Page 25 - 1955-09

PR O LE TAR I DIN TOATE TARILE UNI ŢI-VAI IN A C E S T N U M Ă R :

mul Socialismului Cum ne-am pregătit pentru a în­ Ne pregătim pentru marea sărbă­ nedoara cu legum e şi fructe

cepe însămînţările de toamnă toare a prieteniei (pag- 3-a) (pag.3-a)

(pag. 2,a) A portul nostru l,a sporirea produc­ •— încheierea tratativelor sovieto-fin-

Cuvîntul agronomului (pag. 2-a) ţiei (pag. 3-a) landeze (pag. 4-a)

Muzeul regional Hunedoara-Deva Mai multă atenţie faţă de aprovi­ — Ce se petrece în insula Cipru

ORCAN AL COMITETULUI REGIONAL PM.R HUHED — fiactor activ în opera cultural- (pag. 4-a)

educativă de masă (pag. 2-a) zionarea oamenilor muncii din Hu-

Anul VII. nr. 515 Joi 22 septembrie 1955 | 4 pagini 20 bani

Patriei — mai mult otel!*) (D i n , cuşLitinAuL whjo-NcOuUTJĂŢâI wteh,nice din
U.R.S.S.
1' Călăuzindu-se fără abatere după învăţă­ O îndatorire de seamă a muncitorilor şi

tura marxist-leninistă despre industrializa­ tehnicienilor din oţelării este de a lua toate *

