Page 28 - 1955-09
P. 28
*3S- 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 51S
încheierea tratativelor sovieto-finlandeze Ce se petrëce în insula Cipru
Comunicatul sovieto-finlandez cu privire la vizita la Moscova a preşedintelui D e câţiva ani încoace, insula Cipru, con şi S.U.A. s-au pronunţat insa împotriva a -
Republicii Finlandeze, I. K, Faasikivi stituie un obiect de discuţie între unii din cestei propuneri de satisfacere a dorinţei
m em brii pactului Atlanticul-ui, şi anume, de eliberare a populaţiei Cipriote.
M OSCOVA (Agerpres). — TASS transmite: Ţinînd seama de relaţiile de bună vecinătate dintre U.R.S.S. şi Finlanda şl ţinînd între A nglia, T u rcia şi Grecia.
Intre 16 şi 20 Septembrie I. K. Paasikivi, preşedintele Republicii Finlandeze, a seama de asemenea de o anumită slăbire a încordării internaţionale realizată în ulti Această situaţie a făcut ca divergenţele
vizitai Uniunea Sovietică la invitaţia lui K. E. Voroşilov, preşedintele Sovietului Su mul timp, îndeosebi în urma conferinţei de la Geneva a şefilor guvernelor celor patru Divergenţele oare există între aceste dintre Grecia. Turcia şi Anglia în pro
prem al U.R.S.S. Preşedintele Republicii Finlandeze a fost însoţit d e : U. Kekkonen, puteri, guvernul sovietic, ţinînd seama de interesele Finlandei, a considerat posibil să trei ţări capitaliste, în ceea ce priveşte blem a stăpînirii ins'olei C ipru să ia o nouă
primul ministru al Finlandei, E. Skog, ministrul Apărării, R. Svento, ministru, R. Sep- renunţe la drepturile sale de arendă asupra teritoriului finlandez Porkkala-Udd, drep stăpiniriţa insulei Cipru, se datoresc în amploare. Astfel, în seara de 6 septembrie
paelae, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe. turi acordate Uniunii Sovietice pe termen de 50 de ani, potrivit Tratatului de pace cu prim ul rind aşezării ei strategice care con şi în noaptea spre 7 septembrie în unele
Intre K ..E . Voroşilov, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., şi Finlanda din 10 februarie 1947, pentru a organiza acolo o bază militară maritimă. stituie un punct de atracţie pentru capi din oraşele din Turcia au avu t loc m ani
I. K. Paasikivi, preşedintele Republicii Finlandeze, a avut Ioc un schimb de păreri în talişti. festaţii antigreceşti. De exemplu, la Istam
problemele privitoare la relaţiile sovieto-finlandeze şi în unele probleme internaţionale. In legătură cu aceasta guvernul sovietic a hotărît să lichideze baza sa militară mari bu l şi Izm ir au avut ioc m altratări in
Din partea sovietică la schimbul de păreri au participat: N. A .Bulganin, preşedin timă Porkkala-Udd, să retragă trupele sovietice aflate acolo şi să transmită Finlandei Tocmai această aşezare a insulei Cipru masă şi incendii. Ziarele relatează că ce
tele Consiliului de Aliniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, membru în Prezidiul Sovietului teritoriul arendat Porkkala-Udd. Totodată, guvernul sovietic va ceda gratuit guvernului în apropiere de litoralul Turciei, Siriei şi tele huliganice nu ¦s -a u dat în lături de
Suprem al U.R.S.S., V. M. Molotov, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Finlandei clădirile de locuit, comunale şi de uz obştesc, depozitele şi alte clădiri, precum Egiptului a făcut ca în decursul istoriei, a jefui şi devasta case, restaurante şi m a
U.R.S.S. şi ministru al Afacerilor Externe al U.R.S.S., M. G. Pervuhin, prim-vicepreşedin- şi utilajul portuar cu debarcaderele şi celelalte instalaţii construite de partea sovietică să treacă sub stăpîmirea faraonilor egip gazine aparţinătoare populaţiei greceşti.
