Page 22 - 1955-09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Wr 514

Mai multă grijă pentru — împreună, pe căi luminoase— = Pe marginea
întreţinerea oraşului Simeria
i I.iirărsfor de toamnă de eitre S.M.T; De cele mai multe ori cînd pleci spre simte peste vară, comuna freamătă în- corespondentelor primite
In anii ce s-au scurs de la instaurarea
(puterii populare, satul Sim eria a devenit locuri pe care nu le -a i mai vizitat viorată. Echipele se refac îşi teîmprospă- A trecut prin sat caravana
un adevărat oraş. Aci, ca peste tot în pa­ cinematografică
Convorbire cu iov» OSaru Sabin, directorul S.MLT. OrsşSie tria nastră, a u avu t loc' tran sform ări m a ri : niciodată păstrezi anumite rezerve în ledză forţele cu oameni noi şi încep să
s-a u clădit şi se clădesc noi locuinţe pen­ Caravana cinematografică a trecut de cu­
tru m uncitori, se ridică o nouă şcoală, ceea ce speri să găseşti. Cînd aceste spe- repete mai zeloşi ca întotdeauna. Deşi rînd prin satul Vîlcelele-Bune. Iată un fapt
s -a u înfiinţat grădiniţe pentru copii, cre- mărunt care ni se pare că nu spune prea mult.
Auu Început lucrările ¦pentru însămînţŞrile tibilul şi materialul necesar, se cerea de şe, s-au m ărit şi s -a u modernizat atelie­ ranţe îţi sînt întrecute, bucuria e cu atît muncile nu s-au terminat, oamenii se Se precipită în ultimii ani atîtea lucruri noi,
asemenea o bună organizare. De aceea, noi rele C.F.R. deosebite, încît unele îşi pierd din semnifi­
i;b‘oaatmnnnăă!. Dacă vor fi gata lY timp şi în am luat măsurile necesare pentru ca brigă­ mai mare. simt parcă mai puţin obosiţi şl cu un caţie in valoarea altora mai recente. Proce­
zile să fie aprovizionate pe raioane de Spre deosebire de aceste realizări, la Si­ sul este continuu, un fapt ia locul altuia
ndifiuni bune, recolta anului viitor va ii tractoare rutiere. Pentru raioanele Hunedoara m eria m ai sânt însă şi unele lu cru ri ce De fapt, locurile regiunii noastre sînt fel de înfrigurare viaţa începe să vibre- şi fiecare îşi. pierde din importantă pe mă­
igurată. Acest lucîu depinde în mare mă- şi Orăşlie, rutierele sînl în bunăstare, iar trebuiesc îndreptate. Astfel, străzii© şi pia­ sură ce se învecheşte.
ră şW ««fe lo l*c tlm v o r'm u n ci.SrM.T.-urile cele pentru raioanele Ilia şi Haţeg 90 la ţa din Simeria au. un aspect urît. P e bună pline de pitoresc, oamenii sînt harnici ze puternic la cămin. Şi cine ştie dacă a-
n regiunea noastră, de felul cum s-3U sută sînt reparate. dreptate cetăţenii î s în treabă de ce stră­ Ce poate să însemneze pentru tine citito­
egătit şi cum şi-au organizat munca. In zile nu sînt m aturate şi dadă se întâm­ şi aspiraţia spre o viaţă mai bună. ce-i ceastă poftă de a face lucruri frumoase,, rule de la oraş, faptul că ai vizionat un
;est sens, r^acţla^ziaralu i^o striP a adre- plă să fie totuşi măturate, asta aşa, La film ? Este ceva firesc, ceva de care te poţi
„zile m ari“, de ce gunoiul rămâne neridi- însufleţeşte este concretizată în lupta de ce se redeşteaptă aşa deodată, nu este bucura în orice moment doreşti. Pentru sa­
cat multă vrem e după aceea ? Lucrurile tele noastre faptul că a trecut o caravană
stau însă şl m ai prost cu piaţa oare func- zi cu zi a fiecăruia. E firesc să fi cuprins rezultatul bucuriei ce umple sufletele oa- cinematografică pe acolo că oamenii au avut
ţibnsază în tr-o stradă îngustă şi are doar posibilitatea să vizioneze un film. mai păs­
două chioşcuri şi câteva mese stricate unde de îneîntare atunci cînd ai prilejul să le menilor harnici, toamna „cînd se număs trează încă semnificaţia de mic eveniment.
producătorii îşi desfac produsele, iar după
plecarea acestora piaţa nu se curăţă, Ceea cunoşti această luptă, să l&ciinoştl şi v i- ră bobocii". - ...A sosit devreme caravana în sat. Cîn-
ce face ca aceasta să capete un aspect lecele transmise cu ajutorul difuzorului au
t citeva întrebări tovarăşului? OI^r*i Săbiri, 3 De asemenea pentru îmbunătăţirea condi- urît. sele ce se transformă în adevăruri în A înveselit satul ziua întreagă. Din cînd în
cînd ele erau întrerupte şi o voce puternică
rectorul _s t e n i i , . de ..maşini ş ^ a c t o a r e (iilor de trai a tractoriştilor, acolo unde - A r fi timpul ca comitetul executiv al fiecare ceas. Intr-una din serile trecute... răsuna pînă departe: „Atenţiune, atenţiune,
sfatului popular să folosească bugetul a - azi în satul dumneavoastră va rula filmul