rea socialistă, partidul şi guvernul acordă măsurile în vederea îm bunătăţirii permanente Metode folosite în industria
metalurgică şi constructoare
o atenţie centrală dezvoltării cu precădere a calităţii oţelului, precum şi pentru reduce­ In 11 zile Unul dintre cele mai mici colective
de maşini
a industriei grele şi industriei constructoare rea la maximum a procentului de rebuturi Elanul cu care muncitorii şi tehnicienii din
secţiile uzinei „V ictoria“ Călan luptă zi de UN FLUX DE OŢEL. U n gru p de in g in e r i
de maşini — izvorul progresului tehnic al şi declasate — procent care se mai menţine zi pentru realizarea planuiui de producţie, se La Orăştie funcţionează de cîţiva ani fa­ şi In timpul cînd celelalte antrenoare stau,
oglindeşte în rezultatele obţinute, în urma brica de produse medicinale „D igitalis“ , unde scoţîndu-se astfel mai mult uiei medicinal. ai uzinei „Krasnoe Sorm ovo", în colaborare
tuturor ramurilor economiei. Avîntul indus­ încă ridicat. Conducerile întreprinderilor si­ întrecerii socialiste şi în urma aplicării in­ lucrează unul dintre cele mai mici colective De asemenea, prin folosirea unui anumit pro­ cu lucrătorii Institutului unional de cerce-
tense a metodelor înaintate de muncă. P la­ din regiune. Clădirile în care e instalată au cedeu la extracţia uleiului de oleandru sub lări ştiinţifice în domeniul siderurgiei, a
triei constructoare de maşini şi, prin aceasta, derurgice, organizaţiile de partid şi organele nul de producţie la fentă în sectorul furnale avut în trecut diverse întrebuinţări: uzină influenţa aburului, s-a reuşit să se scoată creat un a grega t industrial pentru turna­
a fost realizat pînă la data de 11 septem ­ electrică, şcoală de arte şi meserii, etc. acum ulei în plus, care, valorificat în bani, rea continuă a oţelului.
al întregii economii, depinde in mod ne­ sindicale, trebuie să convingă pe fiecare brie 1955 în proporţie de 102,3 Ia sută, iar Aţum, e fabrică de produse medicinale, de echivalează cu aproape 1.000 lei zilnic.
preţul de cost operativ a fost redus cu 3,43 unde se livrează ulei şi cărbune medicinal, Noua instalaţie este foarte complicată.
m ijlocit de sporirea continuă a producţiei de prim-topitor, maistru şi inginer că este de la sută. diferite ceaiuri. Clădirile au fost moştenite O problemă ce nu era rezolvată şi care M ai mult de 800 de mecanisme sînt acţio­
în mare parte s trica te ; dacă le vedeai la crea mari greutăţi fabricii, era aproviziona­ nate de 49 de m otoa re electrice. Ea are 12
metal şi, în special, a producţiei de oţel, m a­ datoria lor să introducă o strictă disciplină La rezultatele obţinute au contribuit în începutul activităţii fabricii, ai fi crezut că rea cu lemn de foc. Numeroase proteste şi pupitre de comandă a mecanismelor şi an-
mod hotărîtor echipele de furnalişti care a- aici nu se poate face mare lucru. Dar lu­ cereri trimitea conducerea fabricii unităţilor samblelor.
teria primă de bază a făuririi unei industrii tehnologică, să lupte pentru oţel de bună plică în bune condiţiuni metoda maistrului crurile n-au stat pe loc. Reparaţiile capitale care trebuiau să livreze lemnele. S-a găsit
sovietic A. Filipov. De exemplu, echipa con­ executate pînă acum au schimbat definitiv şi aici un procedeu simplu, care pe lîngă Din oală metalul lopit este îndreptat
moderne. calitate, întărind spiritul de răspundere în dusă de tov. M o ra ru loan de ia furnalul nr. 2, înfăţişarea fabricii. Birourile care funcţio­ faptul că a înlăturat, această greutate, aduce spre platforma de turnare a agregatului.
a obţinut o depăşire de plan de 24,96 la nau la etaj, deasupra secţiilor, au fost mu- mari economii. Este vorba de folosirea deşe­ La început, metalul topit este introdus în-
Regimul democrat-popular a preluat de toate verigile producţiei. sută şi a redus declasatele cu 0-,5 la sută tat-'', într-o clăd ire separată. Spărturile zidu ­ urilor de oleandru — drept combustibil. In li'-o lingotieră-cristalizator specială, ai că­
faţă de procentajul admis. Frumoase reali­ rilor, molozul, aspectul de ruină, au dispărut acest scop s-a amenajat o uscătorie prevâ- rei pereţi interiori se răcesc neîntrerupt;
la burghezie o industrie siderurgică ruinată, Pentru a putea folosi din plin capacitatea zări a obţinut şi echipa de sub conducerea cu desăvîrşire. ¦zută cu o instalaţie de ţevi prin care cir­ metalul coboară spre capătul de jos al cris-
Iov. Munteanu Ionaşcu, depăşind planul cu culă aburi, unde deşeurile sînt uscate şi apoî talizatorului şi se răceşte treptat. Lin gou l
cu o mică capacitate de producţie şi o teh­ cuptoarelor se impune ca oţelării să fie me­ 0,9 la sută şi neavînd în perioada celor 11 Schimbări mari s-au petrecut în munca oa­ se ard în cuptoarele antrenoarelor. Simplu. format, cu miezul încă lichid, continuă să
zile ale acestei luni nici o şarjă declasată. menilor. Dacă la început majoritatea opera­ Acest lucru „simplu“ aduce economii zilnice coboare şi pătrunde în aşa-zisa zonă de ră­
nică înapoiată. Pentru lichidarea acestei si­ reu în pas cu tehnica, să-şi ridice necontenit ţiunilor se făceau manual, adaptîndu-se di­ cire secundară, unde se desăvîrşeşte crista­
C olectivul secţiei turnătorie, muncind cu ferite dispozitive dintre care o mare parte la com bustibil de aproape 1.200 lei. lizarea oţelului. Iar în acest timp, pe măsura