te al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. pe teritoriul Porkkala-Udd. teni, Persiei, Romei, Turciei şi Angliei. In De asemenea, au fost Incendiate şi je fu
anul 1878, Anglia, prin aşa numita conven ite consulatele greceşti, pavilionul grecesc
Din partea Republicii Finlandeze la schimbul de păreri au participat: primul mi Guvernul Uniunii Sovietice şi guvernul Finlandei au confirmat că eforturile lor în ţie de la C ipru impusă Turciei, a obţinut de la tîrgul internaţional de mostre de
nistru U. Kekkonen, ministrul Apărării E. Skog, ministrul R. Svento şi R. Seppaelae, domeniul politicii externe vor fi îndreptate şi de acum înainte spre micşorarea continuă dreptul de a ocupa şi a administra insula la Izmir, biserici şi mânăstiri ortodoxe
secretar de stat Ia Ministerul Afacerilor Externe. a încordării internaţionale şi sprijinirea cauzei asigurării păcii şi securităţii popoarelor. Cipru. In 1914 insula C ipru a fost ane greceşti, etc.
xată direct A n gliei care în 1925 a procla
Convorbirile s-au desfăşurat într-un spirit de încredere deplină, cordialitate şi înţe In cadrul tratativelor care au avut loc, între participanţii finlandezi şi sovietici la m at-o în mod oficial colonie engleză. Aceste manifestări huliganice din T u r
legere reciprocă şi au fost pătrunse de năzuinţa ambelor părţi spre întărirea continuă a tratative au fost discutate pe larg şi deschis toate problemele privind relaţiile sovieto- cia îm potriva populaţiei greceşti care n-aui
relaţiilor de prietenie existente între Finlanda şi Uniunea Sovietică, relaţii bazate pe finlandeze şi au fost expuse punctele de vedere ale celor două părţi. Deşi Cipru are o suprafaţă numai de fost împiedicate de poliţie, nu num ai că
egalitate în drepturi, neamestec în treburile interne, respectarea reciprocă a suveranităţii 9.251 km. pătraţi, totuşi este o insulă bo au dus la pierderea de bunuri m ateriale
de stat şi a independenţei naţionale, în conformitate cu scopurile şi principiile Organi Acest schimb de păreri dintre preşedintele Republicii Finlandeze şi persoanele care gată care este jefuită fă ră cruţare de co dar au prilejuit rănirea gravă a multor
zaţiei Naţiunilor Unite. îl însoţesc, pe de o parte, şi personalităţile conducătoare ale Uniunii Sovietice, pe de lonialiştii englezi. Datorită climei medite persoane.
altă parte ,care s-a desfăşurat într-o atmosferă de încredere deplină şi într-un spirit de raneene, pe pământul acestei insule cresc
Cele două părţi au constatat cu satisfacţie dezvoltarea colaborării rodnice în dome prietenie corespunzător Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală, încheiat portocali, lămâi, viţă de vie. etc'. Şi bogă Ca urm are a acestui abac îm potriva
niile economic şi cultural, care şi-a găsit expresia, între altele, în încheierea unui nou în 1948, va servi cauzei întăririi continue a legăturilor de prietenie şi a încrederii reci ţiile din interiorul pământului sînt o sursă populaţiei paşnice greceşti din Turcia, gu
acord comercial pe termen lung între U.R.S.S. şi Finlanda, precum şi a unui acord cu proce între Finlanda şi Uniunea Sovietică spre binele şi fericirea popoarelor Finlandei de venit pentru ocupanţii e n g le z i; aici vernul grec a cerut convocarea consiliu
privire Ia colaborarea tehnico-ştiinţifică, şi şi-au exprimat intenţia de a continua să şi Uniunii Sovietice. găsindu-se zăcăminte de cupru, crom, a s - lui Uniunii Atlanticului de Nord pentru
dezvolte şi mai departe această colaborare în interesul ambelor părţi. best, etc. cercetarea acestui caz, anumţînd de ase
Urmează textul protocolului dintre Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Re menea că Grec’ia renunţă să participe la
Părţile consideră în unanimitate că Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă publica Finlandeză cu privire la prelungirea termenului de valabilitate a Tratatului de C u toate bogăţiile solului şi subsolului, manevrele regionale ale forţelor armate
mutuală între U.R.S.S. şi Finlanda, încheiat la 6 aprilie 1948, constituie o bază trainică populaţia insulei Cipru, datorită exploată ale N.A.T.O.
