Page 21 - 1955-09

I H u n e â o ^ - IJ; ^ 3 PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI VA!

Anul VI!. nr. 514 IN A C E S T N U M Ă R : /

ţ

Cum să asigurăm o bună desfăşu­ împreună, pe căi luminoase — Reparaţii de calitate, nu promisiuni

rare a lucrărilor de toamnă de că- (pag- 2-a) (pag.3-a)

'tre S.M.T. (pag. 2-a) Viaţa de partid: Com itetul de — Spre o muncă plină de roade

începerea însămînţărilor nu mai partid în fruntea luptei pentru în­ (pag.3-a) >

trebuie amînată (pag- 2-a) deplinirea planului la toţi.indicii — U n nou aport la normalizarea reia-'

Pentru însilozarea separată ia po­ ţiilor internaţionale (pag; 4-â);

rumbului (pag.2-a) (pag. 3-a)

Duminică 18 septembrie 1955 4 pagini 20 bani

Toată atenţia aprovizionării cu legume De pe întinsul regiunii n o a s t r e

şi fructe în vederea iernii

Partidul şi guvernul nostru acordă o lipse de orientare din partea şefului ser­ Expozifii ale gazetelor Peste 3 milioane lei acumulări socialiste- Inovafli prefioase
atenţi© deosebită creşterii continue a n i­ viciului, tovarăşul Soorobete Avram.
velu lu i d© trai, m aterial şi culturali, a l de perete săteşti Harnicul colectiv de muncă al Staţiunii două reparaţii. Pricepuţii mînuitori ai aces­ i
poporului muncitor. R ealizările deose­ Pentru realizarea unei bune aprovizio­ nr. 7 din Hunedoara, ce aparţine de Trustul tor utilaje sînt cointeresaţi in justa lor fo­
bite . obţinute de poporul nostru în dez­ nări de iarnă, o condiţie de seamă este In urma .încheierii concursului gazete­ utilaj greu, efectuează diferite lucrări de losire, fiindcă ei lucrează in acord şi, pe In această perioadă, cind eforturile oante-
voltarea industriei şi agriculturii, au dat aceea a asigurării şi pregătirii spaţiului dé lor de perete săteşti, în toate raioanele excavaţii pe marile şantiere ale Hunedoa­ lingă sporirea productivităţii muncii, Îşi
posiilbdilitaitea creşterii producţiei industriale depozitare în cele m ai bune con diţiu n i şi din regiunea noastră ou fost organizate ex- rei. Acest colectiv a realizat acumulări so­ asigură şi frumoase cîştiguri băneşti. Pe nilor muncii ' sînt îndreptate' în lu pta'pen ­
şi agricole, în aşa măsură încît să poată din vreme. O ri în 6ceastă privinţă O.C.L. .poziţii la oare iau parte acele gazete de cialiste peste plan în valoare de 3.242.000 lingă salarii variind între 1.200-1.700 lei
satisface din ce în ca m ai bine cerinţele Aprozar Hunedoara nu a făcut încă nimic perete care în perioada concursului au a- lei, sumă vărsată deja în bugetul statului, lunar, din 6 în 6 luni ei primesc din partea tru a da patriei cit mai multe acumulări so­
m ereu crescânde ale oam enilor muncii. iar A prozar Petroşani foarte puţin. M ulte vuit activitate rodnică îndelungată. întreprinderii şi prime pentru prelungirea
din pivniţele existente sint pline de apă, In toate cele trei trimestre ale acestui an, ciclului de funcţionare a utilajelor. Im cialiste peste plan, muncitorii şi tehnicienii
Un aport însemnat în satisfacerea aces­ necurăţaite, ca de exem plu La Alba-5ulia, In oa-duul exp o ziţiilo r v o r fi prem iate corelaţia dintre indicii de plan s-a menţinut
to r cerinţe l-au adus, p rin tre altele, şi u - Deva, Sebeş şi în a lte părţi. colectivele de redacţie oare au obţinut cele justă. Din calculele efectuate se constată număr de 46 de mînuitori de utilaje grele Combinatului siderurgic „Gh. Gheorgfau- ’-
niităţiie de aprovizionare şi desfacere a le ­ m ai bune rezultate în întrecere, şi se v o r că planul producţiei globale a fost înde­ de Ia staţiune au primit aproape 32.000 iei.