tuaţii, poporul muncitor a făcut mari efor­ şi cu toată seriozitatea nivelul de cunoş­ elan a depăşit planul de producţie pe sec­ sînt rodul in iţiativei m uncitorilor de aici, a- M ulte se pot spune despre activitatea a- coborîrii capătului ' lingoului, în lingotieră
ţie cu 8 la sută (producţie turnată). cum ele se fac în mod mecanizat. încăr­ curge continuu metal lichid, iar lingoul se
turi ; în anii primului nostru- plan cincinal tinţe profesionale. Trebuie spus că în această catul antrenoarelor, care necesita eforturi cestui mic dar harnic colectiv. Planul cincinal alungeşte în partea de sus. Jos, unde din
Dintre echipele fruntaşe de turnători se mari a fost înlocuit prin introducerea un'ui- maşină iese metalul solidificat, acesta se
industria siderurgică producătoare de fontă, privinţă stăruie încă lipsuri serioase — da­ evidenţiază echipa tov. Bogoş Martin de la a fost îndeplinit încă de la 1 iunie 1955: în taie în bucăţi de dimensiunile necesare iar
tucerie comercială, care a depăşit planul cu elevator. Acum se lucrează la instalarea unui un transportor cu bandă le scoate din a-
oţel şi laminate a cunoscut o largă dez­ torită atît conducerilor administrative cît ICO la sută şi echipa tov. Bărboni G h eo rg h e cinstea zilei de 23 August au fost date acu­ gregat. Acum ele se îndreaptă spre secţia
de la piese sanitare care a depăşit planul exautor făcut din iniţial'' a tovarăşului Bîr- laminoare.
voltare. In această perioadă, statul dem o­ şi organizaţiilor de partid şi sindicale. P e cu 55 la sută. Utemiştii Ignat Miron II, En- mulări socialiste peste plan în valoare de
gheş V aier şi Burcă Onuţ au obţinut depă­ lan loan, cu ajutorul căruia se va mecaniza Noui agregat a fost dat în exploatare.
crat-popular a investit în industria side­ bună dreptate arăta deunăzi, într-un articol şiri de plan cuprinse .între 32-45 la sută. 400.0C0 lei, cu 200.000 lei peste angajam ent. Din secţie a dispărut utilajul v olu m inos şt
Tînăra Tr nescu Eugenia din brigada de fete şi descărcatul. costisitor folosit la turnarea obişnuită, a
rurgică 9,5% din totalul investiţiilor făcute publicat în ziarul nostru, tov. Matei Stub- a depăşit planul cu 46 la s u t ă ; la cazane In perioada 1-15 septembrie a.c. planul la crescut considerabil numărul lingourilor în
pentru încălzire centrală, echipa tovarăşu­ Mult s-a muncit.şi în vederea reducerii sfare, nu s-au produs rebuturi de metal.
în industrie. Cu ajutorul frăţesc şi masiv nya, maistru-şef la oţelăria din Reşiţa, că lui Libich Emil a depăşii planul cu 63 la cărbune medicinal a fost îndeplinit în pro­
sută, iar Ia cochile, echipa tov. N ovac Iosif — timpilor morţi. In timpul cînd antrenoarele Efectul economic al agregatului va fi de
al Uniunii Sovietice, baza tehnică de pro­ în unele echipe, dacă lipseşte prim-topitorul, cu 20 la sută. porţie de 100 la sută, iar la ulei a fost de­ a p rox im a tiv 14 m ilioan e de ruble econom ii
(cazanele) existente se aflau în descărcare păşit cu 43 la sută. pe an.
ducţie a industriei producătoare de metal n-are cine să-l înlocuiască, adesea însuşi Colectivul secţiei turnătorie deţine drape­
lul se secţie fruntaşă pe uzină şi luptă cu de deşeurile de oleandru, precum şi la în ­ Munca plină de avînt creator a mecani­ O NOUA METODA DE PRELUCRARE A
s-a lărgit şi . perfecţionat; pe această bază maistrul de schimb fiind obligat să-i ţină dîrzen ie pentru a-1 menţine şi pe mai de­ cului Redli Wilheim, a fierbătorului Brudaru
parte. cărcarea lo r'cu materie primă, se pierdeau METALELOR. La Institutul de cercetări
şi prin munca însufleţită a siderurgiştilor a locul la cuptor. Iată de ce se impune o rg a ­ Viorel, a fochistului Igna Aurel, a descărcă-
HUM M EL EMERIC ceasuri preţioase în care aburul nu se în ­ ştiinţifice în domeniul maşinilor-unelte pen­
crescut necontenit producţia de m e ta l; în nizarea calificării „în lanţ“ a oţelarilor. corespondent toarei Pascu Ioana, a tovarăşilor Kiss Etelca, tru aşchierea metalelor a fosl elaborată o
trebuinţa. Şi aici a intervenit priceperea oa­ nouă metodă de aşchiere a m etalului cu a-
anii cincinalului producţia de fontă creşte Un factor de cea mai mare însemnătate Lorincz Ana de la prelucrări şi a tuturor julorul electricităţii,
menilor. Au găsit la o întreprindere din
cu peste 80%, iar . cea de oţel cu 42%- pentru folosirea mai deplină a capacităţii muncitorilor de aici a dus la realizarea aces­ Spre deosebire de obişnuita metodă a
Arad un cazan nefolosit, l-au cumpărat cu seînteii electrice, noua metodă a fost denu­
F aţă de 1938 producţia de oţel a crescut cuptoarelor îl constituie extinderea sistem a­ tor succese. In activitatea lor de zi cu zî, mită metoda cu impulsii electrice. Ea spo­
bani din surse proprii şi l-au transform at în ei depun tot interesul să lucreze mai bine, reşte productivitatea muncii şi reduce pre­
de aproape 3 ori. , tică, planificată a experienţei oţelarilor frun­ ţul de cosi al lucrărilor de 5-1G ori,'' R e z is ­
antrenor. In felul acesta, aburul este folosit mai cu spor. Rezultatele confirmă aceasta. tenţa electrozilor folosiţi ca scule aşchietoare
Cu toate aceste realizări, producţia side­ taşi, a tehnologiei şi metodelor înaintate, creşte pînă la 20 de ori.