pentru întărirea relaţiilor de prietenie între Uniunea Sovietică şi Finlanda şi contribuie prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală din 6 aprilie 1948, precum şi textul acordului rii coloniale, este nevoită să ducă o viaţă
Ia consolidarea păcii şi securităţii în partea de nord a Europei. Ele au căzut de acord plină de mizerie. N ivelul de trai al popu Manifestările huliganice din Turcia îm
să prelungească cu 20 de ani durata valabilităţii acestui tratat şi au semnat un protocol dintre Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şî Republica Finlandeză cu privire Ia laţiei a devenit însă şi m ai scăzut odată ou potriva populaţiei greceşti, sînt' în strînsă
corespunzător. mutarea cartierului general al comanda legătură cu tratativele an glo-turco-gre-
renunţarea de către Uniunea Sovietică Ia drepturile asupra folosirii teritoriului Porkkala- mentului britanic pentru Orientul M ijlo ceşti oare au avut loc la Lon d ra între
ciu, din zona Canalului de Suez în acea 29 august şi 7 septem brie unde s -a u e x e r
Udd ca bază militară maritimă şi cu privire la retragerea forţelor armate sovietice de stă insulă. citat presiuni asupra Greciei de a renunţa
la poziţia sa în problem a Ciprului.
pe acest teritoriu. Protocolul şi acordul au fost semnate Ia Moscova, Ia 19 septembrie. Situaţia clasei muncitoare este ou ade
vărat grea, preţurile la m ărfurile de pri L a conferinţa de la Londra, la care A n
Protocolul dintre Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Republica Finlandeză mă necesitate ureîndu-se mereu, fiind glia, nesocotind voinţa populaţiei din Ci
chiar mai ridicate decât în Anglia. Sala pru, nu a invitat nici un reprezentant a l
cu privire la prelungirea termenului de valabilitate a Tratatului de prietenie, riile însă sînt cu totul insuficiente pentru acesteia, presiunile exercitate asu pra G re
colaborare şi asistenţă mutuală din 6 aprilie 1948 a acoperi cheltuielile^necesare. ciei n -a u dat nici un rezultat. L a 7 sep
tembrie a fost dat publicităţii un comuni
Prezidiul Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi preşedin tatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală, semnat la Moscova Ia 6 aprilie 1948 Nici ţărănimea insulei Cipru nu se bu cat în care se arată că oonferinţa ...„se
tele Republicii Finlandeze, între Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Republica Finlandeză, acest tratat va cură de o viaţă mai bună. Ea este nevoită întrerupe“.
rămîne în vigoare pe o perioadă de 20 de ani din momentul intrării în vigoare a pre să-şi ducă viaţa în colibe, perm iţîndu-şi să
exprimîndu-şi năzuinţa fermă spre colaborare in interesul menţinerii păcii şi secu zentului protocol. m ănînce oam e numai la 3-4 sau 6 luni Populaţia insulei Cipru a condamnat ou
rităţii internaţionale, în conformitate cu scopurile şi principiile Organizaţiei Naţiunilor odată. tărie atît faptul că conferinţa de la Lon
Unite, Dacă una din înaltele părţi contractante nu va renunţa Ia tratat cu un an înainte dra a avut loc fără participarea reprezen
de expirarea termenului indicat, acesta va rămîne în vigoare pe următorii cinci ani şi Populaţia insulei Cipru, datorită ac'estor tanţilor săi, cît şi operaţiile m ilitare Care
dorind să contribuie la dezvoltarea şi întărirea continuă a relaţiilor de prietenie şi tot astfel de fiecare dată, atît timp cît nici una din înaltele părţi contractante nu va condiţii grele de viaţă la care este supusă, au avut loc în Cipiru în aju n u l acestei
bună vecinătate care s-au stabilit între U.R.S.S. şi Finlanda, aviza în scris cu un an înainte de sfîrşitul perioadei respective de cinci ani asupra in nu odată s-a ridicat împotriva exploatării conferinţe.