Conducerile aprozarelor trebuie să ia selecţiona acele gazete de perete rare vor Printre aceştia se află excavatoristul Foca Dej” din Hunedoara contribuie cu însufle­
participa la expoziţia regională ce va avea plinit în proporţie de 191,6 Ia sută, fondul Nicolae, tractoriştii Bujor Marcel şi Gheor­ ţire la îmbunătăţirea procesului de produc- ¦
loc în oraşul Deva, la sfârşitul acestei luni. de salarii — în proporţie de 126,3 Ia sută, ghe Constantin, care au luat prime intre
productvitatea muncii — 168,3 la sută, iar 1.911-1.867 lei. ţie, prezentind cabinetului tehnic diferite
Unitate Aprozar cîştlgul mediu în proporţie de 128,9 Ia sută.
Din această corelaţie rezultă că, cu un nu­ Preocuparea colectivului Staţiunii nr. 7 inovaţii preţioase, care duc la sporireâ pfO- ;
fruntaşă măr redus de muncitori, s-a realizat o pro­ ductivilăţii muncii şi reducerea preţului de
ducţie sporită. este îndreptată şi spre scăderea preţului
Porin g rija gestionarului Iscusiitu Stroie, cost. " ...
unitatea Aprozar n r .. 8 din Simeria este Aceste minunate rezultate au fost posi­ de cost. In decursul celor trei trimestre ale
gum elor şi fructelor. De pildă, faţă de neîntârziat m ăsuri. pentru ca toate silozu­ ¦bine' aprovizionată. T o t’ tim pu l oam enii bil de obţinut, datorită prelungirii ciclului Astfel, printre multe alte inovaţii prezen­
anul 1951 aprovizionarea populaţiei din r e ­ rile, p ivn iţele şi podu rile destinate însdio- muncii 'găsesc aci ardei graşi, bine sor­ de funcţionare al utilajelor între două re­ acestui an, preţul de cost a fost redus cu tate in ultimul timp, se numără şi cea a
taţi, cjn a ţi şi proaspeţi, dovlecei, vinete,
giunea noastră, în acest sectar, a crescut zării, să fie curăţite, uscate, desinféctate roşii, ceapă, cartofi în cantităţi îndestulă­ paraţii. Sînt mînuitori de utilaje, care au 26,22 la sută faţă de cifra planificată. La inginerilor Îeszheil Iosif, Novinschi Victor
cu 279 la sută, ia r dacă în acelaşi an în şi, unde este cazul, reparate din tim p şi' toare. făcut ca maşinile mînuite de ei să funcţio­
neze neîntrerupt între 4.000-6.000 ore totre data de 22 august a.c. colectivul staţiunii şi Ciorogaru Nicolae. Studiind problema spo­
Pentru o cit mai bună deservire a oa­
în treaga regiune nu existau decît 13 uni­ nu oînd v o r începe însilozările. m enilor muncii şi în scopul influenţării pre­ a reuşit să termine planul de producţie ririi producţiei furnalului, ei au ajuns 1«
ţurilor pe piaţa neorganizată unitatea a preconizat pe anul 1955.
tăţi de desfacere Aprozar, în anul acesta Asigurarea spaţiului de depozitare re- în fiin ţat un chioşc de desfacere în piaţa concluzia că e necesar de a ' se rtări în* ;
publică care este deschis zilnic, fără nici
există un num ăr de 55, în afa ră d e nu­ vin e ca sarcină de seamă şi sfatu rilor o întrerupere de la ora 6 dimineaţa pînă cărcătura schipului de la 4,6 tone, la 6 tOftfc.
la ora 21.
m eroase gherete sezoniere în oare se des­ populare raionale şi orăşeneşti. A cestea Această operaţie a reuşit s-o facă fără a
Aprovizionarea neîntreruptă cu legum e
fa c m ărfu ri variate şi de bună calitate. sânt obligate ca împreună cu organele proaspete şi de calitate se datoreşte fa p ­ mai fi nevoie de vreo modificare a schipului
tului că unitatea are contact direct cu
In această perioadă cea m ai im portantă O.C.L. să identifice şi să pună la dispo­ gospodăriile anexe care îi furnizează le­ sau schimbarea motorului, ci pur şi simplu ,
gum ele şi c'u ţăranii m uncitori cu care a
problemă ce stă în faţa comerţului cu le­ ziţia acestora toate spaţiile corespunză­ încheiat contracte în acest scop. au rezolvat problema cu ajutorul unui trans--.

