Page 26 - 1955-09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULU Nr. 515

în g ră ş ă m in te le n a tu ra le şi c h im ic e T ra ta re a s e m in ie ilo r şi în g ră ş a r e a Din nou FILMUL ZILEI
aduc sporuri însemnate de grîu terenului ne-au adus o recoltă la Casa Pionierilor
bogată de grîu „ rDf'ag,&&tea anei fem ei*
Tehnicienii agronom i ne vorbeau deseori de sporul de recolte O z i d e sâm bătă oa m ulte altele în Care
' s -a r obţine la heobşr prin aplicarea îngrăşăm intelor chimice. T eren u l pe care am însăm înţat noi în toam na trecută (52 ora piânzrjlui a m arcat sfîrşitul unei zile Un mic sat francez, pierdut pe ţărmul încordare, dar care-ţi răscumpără toată
& d ădeau exem p le de ţăranii m uncitori care a u folosit în g ră - ha.) grîu, a fost însămânţat înainte cu borceag şi trifoi. D upă de şcoală. P e străzi s-au îm prăştiat cu­ stîncos al Atlanticului. Localnicii, — oa­ osteneala atunci cină învingi.
smmtele chimice, şi c are a u obţinut recolte m ari. C u toate a - ce am cosit aceste nutreţuri, am ^p u s tractoriştii de la S.M.T. rând grupuri, grupuri de copii gălăgioşi meni simpli, cu faţa aspră, care se luptă
ist&a, miai unul din locuitorii com unii noastre n u v o iau să le Orăştie, să ogoreasc'ă teren u l cu tractoarele. L -a m lă sa t aşa o - ce grăbeau spre casă. N u foamea motiva din greu cu asprimea vieţii şi prejudecă­ Dragostea însă este mai puternică. Ma­
plice. L a fe l şi eu. Citisem m ulte bro şu ri şi totuşi n u m ă ho- gorît, până la jum ătatea lu n ii septem brie, cînd, din nou, trac­ această g ra b ă cd festivitatea ce u rm a să ţile. rie Prieur îşi iartă iubitul, crezind în
ram . D a r în 1854, d u p ă ce a m stat de v o rb ă cu tehnicianul de toriştii au executat arăturile adânci ^pentru începerea însăm în- aibă Ioc după-am iază la Casa Pionierilor. fericirea vieţii alături de André. Moar­
|punctul agricol, m -a m hotărât să încarc c u recolta de g n u . ţărilo r d e toam nă. L a in terval de 11 zdle d u p ă aceasta, a m dat O dată cu începerea noului an şcolar îşi re­
F in ă a ajunge la îngrăşăm inte chimice, trebuia m ai întîi să ou îngrăşăm inte chim ice p în ă la 70-90 kg. la hectar, d u p ă care lua şi ea activitatea. In tr-o dimineaţă însorită, de pe vapo­ tea subită a învăţătoarei Leblanc, groaza
c lu c ră rile de bază.. Ascuiltîndu-1 p e tehnician, în că din vară, am însămânţat grîu l cu m aşina în rânduri simple, având o să­ raşul care acostează la chei, coboară o de singurătate o aruncă şi mai puternic
In dus gunoiul d e g rajd , făcîndu-1 p latfo rm ă în faţa locuim , şi mânţă de soiul „C enad 117“, bin e aleasă şi tratată la centru. Pentru pionierii din A lb a-Iu lia faptul a - tînăra, Marie Prieur. Este noua docto­ în braţele inginerului. Hotărîrea a fost
ainte de a face arătura adâncă l-a m împrăştiat. A m fost cel Tratatul seminţelor de grîu, l-a m făcut prin prăfuiire cu sub­ cesta era de m are importanţă. A u petre­ riţă venită în locul bătrînului Morel, ie­ luată : va chema un coleg s-o înlocuias­
ntlîi care a m făcu t însăm înţarea cu sem ănătoarea. stanţe chimice antim ăluriee Ca : germisatn şi agran ai, socotind cut cu toţii atâtea clipe fru m oase aci, a u şit la pensie. că, iar ea va pleca în Italia.
In 'prim ăvară, oînd grâul a răsărit, după ce l-a m grăpat, oîte 200 gr. de p r a f la 100 kg. sămânţă. Acestea, le -a m pus in ­ învăţat lucruri noi şi redeschiderea consti­
-a m du s să-1 fac-. în grăşarea suplim entară cu azotat ds a m o - tr-u n butoi, unde le -a m învârtit tim p d e 10-15 mânuite, după tuie momentul din care tot ceea ce au Marie Prieur, este o femeie curajoasă, O intîmplare firească precipită însă
iu. îm i e ra însă team ă s ă n u a r d cultura. M a i a les că în p r i- oare le-am însămînţat. Terminând cu însămânţatul, nu am mai plănuit peste vară că vor face, începe să cu idei înaintate, în mediul burghez ce-o deznodămîntul. In tr-o noapte, Marie P r i­
