Page 23 - 1955-09

Nr. 514
V I A Ţ A DE P A R T I D
Comitetul de partid în fruntea luptei pentru
îndeplinirea planului la toţi indicii
Partidul nostru cere organizaţiilor sale din conductele de aer în vederea lichidării pier­
uzine şi întreprinderi să răspundă în pri­
mul rînd de ducerea la bun sfîrşit a sarci­
nilor economice. Orice neglijare a sarcinilor
în domeniul conducerii economiei de către
organizaţiile de partid este gravă, deoarece
aceasta aduce prejudicii îndeplinirii planu-,
lui de producţie, intereselor statului, poporu­
lui. Rezultatele în muncă a oricărei organi­
zaţii de partid se măsoară cu succesele ob­
ţinute de colectivul de muncitori în dome­
niul economic. De aceea organizaţiile de
partid au datoria de a exercita rolul lor de
conducător politic la locul de muncă, folo-
sindu-se de dreptul de control asupra con­
ducerii întreprinderilor, de a organiza o
muncă susţinută educativă în rîndul munci­
torilor, pentru ca aceştia să aibă o atitu­
dine înaintată faţă de muncă şi aviUul ob­
ştesc, de a stimula tot ceea ce este nou
şl înaintat, în scopul îndeplinirii şi depă­
şirii planului de producţie la toţi indicii.
Se poate spune că, comitetul de partid
al minei Petrila, a acumulat o oarecare ex­
perienţă în ceea ce priveşte conducerea eco­
nomică. Ca urmare a acestui fapt, se înde­
plineşte planul de producţie atît la extrac­
ţia cărbunelui, cît şi la productivitatea mun­
cii pe cap de om, reuşind să se atingă în
ultimul timp preţul de cost planificat.
FOLOSIREA DREPTULUI DE CONTROL
U n a dintre metodele de muncă, ce a de­
venit o practică în munca comitetului de
partid, este ascultarea rapoartelor periodice
a directorului minei în diferitele probleme
concrete ale procesului- de extracţie a căr­
bunelui. Cu ocazia acestor rapoarte, comi­
tetul de partid, sprijinit de un activ de in­
gineri, tehnicieni şi mineri fruntaşi, a apro­
fundat pe baza studierii locurilor de muncă
anumite probleme principale ale minei, fiind
în măsură să adopte hotărîri juste în vede­
rea remedierii lipsurilor. De pildă, recent,
comitetul de partid a ascultat raportul di­
rectorului în problema realizării preţului de
cost al cărbunelui. Atît din raport cît şi
din discuţii a reieşit că pe lîngă rezultatele
pozitive obţinute ca : ridicarea productivităţii
muncii în unele sectoare, folosirea mai ra­
ţională a utilajelor şi maşinilor, scăderea
cheltuielilor de regie, etc., — mai sînt încă
lipsuri serioase în privinţa folosirii econo­
micoase a materialului lemnos şi a ener­
giei. Măsurile tehnico-organizatorice, reco­
mandate conducerii minei, au avut menirea
să ducă pe mai departe la reducerea postu­
rilor neproductive, la o mai justă reparti­ un bec roşu în dreptul acelui sector, care
zare a minerilor în brigăzi, dimensionarea
mai potrivită a materialului lemnos, etc.
îndrumat? fiind de comitetul, de partid,
organizaţiile de bază au început să renunţe
sâ c.eară rapoarte generale de la condu­
cerea sectoarelor şi au trecut ş i,e le .la ana­ torarea celor rămaşi în urmă. La Petrila
lizarea unor probleme concrete.
Iată cum s-a desfăşurat o adunare a or­
ganizaţiei de bază din sectorul V., în care
s-a analizat problema reducerii preţului de
cost:
Inginerul Benea Ioan, şeful sectorului, a
expus un referat intitulat: „Ce este preţul
de cost şi căile de reducerea lui”. In acest
referat el a arătat situaţia preţului de cost
din sector, a arătat că folosirea şi mai de- vic şi alţii, s-a ajuns ca să nu existe nici de partid al minei Petrila să-şi îmbunătă­
pî-'nă a utilajelor existente şi economisirea
de material lemnos şi aer comprimat va
putea aduce sectorului economii serioase.'