tenţiei sale de a face să înceteze valabilitatea tratatului. coloniale. Lupta populaţiei Cipriote a de
constatînd că Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală, semnat la venit însă şi mai hotărâtă după cel de al H otărirea populaţiei din Cipru de a nu
Moscova la 6 aprilie 1948 între U.R.S.S. şl Finlanda, corespunde intereselor vitale ale ART. 2. II-le a război mondial, oînd imperialism ul renunţa la lupta sa pentru eliberarea na
celor două ţări şi contribuie Ia rezolvarea cu succes a sarcinilor mai sus menţionate, mondial a devenit din ce în ce mai şu ţională este clar exprim ată prin manifes
Prezentul protocol urmează să fie ratificat şi va intra în vigoare din ziua schim bred, iar forţele păcii şi democraţiei s-au tele răspîndite în C ipru unde se arată
au hotărît să semneze prezentul protocol şi au numit în calitate de împuterniciţi bului instrumentelor de ratificare, care se va face în oraşul Helsinki într-un termen cit întărit. că : „Englezi, nu veţi putea înăbuşi miş
ai lo r: carea noastră de eliberare, chiar dacă veţi
se poate de scurt. din P rin organizarea a diferite m itinguri şi aduce aici întreaga armata britanică“.
Prezidiul Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste — pe pre Drept care împuterniciţii au semnat prezentul protocol şi au pus sigilul. demonstraţii, populaţia insulei C ipru îşi
şedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S.,N. A. Bulganin, întocmit în oraşul Moscova la 19 septembrie 1955, în două exemplare, fiecare manifestă dorinţa de a se elibera de sub întreaga opinie publică mondială cere
ju g u l exploatării colonialiste engleze şi de ca rezolvarea problemei insulei Cipru să
Preşedintele Republicii Finlandeze — pe primul ministru Urho Kekkonen şi pe mi a se realipd la Grecia. (80 la sută din lo aibă loc în tr-u n viitor Cît m ai apropiat,
nistrul Apărării, Emil Skog, cuitorii Ciprului fiind greci). ţinîndu-se seama de dorinţa populaţiei din
C ipru ţie a se lichida' crearea de baze
care după ce au făcut schimb de împuterniciri, găsite în forma cuvenită şi în de Guvernul grec, sub presiunea populaţiei m ilitare pe teritoriul acestei insule şi de
plină ordine, au căzut de acord asupra celor ce urmează : Cipriote cît şi a întregii opinii publice din a trăi în pace şi libertate, nesupusă ju gu
Grecia, a propus la cea de a I X - a sesiune lui exploatării coloniale.
ART. 1. a adunării generale a O.N.U. discutarea
problem ei Ciprului la O.N.U. Anglia cît V. O LTEAN U
Modificînd prevederile articolului 8 în legătură cu termenul de valabilitate a Tra-
ele in limbile rusă şi finlandeză, ambele texte avînd aceeaşi putere.