n Oraţie. brigăzile lucrează compact, am organizat Icoat în scopul întreţinerii oraşului, -cât şl Locul şi oamenii ...la cămin, echipa de teatru romîneas- polonez „Omul cu 1.000 de feţe"...
ÎN T R E B A R E Ctini‘ y-aţi •pregătit pentru deschiderea de bucătării de campanie. Ast- resursele locale pentru a schimba starea că s-a întîlnit să discute piesa pe care
icrarlle de toamnă ? fel de bucătării am deschis în comunele de lucruri existentă. Peste 120 de cetăţeni au vizionat In sea­
ra aceea filmul. Figura eroului principal —•
R Ă S P U N S : Avînd la bază experienţa ani- Sîntandrci, Băcia, Rîu-Bărbat şi altele. In oraşul Sim eria restaurantele şi bo­ Comuna Apoldul ,de Sus este orîndu- vor s-o pună în scena în toamna aceas­ luptător neînfricat împotriva fascismului —
ir .trecuţi,-în. staţiunea noastră,. încă pe Aceste măsuri, vor duce cu siguranţă la degile existente nu p ar să se fi integrat ită de 6 parte şi de alta a şoselei ce duce ta. Este piesa „Lupii şi oile“ de A.N. va rămîne pentru multă vreme trează in
rapid •recoHarilor de vară s-a dus o-intensă în noua form ă de ccn>erţ — comerţul de spre Sibiu, pe o lungime destul de res­ Ostrovski. Au fost tineri mulţi, dintre amintirea spectatorilor.
luncă;de-pregătire. Atelierele,deifierărie şi îndeplinirea planului nu numai pe campa­ stat. In ele s-au cuibărit elemente afaceris­ pectabilă. Casele posedă acea notă deo­ care unii vechi’prieteni ai căminului cum
nie dar şi anual. te care vor să continue pe mai departe sebită pe care o găseşti în multe părţi sînt Iridon Ioan, Han Nicolae şi Iridon Prin sat a trecut' o caravană cinemato­
îm bogăţirea lor personală. Deservirea ci­ ale Ardealului, locuite de saşi. Locuitorii D. Ioan. Printre ei sînt şi unii care abia grafică care a dat posibilitate oamenilor
trungărie au reparat cormanele mari, gra- , ÎN T R E B A R E : Colectivul staţiunii cu­ vilizată şi cinstită a consumatorilor, între­ sînt saşi şi rom îni care-şl duc viaţa îm ­ acum vor să-şl încerce talentul. Toţi au să vizioneze un film. Nu numai atît. Ea a
ele cu colţ, grapele.stelate-şi semănătorile, noaşte planul? Care sînt metodele ce le ţinerea şi curăţenia localurilor, nu sînt lu­ preună de cîteva sute de ani. Cu şcoala ascultat cu multă atenţie piesa şi entu­ dat posibilitate oamenilor să întoarcă o nouă
şa încît, noi, la5 1 septembrie am fost gata folosiţi pentru îndeplinirea planului şi cum cruri care preocupă p e aceşti oameni. Pe şi biserica lor fiecare, cu obiceiurile care ziasmul a fost general. Deşi este destul filă din cartea mare a istoriei popoarelor
cntqi a--începe lucrările de toamnă. urmăriţi rezultatele ? ei îi preodupă feilul cum să ciupească gra ­ diferă, au avut totuşi şi au multe nă­ de grea au cu toţii convingerea că nu 0 fila pe care a fost înscrisă lupta g lo r i-'
m aj, introducerea apei în băutură şi a l­ dejdi comune şi în împrejurări grele au se vor da bătuţi, convingere ce le-o întă­ oasă a poporului polonez împotriva fascis­
O.: importanţă mare în desfăşurarea lucră- R Ă S P U N S : Cunoaşterea sarcinilor de plan tele d e acest fel. Este cunoscut cazul os­ fost cel mai adesea înfrăţiţi. In ultima reşte şi faptul că printre el sînt unii „ar­ mului şi din acest noian de fapte şl oa­
ilor de toamnă, o are buna funcţionare a de către toţi muncitorii este una din condi­ pătarului Loher de la restaurantul coope­ vreme de cînd au gospodărie colectivă şi tişti cu experienţă". . meni, luminoasă s-a desprins figura unuia
Rotoarelor. In ceastă privinţă noi am orga- ţiile de seamă care duce la îndeplinirea pla­ rativei „V asile R oaită“ nr. 2, oare în ziua gospodărie de stat, munca aceasta co­ dinţre nenumăraţii eroi ai acelor vremuri
lizat revizia tuturor , motoarelor. Revizia nului. De acest lucru ne-am dat seama încă d e 4 iunie a.c. a introdus 200 gr. a p ă în - mună i-a apropiat şi mai mult. Au în­ Echipa de teatru germană nu s-a de­ ce n-au apus de mult şl a pătruns adînc în
l-a-făcut de către mecanicii de sector aju- din primul an al înfiinţării S.M.T.-ului. De tr-o sticlă de votoă, fapt în urm a căruia văţat şi învaţă unii de la alţii, s-au aju­ cis încă asupra piesei şi nerăbdarea Mă­ sufletul oamenilor.
aţi- de şefii brigăzilor şi de tractorişti. aceea noi, pe la sfîrşitul lunii august, am a fost înlăturat din serviciu. N u se ştie tat şi se ajută unii pe alţii, îşi făuresc riei Wagncr şî a lui Sonnleitner Martin
\colo unde au necesitat-leparaţii mai irari prelucrat cu toate brigăzile sarcinile de însă prin a cui intervenţie a fost reprim it viaţa cea nouă împreună şi tot împreună nu mai cunoaşte margini. Nu vor să In noul an şcolar