ăvama acestui an, tim pul a fost cam secetos. A m ascultat însă executat acestui teren pînă în prim ăvară, nici o lucrare. capete conturul re a liz ă rii: excursii, ser­ înconjoară. De vreme ce femeile au drep­ eur este chemată de urgenţă la far, să
sfatu l tehnicianului şi a m presărat p ra fu l peste hcldă, seara, bări, seri de basm şi cercurile în oare vor tul să muncească, ea şi-a ales meseria opereze un caz de hernie acută. Infrun-
nd începuse 9ă cadă rouă. P e cînd p resă ram p rafu l, trece pe Prim ăvara, am grăpat de două ori terenul cu o grapă uşoa­ activa fieCare şi v o r în v ăţa lu cru ri noi. care-i place şi înfruntă pieptiş viaţa. tînd furia apelor, răscolite de o furtună
agă m ine vecinul Diou Ndioolae, Care era socotit oa fiind un violentă, Marie Prieur şi însoţitorii au
u n agricultor. Cînd m -a văzut ce fac a început să rîdă de ră dînd înainte de grăpare îngrăşăm inte chimice în cantitate de E cu m ult înainte de ora la care a fost Prima cunoştinţă este învăţătoarea ajuns la bolnav. Pe ţărm în tr-o circiumă,
ine, spunând : anunţată serbarea şi Casa Pionierilor frea­ Germaine Leblanc, care şi-a făcut din André o aşteaptă nerăbdător:
;— „ M ă i Dragosin, astea-s ccoşeli de a le voastre. P e cine a i 70 kg. la hectar. G rîu l a intrat a stfe l fru m os în vegetaţie. In m ătă de neastâmpăr şi tinereţe. De cum a; educarea copiilor un ideal, ce i-a înghi­
a i văzut tu să arunce p rafuri chimice în holdă ? Să vezi că pătruns aci respiri parcă un a e r sărbă­ ţit toate aspiraţiile. Lipsită de orizont, Operaţia a reuşit şi bolnavul e salvat
e s ă -ţi ard ă griul. M a i vo rb im n o i ! — şi a plecat râzând. tim pul vegetaţiei, noi a m miai adm inistrat în grăşăm in te chi­ toresc. Sînt aitîtea feţe îm bu jo rate la fe l Germaine Leblanc trăieşte in mica ei
A u zin d acestea, m -a răscolit o team ă d e Ce are să se întîm - ca şi cravatele d in ju ru l gâtului şi zeci de lume, puţin blazată în faţa entuziasmu­ Ochii Măriei Prieur strălucesc de feri­
ie. D a r ce ena să miai fa c ? M a i răm ăsese d o a r o p ră jin ă n e - mice ca superfosfaţi şi azotat d e am oniu în cantitate de 90 priviri strălucitoare cercetează cu Înfri­ lui din jur. cire. La înapoierea în sat, este sărbăto­
răfuită. A m îm prăştiat şi peste bucăţica aceea p ra fu l şi am g u ra re lu cru ri ce le sînt Cunoscute. rită pentru îndemînarea ei. Un singur
©cat Fie ce-o f i ! kg. la hectar, aşa încât la u n hectar noi a m aplicat în total 240- Privită la început cu neîncredere — o om este nemulţumit : inginerul André.
..N -a m m ai dat p e la loc v re o 'trei săptămâni. In m ine stăruia Fiecare dintre cei prezenţi are ou sine femeie doctor — Marie Prieur cîştigă
iama. N u v o ia m să -m i v ă d g riu l ars. Iată însă că vin e tehni- 260 kg. îngrăşăm inte chimice, pe oare le -a m adm inistrat de fişa în care a cerut înscrierea într-unul simpatia localnicilor, cu prilejul vinde­ Orbit de egoism, îi reproşează ataşa­
ao.ul la m in e şi m ă în treabă dacă a m fost să v ă d holda. .Am sau două din cercurile oare v o r funcţiona cării micuţei Aline, bolnavă de conges­ mentul pentru ştiinţă, deşi ştie prea bine
lesărit: „S ă ştii că a a rs “. D a r tehnicianul m ă şi lu ă în p r i- trei o r i : înainte de semănat, în prim ăvară înainte de grăpare în acest an. Negruţac M argareta din clasa tie pulmonară. O farsă a unor răuvoi­ că meseria pentru Marie a constituit
iire: V II-a vrea să se înscrie tot la cercul de tori, i-aduce Măriei Prieur o cunoştinţă idealul vieţii sale, ideal la care a hotă-
— C e te uiţi aşa la m in e? miai b in e te-ad duce să-ţi p ii- şi cînd g rîu l se a fla în plin ă creştere. geografie ca şi anul trecut. Excursia fă ­ nouă. Este inginerul André, şeful unui rit să renunţe. Laş şî meschin, André se
