmit cu grijă, conţinînd un im­
portant număr de exemple ilustrative din
cadrul fiecărei unităţi şcolare, el a scos in
evidenţa realizările şi lipsurile existente.
Analizînd activitatea profesorilor pe spe­
cialităţi, referatul a scos apoi în evidenţă
rolul diriginţilor şi al directorului în şcoală,
precum şi rolul organizaţiilor pioniereşti —
nucleele în jurul cărora se constituie colec­
tive puternice de elevi.
U n alt lucru pe care referatul l-a scos
în evidenţă a fost colaborarea ce trebuie
să existe înlre cadrele didactice şl organele
de stat, între cadrele didactice şi părinţi,
colaborare care în unele părţi a fost inexis­
tentă.
Cel de al doilea referat a tratat problema
muncii de alfabetizare din raionul Sebeş şi
a fosi susţinut de către tov. Manovici Ioan.
Deşi a dezvăluit cu mult curaj lipsurile
existente în această activitate, a arătat gre­
utăţile pe care cadrele didactice le-au în­
tîmpinat şi a adus o mulţime de exemple
vii, totuşi în general, se poate afirma că
amănunte neglijînd în acest fel' să propună
căi de înlăturare a lipsurilor, de înfrîngere
a greutăţilor.
Ambele referate au subliniat o serie de
succese în muncă faţă de anii precedenţi,
scoţînd în acelaşi timp la iveală şi unele
rezultate nesatisfăcătoare, în unele cazuri
cu propunerile respective pentru Imbunătă
ţirea lor. *
Dacă referatele pot ff apreciate în mod
mulţumitor nu acelaşi lucru se poate spune
despre discuţiile ce au urmat. In general
s-au purtat discuţii slabe şi numărul celor
antrenaţi la aceste discuţii a fost mic faţă
Seară literară pe marginea concursului
„Iubiţi cartea“
In cadrul concursului permanent „Iu­
biţi cartea", intr-urna din serile trecute a
avut loc în sala căminului cultural din
M iercurea recenzarea cărţii „Mitrea Co­
cor" de Mihail Sadoveanu.
Sala, frum os pavoazată a primit un în­
semnat num ăr de tineri, dintre dare m ul­
ţi înscrişi la acest conours. C a o m ărtu­
rie a dragostei tineretului pentru litera­
tură era dosarul cu cererile tinerilor de a
fi înscrişi la concurs precum şi fişele cu
evidenţa cărţilor îm prumutate de către a-
ceştia.
Ardeiul pentru um plut: se curăţă, se g o ­
lesc de seminţe, se opăresc în apă fierbinte
3-4 minute, se Introduc în. el cocoloaşe de
hîrtie în aşa fel ca aerul să poată pătrunde
şi se înşiră pe sfori la uscat. Ardeiul este
destul de uscat, atunci cînd strîns In mînă
nu lasă umezeală.
Ardei gras uscat: se curăţă ardeii de se­
minţe şi de vinişoare, se taie în felii su b ­
ţiri şi se întind la soare, după ce înainte
au fost opăriţi în apă fierbinte. Se întorc
de 2-3 ori pe zl pentru a nu mucegăi.
Verdeţurile: se usucă la soare fără a fi
opărite. Ih timpul zilei cînd soarele e prea
fierbinte, se umbresc uşor în aşa fel ca ae­
rul să circule bine. Se înlorc în fiecare zi.
Sini uscate cînd devin sfărîmicîoase. Se pun
în săculeţe sau în pungi de hîrtie la uscat.
După două luni, se trec prin sită şî se pun
în borcane bine închise.
Ţ e lin a : se poale usca şi rădăcinile şi
frunzele, dar separai flecare. Frunzele se
spală şl se se introduc în apa care a clo­
cotit înainte. In această apă se pune sare
şi se ţine la foc pînă începe iar a clocoti
Se scol frunzele, se zvîntă şî se pun la us­
cat Ia căldură potrivită. Rădăcinile de ţe
usca sau se tale în felii şi se usucă pe
sfoară.
M orcovul: se spală, se răzuîeşte, se opă­
reşte 8 minute în apă clocotindă în care
s-a pus 2-3 linguriţe de sare la litru de apă,
se scoale, se spală bine cu apă rece, se taie
în felii subţiri sau se răzuîeşte, după cum
vrem să-l uscăm.
Conopida: pentru uscare trebuie să aibă
căpăţîni curate albe şi tari, fără frunze
verzi în interior. Se taie în buchete sepa­
rate. Se spală şi se opăresc 2-5 minute în
apă fără sare. Se usucă numai la căldură
focului.
G uliile: se i-au gulii fragede, se laie în
felii subţiri şi egale, se pun la ciocoi in
apă sărală şi se fierb pînă devin sticloase.
Apoi se spală în apă rece şi se usucă. Se
mai pol usca şi frunzele de gulii.
Nr. 509
de numărul participanţilor la consfătuire.-
De remarcat este lipsa de interes pe care
au manifestat-o faţă de discuţii cadrele ti­
nere. Au existat totuşi oameni care au se-:
zisat probleme importante cum sînt tova­
răşii : Marinici Leonida, Zamora Paveî,
M reja Ioan, Fizi Carol, Faur Dumitru şî
alţii.