(la* brigăzile ¦d.n raioanele Hunedoara şi plan ce le avem pentru campania actuală, se bucură de tot ceea ce se realizează piardă prea mult timp pentru că de obi­
Drăştie)- s-au deplasat cele două ateliere stabilind sarcina fiecărui tractor în parte. In cele două restaurante s-au form at fa - pe urma acestei lupte îngemănate. cei, cele două echipe, dau spectacole îm ­ Şcoala din comuna Jina a trăit şi ea Ia
mobile •care ne-au fost puse la dispoziţie. La prelucrarea planului, am făcut cunoscut milduţe de nedespărţit. Gestionarii sânt preună. 1 septembrie acelaşi eveniment ca şi cele­
şi. faptul că în campania de vară, planul foşti proprietari de restaurante care au lalte şco li: deschiderea noului an. In acest
La revizuirea'făcută, motoarele, care din n-a fost realizat decît în proporţie de 57,76 drept personal m em bri ai familiei. Aşa Dar viaţa acestor oameni nu se reduce Şi cînd te gîndeşti că echipele de dan- scop s-au făcut din timp pregătirile nece­
punct de vedere tehnic nu dădeau rezultate, la sută. Cu această ocazie ne-am angajat de pildă, la acelaşi restaurant, gestionarul sare. Şcoala a fost curăţită, asigurată cu
precum şi motoarele care şi-au îndeplinit să depăşim sarcinile planului pe campania G rigore Croitoru a r e în servici pe cum na­ numai la muncă. In zilele de sărbătoare suri şi corul şi-au reluat repetiţiile de mobilierul necesar şi de asemenea cu com­
sarfcfna de hantri, au fost înlocuite cu mo de toamnă', aşa încît la sfîrşitul anului să tul său, îl m ai ajută şi soţia, iar ca ospă­ bustibil. Pentru asigurarea şcolarizării tutu­
(oare "de schimb pe care staţiunea- s-a în­ îndeplinim şi chiar să depăşim sarcinile tar, un om cu care se înţelege de minune. sau în serile de iarnă, căminul cultural multă vreme... . ror copiilor cît şi pentru asigurarea bazei
grijii 'dfn timp să le ’aducă. M ai avem oriei Dacă vreun cetăţean are curajul să a- materiale a şcolii, întreţinerea unei strînse
motoare de schimb. Acestea vor înlocui c o ­ planului, anual. tragă atenţia gestionarilor asupra felului îi primeşte deopotrivă de prietenos să pe­ Dar nici echipele de teatru nu vor ră- legături cu părinţii a jucat un rol de sea-
toarele 'care-şi vor îndeplini sarcina de Peritrii aceasta, în afară de măsurile luate cum este deservit, aceştia au atitudini n e- treacă. Cîte seri de neuitat n-a trăit a- mîne în urmă, sînt sigură de acest lu­ mă.
hantri în timpul campaniei sau acelea care coraspunzătoare, huliganice. Gestionarul cest cămin ? El constituie casa comună cru pentru că am încredere în ceea ce
n u ' dau'randament. pînă acum, noi vom aplica metoda sovietică de la restaurantul „V asile Roadtă“ nr. 1, pentru toţi locuitorii Apoldului de Sus m i-a spus tovarăşa Florica Trifan ,care, De acum procesul de învăţămînt se des­
Ivăn Buneev (graficul orar) la opt trac­ cînd îi vine un vin de calitate îl vinde „pe şi în fiecare seară un grup mai nume­ s? ocupă de această problemă. Tovară­ făşoară în mod normal. Şcoala are asi­
Asigurarea combustibilului a fost de ase toare şi vom antrena tot colectivul în în­ s p r i n c e a n ă “.. ros sau mai puţin numeros de tineri îşi şul Fizi Carol, care este dirijorul co­ gurat un număr suficient de cadre didactice,
menea unul din punctele principale pentru trecerea -socialistă, aşa cum am făcut în dau întîlnire aci pentru diverse acţiuni. rului, îşi exprimă şi el convingerea cu iar cei mici s-au obişnuit cu noul fel de
pregătirea campaniei de toamnă. In pre­ campania de primăvară cînd am realizat Organelor de control ale statului le re­ viaţă, pe cînd cei mari au loată grija să li
zent noi avem în staţiune tot combustibilul planul în proporţie de 196 la sută. Formaţiile artistice... privire la lucrurile frumoase care vor se acorde importanţa cuvenită şi luptă din
necesar lucrărilor de toamnă. Astfel pregă- vine sarcina de a veghea ca în comerţul prinde în curînd viaţă. răsputeri să devină cît mai familiarizaţi cu
. tiţj,. .staţiitnea noastră, l a ; l septembrie, a Urmărirea rezultatelor întrecerii, se va şcoala — doar sînt vechi. Numai manuale­
început campania dq^ toamnă. face zilnic, iar din zece în zece zile comi­ de stat muncitorii să albe o atitudine'co­ ...de pe lîngă căminul cultural „Horea" ? le mai păstrează taine multe pentru toţi
tetul sindical, sprijinit de organizaţia de
respunzătoare şi celor necinstiţi să li se din Apoldul de Sus sînt numeroase : două Căminul are un director nou în tova­