rurgică şi în primul rînd producţia de oţel în special, a metodei şarjelor rapide. Media In condiţiile noii metode, curentul elec­
tric este produs de un generator special sub
este cu mult în urma necesităţilor de metal lunară a şarjelor rapide este încă mică faţă formă de impulsii de înaltă frecvenţă. Cu
cît frecvenţa- este mai înaltă, cu atît supra­
ale economiei noastre, în plin avînt pe ca­ de posibilităţile largi de care dispun, în mo­ faţa metalului se prelucrează mai precis şl
lea progresului tehnic. Partidul şi guvernul mentul de faţă, oţelăriile Martin. Or, în mai neled. Calitatea suprafeţei prelucrate nu
este cu nimic inferioară celei a unei supra­
se preocupă de lichidarea acestei situaţii. In rîndurile siderurgiştilor sînt numeroşi oţe­ feţe şlefuite.

timpul din urmă au fost construite şi date lari de nădejde care, muncind cu dragoste Folosind metoda cu impulsii electrice se
pot confecţiona piese din metal care nu pot
în funcţiune o uzină cocso-chimică, o in­ şi cu pricepere pentru folosirea cît mai ra­ In prima decadă Pregătiri pentru iarnă fi aşchiate, se pot executa crestături şi gă u ri
stalaţie de semicocs, două furnale noi (din ţională a fiecărui metru pătrat vatră de adinei de diferite forme. Fabricarea matri­
care unul de 450 m.c.). Este în stadiu cuptor, însuşindu-şi necontenit tehnica nouă La întreprinderea de industrie locală „Flo­ La 8 august a.c., Fabrica „11 Iunie“ din tricianului loan Dumitru, ajutorului mecanic ţelor şi a şlan ţelor din aliaje dure este cu
final construirea unui furnal de 700 m.c. Se au devenit adevăraţi maeştri ai şarjelor ra­ ria“ din Alba-lulia se munceşte cu spor pen- Orăştie a intrat în reparaţie generală în ve­ M iclea Iosif şi a tuturor muncitorilor care au mult simplificată.
află în curs de construcţie o oţelărie nouă a pide. Aşa sînt, de pildă, oţelării Ion Ră- tiu îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de derea unei desfăşurări normale a producţiei lucrat la executarea reparaţiilor, fabrica a
cărei capacitate de producţie va fi aproape descu şi Constantin Moraru de la Reşiţa, plan. In prima decadă a acestei luni, la o pe o perioadă de 12 luni. In acest scop, au putut intra în funcţiune cu două zile mai de institutul introduce noua metodă Ia nu­
egală cu întreaga producţie de oţel actuală Bîrlea Traian, Lăbuneţ V aier şi V asile Cos- ' serie de sortimente planul a fost cu mult fost verificate şi reparate toate maşinile de vrem e, la 13 septem brie a.c. meroase întreprinderi constructoare de ma-'
tache de la Hunedoara, Tomaştek Ştefan de depăşit. Aşa de pildă, în această perioadă, care dispune fabrica printre care : maşina de şi ni.
a ţării. la „O ţelul Roşu" şi alţii. Exemplul şi pre­ atelierul de încălţăminte şi-a realizat sarci­ forţă „W o lf” , generatorul, transmisia, gate­ Ţot în vederea venirii iernii s-a intensificat
ţioasa lor experienţă sînt o dovadă con­ nile planului în proporţie de 284' la sută, rele, fierăstraiele circulare, instalaţia elec­ ritmul construirii dormitorului comun cu 72 UN FURNAL CARE A FUNCŢIONAT
Eforturile statului democrat-popular pen­ cretă a posibilităţilor largi pe care le are tîm plăria cu 106 la sută, turnătoria cu 295 locuri, ale cărui lucrări au ajuns la acoperiş.
tru dezvoltarea industriei siderurgice trebuie fiecare oţelar de a smulge cuptorului mereu la sută, rotăria cu 170 la sută, fabrica de trică, etc. De asemenea, se execută în continuare repa­ NOUA ANI FARA REPARAŢIE CAPITALA.
să se împletească strîns cu lupta- tuturor mai 'mult metal, pe baza însuşirii tehnicii sifoane cu 107 la sută, vulcanizarea cu 124 Prin pricepere şi străduinţa mecanicului raţiile la barăcile în care locuiesc muncitorii
oţelarilor de a folosi cu rezultate mai bune şi a metodelor înaintate de muncă. Este o Ia sută iar tipografia l-a depăşit cu 234 fabricii. La combinatul metalurgic din Kuzbas (Si­
actualele instalaţii şi agregate. Iată de ce, sarcină de seamă a organelor tehnice din la sută. şef Enedi loan. sudorului Vesa Iosif, elec­ beria de vest) a fost oprit pentru repara­
