Page 27 - 1955-09

Nr. 515
Ne pregătim
I n fiooare aci, sărbătoarea L u n ii P riete­
niei Româno-Sovietice a devenit o tradiţie
scuimjpă pentru oam enii m uncii din re ­
giunea noastră, oare, cu acest prilej, îşi
îm bogăţesc şi m ai m u lt cunoştinţele lo r
despre realizările Uniunii Sovietice.
Prieten ia romiîno-sovdefcică a re rădăoini
adânci d e na lu n g u l ve a c u rilo r trecute,
constituind pentru poporul nostru un re­
a l factor de progres şi securitate naţio­
nală. Această prietenie a rodit o dezvol­
tare politică, economică, social-Cuiltunaiă,
fă ră precedent în istoria poporului nos­
tru, patria noastră devenind o ţară li­
beră şi independentă, cu o industrie şi a -
grlcu ltu ră dezvoltată şi o cultură în p li­
nă înflorire.
In acest an, luna prieteniei nomîno-so-
vletice se va desfăşura în condiţiile unei
destinderi în relaţiile politice internaţio­
nale, oa urm are a rezultatelor pozitive ob­
ţinute la conferinţa de la Geneva a şefi­
lo r gu vern elo r celor p a tru m ari puitori.
P o p o ru l romiîn, este încredinţat că fa c ­
torul de seamă,' oare a dat lum ii întregi
speranţe noi într-un viitor paşnic al ome­
nirii l-a u constituit iniţiativele guvernu­
lu i U .R.S.S. precum ?i politica perseve­
rentă de pace dusă de U.R.S.S.
Oam enii muncii din regiunea noastră în­
tâmpină sărbătoarea L u n ii Prieteniei R o -
m/îno-Sovdetice cu succese noi în muncă,
militând ou perseverenţă pe tărâmul con­
struirii unei vieţi noi şi fericite, sub sem­
nul luptei pentru pade.
In cursul Lunii Prieteniei, în acest an,
Comitetul regional A.R.L.U.S. în colabo­
r a re cu celelalte organizaţii de m asă şl
o rgan e de stat, su b conducerea P.M .R ., v a
organiza num eroase acţiuni cu caracter
cultural politic de masă, cu scopul de a
populariza realizările m ultilaterale obţinu­
te de U n iu n ea Sovietică, p e d ru m u l Con­
struirii comunismului.
In vederea acestui fapt, Comitetul re­
gional A.R.L.U.S. îm preună cu celelalte
organizaţii amintite, şi-a întocmit un’ plan
de muncă în care s-au inclus obiectivele,
m ai importante, oare vor fi duse la înde­
plin ire-în cadrul Lunii Prieteniei
L a alcătuirea planului de muncă pen­
tru Lun a Prieteniei, comitetul regional s-a
strădu it să cuprin dă aspecte m ultiple şi
variate din realitatea sovietică, pentru a
oferi oam enilor muncii din regiunea noas­
tră, posibilitatea de a-şi întregi cunoş­
tinţele despre experienţa şi realizările U -
niunii Sovietice în diferite domenii de
activitate.
L a rîndul lor, orientîndu-se după pla­
nul de m uncă al regiunii, comitetele ra ­
ionale A.R.L.U.S. şi-au făcut planuri de
muncă potrivit specificului raioanelor, oare
eu fost prelucrate cu un num ăr însem­
nat de preşedinţi de cercuri şi m em bri ai
comitetelor de întreprinderi. Comitetele
raionale trebuie să pună în centrul preo­
cupărilor lor în momentul de. faţă, instru­
irea tuturor birourilor de cercuri asupra
acţiunilor care se vor întreprinde în
cursul Lunii Prieteniei Româno-Sovietice.
L u n a Prieteniei le prilejuieşte o inten­
să activitate de răspândire a m etodelor şi
experienţei sovietice în industrie. Masa
largă a oamenilor muncii din întreprin­
d e rile d in regiun ea noastră preţueşte tot
m al m ult tehnica sovietică care-i ajută
să lucreze m ai b in e şi m ai cu spor.
In m inele din V a le a Jiului, la Com bi­
natul siderurgic „Gh. G h eorgh iu -D ej" din
Hunedoara, în întreprinderile de construc­
ţii ş. a. se v o r o rgan iza în această perio a­
dă, în colabo rare cu com itetele sin dicale şi
cercurile A S .I.T ., schimburi de experienţă,
consfătuiri, referate, c o n v o rb iri etd. m enite
să contribuie la o cît m ai largă populari­
zare a experienţei sovietice în muncă.
In cadrul acţiunilor oare se v o r în­
treprinde în L u n a Prieteniei, un loc de
frunte va ocupa preocuparea de a inform a
In mod perm anent oamenii muncii din
regiunea noastră despre politica externă
a U n iu n ii Sovietice, politica c'onsecventă
d e pace şi destindere a în cord ării interna­
ţionale.