aplice legile în vigoare. echipe de dansuri (germană şi romînă), răşul Olteanu Ioan. Pare a fi un om

un cor m ixt (saşi şi romîni) o fanfară, o cu multă dragoste pentru această mun­

brigadă artistică de agitaţie, două echi­ că. Oamenii au foarte multă încredere

ÎN T R E B A R E : Ce măsuri aţi luat în ve­ bază, va edita o foaie volantă prin care pe de teatru.- în el şi de aceea nu li se pare că anti­

derea* îndeplinirii planului ? vom face cunoscute rezultatele întrecerii, Animatorii acestor formaţii artistice cipează cu prea mare uşurinţă anumite
metodele bune şi lipsurile ce se. manifestă.
R Ă S P U N S : Ih această problemă am avut \ sînt învăţătorii âin comună, atît cei de rezultate şi acţiuni. Anul trecut formaţiile
mult de lucru. Lipsurile din anii trecuţi se In felul acesta fiind pregătiţi şi organi­
cereau sa fie înlăturate. Se întîmpla îna­ zaţi, sîntem siguri că vom reuşi să facem la şcoala germană cît şi cei de la 'şcoala lor artistice au avut ieşiri la Gîrbova,
inte, ca unele brigăzi după ce terminau su­ lucrări de calitate şi la timp, asigurînd ast­
prafaţa repartizată, să stea o zi sau două fel recolta anului viitor," în unităţile ce le rom.înească, iar realizările pe care le Dobîrca şi alte sate. Anul acesta speră
pînă se stabilea uncie să' meargă. Acum deservim.
obţin în această muncp sînt din cele ¦să plece din nou şi să prezinte progra­

mai frumoase. me mai de calitate.

însă, acest lucru nu se Va mai întîmpla. NO TA RED ACŢIEI: In răspunsurile date de Vara, activitatea acestor formaţii e ...Şi acolo unde există entuziasm şi
mai săracă. M ulţi dintre învăţători îşi dragoste de muncă, secondate de o armo­
Aceasta, pentru că noi am întocmit itine- tovarăşul Olaru Sabin, se'reflectă grija pe petrec concediul în aceste luni, iar artiş- nie perfectă între două naţionalităţi ce
tii-amatori sînt furaţi de o mulţime de au aceleaşi năzuinţe, există şi o reală
rariile de lucru, am emis ordine decadale care a avut'-o colectivul de conducere al treburi şi căminul tînjeşte de dorul se­ garanţie că se vor realiza lucruri minu­
rilor cînd oaspeţii erau nelipsiţi şi-l în­ nate răsplătite de un bine meritat suc­
şi fiecare brigadă cunoaşte dinainte locul staţiunii de maşini şi tractoare din Orăştie
pe.n..t.r.u. pregătirea lucrărilor de toamnă. Fe- ces.
unde va munci. ri -#?. veseleau pînă noaptea tîrzlu.