gum e şi fructe este asigurarea aprovizio­ toare pentru însilozare, dînd mai multă sssa® formator’-,'vechi pe' care t-au modificat, .mi-,

nării de iarnă. A cest lucru nu trebuie pri­ atenţie acestei problem e ca pînă acum. Noi consfrucfii pentru rind tensiunea statorului In limitele permise..
mineri
v it ca ceva ce se poate am ina de azi pe Ele 'trebuie să ţină seama că pentru can­ In felul acesta s-a putut obţine un randa-
Pentru crearea unei vieţi fericite a bra­
mîine. O rgan izaţiile com erciale locale tită ţile ce trebuie însdlozaite în acest an, vilor mineri din Valea Jiului, partidul şi ment mai mare la încărcarea furnalelor,
guvernul nostru poartă o deosebită grijă.
A prozar Hunedoara şi Petroşani, care au atît de către Aprozar oît şi de către coo­ Lucrul din mină nu mai este rudimentar, a- Se pot remorca 815 trenuri cu combustibil economisit de pe urma căruia se realizează anual, eco­
nevoios, greu ca altădată. Acum se munceşte
c’e le m ai m ari sarcini în această privinţă, peraţie, mai necesită un spaţiu destul de mecanizat, s-au introdus noi utilaje moderne, nomii însemnate.
noi sisteme de lucru, noi metode.
trebu ie să -ia din tim p toarte m ăsurile pen­ înlsemnat şi care încă nu este identificat. Gu oomibustdibUiul convenţional econom i­ nin, Papavin şi K la vd ia B ar’anovskala. O altă inovaţie valoroasă care •a fost
Dar minerii au; nevoie dq locuinţe comode, sit de la începutul anului şi până în pre­ întrecerea socialistă între ceferiştii ' de­
tru a crea condiţiile necesare de aprovi­ O atitudine condamnabilă în această unde, atunci cind vin de la şut, să se simtă zent), de către m ecanicii de pe locom o­ prezentată de tehnicienii Lorenczi Ghezâ şi
bine. tivele din depoul C.F.R. Simeria, se pot poului este axată pe criteriile acestea : re^
zion are şi depozitare a cantităţilor de le ­ problem ă se observă şi La T.R.C.L.H., dare remorda 815 trenuri pe ruta Sim eria-C oş- ducerea consumurilor specifice şi accele­ Iarta Tuiiu dih cadrul sfecţiei ¦termoţehnite
A zi în Valea Jiului, se construieşte o la riu şi retur. In luna august, econom iile rarea rulajului locomotivelor. Brigada de
gum e şi fru cte necesare consumului, pînă tărăgănează în m od neperm is d ife rite le lu ­ viaţă nouă, liberă, fericită. Numai în cursul de combustibil realizate la acest depou au tineret condusă de mecanicul Părău Viorcl este construirea unui deblt-metru, (indicator
anului acesta s-au predat minerilor 454 a- totalizat suma de 118.000 lei. Planul de de pe locom otiva hr. 230.306 a redus Con­
la noile recolte din anul viitor. crări, ca de pildă finisarea silozului din parlamenle. 198 de alte apartamente sînt transport a fost îndeplinit în proporţie de sumul de carburanţi faţă de cifra plani­ volumetric) pentru păcură, aparat care pen- .
terminate şi-şi aşteaptă noii săi loca­ 117,87 La sută. Cele mai m ulte economii ficată cu 15,9 la sută, iar o altă b rig a d ă '