Hotărîrea adoptată de către organizaţia de
bază a sectorului în urma discuţiilor, obligă
pe membrii de partid să ducă muncă de
lămurire în cadrul fiecărei brigăzi, în sco­
pul unei folosiri mai economicoase a lemnu­
lui de mină şi a explozibilului, iar con­
ducerea sectorului a fost obligată să pună
la punct linia ferată din sector, să repare
In ultim ii ani, procedeele şi m ijloa­
cele de extragerea cărbunelui la mina
Ţebea, s-au schimbat mult. A- crescut
simţitor gradul de calificare a oame­
nilor. Locul concepţiilor, potrivit că­
rora felul de a munci se moşteneşte
fără schimbări, l-a luat orientarea
spre cunoaşterea şi stăpînirea tehni­
cii, a mecanismelor ce uşurează mun­
ca oam enilor şi-o fac mai productivă.
Cîteva date semnificative oglindesc
elocvent ritmul de progres şi realizări
cu care colectivul minei Ţebea nu poa­
te decît să se mîndrească.
¦Jr
Ca şi în alte părţi, istoria extracţiei
cărbunelui Ţebei, ă început de la
daltă. M in erii vîrstnici povestec cu a-
ţnărăciune de vrem urile cînd rîznia de
lemn slujea drept vagonet şi cînd oa­
menii înhămaţi trăgeau „ţugui“ pe
galerii.
De atunci, Ia Ţebea s-au schimbat
multe. j E cineva vinovat ?
Transportul în preabafaje şi suitori
s-a mecanizat în întregim e. Toate a-
bataiele frontale din sectoarele de pro­
ducţie au fost dotate cu craţere şi
scocuri oscilante. Tăierea şi evacua­
rea în abatajele cameră se efectuează
acum tot cu aîutorul instalaţiilor me-
oanice. însăşi lucrările de investiţii au
fost mecanizate în proporţie de peste
60 la sută.
Craţerele ce sînt folosite în aproa­
pe toate locurile de muncă, poartă
marca fabricii „U n io“ — Satu-Mare,
lucru despre care minerii Ţebei vor­
besc cu îndreptăţită mîndrie. Şi nu
numai că vorbesc, dar fac din acestea
m ijloace de sporire continuă a pro­
ducţiei şi productivităţii muncii, de
îmbunătăţire vădit vizibilă a calităţii
cărbunelui.
Iată doar. cîteva cifre :
Planul valoric al producţiei globale
derilor de aer comprimat, repararea trans­
portoarelor etc. Cei mai buni membri de
partid ca tov. Raţeg Iuliu, Butuza Ioan şi
alţii au fost însărcinaţi să ajute şi sa
controleze îndeplinirea acestor lucrări.
Exercitarea controlului din partea orga­
nizaţiilor de bază nu se face numai cu pri­
lejul adunărilor sau şedinţelor, ci el se
exercită în permanenţă la locurile de muncă-
prin membrii de partid care aduc la cu­
noştinţa birourilor organizaţiilor de bază
lipsurile şi deficienţele constatate, dînd ast­
fel posibilitate birourilor organizaţiilor de
bază să ia măsuri prin conducerea tehnico-
administrativă. Acest fapt duce la elimina­
rea lipsurilor din timp, fără ca biroul orga­
nizaţiei de bază să se substituie condu­
cerii administrative.
M UNCA POLITICA — MIJLOC DE M O BI­
LIZARE A M UNCITORILOR LA ÎND EPLI­
NIREA SARCINILOR DE PRODUCŢIE
In cinstea Zilei Minerului şi a lui 23 A u ­
gust, minerii de la Petrila şi-au luat un
angajament îndrăzneţ: să dea patriei cîteva mii
de tone cărbune peste plan. Realizarea acestui
angajam ent, reclama participarea la întrece­
re socialistă a întregului colectiv de munci­
tori. Datorită justei orientări a muncii po­
litice de masă, în lunile iunie-august la
mina Petrila întrecerea s-a desfăşurat în
toată amploarea ei. Angajam entul discutat
mai întîi în şedinţa lărgită a comitetului de
mină, a fost apoi dezbătut în adunări ale
organizaţiilor de bază, urmate de consfă­
tuiri de producţie, mai întîi pe sectoare, iar
mai apoi pe grupe sindicale. Desbaterea pe
larg a angajamentului a dat posibilitate
tuturor muncitorilor să cunoască în amă­
nunt obiectivele întrecerii. Majoritatea mi­
nerilor s-au angajat să contribuie la reali­
zarea angajamentului luat.