In faţa unităţilor Mai multă ater^fie fafă de aproviilosiarea oamenilor
Aprozar şi a coopera­ muncii din Hunedoara cu legume şi fructe
ţiei de aprovizionare
şi desfacere stau sar­
cini de mare răspun­
dere politică şi economică. Ele sînt pîrghii aprovizionarea magazinelor. Slaba aprovi­ şedintele cooperativei. Cîteva fapte dove­ te în care sînt păstrate legumele la coope­
principale In ce priveşte aprovizionarea oa­ zionare a unităţilor de desfacere se mai da- desc cu prisosinţă acest lucru.
menilor muncii de la oraşe cu legume, zar­ loreşte şi faptului că controlul din partea
zavaturi şi fructe. De felul cum ele se ocupă conducerii asupra felului cum lucrătorii din ia furnizorii săi mari cantităţi de varză, ar­ este tov. David Stelian, preşedintele coope­
în această perioadă de achiziţionarea, sor­ unităţile de desfacere îşi desfăşoară activi­ dei, ceapă, cartofi, morcovi şi altele. Toate rativei. Orgoliul personal, îngîmfarea, co­
tarea şi păstrarea legumelor şi fructelor de­ tatea lipseşte cu desăvîrşire.
pinde buna aprovizionare a oamenilor mun­
cii cu acestea, atît acum in toamnă, cît şi
în cursul iernii.
Este de remarcat faptul că aprozar-Hune-
doara, a reuşit să asigure aprovizionarea
oamenilor muncii din acest oraş în mod
permanent cu însemnate cantităţi de car-
lofi, ardei, vinete, ceapă şi altele. Oamenii
muncii din Hunedoara au primit de aseme­
nea prin aprozar mari cantităţi de fructe
c a : mere, pere, piersici, struguri etc., la
preţuri convenabile. Conducerea aprozaru­
lui se străduieşte ca odată intrate în de­
pozit, produsele să fie sortate şi înm aga­
zinate în cil mai bune condiţiuni. Au fost
luate măsuri ca acele cantităţi de roşii,
ardei, varză, etc. care în timpul transportu­
lui au fost lovite şi din această cauză nu
pot fi puse în vînzare pe piaţă, să fie ime­
diat conservate pentru Iarnă.
Cu toate acestea în activitatea unităţilor
aprozar din Hunedoara se manifestă în
acelaşi timp şi- unele lipsuri care influen­
ţează negativ asupra bunei aprovizionări a
oraşului cu legume şi fructe. N u sînt rare
cazurile cînd la unele chioşcuri ale Apro­
zarului nu se găsesc o serie de produse
cum ar f i : varză, fasole, vinete, dovlecel,
cu toate că aceste produse se găsesc din
abundenţă în depozitul aprozarului. In ziua
de 15 septembrie de pildă la unitatea nr. 1
şi nr. 3 lipseau varza, vinetele, fasolea, Iar
ardei erau puţini şi de proastă calitate.
Aceasta din cauză că gestionarii acestor uni­
tăţi sînt comozi şi nu se interesează de şi in special de către tov. David Slelian, pre­ tuşi lăsată in ploaie zi şi noapte, luciu care ale unor violatori pentru a fi generalizate.
peni™ marea
a prieteniei
ILIE MORUŞ
sscrabar al Ccmitetuiui regional A.R.L.U.S.
Interesul cu care sînt urm ărite succe­
sele ştiinţei sovietice în direcţia folosi­
rii energiei atom ice în scopuri paşnice^
precum şi realizările obţinute în dom eniul
cercetărilor medicale, a determinat orga­
nizarea în Lu n a Prieteniei din acest an
a un or acţiuni noi în cadrul „Săptămânii
popularizării cuceririlor ştiinţei sovietice",
a „Z ile lo r m edicale sovietice", etc.
In colaborare cu S.R.S.C. şi secţia sa­
nitară a sfatului popular regional, Com i­
tetul regional A.R.L.U.S. va organiza în
acest tim p conferinţe, simpozioane şi ju r­
nale vorbite, Care vor trata despre utili­
zarea energiei atomice în diferite dom e­
nii ale muncii paşnice.
Cercurile din spitale vor organiza con­
ferinţe cu ajutorul cărora vor împărtăşi
lucrătorilor de pe tărâmul sanitar cele mai
noi succese înregistrate de medicina sovie­
tică în p ro fila x ia şi terapeutica diferite­
lo r m aladii1, datorită elem entelor radioac­
tive.
In tot cursul Lunii Prieteniei Romîno-
Sovietice cercurile din sectorul socialist
din agricultură, preoum şi celelalte, cer­
curi săteşti, în colaborare cu secţiile agri­
cole ale sfaturilor populare, vor între­
prinde aoţiuni de popularizare a succese­
lo r obţinute de agricultura sovietică, a
m aiştrilor recoltelor bogate care au obţi­
nut rezultate bune în muncă în urma a -
plic'ării agrotehnicii sovietice. A stfel la
Ilia, M ie rc u re a şi Şibot se v o r organiza
consfătuiri cu fruntaşi ai recoltelor boga­
te de porum b, iar la Sebeş, H aţeg şi H ă -
rău, vor avea loc consfătuiri asemănă­
toare cu fruntaşi a i -recoltelor bogate de
cartofi şi sfeclă de zahăr. In ziua de 17
octom brie, cu p rile ju l an iversării a IOD
de ani de la naşterea lui Mioiurin, în că­
minele culturale din regiunea noastră vor
a v e a loc Conferinţe şi c on vorbiri oare v o r
trata despre rolul m iciurinismului în
transform area naturii.