Tot diiihlpsiţflle tan tfih îiibr itie& te noi Iul în care a fost organizată munca în acest Spre toamnă, după moleşala ce se re- S IL V IA SIM ŢEA
am văzut că organizarea „brigăzilor nu este S.M.T... trebuie să constituie exemplu pen-

hună. In raioane ciT suprafaţă' mare, aveam tru_ S,M,X--uriIe din Alba-Iulla şl Miercurea, deopotrivă. Şi oricît s-ar strădui fiecare
dintre elevi să-şi stăpînească curiozitatea,
tractoare puţine, .iar în cele cu suprafaţă Se_j**om andS de asemenea, ca pe timpul împotriva manifestărilor huliganice pe terenurile de sport cărţile au fost răsfoite, pînă acum de nenu­
mică,.,aveam tractoare mai, multe. De aceea campaniei, atelierele m o b ile 's ă 'fi înzestrate '
am «făcut o restructurare a brigăzilor, ţi- cu toate cele necesare şi să se deplaseze Veştile care sosesc din regiune după des­ a fost sportivă; la celelalte, concluziile nu fel este şî Nemeş Francisc de la „Flamura mărate ori. Dar tainele rămîn taine şi nu
nînd seamă de suprafaţa ce o. au .de lucrat. fără' întîrziere acolo unde brigăzile au ne­
De exemplu; în raionul Hunedoara aveam voie să facă reparaţii. făşurarea concursurilor sau a campionate­ sînt de Toc îmbucurătoare. Vei găsi la jocul roşie" Lupeni. pot fi dezlegate aşa, la voia întîmplării. Fie­

lor la diferite discipline sportive, lasă să „Metalul“ Brad — „Locomotiva“ Alba (4-1), Aceasta fiind atitudinea acestor jucători care la vremea ei.

trei brigăzi a patru tractoare iar teren era In afară de cele arătate în răspunsuri, se întrevadă că în unele colective sportive că jucătorii colectivelor vorbesc prea mult pe de fotbal care se pretind „de clasă înaltă", Şi învăţătorii explică cu grijă şi cU mul­
tot atît cît era în raionul Haţeg, unde a- muncitorii staţiunilor mai au datoria să mai dăinue încă nepăsarea faţă de munca teren; la jocul „Flamura roşie“ Alba-„Pro- tă răbdare un lucru care pînă ieri era de
educativă pe care antrenorii şi colectivele gresul“ Deva ( l r i ) , că jucătorii sînt g ălă­ care poate fi atitudinea publicului spectator? neînţeles. U n ajutor preţios la îndemîna-
sportive trebuie s-o desfăşoare pentru a im­ gioşi, că o parte din publicul nesportiv în­ profesoruluî pentru realizarea acestui fapt
veam -nUmai două. brigăzi. Pentru campa­ ducă munca de lămurire pentru însămînţarea prima jucătorilor o linie justă pe terenu­ deamnă jucătorii la acte huliganice (lovirea Nervozitatea care se manifestă pe terenul de este materialul didactic care şi el a fost a*
nia ‘aceasta, am trecut două tractoare din unei suprafeţe cît mai mari după metoda rile de sport şi chiar în viaţa lor particulară. adversarului, înjurii, etc). 'M a i grav, este sigurat într-o mare măsură.
Hunedoara în Haţeg, rămînînd în fiecare însămînţării în rînduri încrucişate. că în unele situaţii jucătorii protestează joc dă naştere la ieşiri cu totul inadmisibi­
raion cîte două brigăzi a cinci tractoare. Este îndeobşte cunoscut că subiectivismul nejustificat la deciziile arbitrilor, refuză exe­ Şi iată că feciorii ciobanilor de la Jina
Prin aceasta am redus numărul brigăzilor Să lucrăm pămîntul la timpul potrivit şi în aprecierea diferitelor faze de joc carac­ cutarea unor sancţiuni date pentru lipsă de le atît din partea jucătorilor cît şl a spec­ care pînă mal ieri nu cunoşteau slova şi-şi
cu una, echilibrînd totodată forţele de mun­ după cele mai înaintate metode 1 Iată sar­ terizează publicul spectator, aceasta în disciplină, de către arbitru, aşa cum s-a în- explicau .lucrurile aşa după cum spunea
că, faţă de teren. cina de seamă a muncitorilor din S.M.T.- funcţie de localitatea şi echipele care-şi tîmplat la jocul disputat între echipele „Lo­ tatorilor. tradiţia din bătrîni, învaţă azi carte, învaţă
dispută întîietatea. comotiva" Simeria — „Flamura roşie" Lu- să cunoască viaţa aşa cum este ea de fapt
pem (3-3). Menţiunea foii de arbitraj arată Publicul spectator obiectiv din regiunea şi mai învaţă s-o stăpînească cunoscînd-o şi
Nu e mai puţin adevărat că modul de că unii jucători ca :Bera Cornel, Gorgan niciodată unul din ei nu va mai putea fi un
comportare a jucătorilor de fotbal în spe­ Vasile, Dincă Teodor, Herlşan Ioan de la noastră, aşteaptă joc de fotbal adevărat,
cial, este cel care determină atitüdinea pu­ colectivul sportiv „Locomotiva“ Simeria, pe
blicului spectator, la aceasta contribuind lîngă faptul ca aduc înjurii arbitrului, ne- fotbal de calitate şi comportare sportivă din
în multe cazuri şi obiectivismul sau subiec­ glijîndu-1 deciziile, devin pe terenul de
In aprovizionarea brigăzilor cu combus- uri în această campanie. tivismul în arbitraj. fotbal nu jucători de fotbal ai unei partea jucătorilor.