Consfătuirea, cu toate lipsurile semna­
late, şi-a atins scopul în măsura în care
a adus în faţa participanţilor probleme noi,
le-a sugerat metode noi de muncă, şi t-a
lămurit asupra importanţei muncii lor nu
numai în cadrul şcolii cit şi înafara ei. Suc­
cesele înregistrate de la ultima consfătuire
şi pînă acum sînt şi ele un imbold în mun­
că pentru viitor.
ORĂŞTIE
In faţa celor 200 de cadre didactice din
raionul Orăştie au fost prezentate refera­
tele cu tem a: „Desfăşurarea muncii in­
structiv-educative din şcoală în timpul anu­
lui 1954-1955"; de către tovarăşul Lois
Ioan, şeful secţiei raionale de învăţămînt,
şi referatul: „Munca de alfabetizare în ra­
ionul Orăştie“ prezentat de tov. Cazan Ro­
man, inspector şcolar raional. Din referatul
secţiei de învăţămînt, ca şi din referatul
privitor îa munca de alfabetizare au reieşit
o serie de realizări obţinute în procesul de
învăţămînt, în ridicarea’ nivelului cunoştin­
ţelor elevilor, în întărirea disciplinei în
şcoală, şi în munca de alfabetizare a neştiu-:
torllor de carte din raionul Orăştie. $-a
constatat astfel că din cei 1.850 analfabeţi,
recenzaţi la începutul anului şcolar, au fost
alfabetizaţi 1.022.
Referatele prezentate şî discuţiile purtate
în jurul referatelor au oglindit seriozitatea
cu care cadrele didactice au înţeles impor­
tanţa muncii de instruire şî educare.
Ambele referate au comportat vii discuţii
din partea celor prezenţi printre care tov.
Dănilă Remus, Blca- Ana, Şuteu Augustin
tic realizările şl lipsurile ce s-au manifestat
în munca la clasă şi înafară de clasă.
Au urmat apoi referatele pe secţii care de
asemenea au antrenat în discuţii vii pe
majoritatea participanţilor la consfătuire.
Aici, o serie de tovarăşi învăţători şî pro­
fesori au ridicat probleme importante şi au
făcut propuneri preţioase pentru îmbunătă­
ţirea conţinutului activităţii pedagogice, pen­
tru evitarea lipsurilor şi rezolvarea cu suc­
ces a greutăţilor ivite. S-au obţinut rezul­
tate bune la secţiile: limba romînă, limha
rusă, matematică, secţia un învăţător la
patru clas.e şi un învăţător la două clase.
In încheierea consfătuirii, care s-a bucu­
rat de tot sprijinul organelor ’de partid şi
de stat, a avut Ioc o frumoasă reuniune to­
vărăşească. <
D u pă ce a fost citită de către utemîstul
Motorga Nicolae Hotărârea Comitetului
C entral al U .T .M . cu p riv ire la Concurs,
tovarăşul Dumitru Alexandru a prezentat
recenzia rom anului mai bus am intit
Această seară s -a încheiat cu un fru­
mos program artistic la care şi-au dat con­
cursul şcoala germ ană şi tin e rii: M otorga
Nidolae, Suciu Vasile, Rogoginaru Nicolae,
A n d rei M a ria şl Sencer K atL T ot în a -
cestă seară s -a u mai înscris să participa
la concurs încă opt tin eri
SOLOMON ELENA
bibliotecară
Spapaoftltelul lemnos se poate usca şi el
deoarece poate fi folosit în. supă.
Ciupercile; se usucă numai ciuperci lî-
nere, sănătoase şi proaspăt recoltate. Se
pot usca pe sfori, întregi sau. tăiate. N u
se spală înainte de uscare. La căldura fo-,
cuiul, se usucă mult maî bine şi se obţine
o calitate mai bună.
C artofii: se usucă numai în cuptoare Ia
65-85 grade căldură.
S p an acul: cele maî bune soiuri pentru us­
cat sînt cele cu frunze mari. Se curăţă
frunzele de tulpini şi cotoarele maî groase,
se spală cu mai multe ape fără a se opări
şi se pun la uscat la soare. L a fel se usucă
măcrişul.
Varză creaţă: se spală cu grijă frunzele
se pun în apă la un singur clocot, apoi se
usucă ca şî spanacul.
Varză albă şl roşie: se taie subţire în
mod obişnuit, dar uniform de gros. Se ţine
6-8 minute în npă clocotită. La varza ro­
şie, se adaugă puţin otei ca să i se păstreze
culoarea şl se ţine mai puţin în apă clo­
cotită.
Făină de legume şi ciuperci: penlru astfel
de conserve, atît legumele cît şi ciupercile,
se usucă pînă devin sticloase, apoi se ma­
cină şî se păstrează în borcane errneiîo
închise, la loc uscat.
Păstrarea legumelor uscate:
Legumele şî fructele uscate se păstrează
în camere uscate, bine aerisite şi aîumate
în prealabil cu pucioasă. După depozitarea
legumelor, este bine să afumăm cu pucioasă
în fiecare lună odată camera. Legumele e
bine să se păstreze în saci de hîriie im­
permeabili, căci altfel absorb umezeală şl
se nuicegăiesc. Se maî pot Împacheta în lă-
diţebine închise, în oale de lut legale la
gură cu hîrtie împermiabila. Aiîl lădiţele,
cît şi oalele sau sacii, se aşează pe raf­
turi, nu jos. Trebuie controlate mereu şî
observate dacă nu se alterează. Numai ast­
fel piiiem avea îh nrice timp al anului le­
gume penlru consum.
•Inginer N. C IN D E A