Pînă în prezent, în această direcţie s-au Petroşani, la oare nici măcar nu au început tari. Pînă la sfîrşitul acestui an, se vor au fost realizate de m ecanicii Erded Paul, de tineret condusă de mecanicul Bla-ga Io- tru prima ‘ nară se construieşte la noi în
Popa Cornel, Popa N icolae, Ba-lasz P a v e l şi sif a redus consumul specific cu 14,7- la
obţinut o serie de realizări, aducindu-se lucrările, cu toate că a încheiat contract I» alţii, împreună cu fochiştii Lcr, care aplică sută. Economii im portante rare se cifrea ­ ţară. Pină acum acest indicator era impor-.
spre desfacere m ari cantităţi de roşii, cu A prozar Petroşani încă de adum două în munca lo-r de fiecare zi m etodele L u - ză la zeci de m ii de lei, au fost realizate şi
varză, castraveţi şi alte legum e precum şi luni. mai preda încă în Valea Jiului 593 de apar­ în prim a jum ătate a lu n ii septem brie â.C. tat din străinătate şi costa Intre 3.000-4.0fl0
tamente. Iată dar, cum numai într-un an
d ife rite -fru cte Care au dat pasdibdlirtJartea A r f i lipsită însă de obiectivitate a fir­ de zile se vor da în folosinţă 1245 de apar­ lei. Construirea acestui indicator fiind ba­
tamente. La Uricani s-au predat pînă acum
gospodinelor să pregătească conserve pen­ m aţia că toate deficien ţele existente în 93 de apartamente, la Lupenl 101 aparta­ zată pe principii diferite faţă de ceie irfipoT-
mente, ta Petrila 93 de apartamente, la Vul­
tru iarnă. De asemenea s-au conservat de sectorul aprovizionării cu legum e şi fructe can 69, Lonea 62, Petroşani 36, etc. tăie, dă rezultate-cu mult mai precise şl
poate înlocui 2 debit-melre de acest fel. •
către O.C.L.-uri însemnate cantităţi de revin doar conducerilor O .C X Aprozar. In cursul acestui an, s-a terminat fa­
brica de piine din Petroşani, care a şi fost
fasole şi m azăre verde, castraveţi, roşii şi E le revin în m are măsură şi com itetelor dată în folosinţă. Se vor mai termina în De pe urma acestei inovaţii se realizează
anul acesta un cinematograf Ia Lupenl, un
alte legume. . ' executive ale sfaturilor populare şi sec­ pavilion de spital la ' Petrila, 3 cămine cu o economie de 300.00(1 Iei anual.•iar. pe de
170 locuri fiecare (la Lonea, Lupeni şi Anî-
Cu toate acestea însă, faţă de volum ul ţiilo r com erciale care au lăsat da acestea n’oasa), o creşă cu 88 locuri la Lupeni, o altă ’parte s-a rezolvat prin aceasta „fabrica­
m are al legum elor şi fructelor, nu sint să se descurce singure, fără a le acorda cantină restaurant la Lupeni; etc. rea indicatoarelor tn ţara noastră.. Această
create toate posibilităţile de semiiimdus- sprijinul necesar. Asemenea exem ple ne­ inovaţie este aplicată deja la pompele ,de pă­
trializare a surplusului de legum e şi fructe gative le constituie com itetele executive
provenite din achiziţii sau a Celor căzute ale sfaturilor populare orăşeneşti şi raio­ Metal peste plan cură a oţeliriei şi dă rezultate îmbucură­
din sortarea m ărfurilor prim ite de la fu r­ nale Hunedoara, Deva, Alba-Iulia, Petro­
nizori. In această' direcţie există încă şani, etc. toare.

