Page 20 - 1955-09

»
Pag. 4
Tratativele dintre delegaţiile guvernamentale ale Uniunii
Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Federale Germane
M OSCOVtA (Agerpres). — T A S S trans­
mite :
D u p ă crom s -a m ai anunţat în coim ini-
catniil ou p riv ire la tratativele dintre dele­ tim pul războiului — trebuie să încercăm
gaţiile guvernamentale ale Uniunii Re­
publicilor Sovietice Socialiste şi Republi­
cii Fed erale G erm ane, la cea d e -a doua
şedinţă din 10 septembrie, N . A . B u lg a -
nan, conducătorul delegaţiei sovietiae, a
făcut o declaraţie.
Cancelarul K. Adenauer, oare a prezidat
şedinţa, a declarat că înainte de a da
cuvîntul ministrului Afacerilor Externe
a l R. F. Germ ane, ei a r v re a să insiste
asupra unor puncte din declaraţia condu­
cătorului delegaţiei sovieticte.
Apoi a făcut o declaraţie H. von B ren -
tano, m inistrul A facerilor Externe al
R. F. Germ ane.
In legătură ou cuvântările cancelarului
K . A d en au er şi H. von B rentano a luat
apoi cuvântul N . S. Hruşaiov.
In continuare a luat cuvîntul V. M. M o -
lo t o v .
C an celaru l K . A denauer, luînld cuvân­
tul pentru a doua o ară în şedinţa din 10
septembrie, a d eclarat:
In dim ineaţa zalei de astăzi am a v u t o
discuţie extrem de serioasă şi puteţi fi
convinşi că delegaţia germ ană v a analiza
foarte amănunţit şi cu seriozitate declara­
ţiile dumneavoastră. Cu toate acestea,
trebuie să revin chiar acum asupra unor
declaraţii deoarece mi se pare că există
prim ejdia de a devia de la poziţia pe
baza căreia ne-am întrunit.
Dornul ministru al Afacerilor Externe,
Molotov, a spus că aceste tratative au
drept scop stabilirea de relaţii diplomati­
ce'norm ale. In donformitate cu nota gu­
vernului sovietic din 7 iunie înţelegem în
alt m od ţelul întâlnirii noastre. In această
notă se spune : „G uvernul sovietic consi­
deră că interesele păcii şi securităţii eu­
ropene, ca şi interesele naţionale ale po­
poarelor sovietic şi german, cer norm ali­
zarea relaţiilor între Uniunea Sovietică
şi Republica Federală Germană”.
In notă se spune în continuare: „Expe­
rienţa istoriei învaţă că m enţinerea şi
întărirea păcii în Europa depind într-o
m ăsură hotărâtoare de existenţa unor
relaţii normale, bune, între popoarele so­
vietic şi germ an“ . In interesul păcii în
Europa şi în interesele celor două popoare
ale noastre am venit aici pentru a resta­
bili . relaţii norm ale şi bune între popoa­
rele noastre, şi nu num ai în acest scop
— aceasta a r fi doar o mică parte a sar­
cinii noastre — ci şi de a stabili relaţii
diplomatice normale. M a l mult, vrem de
asem enea să stabilim relaţii bune. Iată
de ce, dom nule preşedinte a l Ckmsdiliulul
de M iniştri, domnilor, a m considerat dă
trebuie să discutăm! aici despre soarta tu ­
turor persoanelor reţinute, iată de ce tre­
buie să discutăm aici — în numele secu­
rităţii europene — problem a unificării
Germ an iei.
Trec la un alt punct. Dom nul Hruşciov,
precum şi domnul M olotov au spus că aş
fi afirm at oă arm ata sovietică a săvârşit
şi ea crime după venirea ei în Germania.
Declar categoric — am controlat aceasta
după notele secretarului de stat Hallstein
— în mod c'onştierit şi intenţionat n -am
spus acest cuvânt. A m spus că la intrarea
trupelor s-au produs de asemenea lucruri
îngrozitoare, şi a r fi just să nu aprofun­
d ă r i a i d aceste fapte.