„ D ecad a oîntecului şi a dansului rus şi
sovietic" va constitui şi în acest an un
prilej d9 am plă popularizare a artei ruse
şi sovietice. Form aţiunile artistice din ca­
drul întreprinderilor, echipele căminelor
culturale vor face schimburi de expe­
rienţă, deplasîndu-se în diferite Centre
orăşeneşti şi de comune. I n această p e­
rioadă se v a organiza un concurs de inter­
pretare a muzicii şi dansului sovietic.
In tre 31 octom brie — 6 noiem brie se va
săirbători „Săptămînla teatrului şi m u zi-
oii ru se şi sovietice". In cursul acestei
săptămâni, iubitorii de teatru din regiu­
nea noastră vor avea posibilitatea să asis­
te la num eroase spectacole unde se vor
prezenta piese de teatru ruse şi sovietice.
In oraşele Deva, Petroşani, Hunedoara
se v o r organiza zilnic program e artistice
preCum şi audiţii de m uzică rusă şi sovie­
tică. M a n ife stă ri asem ănătoare se v o r or­
gan iza şi în a lte centre d e raioan e şi uni­
tăţi economice şi instituţii importante.
L a cluburi, colţuri roşii şi căm inele cul­
turale vor avea loc audiţii colective la
radio.
O am ploare deosebită v a căpăta în
an u l acesta şi prezentarea experienţei so­
vietice în educarea comunistă a tinere­
tului. In Cursul „Săptămânii pedagogiei so­
vietice", în colaborare cu secţiile de în­
văţământ ale sfaturilor populare raionale,
se var organiza conferinţe oa : „Pedago­
gia sovietică despre educarea copiilor în
fam ilie“, ia r Sn c ad ru l consiliilor p eda­
gogice care se v o r ţine la unităţile şcolare,
se vor expune referate d esp re: pedagogia
sovietică, factor de b ază în educarea co­
munistă a elevilor". D e asemenea, în şco­
lile de toate gradele, pe grupe de clase,
se v o r organiza cu elevii lecturi pedago­
gice din lu crările sovietice, oare ilustrează
activitatea organizaţiei de pionieri şi com-
somoL
Printre acţiunile Lunii Prieteniei, aş­
teptate cu m ult interes de către oamenii
m unci d in regiun ea noastră se nu m ără şl
Este un fapt bine cunoscut că gospodinele
fac dimineaţa cumpărăturile de legume ne­
cesare, în cursul zilei. Ţinînd seama de
specificul pe care-1 au cumpărarea şi vîn-
zarea zarzavaturilor, Aprozarul trebuie să
ia1 măsuri pentru aprovizionarea de seară a
magazinelor ca dimineaţa gospodinele să
poată cumpăra din ele tot ceea ce le lip­
seşte. De acest fapt nu ţin seama însă uni­
tăţile aprozarului din Hunedoara. Aprovi­
zionarea magazinelor se face dimineaţa ceea
ce face ca majoritatea gospodinelor să nu
poată face cumpărături din magazinele apro­
zarului şi să fie silite în acest caz‘i să
meargă pe piaţa neorganizată. Sînt cazuri
cînd unele produse c a : roşii şi struguri
lipsesc complet zile şî chiar săptămînl
în şir şî din depozitul aprozarului din cauză
că nu există preocupare pentru aprovizio­
narea neîntreruptă a oraşului cu toate fe­
lurile de legume şî fructe.
Fără îndoială că în felul acesta apro­
zarul din Hunedoara nu-şî poate îndeplini
rolul său de a influenţa preţurile pe piaţa
neorganîzată şl de a asigura în bune con-
diţiunî aprovizionarea oamenilor muncii cu
legumele şi fructele de care au nevoie.
Sarcini de seamă în ceea cp priveşte asi­
gurarea oamenilor muncii din Hunedoara cu
legume şi fructe îi revin şl cooperativei de
consum „înfrăţirea" din acest oraş. P ro ­
blema aprovizionării cu legume şî fructe a
oraşului este însă privită cît se poate de
superficial de către consiliul de conducere
DRUMUL SOCIALISMULUI
sărbătoare
I IN EDITURA DE STAT PENTRU LITERA­
„Săptămâna Cărţii şi presei sovietice“.
Cartea sovietică se bucură de o largă răs­
pândire în regiunea noastră, devenind un
prieten apropiat şi un sfătuitor bun pen­
tru orice iubitor de literatură. In acest
scop, în tot cuprinsul regiunii se v o r face
expoziţii de cărţi, standuri, bazare. In li­
nele oraşe ca Hunedoara, Alba-IuLia, P e­
troşani, Orăştie, se v o r organiza seri de
satiră şi hum or sovietic, ia r în celelalte
oraşe vor avea loc seri literare simple sau
ghicitoare, recenzii, procese literare, etc.
P e lingă aceste acţiuni n e-am propus să
prezentăm în cadrul Lunii Prieteniei R o-
mîno-Sovietice un ciclu de conferinţe,
care să trateze despre relaţiile de priete­
nie romîno-xuse, de-a lungul veacurilor.