eştd griul. A Crescut m a re — şi a început să zâmbească. cută în munţii apuseni n u o va uita ni­ şantier din ^apropierea satului. înverşunează, refuzînd sacrificiul femeii
N u ştiam ce să cred : lâdea de mine sau spunea adevărul, In tim pul creşterii, noi am plivit de trei ori buruienile din ciodată ; ea i-a dat p rileju l să-şi verifice iubite. Părăseşte după cîteva ceasuri sa­
’ăzândiu-mă nehotărât, m -a lu a t şi m-ia du s la holdă. V ă spun cunoştinţele obţinute în şcoală şi să facă Intre cei doi se leagă o prietenie, care tul, fără a-i spune un cuvînt de adio...
irept d ra g i cititori, că aşa grâu n -a m a v u t de cânid m ă ştiu. lan. . cunoştinţă cu frum useţea acestor munţi. | curînd se transformă în dragoste. André
i nici în comună n -a fost aşa recoltă. I-a m făcut plivitul de In anul acesta speră să ia parte şi ia La uşa doctoriţei, o bătaie sfioasă.
louă ori, Ia r la recoltat a m scos d e p e 50 a ri 1.400 kg. Alegând terenul şi rînduind culturile după cerinţele agro­ alte acţiuni tot atît de frumoase. Ş i fie­ ti cere Măriei să-şi unească viaţa cu a Este noua învăţătoare, încrezătoare în
>icu N ico lae care a râs d e mine, a scos d e .pe suprafaţa de 59 tehnicii, Colectiviştii noştri a u reuşit în acest an să obţină 'a care pionier are visele lui de a căror rea­ sa. Vor părăsi aceste locuri aspre şi-şi viaţă şi oameni. Marie Prieur, cu ochii
le a r i (mad m age ca a m ea) d o a r 815 kg. A lţii n -a u scos nioi g rîu cantitatea de 2.760 kg. la hectaj. lizare nu se îndoieşte oîtuşi de puţin. vor închega fericirea pe meleagurile în­ inlăcrămaţi, o lasă să-i înşiruie micile ei
ît d . sorite ale Italiei. El vine însă cu o con­ speranţe de fericire. „Deseori viaţa îţi
D e aceea d ra g i cititori, e u susţin că îngrăşăm intele chimice Şi în toam na aceasta noi însămânţăm în majoritate, grîu l Festivitatea a fost modestă ; ea n -a cu­ diţie : Marie Prieur va trebui să renunţe oferă nu numai bucurii, ci şi crude de­
duc u n m are spor d e recolte, miai ales atunci oînd pregătirea după trifoi şi borceag, în a fa r ă d e o suprafaţă de 20 ha. . pe p rin s decât c u v în tu rd e deschidere a l direc­ la profesia sa. zamăgiri — îi spune învăţătoarea. Nu
tentru însămânţat şi însăm ânţarea o facem a ş a cum ne învaţă oare o vom însămânţa tot d u p ă g rîu din cauză că culturile p ră - torului şi un mic program artistic după trebuie să disperi. Există totuşi pînă la
ahniciendi agronom i. E u v ă sfătuiesc' să aplicaţi îngrăşăm intele şitoare nu au ajuns încă în fază de coacere, iar însăm înţările care a urm at înmîmarea carnetelor d e Fire autoritară, tiranică, André perso­
hâmice. A cestea se pot p resăra p e ogor în că d in toamnă. P e de toam nă nu pot întîrziia. A cest teren, î l în grăşăm cu gunoi m em bru al Casei Pionierilor. nifică tipul bărbatului în căsătoria bur­ urmă un destin".
onsătenii mei nu m ai e nevoie să-d sfătuiesc, fiindcă au v ă - de grajd, care se a flă d eja transportat la cîmp, în Cantitate ir
ut cu ochii lor. P în ă acum, au cerut mulţi îngrăşăminte chi- de 20.000-25.000 kg. la hectar. Sem inţele sînt pregătite şi aş­ P e n tru v iito r — -deşi activitatea a bia a gheză Femeia trebuie să se subordoneze
lice. Cantitatea cerută se ridică la u n vagon. teptăm numai să termine tractoriştii arăturile, pentru a începe
Şi cine credeţi că s -a înscris prim ul ? C h iar vecinul Diou N i- însăm înţările de toamnă. început — sînt prevăzute multe lucruri. egoismului său, renunţînd la personali­ Cu un conţinut profund omenesc, f il­
:olao, care, spunea că îngrăşăm intele o s ă -m i a rd ă grâul.
Astfel, peste două săptămâni vor m erge la tatea sa. mul „Dragostea unei femei", ce rulează
Ţ lR LE A D R AG O SIN
ţăran muncitor din comuna Cioara Zlatna cu ansam blul artistic, dacă nu e — O femeie practică, o meserie în aş­ pe ecranul cinematografului „Filimon