Dom nul ministru al Afacerilor Externe,
Molotov, a spus că germ anii nu au fost
în stare să se elibereze ed înşişi de hitLe-
risrrt, dar, domnilor, nu v ă supăraţi pe
mine pentru ceea ce vă voi spune acum,
aceasta nu se referă num ai la U niunea
Sovietică, cd şi la o serie d e alte
ţări. D e ce m arile puteri i-a u dat
posibilitatea lu i HitLer d u pă an u l 1933 să
se întărească atât de m ult ? Ac'easta este o
problem ă hotărâtoare. Oînd m ă gândesc ce
onoruri i-a u dat m arile puteri lu i Hiltiter,
de pildă, în cadrul jocurilor olim pice de la
Berlin, atunci — vă rog să mă înţelegeţi
— ânitr-adevăr nu sînt în stare să-m i stă­
pânesc tem peram entul. N u voi uita nicio­
dată că Hiitler a săvârşit nepedepsit orice
încălcare a tratativelor internaţionale. Prin
aceasta acest om a devenit un erou în ochii
unor germ ani naivi, iar ac'est lucru a pro­
vocat disperarea altora. S -a putut vedea —
eu am urm ărit aceasta din 1933 — cum s-a
perm is acestui om să se ridice atât de m ult
şi noi, m ă refer la gu vern u l federal şi
A c o r d u l a m e r ! c a n o - c h i n e z cu. p r i v i r e 5a r e p a t r i e r e a p e r s o a n e l o r c i v i l e
G E N E V A (Agerpres). — China Nouă
D a 10 septem brie a avu t loc o şedinţă
ordinară a am basadorilor R .. P. Chineze
şi S.U.A. Din declaraţia comună dată pu­
blicităţii după şedinţă, reiese că tratati­
vele în problem a repatrierii de către cele
două părţi a persoanelor civile s-au în­
cheiat p rin tr-u n acord. In declaraţie se
spune că atît cetăţenii chinezi, care se
află în S.U.A., cît şi cetăţenii americani,
care se a flă în R. P. Chineză, se pot în a­
poia in patrie dacă doresc aceasta.
Acordul realizat stabileşte condiţiile re­
patrierii, precum şi faptul că interesele
cetăţenilor S.U.A. vor fi apărate de M a­
rea Britanie. iar ale cetăţenilor R. P. Chi­
neze de India.
In textul deoLaraţiei comune a am basa­
dorilor se sp u n e:
„Am basadorii R. P. Chineze şi S.U.A. au
căzut de acord să anunţe m ăsurile pe oare
guvernele lo r le -a u luat în vederea rep a­
trierii de către cele două părţi a pers ca-
Mişcarea grevistă a docherilor americani
N E W Y O R K (Agerpres). —
In semn de solidaritate cu greva doche­
rilor din N e w York, care a început m ar­
ţea trecută, docherii din porturile N orfolk
(Virgini©) şi Boston au declarat la rândul
lor grevă.
Redacţia şi Adm ziarului slr. 8 Manie, nr. 9 telefon : 183 !89. Taxa plâtiia In nn neiar conf aprobării Direcţiunii Generale 0,1.1 R. nr. 236,320 din 6 noiembrie 1919 - Tipar ul Inlrepr. Poligrafică de Stat DEVA,
m em brii parlam entului nostru, sîiutem ne­
fericiţii moştenitori ai întregii acestei si­
tuaţii. Trebuie să încercăm — deoarece şi
Germ ania a suferit extrem de m ult în
să refacem Germ ania ; trebuie să încercăm
să cîştigăm din nou încrederea statelor
străine, precum şi încrederea dumneavoas­
tră I Ştiu că aceasta este o sarcină grea,
ea trebuie însă rezolvată.
A c u m aş v re a să spun câte ceva despre
N .A T .O . Sînt convins că dacă m arile pu­
teri v o r continua să ducă şi pe viitor în
m od realist tratative, şi în această .privinţă
bazele a u şi fost create, atunci cele ce s -a u
realizat în cadrul N A .T .O . pot şi trebuie
să devină un instrument el unui sistem
de securitate europeană Şi cred oă reali­
zarea acestei sarcini trebuie să fie ţelul
unei politicd m ari, duse în m od realist.
Dem nilor, aş vrea să vă mai spun, cu
toată sinceritatea, câteva cuvinte. Oredem
că cunoaştem cazuri — num ărul lo r este
destul de mare — oînd germanii, Care au
căzut în prizonierat, au fost condamnaţi
pentru crim e săvârşite de ei după încetarea
operaţiunilor militare. Poporul sovietic este
un popor oare are o inim ă m are şi un su­
flet deschis. A celaşi lucru îl pot afirm a
despre pcporul m eu şi de aceea această
problem ă are o im portanţă atât de m are
pentru poporul n o stm N u dorim nimic alt­
ceva decât ca dum neavoastră să studiaţi
totuşi îm preună Cu noi această problem ă.
V ă rog foarte m ult să discutaţi totuşi cu
nod această problem ă. N u ne lăsaţi, v ă
rog, să ne întoarcem acasă cu declaraţia:
G uvernul sovietic a refuzat în genere să
discute ou noi această problem ă.