Răsfoind foile de arbitraj în urma etapei echipe fruntaşe, ci „vînători de picioare" şî La rîndul lor fotbaliştii noştri! să nu uite
a 20-a — de exemplu — din campionatul
începerea însărnmţărilor, nu mai regional de fotbal nu se poate să rămîi adevăraţi acrobaţi. Nici Drăgoiescu Tudor că educaţia maselor şi a jucătorilor nu se
trebuie amînată mulţumit de însemnările făcute pe margi­
nea desfăşurării jocurilor de către arbitrii. de la colectivul Constructorul Hunedoara face doar teoretic şi că fiecare din el tre­

Din cele 6 meciuri disputate, la unul sin­ nu are atitudine care să-l deosebească de buie să constituie un exemplu viu pentru
gur (Metalul Călan-Minerul Lonea 3— 0)
găseşti menţiunea că organizarea a fost aceea a unui profesionist care caută cu cel care ÎI privesc. înfrînt.
bună şi atitudinea publicului şi jucătorilor
„orice preţ" să-şî menţină valoarea.. L a In munca de pregătire sportivă cît şi în M U N T E A N U V IO R E I. şi
BOGDANEL PAVEL
cea de educaţie pe care o fac sportivilor,
In acest ari, oamenii m uncii din agricu l­ N eglijen ţă în această privinţă se observă
antrenorii şt colectivele sportive, trebuie să
tură, datorită aplicării regulilor agroteh­ şi din partea tehnicianului Florea F lorin
aibe în vedere exemplul minunat pe cate
nic©, au* reuşit', să îndeplinească sarainile. de la punctul agricol, care pe lângă faptu l In atenţia cititorilor
ni-1 oferă sportivii sovietici. Disciplina spor­
trasate de partid şi guvern, obţinând la că nu a îndrumat îndeaproape ţăranii Abonaţi-vă la ziarelo şl revistele sovie­
tivă să devină un fapt care să deosebească tice pe an u l 1956.
hectar, recolte bogate la culturile însămân­ muncitori să-şi exeouite arături pentru Sn-
ţate :cu griu,_ orz, şi secară. M u lţi dintre . sămînţăîu, nu a depus nici un interes total sportivul de tip nou de „sportivul" Abonam ente se primesc la toate oficiile
poştale, factorii poştali şi difuronii volun­
ei la aceste culturi a u depăşit produc­ pentru ca cele cinci centre de curăţat se­ care mal păstrează încă mentalitatea nesă­ tari din întreprinderi şi instituţii.

ţia m edie de 2.000 kg. la hectar. Aceste minţe să intre în funcţiune. P e lin gă cele nătoasă, putredă a sportului din vechile re­

recolte bogalfce, au vdoved.it tu tu ro r celor arătate, la sfatul p opular Sarmâsegetuza gimuri.

ce muncesc în agricultură, oît de^^mpor- nu se a flă întocmit nici un plan de m un­ A L. C.

tanit este -să execuţi* însănvînţările ^La ^tdm- că;. în .ved erea felului cum trebuie să se

pul potrivit, să adm inistrezi pe su pra- desfăşoare cam pania d e însăm înţări de

ţâţele^ însămânţate îngrăşăm inte naturale toamnă, ia r centrele de reparat m aşini şi Tocarea şi însilozarea s-a execu­
tat separat, adică, stiuleţii deoparte,
şi chimice, să âlegi şi sa' tratezi seminţele unelte agricole, n u sînt înzestrate cu m a­ Demonstraţii practice P en tru însilozarea separată