In toată această perioadă întrecerea s-a
, bucurat de o largă popularizare, folosin-
du-se în acest scop panourile de onoare, sta­
ţia de radioficare, gazeta de perete, în cen­
trul atenţiei fiind fruntaşii întrecerii şi an­
gajamentele luate. Colectivul gazetei de pe­
rete a folosit cîteva metode de popularizare
noi ca : ediţii speciale şi scrisori a unor bri­ de muncă comunistului Kibedy Adalbert
gadieri, din brigăzile fruntaşe. In incinta
minei au apărut numeroase panouri şi lo­
zinci concrete care au mobilizat minerii la
îndeplinirea angajamentelor luate. De un in­
teres deosebit s-a bucurat în aceste zile gra­
ficul comitetului de mină pe care se aprinde
are planul îndeplinit în ziua respectivă,
dîndu-se astfel posibilitate minerilor să cu­
noască locul ce-I ocupă în întrecere.
D ar .popularizarea este'num ai o parte a
întrecerii. E necesar a se organiza şl aju*
maî de- mult s-a introdus metoda ca orga­
nizaţiile de partid să oblige conducerea sec­
toarelor să repartizeze cîte un tehnician pen­
tru ajutorarea brigăzilor care nu-şi înde­
plinesc normele. De această metodă s-a fo­
losit biroul organizaţiei de bază a sectoru­
lui V., unde, datorită ajutorului dat de
tehnicienii Sava Nicolae, Segesvâri Eme-
ric, Gaia Grigore, Iancu Ioan, Kalât Ludo­
o brigadă sub normă şi sectorul să de­ ţească munca de conducere a luptei pentru
păşească angajamentul luat cu 50 la sută. reducerea preţului de cost al cărbunelui. Este
Sectorul III unde s-a aplicat de asemenea de datoria comitetului raional de partid să
această metodă, a avut o depăşire în cins­ facă o cotitură în această direcţie şi să
tea zilei de 23 August de patru ori cît an- . acorde mai mult sprijin comitetelor de
gajamentul luat.
Din păcate, ajutorarea celor rămaşi în cite un control sistematic şi calificat asu­
urmă nu este o preocupare permanentă a co­ pra activtiăţii conducerii administrative şi
mitetului de partid al minei Petrila. Cu să poată lua la timp măsuri care să asi­
toate că se cunosc rezultatele pozitive ale gure nu numai îndeplinirea ci şi depăşirea
preocupării mai îndelungate a comitetului planului de producţie.
Reparaţii de calitate, nu promisiuni
Mai mult sprijin tehnic minei Ţebea
pe semestrul I a.c. a fost realizat în
proporţie de 101,87 la sută, producti­
vitatea muncii pe cap de muncitor, a-
lingînd procentul de 119,53 la sută:
In iulie, valoarea producţiei globale a
întrecut prevederile cu 1,38 la sută,
iar în august cu 1,67 la sută. Planul
producţiei fizice a fost de asemenea
depăşit.
Explicaţia unor asemenea minuna­
te realizări, o dau tot cifrple. E le a-
rată că din totalul muncitorilor, aproa­
pe 70 la sută sînt în întrecere şi-şi de­
păşesc cu regularitate normele. Tot ci­
frele spun că 54 mineri poartă titlul
de fruntaşi în producţie, realizînd lu­
nar mai mult de o norm ă şi jum ă­
tate. Printre aceştia, merită amintite
numele tova răşilor: Cristea Jurca,
Rusu Gheorghe lui Roman, Groza
Gheorghe, Sirii Teodor, Luca Ghera-
sim, Faur Petru şi altele.
-?r
Bilanţul realizărilor înregistrate pe
frontul cărbunelui de către minerii Ţe­
bei, demonstrează convingător că exis­
tă create la această exploatare, condi­
ţii tehnico-organizatorice corespun­
zătoare desfăşurării muncii de extrac­
ţie şi că colectivul de muncitori, tehni­
cieni, ingineri şi funcţionari se strădu-
eşte să-şi îndeplinească cu cinste sar­
cinile cincinalului.
Num ai cu extracţia însă, nu s-a re­
zolvat în totalitatea ei, problema căr­
bunelui. Bulgării negri — rodul a su­
te de braţe harnice — trebuie încăr­
caţi, transportaţi, repartizaţi acolo
tinde nevoile îi solicită. Şi trebuie
DRUMUL SOCIALISMULUI
faţă de sectorul I., nu s-a procedat Ia fel
şi cu sectorul II, pentru ca şi acesta să-şi în­
deplinească planul de producţie.