Din împuternicirea Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Din împuternicirea Preşedintelui Republicii Finlandeze Dezbaterile din parlamentul indian cu privire
la politica externă a guvernului
N. BULGANIN URHO KEKKONEN
EMIL SKOG
Acordul dintre Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Republica Finlandeză D E LH I (Agerpres). — T A S S obiectul unor tratative la masa conferin
L a 17 septem brie a u început în Cam era ţei. Aceasta este prin sine însuşi un mai?9
cu privire la renunţarea de către Uniunea Sovietică la drepturile asupra folosirii teritoriului Populară (Cam era inferioară a pariam en- succes. Caracterizînd acordul am ericano-
Porkkala-Udd ca bază militară maritimă şi la retragerea forţelor armate sovietice de pe acest teritoriu tuiud din India) dezbaterile cu privire la chinez cu privire la repatriere, Nehru a
politica externă a guvernului indian. Des- arătat că el rezolvă principala problemă
Prezidiul Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi preşedin ART. 2. Chizînd discuţiile, prim ul ministru a l In a relaţiilor am ericano-chineze. Rămân ne
tele Republicii Finlandeze, diei, Nehru, a rostit o ouvîntare în care rezolvate problemele Extremului Orient
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste îşi va retrage toate forţele armate de pe s -a oprit asupra câtorva probleme ale si în ansam blu. Totuşi, a subliniat el, oame
luînd în considerare că relaţiile de bună vecinătate dintre Uniunea Republicilor So teritoriile menţionate în art. 1 şi va transmite aceste teritorii spre administrare cu de tuaţiei internaţionale. Nehru a subliniat nii au început să renunţe la ideea rezol
vietice Socialiste şi Republica Finlandeză se dezvoltă favorabil şi că încrederea dintre ele pline drepturi Republicii Finlandeze în decurs de 3 luni de la efectuarea schimbului că în deoutnsui ultim elor şase luni situa vării problem elor prin metode m ilitare şi
se întăreşte neîncetat, instrumentelor de ratificare ale prezentului acord. ţia internaţională s-a îmbunătăţit consi pun m ari speranţe în reglementarea paş
derabil. nică.
avînd în vedere că Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Uniu ART. 3. Oprindu-se asupra conferinţei de la Ge
nea Republicilor Sovietice Socialiste şi Republica Finlandeză, semnat Ia 6 aprilie 1943, neva a şefilor guvernelor celor patru pu R eferin du -se la recenta sa vizită în
asigură condiţiile întăririi continue a relaţiilor de prietenie dintre cele două ţări, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste va transmite Republicii Finlandeze terito teri, N e h ru a spus că, deşi această confe Uniunea Sovietică şi în alte. ţări a le Eu
riile prevăzute în art. 1 şi bunurile existente acolo în starea în care se vor afla la ler- ropei, N e h ru a subliniat că pretutindeni
luînd în considerare că Uniunea Sovietică, ţinînd seama de interesele Republicii menul prevăzut în art. 2, libere totodată de orice plăţi, impozite sau alte eventuale obli rinţă nu a dat rezultate precise, ea a s-a bucurat de o primire excepţional de
Finlandeze, a considerat posibil să renunţe înainte de termen la drepturile de arendă gaţii sau drepturi care s-au ivit eventual în perioada arendei în favoarea Uniunii Repu sohimhat în foarte m are m ăsură situaţia cordială. Această prim ire nu s-a referit
asupra teritoriului Porkkala-Udd, acordate Uniunii Sovietice, şi să-şi retragă trupele blicilor Sovietice Socialiste, sau a societăţilor, organizaţiilor sau cetăţenilor ei. num ai la persoana l u i ; ea a fost o m a
de acolo, din lume. nifestare a aprobării politicii Indiei şi o
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste va transmite totodată gratuit Republicii Referindu-se la acordul realizat la Mos demonstraţie în favoarea păcii.
au hotărît să încheie prezentul acord şi au numit în calitate de împuterniciţi Finlandeze, cazărmile, casele de locuit şi depozitele, obiectivele de telecomunicaţii, in
ai lo r: stalaţiile portuare cu debarcaderele, şi alte instalaţii construite de partea sovietică pe cova între delegaţiile guvernamentale ale O m are parte din cuvântare Nehru a
teritoriul Porkkala-Udd, care vor fi lăsate de comandamentul sovietic pe acest teritoriu consacrat-o politicii guvernului său în
Prezidiul Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste — pe pre după retragerea trupelor sovietice. U.R.S.S. şi Republicii Federale Germane, problema teritoriului Goa subliniind că
şedintele Consiliului de Aliniştri al U.R.S.S., N. A. Bulganin, India a dorit întotdeauna o rezolvare paş
ART. 4. N e h ru a spus Că deşi problem a G erm aniei nică a acestei probleme.