pe care l e ‘însămânţezi. terial feros şi cărbuni pentru a începe re­ Ca urmare a demonstraţiei practice iar tulpinile şi frunzele de altă parte.
de rnsilozare separată a porumbului,
Pentru acest lucru, începerea campaniei pararea uneltelor. făcută de specialiştii sovietici care a porum bului P e măsură ce gropile se unjpleau cu
ne vizitează ţara, în regiunea noastră
de însanunţării de toamna trebuie consi­ Situaţie asem ănătoare se află şi în co­ au fost organizate zilele acestea nu­ porumb tocat, se bătătoreau bine. Insi-
meroase întîlniri între participanţii la lozarea a fost executată fără întreru­
derată oa şi începută. Se ştie că, culturile m unele Olopotiva şi Toteşti (preşedinţi demonstraţia de la Iclod — regiunea pere pînă la umplerea completă a u-
Cluj — şi oameni ai ogoarelor din di­
prăşitoare, după dare se însămânţează în Calotă Loghin şi Danciu Cornel). A ic i pe dintele statului popular raional şi in­ murirea pe deplin a unor probleme le­ nei gropi. După aceea, gropile au fost
ferite raioane. ginerul Manughevici Emanoil. gate de construcţia silozurilor şi de astupate bine ca să nu poală pătrunde
m ajoritatea cazurilor culturile de păicase, lîngă faiptul că a u fost neglijate executa­ folosirea porumbului însilozat în hra­ aerul, iar acoperişul gropilor a fost
Demonstraţia practică de la Aurel na animalelor. Discuţiile ce s-au por­ făcut bombat la m ijloc pentru ca apa
datorită tim pului răcoros se a flă încă în rea arătu rilor pentru însăm înţări şi cele­ Vlaicu s-a bucurat de multă atenţie de l.a ploi să nu pătrundă în siloz şi să
din partea celor prezenţi. Mulţi dintre nit după demonstraţia practică, au a-
vegetaţie.' Tim pul pentru a începe însă- lalte pregătiri pentru'“începerea cam pani­ ei şi-au manifestat hotărîrea de a pu­ rătat mulţumirea celor prezenţi faţă

mânţările de toamna, este înaintat. A ră tu ­ ei, n u s -a dat atenţie nici transportării

rile de însăm înţări trebuie executate cît bălegarului la cîmp. Cantităţile d e b ă le ­

m ai'repede pe terenurile care aii fost în- gar transportate la oîmp sînt foarte reduse LA ORĂŞTIE ne în practică cele învăţate. de organizarea acestei întîlniri rod­ se scurgă repede.
Samânţate '&i Culturi tim purii ca :* grîu, faţă de num ărul de atelaje şi faţă de can­ nice, hotărîrea lor de a transmite în­ Colectiviştii din Miercurea mai au
Comitetul raional de partid, împreu­ L A SEBEŞ
orz, secară şi alte culturi prem ergătoare. tităţile d e b ă le g a r pe oare le deţin ţăra­ nă cu comitetul executiv al sfatului văţămintele primite aici şi celor ce de însilozat încă 2 vagoane de porum ^
popular raional, au organizat la în ­ In raionul Sebeş, demonstraţia prac­ n-au putut participa, precum şi dorinţa
In raionul Haţeg, pînă in momentul de nii muncitori în gospodăriile lor. treprinderea de creştere şi îngrăşarea tică privind însilozarea separată a po­ de a pune în practică însilozarea se­ Ei vor proceda în acelaşi fel, adică
animalelor din satul Aurel Vlaicu, o rumbului s-a ţinut la gospodăria co­ vor recolta şi însiloza separat stiuleţii
faţă -sînt executate arătu ri pentru însă- Nici în comunele Răchiitova, Berthelot, demonstraţie practică de însilozare a lectivă din Miercurea. Ea a fost ur­ parată a porumbului. şi separat tulpinile, aşa cum a reco;
porumbului. înainte de începerea de­ mărită de un mare număr de colec­
m înţări. de toamnă, deabia pe o su pra­ Pui, Sîntăm ăria şi altele, nu s -a accentuat monstraţiei, participanţii au ascultat
referatele prezentate de inginerii Oan- tivişti, muncitori şi tehnicieni din
faţă d e 991 ha. In unele com une din raion, pregătirea pentru începerea finsămâîn ţă­ cea Ştefan şi Samoilescu Ioan care G.A.S. şi ţărani muncitori cu gospo­ Insilozează porumbul mandat delegaţia de specialişti sovie­
au vorbit despre avantagiile hrănirii a- dării individuale. Referatul despre în- tici.
duan sînt Sarm iseg etuza, dlopotiva, T o - rilor de toamnă. Suprafeţele de teren a ra ­ nimalelor cu porumb însilozat, despre siiozarea separată a porumbului a
însilozarea separată a porumbului şi fost prezentat de tovarăşul Lefter Ar-
teşfci şi altele, m ai dăinuie încă concep­ te pentru însăm înţări, sînt foarte mici fa ­ despre tehnica însilozării. A urpiat a- cadie, şeful secţiei agricole a sfatului In cursul lunii acesteia, în toate Lucrări pentru însilozarea separată
poi demonstraţia practică. La m argi­
ţia că .pînă- la începerea însăm înţărilor de ţă de suprafeţele de-au fost recoltate în nea celor două gropi pregătite de mai popular raional. Participanţii la de­ gospodăriile agricole colective din ra­ a porumbului au mal început şi la
înainte, tocătorile au început să arun­ monstraţie au aflat cu această oca­
toamnă, -m ai este timp. ^ acest an. ce porumbul tocat în siloz. Stiuleţii ionul Sebeş se va trece la însilozarea secţia Miercurea a gospodăriei de
erau depozitaţi într-o groapă, iar *ul- zie de progresele m ari ce s:au făcut
. In comuna Sarmisegetuza s-au făcut In general în raionul Haţeg, lucrările pinele şi frunzele în altă groapă. Gră­ în direcţia însilozării nutreţului în separată a porumbului. In cele mai stat din Apoldul de Sus. Aici Ş-a în­
mezile de stiuleţi şi tulpine scădeau Uniunea Sovietică. Ei au fost im pre­
arături pentru însămânţări numai pe o pregătitoare însămânţărilor au rămas în văzînd cu ochii. sionaţi de cele ce li s-au povestit des­ multe părţi, s-au şi luai măsuri pen­ silozat pînă acum o cantitate de trei
pre demonstraţia practică de !a Iclod,
suprafaţă - de 24 ha. E xem p lu l ţăranilor urm ă. Tim pul fiind înaintat, organele de regiunea Clui, unde specialiştii so­ tru construirea de silozuri de diferite vagoane porumb. Lucrările de însi­
vietici au arătat cum se poate însiloza
muncitori C urul Simion, O b re ja n Toma, partid şi de sbat raionale şi com unale, au ştiuteţii de porumb şi tulpinele şi ce capacităţi în raport cu numărul ani­ lozare. continuă pînă cînd cantitatea
avantaiii mari în creşterea animalelor
b b re ja n •Crăciun, M itulescu A d a m şi a sarcina de a îndrum a' şi convinge ţăranii malelor existente. In unele gospodării de siloz va fi destulă pentru furaja­