Nu se poate trece sub tăcere nici faptul
că. la mina Petrila există lipsuri şi în des­
făşurarea munci politice de masă. Faptul
că munca de agitaţie, şi cea de la om la
om s-a dus cu multă intensitate în lunile
iulie-ăugust este un lucru bun. D ar este
greşit că după 23 August, cu toate că în
faţa comitetului de partid stă sarcina redu­
cerii preţului de cost, care mai e încărcat de
folosirea neraţională a materialului lemnos
şi de energie, nu s-a pus accentul pe a-
ceastă latură a activităţii, ceea ce dove­
deşte că la mina Petrila munca de agitaţie
se face pe campanii.
CO M UNIŞTII IN FRUNTE
U n adevărat elan se obţine atunci cînd
comuniştii sînt în fruntea tuturor acţiunilor,
căci puterea exemplului personal înflăcărea­
ză mai mult ca orice pe nemembrii de
partid şi-i îndeamnă la fapte asemănătoare.
De aceea nu-i întîmplător, ci o urmare fi­
rească a muncii de educaţie a organizaţiilor
de partid, că cei mai buni mineri, acei care
aplică metodele înaintate sînt comuniştii.
Brigada tovarăşului Haidu Iuliu, Erou al
Muncii Socialiste de pildă, se menţine în
permanenţă în fruntea întrecerii pe mină
şi s-a menţinut în frunte,chiar şi în timpul
cînd dînsul era plecat cu diferite delegaţii
ale poporului nostru peste hotare.
Cu ocazia introducerii metodelor noi, co­
muniştii de asemenea sînt primii care pă­
trund sensul acestora şi primii care aplică
acestea. De pildă, recent s-a trecut de la
repartizarea muncii pe echipe la munca pe
brigăzi. Primul care a răspuns a fost mine­
rul comunist Cenuşă Cornel, care, convin-
gîndu-şi brigada, a trecut la muncă pe bri­
gadă, fără sa scadă depăşirea lunară sub
20 la sută.
Sînt cazuri, cind datorită anumitor greu­
tăţi de exploatare, cîte o brigadp de mi­
neri cum a fost cea condusă de Liţoiu
Teodor a rămas mult în urmă. Biroul or­
ganizaţiei de bază a sectorului II a propus
atunci conducerii sectorului să predea locul,
care, împreună cu brigada sa, a dovedit nu
odată că învinge greutăţile şi poate obţine
cu ajutorul metodei graficului ciclic depăşiri
considerabile, chiar şî în locuri de muncă
socotite nefavorabile.
?
Acestea sînt cîteva dîn metodele de muncă
ale comitetului de partid al minei Petrila,
cu privire la conducerea luptei pentru rea­
lizarea planului de producţie la toţi indicii.
Fără îndoială că mai există încă şi lipsuri.
Şi acestea în special în direcţia ajutorării
birourilor organizaţiilor de bază^ ?pentru că
acestea să-şi perfecţioneze metodele lor de
muncă cu oamenii, şi în direcţia organiză­
rii unei munci politice concrete de la om
la om, permanentă şî calitativă, axată pe
obiectivele principale ale muncii de partid.
In această privinţă o parte din vină o
are şi comitetul raional de partid Petro­
şani, care nu a ajutat îndeajuns comitetul
partid, ca acestea, la rîndul lor, să exer­
spus că la Ţebea transportul cărbu­
nelui frămîntă deopotrivă pe fiecare
. om.
Să relatăm faptele.
Direct, mina Ţebea nu e legată —
din punct de vedere al transportului
pe calea ferată- de nici-o localitate.
Mijlocul ce asigură aci transportul
cărbunelui de la exploatare la Brad,
e funicularul.
Iniţial, acesta, s-a construit pentru
a asigura transportul unui număr re­
dus de tone de cărbune la zi. Zeci de
ani, n-au fost necesare schimbări în
ceea ce priveşte capacitatea lui de
transport; producţia >minei rămînea
aceeaşi, variaţiile cantitative de la o
zi la alta, fiind neînsemnate.
După 23 august 1944, producţia m i­
nei a înregistrat creşteri continue şi
în scurt timp, ea s-a dublat;
Dar lucrurile nu s-au oprit aci. La
Ţebea au fost create noi locuri de
muncă şi în abataje a pătruns meca­
nizarea. Oam enilor — oare cu 11 ani
în urmă le era indiferent dacă se ex­
trăgea sau nu cărbune li s-a părut a-
cum obişnuit faptul că fiecare trebuie
să pună umărul pentru ca din aba-
taie să iasă cărbune mai mult, mai
ieftin şi mai bun.