C olectivu l de deservire al furnalului nr. porţie de 102,50 la sută, iar tov. G heor­ GH. .M A R IN pyiC I
ghe Stelian şi Popa loan din brigada I l I - a
6, de la Com binatul siderurgic „G h G heor- în proporţie de 103,10 La sută. corespondent •

m ulte deficienţe. A p rovizion a rea populaţiei m uncitoare ou gh iu -D ej“ din Hunedoara dă bătălia în Dacă lucrul m erge bine la încărcarea şsaas
întrecerea pe profesii pentru sporirea pro­ furnalelor, fără îndoială că şi la detoăr-
Cu toate că în anul acesta s-a prevăzut legum e şi fru c te în vederea iern ii trebuie ducţiei de metal. Aici se aplică cu suc­ A plicînd metoda
încă de m ult un belşug de legum e şi privită ca una din dele mai im portante ces m etoda formalistului sovietic A. F ili- ¦ . . , - A ţY ;.r
fructe, totuşi conducerea O.C.L. Aprozar sarcini în perioada actuală de oare să se poy. In perioada 1-13 septem brie a.c., to­ A . FilIppv f,.- ^
HuriedoăPâ r tă '^ ^ ’to'cliîiaţ â iîr tlm p d e cele . preocupe toate organele puterii locale în carea lui, rezultatele sînt bune.. P rim -to ­
necesare, pomenindu-se în momentul de fru nte cu com itetul execu tiv aii sfatului varăşii Diaeoniu loan şi Munteanu A le x a n ­ pit orii Cazan Ştefan şi Costea Nicolae, îm ­ în d ep lin ire* »LanuLvij de producţife jL
faţă fără posibilităţi suficiente pentru se- popular regional,' nu numai prin aceea de preună ou b rigăzile pe care le conduc, multe din secţiile principale ele Com bi­
m iindusfiializnre. De asemenea nu a luat a analiza periodic, din birou, munca O CL- dru, oare fac parte din brigada I- a şi lu­ au elaborat în perioada celor 13 zile- din natului siderurgic „Gh Gheorghiu-D ej"
măsuri ca toate butoaiele existente la de­ uirilor, c i a le acorda un sprijin eficace pe această lună, cu 3,45 la sută şi respectiv Hunedoara depinde In 'm e re măsură şi de
pozitul de ambalaj, şi la Centrele ¦din ra­ ; teren. Comitetul executiv al sfatului popu- , crează pe vagonul-dîntar, au realizat pla­ cu 8,12 la sută m ai multă fontă peste pre­ munca fum aliştilor.
ioane — care sint atît de necesare acum Iar .regional şi secţiunea com ercială re ­ vederile graficului.
— să fie reparate şi reocndilţionate. Din a- gională trebuie să aju te O.C.L. A p roza r nul de producţie în proporţie de 104,19 la Tocm ai pentru aceasta, în centrul preo­
ceastă cauză a tît la depozitul central, cât Hunedoara, în mod special, deoarece aci cupării fu m a liştilor stă traducerea în
s u t ă ; tovarăşii M arian Silvestru şi N e- fapte a lozincii „M a i. mult metal patriei".

vrîmceanu loan din brigada Il-a , în pro­ Cu fiecare zi ce trece, brigăzile de fur­
nal işti obţin noi şi valoroase succese în
şi la centrale de raioane mari cantităţi de există cele m ai multe greutăţi şi d e fic i­ Munca harnica a luminătorilor lupta pentru •sporirea producţiei de fontă.
legu m e şi fructe în loc să fie prelucrate se enţe. Datorită- aplicării m etod ei. maistrului so­
vietic A. Filipov, de folosire din plin a