Acum despre Republica Democrată
Germană. Dom nul ministru al Afacerilor
Externe, M olotov, a spus, şi presupun că
domnul Bulganin a vorbit şi ei despre
aceasta, Că germ anii trebuie să ia singuri
iniţiativa pentru a se întâlni. Aceasta cu­
prinde mult adevăr. Sînt absolut de
acord. Dar, domnilor, considerăm că gu­
vernul Republicii Democrate Germane nu
poate să pretindă că reprezintă pe cei 17
sau 18 m ilioane de germ ani care locuiesc
în zona sovietică, deoarece nu este recu­
noscut de locuitorii zonei sovietice ca re­
prezentant al lor. Gredeţi-mă, nu este oî-
tuişi de puţin v o rb a că ne a flă m aici, în
faţa dum neavoastră, şi că privim de sus o
ţară saiu alba — nici n u poate fi v o rb a de
aceasta. In momentul în care ne vom
convinge că în faţa noastră se află ade­
văraţii reprezentanţi, recm oscuţi de
populaţia zonei sovietice, a m lu a loc a lă ­
turi de ed în ju ru l aceleiaşi mese. Pop oru l
german, şi sânt convins de aceasta, v a şti
atunci oare este sarcina şi datoria sa.
Aiş v re a să m ai ad a u g ceva, dom nule
Bulganin. A veţi v ă rog în vedere că noi,
germanii, ne dăm clar seama de situaţia
noastră, geografică, şi n u v ă puteţi im a­
gina un alt factor m ai bun care, dacă va
fi făcultă cândva încercarea de a se d ez-
lănţui "in război în Europa, să pledeze
îm potriva acestuia, deoarece vom avea de
suferit cel mai mult de pe urm a războ­
iului.
Fermdteţi-mi acum să trec la ceea ce a
spus dl. H ru şaiov în legătură cu relaţiile
economice. Şi eu consider că între U n iu ­
nea Sovietică şi noi se pot dezvolta relaţii
economice foarte avantajoase pentru cele
două ţări. A ş vrea să vă propun să lăsăm
de o parte acum problem ele de război şi
de după război pentru ca fiecare diin cele
două părţi ale noastre, dacă dvs., dom nule
preşedinte a l Consiliului de Miniştri, sân-
teţi de acord cu aceasta, să se consulte în
privin ţa discursurilor rostite astăzi şi să
înceapă încă astăzi, înainte de amiază, să
discute şi relaţiile economice.
In legătură cu sus-amintita declaraţie a
lud K . A d en au er a vorbit N . A . Bulganin.
înainte de a trece la problemele eco­
nomice, a declarat N . A. B ulganin, Consi­
der necesar să fac urm ătoarele observa­
ţii. D elegaţia sovietică ia notă de declara­
ţia dvs. că veţi lua în discuţie declara­
ţiile făioute astăzi d e m ine şi de colegii
mei, că veţi exam ina declaraţia lu i N . S.
Hruişciov. A ş vrea să trec la problem a
rolului pe oare îl aai germ anii în reu n ifi-
Carea Germaniei.
C ele spuse de dvs., h i privinţa guvernu­
lui Republicii Democrate Germane, nu pot
fi calificate altfel deoît ca un atac. C a o
dezminţire a celor sp'ise despre guvernul
Republicii Dem ocrate Germ ane este sufi­
cient să fie citate urm ătoarele f a p t e :
neior civile.
Din însărcinarea guvernului Republicii
Populare Chineze, V an Bin-nan, am basa­
dorul R. P. Chineze, l-a inform at pe
W . A. Johnston, am basadorul S.U.A., că :
1. R. P. Chineză recunoaşte că cetăţe­
nii americani, care se află în R. P. Chi­
neză şi doresc să se înapoieze în S.U.A.,
au dreptul să facă aceasta şi declară că
se vor lua măsurile corespunzătoare pen­
tru ca ei să-şi poată rezolva mai repede
ac'est drept.
2. G u vern u l M a rii Britan ii v a fi invitat însărcinatul cu afaceri al M arii Britanii
să sprijine înapoierea acelor americani
care vor dori să facă urm ătoarele:
a) Dacă vreun cetăţean ai S.U.A., care
se a flă în R. P. Chineză, consideră că în
ciuda hotărârilor anunţate de R. P. Chi­
neză. el se v a lovi de piedici în calea îna­
poierii sale, el poate în acest caz să in­
formeze pe însărcinatul cu afaceri al M a­
rii Britanii în R. P. Chineză şi s ă -l roage
să se adreseze în numele sau guvernului
D in cauza grevei, 70 de vase din portul
N e w Y o rk şi 11 vase din portul N o rfo lk au
rămas nedescărcate. In portul N e w York
sînt imobilizate zilnic m ărfuri pentru ex­
port sau im port în valoare de 20 milioane
de dolari.