Fără coeficient de siguranţă, funi­
cularul a fost stilizat pentru transpor­
tul noii producţii luni de-a rîndul.
La începutul lunii iulie a.c., condu­
cerea minei Ţebea a hotărît revizu­
irea instalaţiei de funicular şi ridica­
rea capacităţii de transport a acesteia,
la nivelul cerinţelor actualei produc­
Spre o muncă mai plină de roade
In luna mai 1954 a intrat în funcţiune sînt desigur frumoase, dar ele puteau fi şl
Atelierul mecanic al întreprinderii „Ardea­
lul“ din Alba-Iulia, atelier care execută lu­
crări de întreţinere şi reparaţii la utilajele
întreprinderilor din cadrul Trustului de ex­
plorări şi prospectări. Dotat cu un însemnai
număr de maşini-unelte perfecţionate, atelie­
rul p'oate asigura acum lucrări de calitate
utilajului întreprinderilor, precum şi execu­
tarea a numeroase piese de schimb c a : pis-
’ toane, capete de motor, axe cotite, eto.
Secţiile de lucru, luminoase şi aerisite,
prevăzute cu încălzire centrală, sînt asigu­
rate în bună măsură cu personal calificat,
capabil să execute lucrări oricit de compli­
cate. Numeroase sînt maşinile şi utilajele
reparate care au plecat de aici în diferite
întreprinderi de explorări şi prospectări, fapt
ce a ^asigurat în bună măsură îndeplinirea
planurilor de producţie ale acestora.
Pe lîngă hala centrală, în acest an se
construiesc două anexe ce vor cuprinde ma­
gazia de materiale, hala de depozitare a
utilajului şi clădirea în care vor fi amena->
jate forja, sala de tratament termic, încă­
perile pentru sudură,, sala pentru bancul de
probă, etc/, care în prezent funcţionează în
diferite încăperi din hala centrală. După da­
rea în folosinţă a celor două anexe, atelierul
va putea să lucreze cu întreaga sa capaci­
tate de producţie.
Deşi înfiinţat nu de mult, colectivul de
muncă de aici a reuşit să producă piese de
schimb în cantităţi apreciabile ce au fost
livrate beneficiarilor, dovadă a însuşirii în
bune condiţiuni a meseriei. Sînt bine cu­
noscuţi şi apreciaţi de către întregul colec­
tiv mecanicii montori Josan Manole, Dră-
ghici Ioan, strungarul U jvari Nicolae, su­
dorul Pop Iosif şi alţii, pentru munca de
calitate pe care o fac. De asemenea tovarăşul
Gaşpar Andrei, care deşi a luat atelierul
într-o stare nu prea strălucită de la vechiul
şef de atelier, a ştiut să pună la punct o
serie de deficienţe c a : adăpostirea şi re­
partizarea pe categorii a maşinilor ce ur­
mau să fie reparate sau clasate, s-a in­
teresat de confecţionarea meselor pentru
aşezarea pieselor la strunguri şi a lăzilor
pentru scule, etc., Iar controlorul tehnic
Banciu Traîan ajută în mod efectiv Ia ri­
dicarea cunoştinţelor profesionale a munci­
torilor la locul de muncă.
Rezultatele dobîndite pîriă în prezent
încărcătorul cu bandă de cauciuc
In galeriile cu profil sinţplu m aşinile de
încărcat nu pot fi utilizate în voie. Pentru
aceste galerii cu profil simplu, un colec­
tiv form at din inginerii Bocanoiosu Ioan,
Jurca Cornel şi proectantul M endel N ico­
lae de la m ina Lupeni au studiat şi pro­
pus m ai apoi, o bandă de încărcat steril
la acest gen de înaintări
A ceastă prop u n ere ş i-a găsit aplicarea * face la o înălţim e de cea. 30 cm pe oînd.
la mina Lupeni. Datorită încărcătorului
cu bandă de cauciuc s-au obţinut rezul­
tate destul de frum oase şi mulţumitoare.
A v a n s a re a zilnică s -a ridicat de la 1,5 m. trerupător ou butoane.
la 2 m. pe zi. în cărcăto ru l cu ban d ă de
cauciuc a fost construit pe un şasiu de fier
profilat pe două trenuri de roţi de la un
vagonet de m ină şi oare acţionat d e un
motor electric de oraţer T.P.I., cu durele
trapezoidale. L ăţim ea lu i este de 0,80 m„
înălţim ea de 1,50 m. şi lun gim ea de 4,70
m. G reutatea lu i este de 800 kg. C ăru cio­
ţii de cărbune, Lucrarea — de o deo­
sebită importanţă pentru asigurarea
îndeplinirii sarcinilor de plan a fost
încredinţată spre execuţie Trustului de
construcţii capitale şi montaj, a cărui
şantier local e condus de inginerul
Scorţeanu.