alterează. V a trebui de asemenea să ia, măsuri de De oum ai păşit în sectorul laminoare, volum ului -util al furnalelor, precum şi o r-
întreaga hală parcă fierbe în clocotul ganiză-rii mai bune a , locului de muncă,
D e asemenea, bazîndu-se pe faptul că va* punere în aplicare a Hotărârii Consiliu­ muncii entuziaste. Cei de la cuptoarele a- pe măsură ce se subţiază trece prin alte fumalişbii din brigada prim -topitorului ,
prim i repartiţii ‘ de produse semiinidustria- lui de M in iştri privitoare La aLiberarea lo ­ dSnci supraveghează cu atenţie m enţine­ faze. Şi aşa, unul după altul, lingourile Muntean Lepăduţ, de la furnalul nr. 4, au
lizate din alte părţi, conducerea O. C. L. calurilor foste vaduri comerciale lărgind rea unei temperaturi constante pentru în­ se transform ă în b a r e ;de d ife r ite ' dim en­
A p ro za r Petroşani a n eg lija t şi ea ac'eastă a stfel reţeaua, com ercială din oraşele şi călzirea lingourilor de oţel. Blocurile în­ siuni conform com enzilor solicitate de in - elaborat in z.ilele de 9 şi 10 septem brie
problepnă. centrele muncitoreşti din cadrul, regiunii călzite sînt prinse de ghiarele lacome ale a.c. ou 24,36 la sută mai m ultă fontă faţă
noastre. m acaralelor şi transportate spre valţul I de sarcinile prevăzute în plan.
Credinţa conducerilor celor două O.C.L.- lam in oru lu i.
uri este că planul de semiimdustrialiisjare va . Conducerile organizaţiilor comerciale treprinder.ile prelucrătoare de metal. La furnalul nr. 3, locul de frunte în
...O scrişnitbră puternică, şi de sub la­ Ca să fii lam inator, nu-i lu c ru ' uşor.
fi, fără doar şi poate, îndeplinit. D a r chiar Aprozar, responsabilii de magazine, depo­ m inor sare în toate părţile o adevărată
ploaie de scântei. C e-o f i o a re ? se întreabă A ic i ţi se cere multă pricepere în arta la­
aşa fiind, ele nu trebuie să se rezum e nu­ zite, preoum şi toţi ceilalţi lucrători din cei rare nu cunosc procesul de Laminare. m inării oţelului. Acest lucru î-1 dovedesc întrecerea socialistă îl ocupă fum aliştii
m ai la plan, lăsînd surplusul să se a l­ sectorul com erţului cu legum e şi fructe, N im ic deosebit. Blocul de oţel se află în zi de zi laminatorid din •schim burile con­ din brigăzile prim -topltorllor Uţiu A lexan ­
tereze. sînt datori să lupte continuu pentru asi­ prim a fază, de laminare. Rînd pe rînd, duse de m aiştrii Andrăşescu Gheorghe şi dru şi Dincă loan, oare au elaborat ou
gurarea unei bune aprovizionări a popu­ T rifu loan. A p licarea în mod tem einic a
O deficienţă există şi în ce priveşte ca­ laţiei m uncitoare. E necesar să depună metodei Turtanov le-a dat posiblitatea 5,89 ia sută şi respectiv cu 9.32 le sută m&i
litatea mărfurilor. Conducerile O C X .-u ri­ ca în perioada 7-11 septem brie să -lamine­
lo r A p ro za r şi în special cea din H une­ ze cu 4 la sută mai m ult oţel decît p re v e ­
dea graficu l
doara au dat dovadă de m ultă slăbiciune toate efortu rile pentru ca belşugul , de multă fontă peste plen.