•raionul O răştie prea pretenţios să -l num im aşa, oare va teptarea tovarăşului de viaţă. Tu ţi l-ai Sîrbu"-Deva, evocă simplu şi emoţionant

prezenta piesa „D rum ărelul" piesă pe oare găsit, deci nu te mai gîndi la meseria una din nenumăratele drame ale vieţii

Sîntem convinşi că şi la a n u l vom recolta m ult grîu, în tru - o pregătesc încă de astă-vară. Echipa de ta ! spune el. burgheze. Marie Prieur este una din a-
oît vom respecta întocmai agrom inim uL
dansuri şi recitatorii îşi vor d a de ase­ Marie Prieur tresare contrariată. A fi ceste victime a mentalităţii inegalităţii

JO K L A D IS L A U şî menea concursul cu acest prilej. medic, pentru ea nu-i o meserie ocazio­ femeii cu bărbatul, a sacrificării idealu­

SEBEŞTEIN SILVESTRU nală ; este lupta pentru alinarea suferin - rilor ei, egoismului şi meschinăriei celui
brigadieri de cîmp Ia G.A.C.
felor, luptă care-şi 'are şi clipe grele, de mai tare în căsătorie.
„Petofl Şandor“ Deva

Cuvînţu! agronomului Recoltarea sfeclei de zahăr

Cum ne-am pregafit pentru a începe însâmînfâri!e de toamnâ Condiţiile climatice favorabile din acest an nu mal înregistrează creşteri în greutate şi Nu se recomandă ca grămezile de sfeclă
pentru cultura sfeclei de zahăr şi îngrijirea conţinut de zahăr. să“ se facă la distanţe mari între ele, de­
Convorbire eu too. Vlaicu Ion brigadier la G.A.C. Ilia în bune condiţiuni a culturilor vor asigura oarece sfecla aruncată la distanţă mai mare
o producţie de sfeclă de zahăr mult supe­ Ajungerea la maturitate însă depinde în se rupe şi se răneşte.
ÎN T R E B A R E : Ce suprafaţă de teren pregătiţi pentru însă- lor le vom adm inistra cînd plantele vor intra în vegetaţie. A - rioară faţă de ultimii' ani. afară de condiţiile climatice (ploi, zile în­
nînţările de toamnă ? ceste îngrăşăm inte aplicate, aju tă în m are m ăsură la creşte­ sorite, etc.), de distanta între plante pe Recoltatul .se face şi cu plugul obişnuit
rea producţiei agricole la hectar. Ţinînd seamă că în unele regiuni, sfecla rînd şi între rînduri. Cu cît distanţele sînt căruia i se scoate bîrsa şi î se pune un cu­
R Ă S PU N S : Pînă în momentul de faţă, gospodăria noastră are o maturizare avansată, recoltatul poate mai mici, sfecla ajunge mai devreme la ma­ ţit special de recoltat sfecla. Faţă de recol­
are pregătită o suprafaţă de 18 ha. teren. M un ca d e pregătire, O deosebită atenţie, a m dait şi alegerii sem inţelor c are u r ­ începe din prima jumătate a lunii septem­ turitate, precum şi de pregătirea terenului, tatul cu uneltele de mînă, recoltatul cu plu­
adică de executare a arăturilor pentru însămînţări, continuă. mează să fie însămânţate în toam na aceasta. D e aceea, după brie. epoca de semănat, solul şi lucrările de în­ gul prezintă avantaje deosebite.
Tractoriştii de la S.M.T. Orăştie care fac arăturile, se străduiesc ce am terminat cu treieratul păioaselor, am ales seminţele cele grijire.
să execute lucrări de bună calitate, şi-şi depăşesc norm ele de m ai bune de grîu, şi orz, pe căra le -a m trecut prin selector şi Pentru a se recolta numai sfecla cu greu­ Pe măsură ce se recoltează sfecla şi se
lucru zilnic. le-am depozitat aparte fintr-un ham bar. Centrul nostru de tra­ tatea cea mai mare şi cu cel mai ridicat con­ Condiţiile din acest an impun ca în ra­ pune in grămezi, se face curăţirea defini­
tare, este bine aprovizionat ou cantităţi suficiente, de agranai, ţinut de zahăr, inginerii şi tehnicienii agro­ ioanele şi comunele noi cultivatoare şi tn tivă de pămînt şi decoletarea, adică tăiatul
. N o i •am hotărât să însămânţăm cu g rîu în toam na aceasta o germ isan şi farmalină;- în ain te -cu două zile, m omentul oînd nomi d é l a punctele agricole şi organele’ fa­ cele situate la distanţe mai mari de cen- capului sfeclei împreună cu frunzele. Deco­
suprafaţă de 43 ha. D in acestea, pe su p ra f aţa de 33 ha. se’ exe­ însăm înţările de toam nă v o r începe, vom face tratatul semin­ bricilor de zahăr, trebuie să identifice cul­ tiele de recepţie, cu drumuri ce se des­ letarea se face conic sau orizontal. Cea co­
cută deja arăturile, iar pe restul de 10 ha., o să executăm a ră ­ ţelor pentru că astfel le apărăm împotriva dăunătorilor. turile cu maturizare avansată şi să întoc­ fundă uşor pe timp ploios, sau acolo unde nică se face prin tăierea mugurilor şi ur­
turile d upă ce vom term ina cu recoltarea prăşiitoarelor. mească ordinea de recoltare pe comune, sate braţele şi atelajele nu pot asigura recoltatul melor frunzelor, oblic, de jos în sus. cu o
Aplicând aceste reguli agrotehnice, sîntem siguri că produc­ şi producători. într-un timp scurt, să se înceapă scosul sfe­ mică porţiune din pulpa sfeclei.