Prevederile contractului încheiat în­
tre cele două părţi arată că Trustul
de construcţii capitale şi mon­
taj, se obligă să execute pînă la t au­
gust a.c. m odificările şi reparaţiile ne­
cesare, iar pînă la 30 ale aceleiaşi lu­
ni — după efectuarea tuturor finisă­
rilor — să repună în funcţiune insta­
laţia de funicular.
Condiţiile fiind stabilite, iar contrac­
tul semnat de părţile interesate, fu­
nicularul a fost oprit şi pus în repara­
ţie. Natural. întreprinderilor cărora ex­
ploatarea Ţebea le era furnizoare de
cărbune, li s-a făcut cunoscut să-şi a-
sigure stocul necesar pe tot timpul
cît durează reparaţia funicularului.
A trecut luna august şi ne găsim
la jumătatea lui septembrie. După
termenele prevăzute în contractul celor
două părţi, funicularul minei Ţebea
ar trebui să lucreze din plin. trans-
portînd necontenit cărbune. Zic ar
trebui, fiindcă de lucrat nu lucrează.
Da. Vinovaţi de inactivitatea funi­
cularului minei Ţebea, sînt însăşi cei
-care au contractat revizuirea şi repa­
rarea acestuia, mărirea capacităţii lui
de transport.
Tovarăşii de la Trustul de construc­
ţii capitale şi montaj, cu şantierul la
mai mari dacă s-ar fi dus o muncă mai
susţinută şi mai plină de răspundere din
partea organelor de !partid şi administrative.
Organizarea procesului de producţie mâi su­
feră într-o serie de privinţe, nu din cauza
neaprovizionării cu materiale şi scule, ci
din cauza atitudinii unor maiştri care în
loc să se ocupe de problemele de producţie
se angrenează în discuţii contradictorii fără
nici un rost, Iar alţii lucrează în orele de
serviciu diferite piese pentru ei, fapt care
Ie scade din prestigiu şi autoritate.
O rganele sindicale nu s-au preocupat a-
proape de loc de organizarea întrecerii so­
cialiste şi aplicarea metodelor înaintate. In
cinstea zilei de 23 August cît şi după acea­
stă dată cînd la toate întreprinderile şi in­
stituţiile din regiunea noastră oamenii mun­
cii luptă cu avînt pentru îndeplinirea an­
gajamentelor luate în întrecere, la atelieriil
mecanic al întreprinderii „Ardealul" între-
. cerea se ' desfăşoară neorganizat, fiecare,
muncitor, antrenîndu-se din proprie iniţia­
tivă. Aplicarea metodelor înaintate care ar
fi adus un impuls mai mare muncii de aici
şi ar fi ridicat simţitor productivitatea mun­
cii, nu se face aproape de loc. Aceste lu­
cruri determină ca randamentul să fie mai
scăzut decît capacitatea reală de producţie
a utilajuluj. Faţă de aceste lipsuri nici or­
ganizaţia de bază n-a luat o atitudine co­
respunzătoare atît în problema întrecerii so­
cialiste şi aplicarea metodelor jnaintate, cît
şi faţă de comportarea maiştrilor. Trebuie
să le fie limpede tovarăşilor din organizaţia
de bază că admiterea şi privirea cu indi­
ferenţă şl toleranţă a acestor lipsuri nu
fac decît să frîneze elanul oamenilor mun­
cii şi a promovării noului în producţie.
M ari sînt posibilităţile de dezvoltare ale
atelierului mecanic în viitor. Organizîndu-se
ca unitate independentă, avînd un plan de
muncă după care să-şi conducă întreaga ac­
tivitate, colectivul atelierului va putea să
aducă o contribuţie de seamă la buna func­
ţionare a maşinilor şi utilajelor din cadrul
întreprinderilor de explorări şi prospectări
din ţara noastră. Pentru aceasta, conduce­
rea atelierului, organizaţia de bază şi orga­
nele sindicale vor trebui să-şi ducă munca
cu mai mult simţ de răspundere, cu dra­
goste şi încredere în forţele lor.