faţă de furnizori, oare de m ulte ori trim it fructe şi legum e din acest an să ajungă OŢOIU ADRIAN
corespondent
m ărfuri de proastă calitate şi fără a res­ în cele m ai bune condiţiuni în casele oa-

pecta graficul de livrare, Conform preve­ . m enilor muncii.

derilor contractuale. Din lipsa de control O rganele şi organizaţiile de partid care 0 fii pkm&Le, vUt&Kü z&ubâtoMooooooooo<xx>ooooooooo

şi îndrum are a centrelor de achiziţii, a- au sarcina îndrum ării politice a muncii

cestea achiziţionează orice, fără a ţine sea­ organ izaţiilor com erciale, trebuie să dea (tetOGOOOGGOGQG<X>6 <XX>

ma de calitate şi sortimente. atenţia necesară educării lucrătorilor din

Serviciul com ercial al O.C.L. A prozar din acest sector pentru a le oreşte simţul da­ Septembrie a venit dintr-o dată anun- zbor fără nwtor, sar şi se aliniază pen­ Plin de încredere elevul se îndreaptă M inuind cu multă siguranţă „comen­
ţîndu-se stăpîhitoarea firii şi a naturii. tru raport şi comunicări. spre instructor din nou, pentru a asculta zile", eleva execută cu pricepere tema
Hunedoara poartă o grea răspundere faţă toriei ce o au faţă de îmbunătăţirea ne­ critica zborului. Deficienţele sînt semna­ dată, aduclnd din nou odată cu ateri- ,
Peste tot oamenii muncesc cu hărnicie Porţile masive ale hangarului scîrţîie late de elevi apoi de instructor. Conclu­ zarea şi liniştea pentru cei de jos. Tema
de deficienţele existente aci, deoarece a contenită a aprovizionării şi deservirii: de albine. In fur, mai ales, munca ţi se prelung şi „zece flăcăi" prind în braţele zia trasă umple de bucurie inima tînă- a fost executată tn bune condiţiuni
pare mai încordată. Aici, colectiviştii din lor vînjoase „păsările“ cu care astăzi rului zburător. „Zborul.a fost bun". Faţa
lip sit de sprijin depozitul şi centrele ad­ populaţiei, condiţie im portantă în realiza­ Sîntandrei, dincolo întovărăşiţii din Sîn- vor executa tema de zbor. „Cărucioarele* elevului Codoban radiază fericire. Inima
tuhalm, alături, ţăranii muncitori din aleargă vesel spre locul indicat pentru lui de viitor „şoim“ al patriei bate mai
m inistrative, ocupîndu-se în m od îngust, rea politicii partidului şi guvernului, d é Şeuleşti, toţi se grăbesc cu strînsul re­ „lansare". în. timp ce remorcat de ace­ puternic. Şi motivul de altfel e „tare", A lt elev ia locul celui care a terminat
coltei pentru că „iarna bate la uşă". '¦ laşi autocamion, „mosorul“ este transpor­ doar a executat cel mai bun „salt" in a- şt rînd pe rînd toţi trec la mânuirea apa- .
numai de o serie de problem e aşa zise ridicare a nivelului de trai, m aterial şi oul-’ tat la locul dinainte fixat de comandant. ceastă zi.. ratelor înscriind fiecare în carnetul per­
sonal o nouă pagină a m uncii prestată
mam, neglijând pe - altele, dovadă a unei tunai', al oam enilor muncii. — „Tovarăşi elevi, azi vom executa ur­ Urmează apoi Crăciun, Marcu, Tatay, in ăupă-amiaza acestei frumoase zile de
mătoarea temă...” „Şi cuvintele instructo­ Baţai, Miu-eşan şi lista este continuată.
Pregătiri pentru însămînţări la G.A.S. ...E ora 4 după masă. Pe aerodromul rului Balo Ladislau liniştite şi clare se Aparatele cu care se lucrează sint trans­ septembrie.
Apoldul de Sus de-la Şeuleşti la ora aceasta e încă li­ întipăresc în mintea fiecărui elev. portate pe cărucioare cu regularitate la
nişte. •Privind în jurul tău vezi că „pă­ locul de „decolare". O motocicletă alear­ Um brele inserării se lasă pe nesimţite
sările" cu aripi uriaşe îşi aşteaptă stă- Urmărind cu atenţie faza demonstrată gă neobosită pe întinsul aerodromului a-
pînitorii. practic de instructor, fiecare din elevii ducînd după ea un „şarpe" enorm, care învăluind în hlamida cenuşie pămînt şl.
aceştia este hotărit să execute în cele clanşat apoi la planor îl va ridica sus
Muncitorii gospodăriei agricole - de stat T ot în această gospodărie, s-au exeou-, Iţi apar în gînd fapte şi vremuri. Ţi-a- mai bune condiţiuni tema. înscriind un spre înălţimile albastre. oameni. .<
din comuna A poldu l de Sus, radonul S e­ tat reparaţii la maşinile pentru semănat duci aminte de îndrăzneţul Dedal şi fiul nou succes în ramura sportivă pe care o
beş, au obţinut în acest an- o producţie punîndu-se toate în stare de funcţionare său Icar, — care punîndu-şi aripi de îndrăgesc atît de mult. La un moment dat inimile se strtng Un semnal luminos de culoare roşie¦
m edie de grîu de 2.300 kg. La hectar. şi pregătimdu-se d o u ă ,cupluri a, oîte trai ceară s-au avîntat în zbor pentru a scăpa mai cu putere. Chiar şi tovarăşul coman­ cheamă pe viito rii p iloţi la hangararea a-