Preşedintele Republicii Finlandeze — pe primul ministru Urho Kekkonen şi pe mi este încă departe de a fi rezolvată, totuşi
nistrul Apărării Emil Skog, care, făcînd schimb de împuterniciri recunoscute valabile şi Cele două părţi contractante se obligă ca după termenul prevăzut în art. 2 să nu
întocmite în forma cuvenită, au căzut de acord asupra celor ce urm ează: prezinte una alteia nici un fel de cererf de compensare determinate de faptul că terito trebuie amintit că această problemă a ie
riile prevăzute în art. 1 s-au aflat sub administraţia Uniunii Republicilor Sovietice So
ART. 1. cialiste sau de faptul că potrivit prezentului acord aceste teritorii sînt restituite spre ad şit din sfera unui eventual confliot în care
ministrare cu depline drepturi Republicii Finlandeze.
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste renunţă în favoarea Republicii Finlandeze se a fla înainte, pentru a constitui astăzi
la toate drepturile de a folosi şi a administra toate teritoriile terestre şl navale pe care ART. 5;
Republica Finlandeză le-a dat la început în arendă în conformitate cu .art. 8 din Acor Guvernul R . F. Germane a aprobat
dul de armistiţiu semnat Ia Moscova la 19 septembrie 1944 şi a căror dare în arendă Prezentul acord urmează să fie ratificat şi va intra în vigoare din ziua schimbului în unanimitate acordul de ia Moscova
către Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste pe termen de 50 de ani pentru crearea instrumentelor de ratificare care se va efectua în oraşul Helsinki într-un termen cît se
unei baze militare maritime pe teritoriul peninsulei Porkkala-Udd a fost confirmată apoi poate de scurt. B O N N (Agerpres). — Agenţia France U.R.S.S. şi R.F.G. privind stabilirea rela
în art. 4 din Tratatul de pace semnat la Paris la 10 februarie 1947. ţiilor diplom atice între cele două ţări.
Drept care împuterniciţii mai sus-numiţi au semnat prezentul acord şi şi-au pus Presse anunţă că gu vern ul R. F. Germ ane
In acelaşi timp, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste renunţă în favoarea Re sigiliul. D u p ă cum s -a anunţat, la 22 septembrie
a aprobat în unanimitate acordul interve Bundestagul — în cadrul discuţiilor de po
publicii Finlandeze Ia toate drepturile de a folosi căile de comunicaţie feroviare, navale, întocmit în oraşul Moscova, Ia 19 septembrie 1955, în două exemplare, fiecare în litică externă — urmează să se pronunţe
limbile rusă şi finlandeză, ambele texte avînd aceeaşi putere. nit în cadrul tratativelor de la Moscova asupra acordului realizat.
rutiere şi aeriene de pe peninsula Porkkala-Udd, drepturi garantate Uniunii Republicilor
Sovietice Socialiste conform punctului 2 al articolului 4 din Tratatul de pace sus-men- între delegaţiile guvernamentale ale
ţionat, precum şi Ia drepturile de a folosi mijloacele de telecomunicaţie instalate acolo. RE SCU RT
Din împuternicirea Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. ¦ Din împuternicirea Preşedintelui Republicii Finlandeze • Prim ul ministru al Egiptului, Nasser. a ° Comitetul Executiv al Crucii Roşii
acceptat invitaţia de a vizita Cehoslovacia. Sovietice a alocat suma de 50.000 de ruble
N. BULGANIN URHO KEKKONEN pentru ajutorarea populaţiei din provincia
EMIL SKOG • După cum anunţă agenţiile de presă Im barura (Ecuador) care a suferit de pe
ameriieane, la /17 septem brie a p ărăsit urm a cutremurului, Care s -a prod.us re
Terminarea reiragerii trupelor sovietice din Austria „ Colonialismul — un pericol pentru pace“ S.U .A . plecând în Europa, R obert M urphy, cent.