A. C O N S T A N T IN E S C U
rul este m anipulat de un singur munci­
tor. Caracteristicile tehnice a le acestei
benzii de încărcat s i n t : debit 30 tone la
oră, viteza benzii de 0,5 m. La secundă, p u ­
terea m otorului de 5,5 kw., turaţia av în d -o
de 1.400 la m inut, ia r ecartam entul este
d e 630 mm. în cărcarea . benzii du lop ata se
la vagonet aceasta se face la o înălţime
de 1,25 m. P o rn irea şi oprirea benzii de
cauciuc se face uşor cu ajutorul unui în­
A vantajele noului sistem sînt multe.
In prim ul rînd el uşurează simţitor, efor­
tul fizic a l m in erilor dare, după cum ştim,
este mai greu la încărcarea sterilului re­
zultat de la puşdare. M anipularea în­
cărcătorului cu bandă de cauciuc este u -
şoară şi funcţionează fără defecte. Noul
Ţebea, au executat aceste lucrări im ­
portante de mîntuială care, în loc sâ
îmbunătăţească au înrăutăţit situaţia
transportului cărbunelui.
Faptul că după o asemenea „repa
raţie” roata conică de angrenaj a
troliului de acţionare nu are acelaşi
model cu pin ionu l. de atac de la re-
ductor, că lim bile de cap-staţii sînt su­
pradimensionate, sau că automatul e-
lectric de pornire e defectuos reglat,
arată că s-au executat reparaţii „de
ochii lum ii" şi că a lipsit cu desăvîr-
şire controlul lucrărilor şi interesul
pentru calitatea acestora.
In urma efectuării acestor „repara­
ţii“ capacitatea de transport a funicu­
larului minei a scăzut în loc să cres-
că. Conducerea minei a fost nevoită să
ia măsuri pentru transportul cărbu­
nelui de la mină la Brad cu cam ioa­
nele, să încarce preţul de cost al pro­
ducţiei, micşorînd indicele de rentabi­
litate al exploatării. In acelaşi timp,
rezerva- de cărbune creată de între-
nrinderile ce aveau furnizoare mina
Ţebea, s-a terminat, unele fiind nevo­
ite să apeleze la stocul de securitate.
In faţa consecinţelor, cei de la Trus­
tul de construcţii capitale şi montaj,
pozează în postura nevinovaţilor, oro-
miţînd totuşi că „lucrurile se vor sfîrşi
cu bine“ .
M inerii Ţebei, n-âu nevoie de prom i­
siuni. Ei vor ca oamenii să fie oameni,
reparaţiile — reparaţii, iar funicularul
în stare să le transporte cărbunele.
Conducerea trustului care execută a-
ceste lucrări importante este datoare
să i-a toate măsurile pentru execu­
tarea lor în cel mai scurt timp şi la
nivelul tehnic corespunzător, punînd
capăt lipsei de răspundere de care a
dat dovadă în executarea acestei lu­
crări.
L. ZEICONI
Pag. 3
A APARUT:
LUPTA DE CLASA
N r. 6 august 1955
7
SUMAR:
E D IT O R IA L : M area sărbătoare naţio­
n ală a poporului rornîn.
M. F L O R E S C U : Dezvoltarea industriei
chimice în R.P.R.
*¦ C. A R N Ă U T U : D esp re tran sform ările
socialiste în economia naţională a R. P.
Chineze.
DIN EXPERIENŢA M UNCII
DE PARTID
E. C IN C Ă , O. P A V E L : Să ridicăm ni­
velul m uncii de partid în instituţiile de
învăţământ superior.
GH. G O N D A : Munca organizaţiilor de
partid din instituţiile de stat.
PE TEME ACTUALE
— Să pregătim din tim p şi în .bu n e con­
diţii noul an şcolar în învăţământul de
partid.
— Pentru îm bunătăţirea muncii de
partid în rândurile femeilor.
LECŢII Şl CONSULTAŢII
GH. H A U P T : Despre crearea Partidu­
lui social-dem ccrat al muncitorilor din
România (1893-1899)
RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRILE
C IT IT O R ILO R
—- Folosirea principiului cointeresării
m ateriale în gospodăria agricolă colectivă.
— D espre prim irea de candidaţi şi m em ­
bri în partid.
CRITICĂ ŞI BIBLIOG RAFIE
P. V E R E S . I. C H .U R C U U E S O U : Maîi
multă principialitate în tratarea proble­
m elor cooperaţiei de consum In paginile
„Gazetei cooperaţiei“.