DRUMUL SOCIALISMULUI
Recent, eu şi N . S. Hruişciov am fost în
Republica Democrată Germană. A m par­
curs a p ro xim ativ 500 de km., am fost în
întreprinderile industriale şi agricole, în
multe oraşe şi localităţi
N oi am văzut atitudinea adevărată,
reală a populaţiei germ ane faţă de gu­
vernul său, faţă de guvernul Republicii
Democrate Germane. Atitudinea cetăţeni­
lor germ ani dovedeşte că populaţia res­
pectă, recunoaşte guvernul Republicii De­
mocrate Germ ane şi îl consideră drept
gu vern ul său.
In sfîrşit, guvernul Republicii Demo­
crate Germ ane este un guvern suveran,
recunoscut de o serie de ţări europene,
recunoscut de două m ari puteri — U niu­
nea R epu blicilor Sovietice Socialiste şi
Republica Populară Chineză.
D u p ă părerea mea, acestea sînt cu to­
tul suficiente pentru a dezminţi declara­
ţia dvs. Consider că argumentele aduse
aici de delegaţia Republicii Federale G er­
mane nu vor contribui la o înţelegere re­
ciprocă între Republica Democrată Ger­
m ană şi R epublica Federală Germ ană în
ce priveşte rezolvarea problemei reunifi-
cării celor două părţi ale poporului ger­
man.
Cît despre propunerea de a se trece la
problem ele economice, delegaţia sovietică
nu are de obiectat îm potriva ei.
Dr. W . Hallstein, secretar de stat la
Ministerul A facerilor Externe a l R.F. G er­
mane, a făcut o declaraţie în legătură Cu
relaţiile economice dintre Republica Fede­
rală Germ ană şi Uniunea Sovietică.
In cursul schimbului de păreri în această
problem ă, N . S. H ruşciov l - a întrebat pe
cancelarul Adenauer dacă consideră po­
sibilă ducerea de tratative cu p riv ire La
n orm alizarea relaţiilor com erciale în
cursul actualei vizite a delegaţiei Repu­
blicii Federale Germ ane sau dacă scest
lucru va fi făcut ulterior.
K . Adenauer a răspuns că în prezent
delegaţia Republicii Federale Germane,
necunoscînd condiţiile Concrete în dome­
niul economiei, ceea ce este important
pentru orice tratative economice, nu poate
sp u n e: „Noi încheiem un tratat comer­
cial“. Da întrebarea lui N. A. Bulganin
dacă acest lucru înseamnă că vor avea
loc tratative speciale şi că din Republica
Federală Germ ană va sosi o delegaţie eco­
nomică speciala, cancelarul A denauer a
răspuns că el a avut în vedere tocmai
tratative speciale cu o delegaţie specială.
N . A. Bulganin a fost de acord ou a-
ceasta.
A luat apoi cuvânt N. S. Hruşciov.
Şedinţa noastră de astăzi, a declarat
N . S. Hruşciov, este foarte interesantă şi
bogată în conţinut. Dacă ne vom lăsa
antrenaţi de pasiuni, va fi greu să rezol­
văm problem ele aflate în discuţie. D ar
dacă vom analiza lucid, oa oam eni de stat,
problem ele ridicate aici, dacă nu vom ad ­
m ite 'ca •¦pasiunile să ne domine, vom
domina noi pasiunile, trebuie să recunoaş­
tem că în prezent avem multe lucruri
asupra cărora trebuie să reflectăm în mod
serios întrucât noi am avut un schimb
foarte util de păreri.
Desigur, în faţa noastră stau dificultăţi
însemnate. Aceste dificultăţi constau în
faptul că ne situăm pe poziţii diferite din
punct de vedere ideologic. Or, aceasta este
prim a noastră întâlnire, de ac'eea avem unii
faţă de alţii anumite idei preconcepute.
Este necesară de aceea o oarecare pe­
rioadă ca dvs. şi noi să ne dăm seama că
trăim în aceeaşi lume, pe aceeaşi planetă.
Dvs. aveţi Lin sistem Capitalist, noi avem
un sistem socialist. N o i nu sprijinim sis­
tem ul dvs., ia r dvs. nu sprijiniţi sis­
tem ul nostru. D a r întrucît aceste sisteme
există, este necesar să căutăm un punct
d e vedere c'omiun, puncte comune de con­
tact pentru c coexistenţă normală. Este
necesar să pornim de la situaţia reală.