In cursul Lu n ii Prieteniei se v a desfăşu­
ra o largă activitate de popularizare a
cuceririlor dreptului şi legalităţii sovie­
tice. In colaborare cu comisiile de fem ei se
vor organiza aoţiuni de popularizare a di­
feritelor aspecte din viaţa fem eilor sovie­
tice, educaţia copiilor în U.R.S.S., parti­
ciparea fem eii la trebu rile obşteşti, etc.
Pentru îndeplinirea în bune condiţiuni
a obiectivelor expuse este necesar ca în
cursul acestui an comitetele raionale să
în d ru m e cercurile A .R .L .U .S . d e la oraşe şi
sate să pună un accent deosebit pe cali­
tatea m anifestărilor oare se vor întreprin­
de, să utilizeze pe soară mai largă form e
noi- d s activitate c a : „C e vreţi să Cu­
noaşteţi despre U.R.S.S.", „Plim bări pe
harta U.R.S.S.", organizare de zile
A.R.L.U.S., seri de satiră clasică rusă, seri
literare ghicitoare şi altele.
M em brii comitetului regional, precum
şi m em brii comitetelor raionale A.R.L.U.S.
îşi v o r intensifica activitatea ds în d ru ­
m a re şi' control la cercuri, urm ărin d ou
stăruinţă îm bunătăţirea muncii organiza­
torice a cercurilor şi încurajând iniţiativa
b iro u rilo r de c'erc.
In perioada de pregătire a Lunii Prie­
teniei, au desfăşurat o activitate rodnică
în munca de îndrum are la raioane şi cer­
curi unii m em bri ai comitetului regional
şi raionale c a : Ndţesca loan, S avu Tltus,
L a z a r Mirón, Rotea LăsCuţ, Ţină Aurel,
W eisler Teodo-r şi alţii.
O preocupare perm anentă a comitete­
lo r raionale şi cercurile trebuie să fie
deschiderea în bune condiţiuni a cursu­
rilor populare de lim ba rusă. U n interes
deosebit a dovedit în această direcţie tov.
M ocanu Grigore, care ajutat de tov. Borş
Alexandrina, a organizat un num ăr de
patru cursori în cadrul combinatului „Gh.
Gheorghifu-Dej" Hunedoara.
Comitetul regional şi comitetele raio­
nale îşi vor readtiviza activele obşteşti
existente şi v o r căuta oa atât în perioa­
da oare ne desparte de Luna Prieteniei
oît şi în cursul acestei luni, să lărgească
n u m ă ru l m em b rilo r d in aceste colective şi
să le repartizeze sarcini corespunzătoare
profesiunii lor. O atenţie deosebită trebuie
acordată organizării onor colective pe
specialităţi', dare să elaboreze conferinţe, .
teze pentru simpozioane sau jurnale vor­
bite.
Comitetele raionale şi cercurile A R L U S ,
vor antrena prin acţiunile care se vor în­
treprinde în Lun a Prieteniei Rom âno-So-
vietice inginerii şi tehnicieni care au stu­
diat sau vizitat Uniunea Sovietică, pen­
tru a inform a oamenii muncii asupra rea­
lizărilor tehnicii sovetice şi felu lu i de v ia­
ţă ă l om ului sovietic.
In vederea îndeplinirii cu succes a tu­
turor acţiunilor care vo r a v ea loc în L u ­
na Prieteniei, Comitetele raionale vor
m unci în strînsă colaborare cu celelalte
organizaţii de m asă ca U.T.M ., sindicat,
A.S.I.T. comitetele de luptă pentru pace,
S.R.S.C., precum şi ou sfaturile populare
şi alte instituţii de stat, cerând un ajutor
permanent organizaţiilor de partid. S ărbă­
torirea Lunii Prieteniei Romíno-Sovietide
din acest an, se va desfăşura sub semnul
folosirii tuturor posibilităţilor, pentru a
asigura m anifestărilor ce se v o r organiza
un nivel înalt, contribuind prin aceasta
la întărirea prieteniei dintre poporul ro­
mân şi popoarele U niunii Sovietice.
In ultimul timp cooperativa a primit de unităţile cooperativei sînt slab aprovizionate
acestea sînt depozitate fără grijă şi fără a moditatea sînt factorii care au făcut din
fi sortate şi aerisite, ceea ce a făcut ca o
mare parte din ele să se altereze. însem­
nate cantităţi de ceapă şi ardei, au fost des­
cărcate în noroi unde, nefiind acoperite sînt
expuse ploilor şi stricăciunii. Aproximativ
un vagon de cartofi a fost descărcat în ace­
leaşi condiţii în curtea magaziei unde au
stat cca. 10 zile pînă ce au fost duse „tra­
tative" între conducerea cooperativei „în ­
frăţirea" şi Comraicoop. Cooperativa „în ­
frăţirea" susţinea că nu ea, cl Comraicoopul
trebuie să distribuie cartofii. Comraicoopul
nu s-a interesat însă de distribuirea lor pe
motivul că nu e unitate de desfacere. In
timpul târguielilor cartofii s-au stricat în
proporţie de peste 50 la sută, Iar după
aceea au fost scoşi pe piaţă în această stare
de cooperativa „înfrăţirea". Este limpede
că în acest fel nu se poate spune că coo­
perativa „înfrăţirea" a»;-aprovizionat piaţa
cu cartofi. Un lucru se poate spune d o a r :
conducerea cooperativei „înfrăţirea" a stri­
cat aspectul pleţii, făcîndu-şî o reclamă
proastă, prin scoaterea pe piaţă a cartofi­
lor stricat!.