ÎN T R E B A R E : După cum se vede, anul acesta, din cauză că ţia de grîu de toamnă nu va avea nimic de suferit, chiar daoă clei cu cîteva zile mai devreme.
veţi recolta m ai târziu p orum bul, n u puteţi respecta rotaţia cul­ executăm însăm înţările după culturi păioase. CUM SE STABILEŞTE T IM PU L OPTIM După această operaţiune, sfecla curăţită
turilor. Ce m ăsuri agrotehnice aplicaţi ca producţia de grîu din CUM SE FACE RECOLTAREA Şl CU CE se împarte în două categorii. In prima ca­
anul v iito r să nu scadă ? ÎN TREB ARE : Cum veţi putea asigura executarea însămîn- DE RECOLTARE? tegorie intră sfecla sănătoasă, fără răni,
ţărilor de toam nă la timp, având în ved ere c'ă aceste lu c ră ri UNELTE SAU MAŞINI fără ramificaţii şi cu cel puţin 100 grame
RĂSPUNS : Intr-adevăr, noi •însămânţăm anul acesta grîul greutate. Această sfeclă se poate păstra mai
de toamnă nu după prăşitoare cum obişnuiom, ci tot după cul­ trebuie făcute paralel cu cele de recoltare a cartofilor, fiorid- Sfecla se recoltează în momentul cînd ră­ Recoltarea sfeclei se face cu unelte de bine. Restul sfeclei se trece în categoria a
turi păioose. Ca recolta din anul viitor să nu sufere, noi, cu a - soarelui şi a altor culturi de toam nă ? dăcina are greutatea cea mai mare şi cel mînă, cu plug de recoltat sfecla sau cu ma­ Il-a care se transportă imediat la centrul
jutoruil tractoriştilor, am ogorît această suprafaţă, iar în m o­ mai ridicat conţinut de zahăr. şini speciale. de recepţie al fabricii de zahăr.
mentul de faţă executăm arăturile adinei pentru însămin- RĂSPUNS : Oa să putem executa paralel aceste două im por­
ţări. A rătu rile adinei, aju tă în m are m ăsură la afîn area solu­ tante lucrări, noi am îm părţit brigada în două părţi. O parte Momentul de coacere al sfeclei se stabi­ Dintre uneltele de recoltat cu mîna se fo­ In cazul cînd sfecla din prima categorie
lui, dîn d posibilitate p lantelor să -ş i dezvolte în bu n e condiţiuni leşte prin observaţiuni făcute în cîmp asu­ loseşte furca specială pentru recoltat ori nu poate fi transportată imediat, atunci se
rădăcinile, păstrează a p a în pământ şi d istru g buruienile. T ot va lucra la însăm înţarea griului de toamnă, iar altă parte la pra frunzelor, rădăcinii şi apoi prin analize cazmaua, ambele fiind prevăzute cu cîte o aşează în grămezi mai mari şi se acoperă
p rin executarea arătu rilo r adânci, se în groapă toată m iriştea recoltarea cartofilor, florii-soaireiui şi a celorlalte culturi pră­ în laborator. începutul coacerii sfeclei se cu­ pedală pentru a putea fi înfipte în pămînt cu un strat de pămînt de cca 10 cm. gro­
noaşte după frunze care se împuţinează şi cu piciorul. sime.
su b brazdă, oare, intrând în putrefacţie, form ează un b u n în ­ şitoare oare s -a u copt.
Ac'eastă îm părţire a brigăzii, am fă c u t-o ţinînd seam a de îşi schimbă culoarea din verde închis stră­ Recoltarea cu cazmaua se recomandă în Partea de deasupra însă nu se acoperă
grăşământ- pentru dezvoltarea plantelor. In afară de aceasta, lucitor în verde deschis sau verde-galbcn. terenurile uşoare; în terenurile mai grele cu pămînt ci numai cu frunze, pentru asi­
îm părţirea colectiviştilor pe echipe şi în aşa fel oa echipele Analiza în laborator a sfeclei ajunsă la ma­ se foloseşte furca care se înfige mai uşor în gurarea aerisirii.
noi, încă din p rim ă v a ră am transportat b ă le g a ru l de g ra jd din turitate trebuie să indice un procent ridicat pămînt. Scosul sfeclei trebuie să se facă cu
să-şi păstreze pe mai departe actuala componenţă. de zahăr şi puritatea sucului de cel puţin atenţie pentru a nu se răni rădăcinile. Sfe­ Cea mai economică şi mai bună metodă
gospodărie la cîmp, şi l-a m depozitat în p latform e la capătul D e asemenea, am luat m ăsuri ca în caz că una dintre aceste clele rănite nu se păstrează bine pînă la de recoltare a sfeclei de zahăr este cea cu
maşinile, deoarece scurtează durata recoltării!
locurilor. In total, pe cele 33 ha. vom adm inistra acum 16 v a ­ lucrări rămâne totuşi în urmă, să întărim sectorul răm as în 82 la sută. . prelucrare şi pierd în acelaşi timp din con­ şl asigură cea mai mare producţie de rădă­
urm ă cu trim iterea a una sau. două echipe din p artea înaintată, cini şi de zahăr la unitatea de suprafaţă.
goane îngrăşăm înt de grajd, oare, d eja se află îm prăştiat pe Practic, sfecla de zahăr se recoltează cînd ţinutul de zahăr.
ca să ajute. C red em c'ă acest fe l de organ izare a muncii, v a
teren. M ai mult, înainte de a începe însăm înţările, vom adm i­ face să term inăm în bu n e condiţii şi la tim p, atât însăm ânţă-