acum, în pragu l trecerii, la ce.l d e - a l . doilea., Ministerul Industriei M etalurgice şi C on­ ţie capitală şi reconstrucţie furnalul nr. I
cincinal, se impune mobilizarea largă, in strucţiilor de Maşini, a C.C. al Sindicatului îm bogăţirea numărului de sortimente se din Stalinsk, care a funcţional timp de a*
întrecerea socialistă, a tuturor rezervelor şi Muncitorilor din această ramură, cît şi a bucură aici de multă atenţie. In luna tre­ proape nouă ani. In acest răstimp, furnalul
posibilităţilor existente în fiecare uzină si­ conducerilor tehnico^administrative din uni­ cută s-a început producerea de paturi meta­ a dat mai mult de 24.000 de tone de fonia
derurgică şi în fiecare întreprindere care spri­ tăţile siderurgice să se îngrijească de crea­ peste plan.
jină direct munca oţelarilor, în vederea ri­ rea condiţiilor tehnico-organizatorice nece­ lice şi albii din tablă zincată pentru uz
dicării producţiei de oţel la nivelul cerinţe­ sare răspîndirii sistematice a experienţei oţe- casnic. In această lună s-a început la tur­ NO! MAŞINI PRODUSE LA NOVOSI-
lor sporite de metal puse de dezvoltarea in­ larilor fruntaşi — înlăturînd formalismul nătorie fabricarea unor piese de schimb pen­
dustriei mijloacelor de producţie. Sporirea care mai stăruie în această privinţă. tru maşinile de cusut. B IR SK . La una din uzinele din Novosibirsk
producţiei de oţel este o cauză a întregului
•k a fost construită o mare raboteză la care se
popor! pot prelucra piese de maşini în greutate de
Prim a decadă a lunii septembrie a.c. a 100 tone, avîn d o lăţim e pînă la 4 metri şi
Ridicarea producţiei de oţel stă, în pri­ Sporirea producţiei de oţel nu depinde fost încheiată de harnicii muncitori de la Mobilă pentru mineri o lu n gim e pînă la 12 metri. Pentru trans­
fabrica „S im ion Bărnuţiu“ Alba-1ulia cu o portarea acestei maşini unicale în stare de­
mul rînd, în mîinile muncitorilor şi tehni­ însă exclusiv de munca oţelarilor. Eforturile realizare de plan de 103,9 la sută. La o b ­ montată sînt necesare 22 de p latform e de
ţinerea acestui rezultat o contribuţie de sea­ cale ferată.
cienilor oţelari. Eforturile lor principale, oţelarilor de a mobiliza larg rezervele in­ mă au adus-o brigăzile U.T.M., conduse de La magazinul de mobilă din Petroşani cuiere, 72 scaune tapiţate şi altele. P r in ­
tovarăşii Fugaciu Ana, Popa loan, Bîldea vin zilnic noi cumpărători, noi doritori tre cumpărători se găsesc şi tovarăşii N e­ Recent la această uzină s-a terminat cu
eforturile conducătorilor de întreprinderi pro­ terne şi de a asigura astfel patriei mai M aria şi Simu Eugen, care au reajizat în ­ să-şi înfrum useţeze locuinţele şi blocurile. meş loan de la Aninoasa, Egni Francise şi succes încercarea unei puternice pompe.
semnate depăşiri de plan. Numai în cursul lunii august s-au vîndut Vasilescu Sanda de la Petroşani, Petrila Această maşină complexă are un debil de
ducătoare de oţel, trebuie să se îndrepte, mult oţel trebuie temeinic sprijinite de că­ minerilor de către magazinul de mobilă din M ircea şi Fultm an loan de la Petrila, Biro 680 de litri de apă pe minut, la o presiune
în primul rînd, în direcţia unei cit mai bune tre colectivele care Ie procură fonta şi fie­ In vederea uşurării eforturilor fizice ale Petro şan i 34 garnitu ri de d orm itoare tip Emerick, Şebrody Francise de la Vulcan, de 320 de atmosfere. In timpul construirii
muncitorilor de aici, s-a modificat liftul cu „ A r d e a l “ , 18 cam ere com binate, 30 dormi- acestei pompe, constructorii şi tehnologii uzi­
utilizări a capacităţilor de producţie existente, rul vechi, minereul, cărăm izile refractare şi ajutorul căruia se transportă încălţăminte meze duble, 35 dorm eze simple, 29 ga rn i­ Vinţan Gheorghe, Raia Aurel de la Lonea nei au făcut o serie de valoroase inovaţii
de la o secţie la alta. turi de bucătărie, 5 mese, 291 scaune, 25 şi alţii. care asigură reducerea greutăţii m aşinii. şî
în aşa fel incit să se obţină mereu mai toate celelalte materiale necesare bunei des­ prelungirea duratei ei în serviciu.