Nod am creat în ţara noastră o orânduire
economică socialistă, dvs. — aveţi o orân­
duire capitalistă. N u vom discuta oare sis­
tem este mal bun — capitalismul sau so­
cialismul. Econom ia socialistă există şi se
dezvoltă cu mult succes. Uniunea Sovietică
s-a transformat într-un timp scurt dintr-o
ţară înapoiată, sem ifeudală într-un puter­
nic stat industrial — acesta este un fapt
incontestabil. D in tr-o Rusie analfabetă,
ţara noastră a devenit în anii puterii so­
vietice o m are patere, cu un înalt nivel
de cultură al poporului şi de conştiinţă p o -
R. P. Chineze. Da dorinţa S.U.A., guver­
nul M arii Britanii poate de asem enea să
cerceteze faptele în oricare Caz de acest
fel.
b) Dacă vreun cetăţean al S.U.A., care
se a flă în R. P. Chineză şi oare doreşte să
se înapoieze în S .U .A ., are dificultăţi b ă ­
neşti legate de înapoierea sa, guvernul
M arii Britanii poate să-i acorde ajutorul
financiar necesar.
3. G u v ern u l R. P. Chineze v a face
largă publicitate a acordului mai susmen­
ţionat, şi acelaşi lucru poate fi făcut de
în R. P. Chineză“.
In continuare în declaraţie se spune că
am basadorul S.U.A., W . A. Johnston, i-a
informat în aceiaşi termeni pe Van B in -
nan. am basadorul R. P. Chineze, că gu­
vernul S.U.A. va lua exact aceleaşi m ă­
suri pentru repatrierea cetăţenilor R. P.
Chineze, care se a flă în S.U .A . şi care do­
resc să se înapoieze în R. P. Chineză.
O holărîre a Tribunalului
R. P. Chineze
P E K IN (Agerpres). — China Nouă
Tribunalul Republicii Populare Chineze
şi organele administrative de resort au ho­
tărât să elibereze înainte de termen şi să
expulzeze din ţară 10 am ericani care fu ­
seseră condamnaţi pentru violarea legilor j exponatele.
Chinei.
litică. Şi acestea sânt rezultatul victoriei
socialismului, rezultatul victoriei poporu­
lui. P e noi n e -a urm at m ajoritatea. Dvs.
ştiţi prea bine că popoarele Poloniei, Ro­
mâniei, Cehoslovaciei, U ngariei, Bulgariei,
Republicai Populare Chineze şi ale unui
num ăr de alto ţări din Europa şi A sia au
păşit de asem enea pe aceeaşi oale.
In multe ţări se desfăşoară o luptă in­
ternă şi popoarele acestor ţări rezolvă pro­
blem a căii lor de dezvoltare pe viitor. Co­
munismul a devenit o m are forţă.
D e apariţia com unism ului sânteţi „vino­
vaţi“ şi dvs. germ anii. M a rx şi Engels s-au
născut doar în G erm ania. Dvs. aţi
încurcat-o, dvs. descurcaţi-o (rîsete).
Adenauer : Cunoaşteţi p ro b ab il num ele
lu i Pferdm enges ? E l este o rudă a lud E n -
gels.
Hruşciov : Iată unde este rădăcina.
S -a creat o situaţie în care există alături
două sisteme — sistemul socialist şi siste­
m ul Capitalist. D e La acest fap t trebuie să
pornim, întrucît aceasta este esenţialul.
Să ajungem deci la o înţelegere.
E u îl înţeleg pe dl. Adenauer. Dvs. nu
doriţi să recunoaşteţi Republica Demo­
crată Germană. Noi înţelegem prea bine
acest lucru. D o a r atâţia ani în ţările capi­
taliste mulţi spuneau că Lenin ar fi un
visător. U n ii spuneau că în R usia nu v a
p ite a dăinui m ult tim p regimul so­
vietic, oare a fost creat de m arele
Denin şi de partidul comunist în­
tem eiat de el. In Occident se spunea
că Ţara Sovietică a r fi un stat m are cu pi­
cioare de lut. Se spuneau şi m ulte a lte a b ­
surdităţi de acest fel. T im p de cîţiva ani
nici un stat din Europa nu ne-a recunoscut
pe noi Republica Sovietică.
Bulganin: Statele U nite ale Am ericii nu
n e -a u recunoscut tim p de 16 ani.
Hruşciov: Da. Statele Unite n -au recu­
noscut U niunea Sovietică tim p de 16 ani.
D a r din această cauză noi n-am încetat să
existăm.
Creşte şi se întăreşte Republica P o p u ­
lară Chineză: Nici ea nu este recunoscută
de unele state capitaliste. D ar din această
cauză Republica Populară Chineză nu în­
cetează să existe. N ou l se naşte întot­
deauna în chinuri şi m ultă vrem e nu este
recunoscut de ceea ce este vechi Iată, în
aceeaşi situaţie se află în prezent şi Re­
publica Democrată Germană.