© complectă neglijenţă faţă de păstrarea
legumelor se manifestă şi la chioşcurile coo­
perativei, neglijenţă de care se face vino­
vat consiliul de conducere prin faptul că nu
s-a străduit să imprime disciplină în mun­
că, spirit de răspundere şi gospodăresc în
rîndul salariaţilor-şi nici nu controlează ac­
tivitatea lor. Aşa se face că la chioşcul nr. 3
cca. 4G0 kg. de ceapă, care d e ş i. se află
în lăzi şi se poate uşor adăposti, este to­
In atenţia propagandiştilor
şi agitatorilor
TURĂ POLITICA
AU APARUT:
N. S. H R U Ş C IO V : Cuvîntare rostită !a adu­
narea festivă pentru sărbătorirea celei
de-a 11-a aniversări a eliberării Romîniei
14 pag., 10 bani.
GH. G H E O R G H IU -D E J : Cuvîntare rostită
la adunarea festivă pentru sărbătorirea
celei de-a 11-a aniversări a Romîniei.
46 pag., 55 bani.
GH. R A IT A A. M A R IN : Pentru continua
creştere a productivităţii muncii (Colec­
ţia „Din experienţa muncii de partid").
64 pag., 80 bani.
A. C E R N E A şi I. M A N E A : Problema ger­
mană după conferinţa de la Geneva.
48 pag., 60 bani.
P A U L M A R IA N : Metalurgiştii luptă pentru
economii.
60 pag., 70 bani.
S. K. A ÎO R G IN IK : Posibilitatea şi realitatea,
categorii ale dialecticii marxiste.
(Colecţia „In ajutorul celor care stu­
diază Materialismul dialectic şi Mate­
rialismul Istoric.
32 pag., 40 bani.
T. I. 0 1 Z E R M A N : Rezolvarea marxist-Ie-
ninistă a problemei libertăţii şl necesităţii
(Colecţia „In ajutorul celor care stu­
diază Materialismul dialectic şi Materia­
lismul istoric” )
40 pag., 60 bani.
N. A. B U L G A N IN : Rezultatele conferinţei de
la Geneva a şefilor guvernelor celor pa­
tru puteri.
48 pag., 55 bani.
A N T O N IO G R A M S C I: Scrisori din închisoare
328 pag., 6,75 Iei.
? ? <* Despre munca de agitaţie în între­
prinderi (întrebări şi răspunsuri)
(Colecţia „In ajutorul agitatorului")
56 pag., 80 bani
* ¦> ? Studiul individual metodă de bază în
însuşirea marxism-leninîsmului
(Colecţia „In ajutorul propagandistului*)
40 pag., 55 bani.
Din realizările I.C.I.A. Orăştie
A n u l acesta, întreprinderea de creştere
şi îngrăşare de anim ale din Orăştie, a ob­
ţinut realiză ri frum oase, atât în sectorul
produse vegetale oît şi în sectorul zooteh­
nic.
L a produse vegetale, datorită aplicării
metodelor agrotehnice la lucrarea pămân­
tului, colectivul acestei întreprinderi a
reuşit să obţină cantităţi însemnate de re­
colte la hectar. Astfel, din cultura de
ovăz a u recoltat 2.500 kg. la hectar în
lo c de 1.000 kg. cît a v e a u planificat, dînd
sămânţă şi pentru, alte unităţi socialiste.
D e p e o su p ra fa ţă d e 12 ha. însămânţată
cu orz în „trupul Turdaş", au recoltat o can­
titate de 4.215 kg. la hectar. O bţin erea a -
cestei recolte a fost posibilă datorită fap­
tului că s-a u folosit îngrăşăm inte chimice
şi n atu rale; însămînţarea s-a făout la
12-15 septem brie în rânduri în cru cişate;
s -a plivit d e două ori- şi s -a u comJbătut
dăunătorii (gîndacul b ălos) du nitroxan.
In acest an, întreprinderea va executa a -
celeaşi lu c ră ri p e o sup rafaţă d e 100 ha.
Producţia de cartofi planificată a fost
de asemenea ou m ult depăşită. Făoînd în­
săm înţarea în cuiburi aşezate în pătrat
şi executând trei praştie, întreprinderea a
obţinut 36.000 kg. la hectar în loc de
12.000 kg. cît e ra p la n ific a i P e n tru a o b ­ Aportul nostru la sporirea producţiei
ţine borhot, nedesar la hrănirea anim ale­
lor pe timp de iarnă, întreprinderea a
însămânţat peste plan, în teren desţele­
nit, 10 ha. cu sfeclă de zahăr, obţinând o
producţie d e 20 tone la hectar.
In acest sector, s-au evidenţiat tehni­
cienii agronom i Cazacu Ioan şi Budişteon
Liviu.