mult oţel pe fiecare metru pătrat suprafaţă făşurări a producţiei. Oţelării de la „Oţelul COMBINA CARBONIFERA „U.K.T.-2“.

vatră de cuptor. Aceasta presupune temei­ Roşu“ primesc uneori, de la furnalele H u­ La uzina de utilaje miniere „Lumina mine­
rului“ din Harkov au fost realizate prototi­
nice măsuri tehnice şi organizatorice, pre­ nedoarei, fontă cu un procent ridicat de purile unor combine de tip „U .K .T.— 2“ M a­
şina este destinată să lucreze în minele cu
cum şi antrenarea- la rgă a m uncitorilor şi sulf, care în g re u n ea z ă procesul de topire, straturi subţiri cu înclinaţie mică. Producti­
vitatea combinei este cu 35 Ia sută mai mare
tehnicienilor la elaborarea şi introducerea în prelungind durata ş a r je lo r ; cărăm izile re­ 360 hectare pregătite pentru însămînţăn decît a c om b in elor' „ U . K . T . — 1” .

practică a acestor măsuri, promovarea în­ fractare livrate oţelâriilor de către fabrica Anul acesta uzina va începe fabricaţia în
serie a combinelor miniere de cqnstrucţie
drăzneaţă a procedeelor tehnologice înain­ „S ilica“ -Turda — deşi în ultimul timp se Ţ ă ra n ii m uncitori din comnuraa Cioara, lui şi înainte de a face arătura adîncă. nouă.
naicnrjil Orăştie, pentru a asigura o re­ l-au îm prăştiat. Pînă la data de 19 sep­
tate. Trebuie însă spus că în unele oţelării observă o îm bunătăţire calitativă — ¦ nu re­ coltă bogată şi în anul viitor, cum au ter­ tembrie, în comuna Cioara, erau pregătite UN EXCAVATOR UNIVERSAL. La uzina
m inat cu recoltatul păroaselor au şi înce­ pentru însăm înţări 360 de hectare.
organizarea muncii lasă încă serios de do­ zistă întotdeauna la numărul prescris de put pregătirile pentru însămînţările de de excavatoare din Kostroma a test încercat
rit, fapt care face ca o seamă de rezerve şarje. Or, problema aprovizionării oţelă- toamnă. A stfel, m ajoritatea au cărat gu­ Fruntaşi la pregătirea terenului sînt ţă­ cu succes un nou model de excavator— m a­
interne să rămînă nevalorificate. riilor cu material refractar de bună calitate noiul de g ra jd în p la tfo rm e la capul locu­ ranii muncitori Ghişoiu VaSile, Comănes- cara de tipul „E-8C1“ . Elaborat de colectivul
este o problemă vitală pentru sporirea pro­ cu Dragosin, M olodeţ Gavrii, Plenar loan, de proiectanţi ai uzinei, agregatul este pre­
Experienţa dovedeşte că o condiţie de Ţî.riea Dragosin şi alţii. văzut cu o comandă pneumatică, ei are o
seamă a sporirii continue a producţiei de ducţiei de oţel I cabină izolată călduroasă, Iar capacitatea
oţel o constituie respectarea riguroasă a O problemă importantă de care este strîns cupei este de 0,8 m3.
graficului de reparaţii capitale a cuptoarelor
Noua ¦maşină este universală. Ea poate
Martin. Aceasta presupune lichidarea prac­ legată sporirea producţiei de oţel este apro­ La blocul din prefabricate prelucra pămînt de orice duritate, poate săpa
gropi de fundaţie adinei şi funcţiona şi ca
ticilor din acele unităţi siderurgice unde se vizionarea ritmică şi în cantităţi suficiente O echipă de meşteri poi numai baroasele îl mai pot urni după ce se va monta peretele acela o macara pentru ridicarea greutăţii. Produc­
manifestă tendinţa de a se încălca terme­ a oţelăriilor cu fier vechi. Munca organelor tivitatea noului excavator depăşeşte cu 40 la
nele acestor grafice, de a se promova munca de colectare a fierului vechi — care multă E Vorba de echipa de zidari, alcă­ din loc... De aceea macaragiul Dăni­ se vor aduce ceilalţi trei. Cînd cei sută pe cea a excavatoarelor de acelaşi tip
în „asalt", „obosindu-se" la maximum cup­ v re m e a fost n esatisfăcătoare — precum şi tuită numai din 6 oameni voinici şi existente pînă acum, iar greutatea este cu 3,5
torul şi amînîndu-se reparaţiile la rece de condusă de meşterul veteran Ghiu- lă loan, e foarte atent. patru pereţi ai camerei vor fi m.on- tone mai mică. Excavatorul poate fî manipu­
lay loan. E echipa care construeşte lat cu uşurinţă.
la o lună la a lt a ; tocmai asemenea mani­ acţiunea patriotică desfăşurată de tineret in primul bloc din prefabricate in Valea — Mai jos!... Şi mai... şi mai... Şi taţi, deasupra se va pune planşeul...
Jiului. Toii sint numai mişcare şi
festări de proastă gospodărire a utilajului această privinţă trebuie să se bucure de nerv. Dănilă îi mai dă un pic drumul... Astfel se va face la toate camerele