De' ce trebuie să fim împotriva Repu­
blicii Democrate Germane ? Oare pentru
faptu l că poporul ed a luat puterea în mâi­
nile sale şi că economia naţională a Re­
publicii Democrate Germ ane se bazează
pe interesele poporului germ an ? Este
oare aceasta un lucru ră u ? O are d e ce
guvernul Republicii Democrate Germane
nu exprim ă părerea poporului german
dacă el susţine şi apără interesele clasei
muncitoare, ale ţărănimii, intelectualităţii
muncitoare din ţara sa ? Dvs. puneţi pe
prim ul plan -in iţiativa particulară. Din ce
cauză .trebuie, .muncitorii:, să ,yă .salute şi
să vă sprijine m ai mult deoît pe un gu­
vern oare se situează pe poziţiile clasei
m uncitoare şi apără aceste poziţii ?
Poziţia dvs. faţă de Republica Demo­
crată G erm ană este clară pentru noi, d ar
nu putem fi de ecord cu această poziţie.
Punctul dvs. de vedere nu este un adevăr
absolut. N oi considerăm că acesta este
punctul de vedere al anumitor cercuri,
dealtfel restrânse, în com paraţie ou în­
treaga populaţie a ţării.
E u nu cer să fiţi de acord cu mine. Ştiu.
precis că nu veţi fi de acord cu aceasta.
D a r Republica Democrată Germ ană este
viitorul. Acesta este viitorul mi numai al
poporului german. Despre acest viitor au
vorbit M a rx şi Engels. N oi i-am sprijinit
pe oamenii m uncii germ ani când ei au
început să-şi construiască Republica De­
m ocrată G erm ană pe baze socialiste. Şi ei
fac aceasta cu suCces.
In cursul schimbului de replici oare a
avut loc ulterior, cancelarul K. Adenauer
a exprim at ideaa oă dezacordul în pro­
blemele ideologice nu constituie un ob­
stacol pentru o colaborare între Uniunea
Sovietică şi R epublica Fed erală Germ ană.
Da sfârşitul şedinţei, la propunerea lui
N. S. H ruşciov, a fost adoptată în unani­
mitate hotărirea de a se încheia schim­
b u l de păreri în problem ele generale şi
de a se însărcina miniştrii A facerilor E x ­
terne ai celor două ţări să pregătească
propuneri concrete ţinând seama de
schim bul de păreri oare a a v u t loc.
înrăutăţirea
relaţiilor
greco-turce
A T E N A , (Agerpres). — Agenţiile de pre­ zatoric regional A V S A P în colaborare cu
să occidentale relatează că Grecia, care a a -
nunţat că nu va participa la m anevrele
m ilitare a le N .A .T .O . prevăzute pentru 22
o septem brie, nu v a participa nici la m a­
nevrele m ilitare terestre ale N.A.T.O. oare
se vor desfăşura în luna octombrie pe te­
ritoriul grec şi nici La m anevrele aerona­
vele care se vor desfăşura tot în luna
octom brie şi la oare v o r participa 'unităţi
navale ale flotei a 6-a americană.
De asemenea, comitetul grec pentru jo­
curile olimpice a declarat că nu va parti­
cipa la com petiţiile sportive 1a oare vor
participa şi sportivii turci.
¦k
A T E N A (Agerpres). —
După cum transmite corespondentul a -
genţiei Reuter, Turcia a dat directive con­
sulului său gen eral La Salonic să închi­
dă pavilionul turcesc La T îrg u l internaţio­
nal de La Salonic şi să trimită în patrie
Delegaţii!© U.R.S.S., R.S.S. Ucrainene
şi R.S.S. Bieloruse la cea de a 10-a
sesiyne a Adunării Generale a O.N.U.
M OSCOVA (Agerpres). — T A S S :
Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. a numit
delegaţia la cea de a 10-a sesiune a Adună­
rii Generale a Organizaţiei Naţiunilor
Unite care se deschide la New York la 20
septembrie. Delegaţia, condusă de V . M. Mn-
lotov, prim vicepreşedinte al Consiliului de
Miniştri şi ministru al Afacerilor Externe
al U.R.S.S., şi avînd ca locţiitor al şefului
delegaţiei pe V. V. Kuzneţov, prim locţiitor
al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S.
este alcătuită din : I. I. Matulis, membru în
Prezidiul Sovietului Suprem şi preşedinte al
Academiei de Ştiinţe a R.S.S. Lituaniană.
I. A. Malik, ambasadorul U.R.S.S. în Marea
Britanie, A. A. Sobolev, reprezentant perma­
nent al U .R S .S . la O.N.U.
Locţiitori al membrilor delegaţiei au fost
num iţi: G. N. Zarubin, ambasadorul
U.R.S.S. în S.U.A., V. D. Kupradze, pre­
şedintele Sovietului Suprem al R.S.S. G ru­
zine şi rector al Universităţii de Stat a
R.S.S. Gruzine. T. T. Tajibaev. vicepreşedinte
al Consiliului de Miniştri al R.S.S. Kazahă,
P. N. Kumîkln, locţiitor al ministrului Co­
merţului Exterior al U.R.S.S., T. A. Nikola-
eva, locţiitor al ministrului Ocrotirii Sănă­
tăţii al R.S.F.S.R.