In sectorul zootehnic, întreprinderea a
reuşit ca pe luna august să obţină un spor
de cam e d e 10 tone peste plan depăşind
astfel sarcina valorică ou 31 la sută. D e
pildă, la îngrăşarea de porcine s-a obţi­
nut un spor d e 24.013 kg. faţă de 20.100
kg. oît era planul, ia r la bovin e 1.701 kg.
în loc de 200.
a făcut ca o parte să
înceapă a încolţi, iar
alta a putrezi.
Vinovatul principal
faţă de condiţiile proas­
rativa „înfrăţirea” şi faţă de faptul că
tpvarăşul David un om neglijent faţă de
sarcinile ce-i stau în faţă, un om care nu
ţine seama de instrucţiunile organelor su­
perioare şi care se crede atotputernic.
Sarcinile de mare răspundere ce stau în
faţa comerţului socialist, precum şi starea
de lucruri defectuoasă în conducerea coope­
rativei „înfrăţirea", impun ca organele com­
petente să ia de îndată măsuri corespunză­
toare în vederea înlăturării acestor lipsuri.
Conducerile aprozarului şi a cooperativei
„înfrăţirea" au sarcina de a se strădui să
asigure în mod constant oamenii muncii din
Hunedoara cu legume şi fructe de calitate.
Lucrătorii de la unităţile de desfacere tre­
buie educaţi în spiritul disciplinii în muncă,
în spiritul respectului faţă de cumpărător.
Ei trebuie să dea dovadă de maximum de
atenţie faţă de cumpărători, să ţină cont de
propunerile lor, şi să-i servească cît mai
civilizat.
La multe unităţi ale Aprozarului şi ale
cooperativei „înfrăţirea" se găsesc fructe
stricate în lăzi. Vînzătorii nu le aleg pen­
tru ca acestea să nu infecteze la rîndul lor
şi altele, şi pentru a nu strica totodată as­
pectul şi calitatea mărfurilor. Este de dato­
ria fiecărui lucrător să ţină în permanenţă
legumele şi fructele în cea mai perfectă
stare de curăţenie şi să lupte pentru a le
da un aspect cît mai plăcut.
In acest scop conducerile aprozarului şi
cooperativei au datoria să organizeze con­
ferinţe cu caracter profesional, schimburi de
experienţă şi să popularizeze metodele bune
Preocupare permanentă pentru
protecţia muncii
— Convorbire cu tov. W. Suder director al Direcţiei generale a
cărbunelui din Valea Jiului —
Redacţia ziarului nostru a pus unele între­
bări tov. Wlliam Suder, director general al
D.G.C. din Valea Jiului, referitoare la pro­
tejarea muncii minerilor din întreprinderile
carbonifere. Convorbirea a fost axată pe te­
ma ducerii luptei împotriva formării prafu­
lui de cărbune în timpul funcţionării meca-
ÎN T R E B A R E : In bazinr.nl carbon ifer a l
V ă ii Jiului se duce lupta îm potriva form ă­
rii prăfuiţii de cărbune în timpul funcţio­
nării mecanismelor?
R Ă S PU N S : L a toate întreprinderile
carbonifere din Valea Jiului se băută pe
oît e posibil să se înlăture form area p ra­
fului de cărbune în timpul funcţionării
m ecanism elor. T ocm ai acest lucru se şi
urmăreşte, prin introducerea perforatoa­
relor electrice, cu ajutorul cărora se eli­
mină form area p rafului de cărbune în
timpul forării găurilor de mină.
ÎNTREBARE Care sînt m ăsurile prac­
tice lruiate pînă în prezent du p riv ire 1a îm ­
piedicarea form ării prafului de cărbune?
R Ă SPU N S: Pînă în prezent, măsura
praotică luată pe teren pentru împiedica­
rea form ării prafului de cărbune este stro­
pirea cu apă. Acest lucru se execută la
m ai m ulte puncte de vărsare a transpor­
toarelor în buncăre, sau la vărsarea de pe
un transportor pe altul, unde există mon­
tată o conductă de apă. P e m ăsură ce se
extin de reţeaua de c'onducte de apă, se
extinde şi stropirea punctelor de lucru
unde se formează praful de cărbune.
ÎN T R E B A R E ; Inspectorii de stat pen­
tru tehnica m inieră de p e lîngă m ine îşi
fac în mod conştiincios datoria ?
R Ă S P U N S : Atât inspectorii tehnici cu
protecţia muncii din cadrul Comitetului
Central al Sindicatului
cit şi inspectorii de ftoare, operaţie ce se făcea m a n u a l; s -a
control minier din cadrul Ministerului In ­
dustriei Cărbunelui, urmăresc pe teren
respectarea norm elor de tehnica securi­
tăţii muncii, sezisează conducerilor de
întreprinderi şi conducerii D.G.C.V.J. orice
abateri constatate şi urmăresc executarea
în termenele stabilite a m ăsurilor luate
pentru rem edierea lor.
ÎN T R E B A R E : Ce propuneri au fădut
controlorii obşteşti în cadrul reviziilor
sindicale obşteşti efectuate anul acesta?