nistra şi îngrăşăm inte chimice, ca, azotat de am oniu şi su p er- rile, oît şi recoltările de toamnă.

fosfat, în Cantitate d e 70— 90 kg. la hectar, ia r restul cantităţi­

Munca ştiinţifică şi culturală, ală­ Muzeul regional Hunedoara-Den — factor activ Ca perspective de viitor muzeul re­ ' Pe urmele maieplaieiop puDlicale
turi de celelalte domenii de activitate, In opera cultural-educatlvă de masă gional Hunedoara-Deva are progra­
se desfăşoară în regim ul nostru de mată înfiinţarea unei secţii pentru pre­ Au luat măsuri pentru
democraţie populară cu un avînt şi zentarea realizărilor regimului nos­ rem edierea lipsurilor
rezultate fără precedent. tru de democraţie populară, în regiu­
nea Hunedoara. In îndeplinirea aces­ In ziarul „D rum ul Socialism ului“ nr.
In noua concepţie, în care au fost tui proiect, colectivul muzeal a între­
organizate toate instituţiile noastre ca mamutul, ursul de peşteră, etc. importantă au avut-o şi meşteşugurile muzeului prezintă printr-un bogat ma­ prins o serie de acţiuni pentru achi­ 503 din 11 augu st a.c. a fost publicat m a ­
culturale, au fost cuprinse şi muzeele Este scos în evidenţă rolul muncii în de tot felul, iar folosirea monedei a- terial următoarele problem e: viaţa ziţionarea de materiale.
transformarea omului. rată existenţa tagm ei negustorilor şi iobagului, uneltele agricole primitive terialul intitulat „Să dăm atenţia cuvenită
ţ ă r ii: instrumente de primă mînă în a începuturilor de organizare statală. Pe lîngă secţia de istorie, muzeul
formarea unei concepţii materialiste, In luptă cu natura, pentru îmbună­ ale acestuia, ob ligaţiile lui grele şi nostru posedă şi un bogat material gazetelor de perete“.
tăţirea traiului; omul tace continue In sînul acestei societăţi se naşte multiple faţă de nobilii fe u d a lim e ş ­ pentru ştiinţele naturii : bogăţii ale
în culturalizarea şi instruirea maselor progrese : întrebuinţează focul, născo­ o pronunţată diferenţiere socială în subsolului (colecţia geologică-minera- Comitetul de pârtiei C om bin atului
largi ale poporului. ceşte arcul şi săgeata, uneltele se perj bogaţi şi săraci, exploatatori şi ex­ teşugurile ţărăneşti şi industria cas­ logică) bogăţiile vegetale ale regiu­
fecţionează din ce în c e ; inventează ploataţi şi ca rezultat al acestei dife­ nică ; meşteşugurile orăşeneşti, ilus­ nii noastre ; o vastă colecţie de insec­ „Gh. G heorghiu-D ej“ Hunedoara, prin
Spre deosebire de muzeele din tre­ ceramica, domesticeşte primele ani­ renţieri antagonismul de clasă. trate printr-un abundent şi foarte re­ te, cuprinzînd cîteva zeci de mii de
cut, instituţii cu un caracter egoist de male şi se ocupă cu cultivarea prim i­ prezentativ material aparţinînd bresle­ exemplare, ca şi o bogată colecţie orni­ scrisoarea de răspuns trimisă ziarului, con­
clasă, inaccesibile maselor muncito­ tivă a plantelor. Societatea intră în­ Majoritatea obiectelor aparţinătoaj lor din regiunea Hunedoara ; comer­ tologică.
reşti, muzeele de azi ale Republicii tr-un nou stadiu de dezvoltare, ilustrat re orînduirii sclavagiste o formează ţul, dezvoltarea tîrgurilor, oraşelor şi firm ă justeţea m aterialului critic precum