Prim irea de către N. A. Bulganin
şi N. S. H ru şciov a unor sen atori am erica n i
M O S C O V A (Agerpres). — Da 12 sep­
tembrie, N. A. Bulgărim, preşedintele
Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., şi N . S.
Hruşciov, prim secretar al C.C al P.C.U.S..
au primit pe senatorii americani D w ors-
hak, K efau ver, M alon e du soţia, F re a r şi F rear şi Young, oare se află în U.R.S.S..
Y o u n g ou care au avut o îndelimgnită
convorbire.
Răspunsurile lui A . A. Sobolev la întrebările
unor corespondenţi de presă
N E W Y O R K (Agerpres). — T A S S tran-
m ite:
Da 9 septembrie a avut loc şedinţa ordi­
nară a Subcomitetului Comisiei O. N. U.
pentru dezarmare, prezidată de H. Stas-
sen, reprezentantul S.U.A.
D upă şedinţa Subcomitetului, răspunzînd
la întrebările corespondenţilor A. A. Sobo­
lev, reprezentantul Uniunii Sovietice, a de­
clarat : „In şedinţa de astăzi a Subcomi­
tetului, delegaţia sovietică a arătat că ea
tot m ai aşteaptă ca delegaţia* am ericană să
răspundă la întrebările puse de delegaţia
sovietică în şedinţa din 1 septembrie. După
cum se ştie, aceste întrebări se refereau la
nivelul La oare urm ează să fie reduse for­
ţele arm ate ale celor t in d m ari puteri şi
sie alto r state, data intrării în vigoare a
interzicerii totale a arm elor atomice în ca­
drul program ului general de dezarmare,
încetarea experienţelor cu arma atomică,
precum şi asum area de către state a obli­
44.000 electricieni din S.U.A. în grevă
P IT T S B U R G H (Agerpres). —
U n n u m ăr de 44.000 d e muncitori, m em ­ Corporation“, au declarat grevă în spri­
bri ai sindicatului unit al electricienilor
(C.S.I.), de La 28 de uzine ale firm ei de
Un grup de m ilitari francezi refuză să lupte în
Maroc
P A R IS (Agerpres). — T A S S :
D upă cum anunţă agenţia F ran ce Preş se,
La 11 septem brie 400 de rezervişti din for­
ţele aeriene franceze, concentraţi pentru a
fi trim işi în A fric a de nord ,au refuzat
să intre în vagoane şi au organizat în gară
o demonstraţie de protest scandând lo­
zincile : „M arocul pentru m arocani! Nu
vrem să plecăm !“ In u rm a acestui fapt - a
PE SCU R T
• In Maroc continuă urmărirea partici­
panţilor la recentele tulburări.
Potrivit relatărilor ziarului „Le Figaro-', ximativ 5.000 de soldaţi, în cea mai mare
în Africa de nord continuă să sosească
puternice întăriri de trupe. Ziarul „Libera­
tion" scrie că efectivul trupelor franceze în
Maroc se va ridica în curînd la 80.000 de oa­
meni.
® După cum anunţă agenţia France
Presse, a fost creată o nouă grupare de for­
ţe armate, condusă de comandantul forţe­
lor armate din Europa ale Uniunii Atlanti­
SPORI
Recent a avut loc la Deva un reuşit con­
curs de tir organizat de comitetul ^organi­
C CFS regional.
Scopul concursului'a fost atins prin însăşi
faptul că toţi concurenţii care în urma fa­
zelor preliminarii cetei regionale, s-au cla­
sat pe primele locuri, au fost prezenţi la
timp cu tot materialul şi echipamentul nece­
sar acestui concurs.
In timpul desfăşurării competiţiei de tir-
disciplină sportivă promovată cu precădere
în urma apariţiei Hotărîrii Biroului Politic
al C.C. al P.M.R., — concurenţii în general
au atins un înalt nivel de pregătire tehnică;
cunoaşterea regulamentului de către parti­
cipanţi şi arbitrii a făcut ca disciplina să
se menţină la un înalt grad în tot timpul
concursului.
Spre deosebire de anul trecut, este de re­
marcat spiritul colectiv care s-a manifestat,
voinţa de a învinge de care au dat dovadă
concurenţii precum şi pregătirea morală
care î-a caracterizat, factori ce au avut o
influenţă pozitivă în obţinerea rezultatelor.
Nr. 513
Consilieri ai delegaţiei au fost numiţi V. F.-
Grubiakov, V. S. Emelianov, L. M. Zamia«;
tin, B. S. Ivanov, N. I. Ivanov, L. F. Ilicev,
A. P. Morozov, P. D. Morozov, A. N. N i­
kolaev, V. I, Petuhov. A. A. Roşcin, G. F.