provoacă adesea căderi de boltă, întreruperi mai mult sprijin din partea comitetelor re­ ... Ghiulay-baci se uită la uriaşa Şi-apoi încă un pic, şi încă un pic, pînă cînd va fi gata un etaj şi a-
neplanificate în funcţionarea cuptorului, l-a gion ale şi raionale de partid, a sfaturilor macara care pentru un moment se
uzinele „Oţelul Roşu", de pildă, din cauza populare, a conducerilor de întreprinderi. odihneşte. pînă cînd mai avu vreo 15 cm. pînă poi va începe altul".
nerespectării graficului de reparaţii, în luna
iunie au intrat simultan în reparaţii capi­ Problema creşterii pe toate căile a pro­ — Dănilăă! Hai băiatule, mai a- la tencuială... Acum sînt ultimele ve­ Mai tîrziu, profitînd de un moment
tale două cuptoare, în loc de unul, fapt ducţiei de oţel trebuie să stea în perma­ du o „cărămigioară"! rificări. Ghiulay-baci se uită ca blo­ de răgaz (destul de rar la Ghiulay-
care a influenţat în mod negativ îndeplini­ nenţă în atenţia organizaţiilor de partid, cul să fie drept, să cadă exact lîngă baci) m-ain apropiat de el şi l-am
rea planului. Organele Direcţiei generale a îndeosebi a Comitetelor regionale de partid ...Macaraua se struni ca un cal nă­ prefabricatul.alăturat. Boliş a ridicat întrebat:
metalurgiei feroase din cadrul Ministerului Hunedoara şi Tim işoara. Acestea au datoria răvaş în ham, cutremurîndu-se parcă mina în sus în semn că e deajuns, — Ce avantaje prezintă construcţia
Industriei M etalu rgice şi Construcţiilor de să desfăşoare o intensă muncă politică şî pe linia de fier pe ,care-i purtată, apoî a spus : „Lasă-l! Blocul se lă­ din prefabricate ?
Maşini nu numai că nu combat cu destulă organizatorică — anlrenînd larg organele lat-o cum, minată de Dănilă, mata­ să pentru totdeauna. Boliş desprinde
hotărîre asemenea practici, dar uneori „în­ sindicale — în vederea ridicării nivelului, hala de fier îşi pleacă ghiara la pă- clrligul macaralei, care huruie veselă — In primul rînd, îmi spuse meş­
chid ochii“ - în faţa lor. • cultural-tehnic al oţelarilor, însuşirii de că­ mînt... Tinerii Corai Ludovic şi Vas că a scăpat de o aşa greutate. Pe terul, la fiecare etaj se economisesc
tre aceştia a tehnicii şi tehnologiei înain­ loan, au prins de cangea din vîrful cîte de mare, pe atît de ascultătoare, 180 m.c. de nisip ; dacă s-ar construi
Folosirea mai bună a capacităţii cuptoa­ tate, răspîndirii sistematice a experienţei macaraua se retrage să aducă alt . cu, cărămizi normale, acest nisip
relor, scurtarea duratei de elaborare a şar­ înaintate, întăririi . disciplinei socialiste a macaralei supuse, o „cărămigioară" prefabricat Ghiulay-baci e mulţu­ n-ar putea fi economisit. Se face e-
jelor — mijloc din cele mai importante pen­ muncii. Comitetele regionale de partid tre- cam de vreo 1.500 kg. greutate. Ma­ mit. ,,Cărămigioară", cum le place conomie de timp şi de oameni. Lu­
tru sporirea producţiei de oţel — impun bue să acorde o atenţie centrală îmbunătă­ caraua începu să mormăie parcă, ri- lor s-o mîngăie, s-a aşezat la lorul crul a 47 de oameni la zidăria cu.
îmbunătăţirea radicală a organizării muncii ţirii muncii organizaţiilor de partid din în­ dieîndu-şi .anevoie braţul său meta­ ei, cum.nici nu se putea mai bine. cărămizi obişnuite, este făcut intrun
în halele de turnare. In unele oţelării, ca de treprinderile siderurgice din raza lor de ac­ lic, leneş, ca o trompă de elefant, . ,,Dintr-o dată s-a înaintat cu încă timp mult mai scurt la blocul din
pildă, la .Hunedoara) Reşiţa etc. sînt si­ tivitate, încît acestea să-şi ridice rolul mo­ încet, încet, tînărul Dănilă loan, ma­ un metru şi jumătate in lung, iar în prefabricate şi numai de 6 oam eni!
tuaţii cînd şarjele nu^ pot fi evacuate la bilizator în întrecerea pentru mai mult oţel. caragiul, făcu matahala din fier să-l înălţime cu un metru şi vreo două­ In plus, noile blocuri din prefabrica­
timp din cauză că jos, în hala de turnare, zeci de „fanţi", spune meşterul mîn- te mai au avantajul că-s mai dura­
podurile n-au fost pregătite, in orele care se Poporul muncitor cere oţelarilor şi celor dru". bile, mai frumoase şi că se poate
pierd cu „aşteptarea" acestor şarje în cup­ care le sprijină munca, să muncească c u . lucra tot atît de bine ca şi vara, şi în
toare, s-ar putea elabora sute şi sute de hărnicie şi iscusinţă pentru a ridica acea­
tone de oţel,în-plus. Transportul uzinal in­ stă importantă ramură a industriei la. nive­ asculte ca întotdeauna, pnrtînd cu Adevăruri şi tendinţe... timpul iernii!
tern, de care', depinde aprovizionarea conti­ lul cerinţelor mari ale construcţiei socialiste.
grijă blocul prefabricat deasupra Momentan, blocul experimental ...Ghiulay-baci, a tăcut Se gîndea
clădirii.
„B" de la Trustul 7 construcţii Pe­ undeva departe. Apoi zise:

Ghiulay'-ba'ci' e foarte atent. La fel troşani este la început. Se constru- — Dacă ar fi nişte macarale din
sînt 'Şi. tinerii- Boliş M. şi Tecv C., — esc zidurile exterioare. La cele inte­ acelea mari, m ari,.care să-mi ridice
ortacii lui: Masivul prefabricat, tre­ rioare, lucrul va merge mul! mai u- dintr-o dată şi zidurile exterioare, a-

buie să fie aşezat dintr-o dată, pre­ şor. Atunci pereţii, camerelor se vor tunci ac vedea rapiditate ! Ehei!...
cis şi direct pe tencuiala' preparată monca dintr-o dată.
S-or face şi astea ai să vezi!... Şi a
gata... Unui prefabricat de 1.500 kg. „Aşa va fi, spune Ghiulay-baci. dat din cap admirativ. După aceea
e tare greu sâ-i mai schimbi Jocul, Macaraua va sălta odată în sus, un a plecat la lucrul său, înfundîndu-şi

nuă a oţelărlilor,' funcţionează adesea de­ *) A rticol de fond apărut în ziarul mai ales după ce s-a prins de ten­ prefabricat mare, cît peretele unei şapca pe ochi, bombănind ceva neîn­
fectuos, „S cîn teia “ nr. 3391, cuială. Dacă nu l-ai ¦aşezat bine, a- camere —• o „cărămigioară", apoi, ţeles...
A. PĂDURARU,

^Ş.