altora-oare au executat arături, nu a fost muncitori să înceapă executarea arătu­ colective, lucrările de însilozare sepa­ rea animalelor pe tot timpul iernii.

tiimax- şi de-alţi ţărani muncitori, din cau­ rilo r şi însăm inţărilor, pe locurile unde rată a porumbului au şi început. La -Ar

ză că atît comitetul executiv a l s fa tu lu i... s-au făcut recoltările tim purii şi chiar gospodăria colectivă din Miercurea, Şi în raionul Orăştie ca urmare a

popular .com unal (preşedinte .Fărcaş lo - după grîu. au fost însilozate pînă acum 20.000 demonstraţiei practice organizate la

, vean) cît şi deputaţii de circumscripţii N i- P rin tr-o intensă m uncă politică de la kg. porumb ştiuleţi şi tulpini. Practic, 1 Aurel Vlaicu, în numeroase gospodă­

.chifor, Ican, O n ica .Balint, •A le x ă Tenie, cm la om, conferinţe la căm inele culturale lucrările s-au desfăşurat în felul urmă­ rii colective au început lucrările de în ­

•‘îm preună, cu secretarii organizaţiilor de unde să se arate oare sînt avan tajele în - tor : silozare sau de construire de silozuri.

>bază Trâmbiţ-cm Măa.ase, Micşorii A rm ie săm înţărilor cu m aşinile de semănat în Cînd s-a constatat că porumbul a De exemplu, la gospodăria colectivă
După ce au urmărit felul în care aduc nutreţurile de siloz bine pregă­ ajuns în faza de coacere lapte-ceară, din Vinerea s-a însilozat 30 tone de
‘.şi alţii, n -aii intehsfîicat îndeajuns m un­ rînduri simple, dese şi încrucişate, prin trebuie să introducă stiuleţii şi tulpi- tite.

cea politică ' ltf rînduîl ţătonilor muncitori, folosirea gazetelor de perete şi prin popu ­ s-a trecut la recoltarea lui. Au fost re­ porumb, la sfatul popular al oraşului
nele în maşina de tocat, aşezarea to- Demonstraţia practică de recollare, coltaţi mai întîi ştiuleţil oare s-au Orăştie s-a însilozat 20 tone, iar în
«pentru ca tot-mai.!mulţi dintre ei şă execu­ larizarea ţăranilor, muncitori fruntaşi ai căturii în gropi şi bătătorirea ei, par­ locare şi însilozare separată a porum­ transportat imediat la tocătoarea. me­ comunele şi satele Cioara, Băcăinţi,

ţie arături*.psntru însămînţări, pe toate su- recoltelor bogate,' se va putea da un nou ticipanţii, s-au strîns din nou şi au ce­ bului a fost urmărită cu o deosebită a- canică .instalată lîngă groapa de siloz Blandiana şl Geoagiu, s-au construit
avânt lucrărilor de pregătire şi începere rut unele lămuriri. La întrebările puse . tenţie. Numeroşi participanţi (peste şi numai după aceea s-a început re­ deja gropile de siloz şi urmează să

\Lnafeţele ce le -a u avut însămânţate cu p ă - a însănynhirHc-r de toamnă.

E. SIM O N au răspuns tovarăşii D_an Ilie, preşe- 30) au pus apoi întrebări pentru lă ­ coltarea ttijjiinilor de porumb. se facă însilozarea.