Populare Romîne încetează de a mai în muzeu, în special, printr-o serie de însă în colecţiunile muzeului, cele din a cetăţilor. Se trece apoi la prezenta­ In expoziţia pentru ştiinţele naturii,
fi simpie depozite de materiale, re­ obiecte provenite din importanta aşe­ timpul cotropirii romane. Prezentarea destinată vizitatorilor, un loc de frun­ şi m ăsurile luate pentru remedierea lip­
zervate unui număr restrîns de vizita ­ zare omenească de la Turdaş, raionul culturii materiale a societăţii sclava; rea clasei exploatatoare, a nobilului te îl ocupă prezentarea originii univer­
giste romane se face pe baza expunerii feudal si a instituţiilor feudale, instru­ sului, a pămintului şi a planetelor, du ­ surilor.
tori şi de a sta departe de frămîntă- Orăştie. şi explicării m aterialelor, provenite din mente de menţinere a împilării (apara­ pă teoria savantului sovietic O.
rile şi năzuinţele poporului. numeroase aşezări romane din regiu­ tul de stat, justiţia, armata, şcoala, Schmidt ; originea vieţii după desco­ In urm a analizei făcute, comitetul de
Pentru epoca metalelor expoziţia ne, după natura şi semnificaţia l o r : peririle lui Butlerov, Bach, Oparin şi
Muzeul regional, încadrat în aceas­ muzeului prezintă o serie de obiecte monumente epigrafice şi sculpturale, etc, prin expunejea în vitrine a nume­ Olga Lepeşinskaia ; origina şi evolu­ partid a luat măsuri pentru complecta-
din cupru şi din bronz, provenite din piese arhitectonice şi alte materiale, roase obiecte ca : registre, regulam en­ ţia vieţuitoarelor de-a lungul diferite­
tă nouă concepţie, are menirea să în­ diferite depozite din regiune cum sînt: de construcţie; numeroase şi variate te, cărţi de legi, instrumente de tortu­ lor ere, de cînd au apărut primele rea tuturor colectivelor gazetelor de pere­
deplinească un important rol cultural, topoare, seceri, arme de luptă, obiec­ unelte şi obiecte gosp odăreşti; monu­ ră, arme, etc.). Se explică relaţiile din­ form e de viaţă pînă la cele mai
educativ de masă în oraşul Deva. te de podoabă, etc. Introducerea fieru­ mente funerare şi religioase şi altele. tre diferitele categorii sociale şi ca re­ dezvoltate şi, în sfîrşit, originea şi e- te şi instruirea temeinică a acestora. M ă ­
lui aduce după sine noi progrese. A- zultat al acestor relaţii lupta de clasă. voluţia omului.
'Datorită caracterului specific şi im ­ cest fapt, împreună cu numeroşi alţi Pentru epoca sclavagistă se urmă­ O atenţie deosebită se acordă răscoa­ surile luate de comitetul de partid s-au
portanţei istorice a regiunii Hunedoara factori contribuie la destrămarea co­ Muzeul regional Hunedoara din
muzeul din Deva este, înainte de toa­ munei prim itive şi la trecerea spre o reşte a se explica vizitatorilor mai ales lelor ţărăneşti, Bobîlna, Gh. Doja, Deva are ca prim scop instruirea şi dovedit a fi eficace. Noile colective ale
nouă formă socială : orînduirea scla­ diferenţierea de clasă din sînul so­ Horia, Cloşca şi Crişan ca şi revolu­ educarea maselor de vizitatori potri­
te, un muzeu istoric. cietăţii ; lupta de eliberare a sclavi­ vit concepţiei materialiste. Numărul gazetelor de perete, bine instruite, luptă
Scopul secţiei de istorie a muzeului vagistă. lor şi a populaţiei autohtone aservite. ţiei din 1848-1849. Este scos în evi­ important de vizitatori, cc-a. 45-50.000