R Ă S PU N S : Muncitorii, inginerii, tehni­
cienii şi funcţionarii oare au luat parte la
reviziile obşteşti ce a u avu t toc în cursul
acestui an la m inele U ricani, Lupen i şi
Preparaţia . Lupeni, ari făcut propuneri
preţioase. L a m ina U rican i s -a u făcut în
total 1.606 propuneri, la m ina L u p en i —
1.281 propuneri, ia r la p reparaţia Lupen i
— 134 propuneri. Toate propun erile au
fost grupate în patru categorii şi a n u m e :
tehnice, de protecţia muncii, sanitare-, şi
de bun trai. L a propunerile făcute s-a răs­
puns prin afişarea la panourile de protec­
ţia muncii din cadrul întreprinderilor.
M ajoritatea din propuneri au fost reali­
zate, o parte din ele sînt încă în curs de
realizare, iar unele urm ează să fie incluse
Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi func­
ţionarii minelor de fier Ghelar luptă cu
efort sporit pentru a traduce în viaţă hotă­
rârile partidului şi guvernului, care sînt în­
dreptate spre o continuă ridicare a nivelu­
lui de trai al celor ce muncesc din patria
noastră. Răspunzînd sarcinilor trasate de
Hotărîrea cu privire la desfiinţarea sistemu­
lui de aprovizionare pe bază de cartele şi
raţii şi trecerea la comerţul desfăşurat, în­
tregul colectiv de muncă a pornit încă de la
începutul acestui an la o temeinică organi­
zare a întrecerii socialiste, pentru creşterea
productivităţii muncii, reducerea preţului de
cost şi îmbunătăţirea permanentă a calită­
ţii minereului de fier.
Sub îndrumarea comitetului de partid, co­
mitetul de întreprindere împreună cu condu­
cerea întreprinderii a reuşit să mobilizeze şi
să antreneze aproape întregul colectiv în
întrecerea socialistă. U n accent deosebit a
fost pus de către comitetul de întreprindere,
cît şi de către comitetele de secţii, pe buna
organizare şi desfăşurare a consfătuirilor
de producţie, pe grupe sindicale. Aci, în con­
sfătuirile de producţie pe grupe s-a reuşit a
se dezbate problemele de producţie c a : re­
ducerea preţului de cost, minereu de bună
calitate, precum şi măsurile ce trebuie luate
de către conducerile tehnice ale secţiilor
privind aprovizionarea muncitorilor cu ma­
terialele şi uneltele necesare c a : lemn de
mină, exploziv, perforatoare, burghie, va-
gonte goale şi altele.
Cea mai mare preocupare, începînd de la
muncitorii din echipe, şefii de echipe şi de
brigăzi, maiştri şi tehnicieni, a constituit-o
realizarea planului de producţie. Astfel, s-a
reuşit să se depăşească normele de produc­
ţie, rezultând pe perioada 1 ianuarie-— 31
august 1955 o realizare a planului pe în­
treaga întreprindere de 102,5 la sută. La
baza obţinerii acestor succese a stat orga­
nizarea şi buna desfăşurare a consfătuirilor
de producţie. Un exemplu viu în această
direefie îl constituie grupa sindicală nr. 1
de la orizontul tineretului, care este organi­
zată pe locul de muncă al brigăzilor 30, 31,
32 şi 33, (organizator de grupă tov. Bidiga
Ioan). La această grupă sindicală, ca şi
la celelalte grupe, au loc consfătuirile de
producţie între 1-3 ale fi -cărei luni. Aci, or­
ganizatorul de grupă împreună cu cei trei
delegaţi ăî grupei, cu sprijinul unui mem­
bru din comitetul de secţie şi al maistrului
de la abatajele respective, dezbat împreună
cu toţi membrii grupei activitatea depusă
de tovarăşii muncitori, maiştrii şi tehnicieni
în scopul realizării planului, de producţie.
După ce planul de producţie este defalcai
pe echipe şi brigăzi şi cunoscut, el esle dis­
cutat de către muncitori, Iar după aceea
responsabilul de brigadă sau echină, cu a-
sentimenlul tovarăşilor săi, cheamă sau pri­
meşte chemarea la întrecere prin angaja-
Pag. 3
nismelor, activitatea cadrelor răspunzătoare
de aplicarea normelor de tehnica securităţii
muncii şi aplicarea în fapte a propunerilor
făcute de reprezentanţii controlului obştesc
din întreprinderi.
Publicăm mai jos întrebările puse şi răs­
punsurile date Ia acestea.
¦&
în plan u l pe a n u l 1956, decarece fiind lu ­
crări de am ploare mai mare. necesită fon­
duri, m ateriale şi m ină de lucru de Care
n u s -a dispus în 1955.
ÎN T R E B A R E : Care din propunerile
făouite de controlorii obşteşti s -a u pus in
practică şi ce rezultate s-au obţinut pînă
în prezent ?
R Ă S P U N S : L a I.C. U ricani s-a montat
un dispozitiv pentru rotunjirea lem nului
de mină la partea ce se introduce în p ilu -
gă, datorită cărui fapt se execută arm a­
rea în a b a ta je m ai repede şi se m icşorează
efortul fizic al m inerilor ; s -a pus în func­
ţiune postul de prim -ajutor din subteran,
asîgurlndu-se o intervenţie rapidă în caz
de accidentarea o u iv a ; s-a montat un
transformator la Oraşul N ou — Uricani,
pentru a se distribui en ergie electrică şi
în timpul z ile i; s-a executat ilum inarea
galeriei de la orizontul 700 şl s -a dotat
staţia de salvare minieră cu utilajele ce
au fost lipsă, asigurîndu-se astfel efi­
cacitatea în cazul oecesitării unei inter­
venţii.