Saksin, A. A. Soldatov, A. A. Fomin şi M.
A. Cekmarev.
?
K IEV (Agerpres). — TASS :
Guvernul R.S.S. Ucrainiene a numit de­
legaţia la cea de a 10-a sesiune a Adunării
Generate a Organizaţiei Naţiunilor Unite
Delegaţia condusă de L. F. Palamarciuk,
ministrul Afacerilor Externe al R.S.S. U -
crainiene, este alcătuită din I. Z. Ştokalo,
N. E. Krutikova, I. A. Tolkunov, V. I. Sa-
pojnikov.
?
M INSK (Agerpres). — T A S S :
Guvernul R.S.S. Bieloruse a numit dele­
gaţia la cea de a 10-a sesiune a Adunării
Generate a Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Delegaţia este condusă de K. V. Kiselev,
vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri ş!
ministru al Afacerilor Externe al R.S.S. Bie­
loruse. Din delegaţie fac parte: M. T. Lîn-
kov, A. P. Us, K. P. Abuşkievici şi A. E.
Gurinovlci.
M O S C O V A (Agerpres). — T A S S trans­
mite :
L a 11 septembrie, senatorii am ericani
Dworshak, Kefauver, M alone cu soţia,
au făcut o vizită la centrala atom o-elec-
trică a Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S.
gaţiei de a nu folosi arm e nucleare până
la intrarea în vigoare a acordului cu pri­
v ire La interzicerea totală a arm elor ato­
m ică şi cu hidrogen. Declaraţia d -lu i
Stassen că S.U.A. îşi rezervă dreptul de
a -şi preciza poziţia în ceea ce priveşte
toate propunerile prezentate anterior
Subcomitetului nu permite să se creeze o
idee clară despre atitudinea S.U.A. faţă de
propunerile sovietice din 10 mai. D u p ă
cum se ştie aceste propuneri cuprind un
program complet de reducere a arm a­
mentelor, de interzicere a armei atomice.
A. A. Sobolev a spus că delegaţia so­
vietică a cerut delegaţiei americane să
precizeze dacă propunerea preşedintelui
E isenhow er cu privire La un schimb de in­
form aţii referitoare la forţele arm ate se
referă atât La inform aţii despre arm a­
mente clasice cît şi la inform aţii despre
arm ele atom ice şi cu hidrogen.
Urm ătoarea şedinţă a Subcomitetului a
fost fixată pentru 13 septembrie.
utilaj electric „Westinghouse Electric
jin u l revendicărilor lor. G re v a a început
la miezul nopţii de duminică.
avu t loc o ciocnire între dem onstranţi şi
jandarm i. Detaşam ente d e poliţişti che­
maţi im ediat .au închis ieşirile din gară.
M ai târziu eşalonul a pornit din gară. d ar
s -a oprit din cauză Că s -a bras sem nalul
de alarm ă. M ilitarii au fost scoşi din v a­
goane şi duşi sub o escortă de poliţişti şi
m em bri din „gărzile republicane ale se­
curităţii“.
ficului de nord. Această grupare va canto­
nată în Italia de nord. Ea va cuprinde apro­
parte militari americani retraşi din Austria.
Această grupare va fi denumită „forţele
armate operative ale Uniunii Atlanticului de
nord în zona de sud a Europei“.
• Editura muzicală de stat din Moscova:
a publicat o culegere de cîntece ale cunos­
cutului cîntăreţ american Paul Robeson,
luptător neobosit pentru pace.
In urma concursului, echipa raionului P e­
troşani a cîştigat cupa şi fanionul de cam­
pioană regională A V S A P la tir pe 1955.
Celorlalţi concurenţi, clasaţi pe primele
locuri la categoriile respective, le-au fost
repartizate premii constînd în treninguri,
saci de merinde, materiale şi echipament
sportiv. Iată acum clasam entul:
E C H IP E
*1. Echipa raionului Petroşani.
2. Echipa oraşului Deva.
3. Echipa raionului Brad.
CATEGORIA ÎNCEPĂTORI
Individual băieţi
1. Boşca Nicolae (Petroşani).
2. Bistrian Anton (Orăştie).
3. Trifan Ioan (B rad)
CATEGORIA AVANSAŢI
1. Necşa Ioan (Petroşani).
2. Deac Eugen (Hunedoara)
3. Prisăcaru Ioan (Orăştie)
CATEGORIA ÎNCEPĂTOARE FEMEI
1. M oga Maria (Sebeş)
2. Gălan Constanţa (H aţeg) 1
3. Barbu Paraschiva (Orăştie) K