denţă răsunetul acestor-răscoale în anual, organizarea ştiinţifică a expo­ ca să facă din acestea, adevărate organe
este acela de a prezenta şi documen­ începuturile sclavagism ului sînt a- Trecerea de la sclavagism la feuda­ regiunea Hunedoara precum şi rolul ziţiei muzeale precum şi prezentarea
ta pe baza materialelor muzeale expu­ rătate foarte intuitiv prin materialul pe care l-a avut cetatea Deva ca loc ei justă în faţa grupelor de vizitatori de presă capabile să educe şi să m obili­
se, dezvoltarea societăţii omeneşti pe arheologic dat la iveală prin săpăturile litate este prezentată în expoziţia mu­ de refugiu al nobilim ii din faţa răscu­ printr-un ghidaj corespunzător cerin­
teritoriul regiunii Hunedoara din cele arheologice executate în ultim ii ani zeală prin obiecte aparţinătoare mi- zeze munotiorii în scopul traducerii în
în regiunea noastră, în munţii Orăş- graţiunii popoarelor dar şi printr-un laţilor. ţelor acestora, sînt dovada îndeplini­
mai îndepărtate timpuri şi pînă în tiei la Costeşti, Piatra Roşie şi Gră­ bogat material ilustrativ complimen- In ce privesc obiectele de muzeu le­ rii rolului său cultural-ed.uealiv în rîn- v iaţă a hotărârilor partidului şi g u v e rn u lu i
prezent. Reorganizarea muzeului pe diştea de Munte. Numărul important tar. Se scoate în evidenţă, în mod deo­ dul maselor populare.
baze noi s-a făcut pornindu-se de la al uneltelor din fier şi varietatea a- sebit, rolul slavilor în formarea po­ gate de orînduirea capitalistă sînt în •?r
cele, cinci orînduiri sociale determinate cesiora, dovedesc că pe lîngă ocupa­ porului şi a limbii romîne, ca şi a în­ majoritate obiecte etnografice. Pe baza prof. OCTAV I A N FLO CA
de modul de producţie a bunurilor jghebării primelor formaţiuni statale Directorul Muzeului regional In nr. 499 din 23 iulie a. c. în articolul
ţiile principale ale dacilor, agricullu- acestor materiale se arată : industria
materiale. cu caracter feudal. casnică ţărănească, cu varietăţile ej Hunedoara — Deva intitulat „N u m ai v o rb e “ Comitetul raion al
In cadrul orînduirii comunei primi­ rş şi ţje ş ljre a vilelor, o dezvoltare de creaţie, arta populară exprimată
La relatarea feudalităţii exp'Qjiţij de partid A lb a-Iu lia ne răspunde urm ă­
tive ne sînt prezentate primele unelte prin cusături, lucrări în lemn, Cera­
folosite de omul primitiv. Sînt expu­ toarele :
mică, e le .; unelte în legătură cu ocu­
se unelte din cremene ale omului lo­ Pentru ducerea în eroare a instruc­
cuitor a! peşterilor din regiune-Cipclo- paţiile dî ţoale zilele.
torului teritorial şi pentru faptu l că se­
vina, Ohaba, Ponor, Nandru, alături
cretarul organizaţiei d e bază, tov. V o icu
de fosilele unor animale de climă rece
Izidor din satul Obreja, a neglizat in­

struirea agitatorilor, a fost aspru criticat.

De asemenea, instructoarea teritorială,

tov. M ailat M aria, a fost înlocuită în a -

cest sector cu tovarăşul Nistor Aurel.

In urma m ăsurilor luate de către co­

mitelui] raional d e partid, organizaţia de

bază a trecut la recrutarea şi confirm a­

rea unui n u m ăr de 13 agitatori ce sînt; re ­

gulat instruiţi cu problem ele cele mai ac­

tuale şi în special cu problem e privin d

muncile agricole de toamnă.