L a I.C. Lupeni, s -a montat ilum inaţia
electrică fix ă la abatajele frontale nr. 2
vest şi nr. 10, asigurân du-se o lum inozi­
tate bună şi o creştere a productivităţii
m u n c ii; s-au montat Conducte pentru a -
buri supraîncălziţi la atelierul de vulca­
nizarea cizmelor de cauciuc, osigurindu-se
astfel vulcanizarea la cald şi în bune con­
diţiuni ; s-au confecţionat cinci aparate
pentru alegerea şistului din cărbune, re­
ducîn du-se astfel tim pul necesar de şisti-
introdus apă potabilă prin conducte de la
suprafaţă p în ă la orizontul 480 ; s -a u m on­
tat sem nalizatoare la suitori pe care se
face transport de m aterial lemnos, în ve­
derea evitării accidentelor.
L a p re p araţia cărbunelui, diin Lu p en i, s -a u
pus de asemenea în aplicare propuneri
c a : introducerea apei potabile în secţia
de spălare a cărbun elui; îm bunătăţirea
iluminaţiei prin m ontarea a trei reflec­
toare pe lingă blocurile electrice existen­
te ; asigurarea unei ventilaţii m ai bune
p rir modificarea ventilaţiei la laboratorul
chimic şi c ă r b u n e ; s-au m ontat cură ti­
teare la benzile de transport, asigurin-
du-se o funcţionare mai bună a acesto­
ra.
In întreprinderile carbonifere din V a ­
lea Jiului există o permanenta grijă din
partea partidului şi guvernului faţă de îm ­
bunătăţirea condiţiilor de muncă şi de
trai a celor ce luptă pentru a da patriei
cît m ai mult cărbune — pîinea industri­
ei noastre socialiste.
mente concrete, de a da mai multe tone de
minereu peste planul de producţie fixat.
Pentru realizarea planului, responsabilul de
brigadă, echipă sau membrii acestora, cer in
consfătuire ajutorul maistrului respecliv.
Pe baza rezultatelor obţinute, a celor re­
ieşite din raportul prezentat de către mais­
tru, se declară fruntaşul sau fruntaşii în
producţie, aşa cum de exemplu a fost de­
clarat în luna septembrie comunistul Vlad
Ladislau, responsabilul brigăzii nr. 32, care
în perioada lunii august a avut o realizare
de normă a brigăzii de 134 la sută, precum
şi tovarăşul Bidiga Ioan care în acelaşi
timp, a avut o realizare a normei de 140
la sută. Angajamente în consfătuirea de
producţie se iau şi cu privire la îmbunătă­
ţirea calităţii minereului.
Datorită îndrumării date de organizaţia
de bază, corpului tehnic şi al conducerii în­
treprinderii, s-au luai o serie de măsuri
tehnico-organizatorice menite să asigure de­
păşirea planului de producţie. Printre aces­
tea amintim introducerea unui ventilator me­
nit să îmbunătăţească aerajul la brigada
nr. 32, darea în folosinţă a unui rostogol la
brigada nr. 30 pentru evacuarea şi surpa­
rea în condiţii mai bune şi la timp a mine­
reului. Scoaterea şi străpungerea la zi a
puţului auxiliar a contribuit în mare mă­
sură la descongestionarea transportului în
cadrul orizontului tineretului, care acum se
face la bază orizontului TV la Retişoara —
la nivelul punctului de încărcarea minereu­
lui în vagoanele C.F.U.
Cu toate acestea însă, în munca noastră
mai avem şî lipsuri. Nu toate propunerile
tovarăşilor muncitori, precum şi o parte din
angajamente se duc la îndeplinire. De multe
ori unele echipe şi brigăzi nu sînt aprovi­
zionate la timp cu materiale (lemn de mina
etc.). De asemenea, burghiile pentru perfo­
rat nu întotdeauna sînt de bună calitate şi
suficiente la locurile .de muncă, din cauza
lipsei de preocupare şl înţelegere a unor
tehnicieni de ia orizoantele superioare, pre­
cum şi a organelor sindicale de la iTnele ori-
zoante.
Fără îndoială că de aceste lipsuri se face
vinovată şî conducerea întreprinderii, cît
şi comitetul de întreprindere, care n-au luat
măsurile corespunzătoare şi la timp, menite
să înlăture lipsurile ce mai există. In faţa
acestor lipsuri, întregul colectiv sindical, în­
cepînd de la comitetul de întreprindere şi
pînă la delegatul cu munca1 culturală în
grupa sindicală trebuie să dea un sprijin
real conducerii tehnico-administrative în
mobilizarea întregului .colectiv Ia muncă, to
lupta pentru depăşirea planului de producţie
a măririi productivităţii muncii, a reduce­
rii preţului de cost al minereului.
A L IC C A ROI.
preşedintele comitelului de înlreprin-
dere de la minele de fier Ghelar.