semănători, oare vor fi acţionate numai de de tirania Minotaurului înfricoşător. în ­ — „Tovarăşe instructor, sînt elevul dant parcă are emoţii. E doar explica­ paratelor. Oarecum cu tristeţe în su fet.
Conducerea gospodăriei, a h o tă r it. ca un tractor. drăzneala lui Icar de a urca mai sus Codoban Petru, permiteţi urcarea în fiindcă tim pul s-a scurs attt de repede,
pentru anul v iito r şă- mărească- suprafaţa spre soare, a fost însă aspru pedepsită planor". b il; o elevă din şcoală va trece la exe­ elevii şi instructorii lor se îndreaptă
cu ltivată cu grîu pînă. la 150 ha. In m o- • L a centrul de condiţionarea seminţelor,'; dé .„stăpînii pămîntului", dar mai mult spre hangarul care primeşte „păsările"
. mântui de faţă, tractoriştii d e -la această s-a curăţat pînă acum o cantitate de 55.150 de lipsa de pricepere a omului. Gîndu- — Şi instructorul după ce se convinge cutarea temei. Cu faţa bronzată de soare spre a se odihni o noapte, p en tru ' ca a
gospodărie au executat arături pentru în - kg. sămânţă care urm ează să fie însămân­ rile în avalanşe te duc pe urma păsări­ că elevul şi-a însuşit tema teoretic, a- doua zi să salte vesele sub comenzile ho-
sam înţărî p e o suprafaţă de, 1.59. ha, supra­ ţată în toamna aceasta/ lor zburătoare aşa cum au dus altădată probă urcarea pentru tema practică. tărlte ale oamenilor.
faţă care în acest an a fost cultivată ou pe Traían Vuia, Aurel Vlaicu sau pe pă­
culturi trifo lie re şi furajere.- L a această Datorită respectării întocmai a regulilor rintele aviaţiei ruse, N, E. Jukovski. Co­ Ochii instructorului David Francisc Din aprecierea m uncii, făcută de to ­
muncă, s-au evidenţiat tractoriştii Lupean agrotehnice, muncitorii din această gos­ pleşit', de ingeniozitatea primelor încer­ care azi e „mosorist" au desluşit clar varăşul Corabian Gheorghe, comandantul
loan, M untean Nicolae, VLad Gheorghe, şi cări admiri progresul tehnicii noi cu a- semnalul de la plecare şi, urmărind a-
alţii, care au depăşit norm ele de ludnu zil­ podărie, v o r reuşi şi La anul v iito r să ob­ jutorul căreia omul devine stăpînitorul tent fiecare mişcare a „păsării", dirijează cu păru-n yînt, purtind, cu mindrie cos­ şcolii, la sfîrşitul zilei, reiese că dorinţa
nic cu 20-25 la sută. . • zborul elevului prin „cablu". Cei rămaşi tumul de zburător se îndreaptă spre a- de a-şi însuşi m ai bine' cunnştinţele, do­
ţină recolte bogate de grîu la hectar. jos urmăresc şi ei zborul aparatului parat. Mina apucă sigură manşa. Co­ rinţa de ' a deveni -zburător de nădejde
„Icar 134", pentru că din fiecare zbor pot manda a fost dată şi „Icarul" a început pentru patria noastră dragă este to t mai
ZAH ARIA AVRAM trage învăţăminte de nepreţuit în pre­ să „alerge" pe sol, ca după 20-30 m. să mare.
gătirea lor de fiecare zi. ia înălţime.
Construiesc pătule pentru porumb aerului.-¦¦¦¦•"• - - ... ...In urma-maşinii' care-duce elenii spre
După ce aparatul a fost urcat la înăl­ Intre cer şi pămînt vîntul iţ i mingăie Deva, un cîntec se înalţă spre zări E
...La început sé aude, un duduit surd de ţimea stabilită, „pilotul" declanşează şi cîntecul iubit al aviatorilor, care, din
„ îndulceşte", apoi printr-o manevră bună
- Recolta de porum b din anul acetvia se de numeroase pătule cu capaoiitate în tr e - motor, apoi tot mai puternic străpunge li­ aduce aparatul la sol.
enunţă deosebit de frum oasă.' In' vederea 5-10 vagoane fiecare- In îritreg' raionul,
recoltării şi depozitării ' în în tregim e a gospodăriile Colective v o r ¦term ina în cu­ niştea şi reuşeşti să desluşeşti şi o melo­ faţa treeîndu-ţi pe lingă urechi un etnf depărtare, cu aripile „păsării" de oţel.
acestei bogăţii, gospodăriile Colective din rând construirea unor pătule cu o rapa­
raionul Sebeş au început că s e ’pregătească citate totală de 100 vagoane. N u m a i' iâ die. care acompaniază duduitul motoru­ al muncii înfrăţite pe care o depune fie ­ fac semn Iubitei tncredinţtnd-o că tot

cu multă grijă. P e lin gă' revizu irea ca­ lu i. Pe aerodrom..şi-a făcut apariţia un. care pentru ca intr-adevăr să devină un atît de dragă le este ca şi munca ce o

re lo r şi a celorlalte unelte necesare recol­ gospodăria colectivă din Daia Roroînă, pă- autocamion din care, la comanda instruc­ constructor al vieţii noi, înarmat eu cu­ au,-ca şi patria, pe-care o iubesc.

tării, colectiviştii au .început- construirea tţilu! ce va fi.g a ta peste- câteva zile va a- torului David Francisc, elevii şcolii dé noştinţe multilaterale. Y i ţ, • ** • N. CAZAN

r . • •V . ; - ... ;A. • • ‘: "

vea o rapacitate de- 100 -tep e, • .

• i -•.

rr ( 1r I