INFORMAŢIE
Comisia regională de Concurs de p e lîngă
C S R organizează între 30 octtombrie-7 no­
iem brie, în cinstea zilei de 7 N oiem brie, o
trecere în revistă pe raioan e form aţiilor
artistice sindicale de amatori, oare par*
ticipă la cel de a l IV -'lea concurs, cor, or­
hestre, fanfare, joouri, teatru, solişti, p re ­
zentatori de program e, brigăzi artistice de
agitaţie, Cititori, artistici, recitatori, lucrări
de artă populară, lucrări ale cercurilor li­
terare, în scopul îm bunătăţirii şi ridică­
rii calităţii artistice a activităţii cercuri­
lo r artistice de amatori.
sistem de în cărcare era bandă de oaudiuc,
este nespus de avantajos. El se poate a -
plioa la toate în ain tările în steril şi că r­
bune ou profil mic
¦k
Dorinţa m inerilor din multe brigăzi din
Valea Jiului, este de a obţine înaintări
lu n are i e peste 50 m. liniari. Această do­
rinţă este şi mai vie, mai ales de cînd
m inerii a u a fla t că unele gru p e de la m ina
Lupen i folosesc încărcătorul cu bandă de
cauciuc, ce contribuie la reducerea efortu­
rilor fizice ale minerilor. M inerul Ştuler
Ioan, şef de gru p ă La m ina V ulcan, care
luna trecută în condiţii asemănătoare lu­
nii în curs, a înaintat 47 m. liniari în g a ­
lerie, a cerut acum conducerii sectorului
de investiţii să introducă şi La locul lu i de
muncă un încărcător cu bandă de cau­
ciuc. Introducerea încărcătorului, ar a si­
gura grupei tovarăşului $tuler Ioan de la
m ina V ulcan, o înaintare de peste 60 m e­
tri liniari. E necesar ca de- acum înainte
Direcţia generală a cărbunelui Valea Jiu­
lui şi în 9peoial conducerea tehnică din
cadrul acestei direcţii, să ia m ăsuri ne­
întârziate pentru generalizarea acestei p re­
ţioase inovaţii pentru a da posibilitate la
cît mai multe grupe de mineri de la înain­
tări să aibă acest încărcător, care de alt­
fel este şi destul de ieftin.
‘'Inovafie,. cu m ulte
avantaje
Astăzi 'in întreprinderi şi instituţii se fac
o serie de inovaţii şi raţionalizări de preţ.
O „inovaţie preţioasă“ a făcut şi tov.
Alunteanu Haraiambie, şeful serviciului de
cadre C.1..D.C. Deva. Iată în ce constă
această „inovaţie“ şi care sînt avantajele
e i:
Studiind posibilitatea ridicării producti­
vităţii birocratismului din cadrul serviciului
ce cu onoare îl conduce, a aplicat mai în-
tîi multiplicarea prin şapirograf a cîtorva sute
de adrese tip, pentru a se putea lua o le­
gătură mai „eficace“ cu diferite persoane.
Apoi folosirea din plin a serviciului poştal,
în special pentru oraşul Deva, „reduetnduse”
în felul acesta timpul de rezolvare a unei
asemenea probleme, de la 2-3 ore la 2-3
zile. Dar partea cea mai pozitivă a acestei
„inovaţii'* este aceea că reduce simţitor
consumul de energie a tovarăşului M un-
teanu, care nu mai este nevoit să coboare
scările, să treacă diurnul şi pe deasupra să
mai parcurgă încă 50 m. pentru a sta de
vorbă cu unii tovarăşi ca de pildă cu to­
varăşul Ghergheli Iosif şi alte persoane de­
sigur mai „îndepărtate".
Pe lîngă acestea, inovaţia tov. Munteanu
aduce şi o uşurare a fondului administrativ
al instituţiei prin aceea că, cu fiecare ase­
menea ocazie fondul se reduce cu cîte cca.
4 lei, sumă ce reprezintă valoarea a două
scrisori recomandate dus şi întors.
Plină de admiraţie fată de „inovaţia“ to­
varăşului Mur.teanu Haraiambie, conducerea
C.L.D.C. Deva, în frunte cu tovarăşul direc­
tor Pîrvu Eugen, a brevetat-o ca una din
cele mai preţioase şl demne de aplicat aci.
Aualizînd „avantajele“ aduse, organele în
drept nu trebuie să neglijeze „recompensa­
rea“ inovatorului şi a comisiei de apreciere,
coufcrm...
S. V L A D IM IR