subsecretar de stat adjunct al S.U.A. El
V IE N A , (Agerpres). — Agenţia austriacă multilateral în acţiunea de evacuare a Declaraţia primului ministru al Birmaniei va duce la Paris tratative cu experţi eco 9 Preşedintele Turciei, D jelal Bayar, a
de presă a transmis urm ătorul comunicat trupelor sovietice care au folosit căile fe nomici ai ţărilor vest-europene. Se crede părăsit A n k a ra la 18 septembrie, piecînd
rate auistriace. P E K IN (Agerpres). — China Nouă : teri. D a r în anumite ţări dependente, a că M u rph y va pleca şi la Bonn unde va în vizită oficială în Iran. Presa arabă —
o fic ia l: După cum anunţă ziarele din Rangoon, subliniat U N u, continuă vărsările de sîn- duce tratative cu guvernul R. F. Germane. referin du-se la scopul vizitei lui B a y a r —
Astăzi, 1§ septembrie, I. I. Ilicev, am ba Vice-canc'eLarul i-a ru gat p e I. I. llic e v prim ul ministru al Birmaniei, U Nu, a cali ge provocate de politica mioapă a puteri Sînt prevăzute de asemenea tratative care subliniază că preşedintele T urciei va căuta
şi I. I. Bodkov să transmită guvernului so ficat colonialismul drept im pericol pen lor colonialiste. urm ează să albă loc la Belgrad cu preşe să convingă guvernul iranian să adere la
sadorul extraordinar şi plenipotenţiar a l vietic mulţumiri pentru faptul că retra tru pace. dintele I. Broz-TAto în problemele ajutoru pactul m lltar tuirco-irakian.
U jR.S.S. în Austria, şi generalul-locotenent gerea trupelor sovietice a fost efectuată Luînd cuvîntul la conferinţa anuală a Prem ierul birm an a s p u s : „N u este des lui m ilitar american.
I. I. Boikov, comandantul trupelor sovie înainte de termenul prevăzut în Tratatul ofiţerilor superiori din armata birmană, tul ca cele patru m ari puteri să ţină o ® In cadrul şedinţei din 16 septem brie
tice în Austria, au făcut o vizită vice de stat. Iuiîndu-şi răm as bun, vice-oance- prem ierul U N u a declarat că situaţia in conferinţă la cel m ai înalt nivel. Sînt ne • Secretarul Departamentului de Stat a M arelui Consiliu (parlamentul N.R.) a l
cancelarului A. Schaerf. Generalul-locote- larul a subliniat că tocmai conducătorii ternaţională s-a destins după conferinţa cesare eforturi continue pentru a lichida ai S.U.A., Dulies, a adresat simultan pri Republicii San-M arino, au fost aleşi noii
nent I. I. Boikov a comunicat vice-cance- armatei sovietice au fost aceia oare în şefilor de guvern ai celor patru m ari pu- colonialismul' care constituie germenele m ului ministru a l Greciei, m areşalul P a - căpitani-regenţi ai republicii pe termen de
laruilud că retragerea trupelor sovietice din 1945 a u recunoscut gu vern ul provizoriu ca multor dintre Conflictele care ameninţă pagos, şi prim ului ministru al Turciei, şase luni. Căpitani-regenţi au fost a le ş i:
A u stria se term ină la 19 septembrie, pînă guvern al întregii •Austrii, pariind astfel pacea“. Memderes, un m esaj în care le cere să co B ugli (socialist) şi Giuseppe M alani (comu
la ora 20. I. I. Boikov a m ulţum it gu/ver- bazele unităţii ţării. laboreze în vederea rezolvării problemei nist).
nului austriac pentru sprijin ul operativ şi D e m is ia p re ş e d in te lu i P e ro n Ciprului. Dulies arată că este îngrijorat
de această situaţie deoarece ea ameninţă 9 Guvernul Iordaniei a hotărît să na
O NOUĂ FABRICA TEXTILA IN CHINA’ B U E N O S A IR E S (Agerpres). — Agen în care preşedintele Peron îşi prezintă „eficacitatea alianţei greco-turce" şi cere ţionalizeze societatea telegrafică engleză
ţia France Presse anunţă că generalul dem isia din postul de şef a l statului. P u „restabilirea imitaţii comunităţii Atlanti „Cable and W irless“ din Amman. Acea
P E K I N 18 (Agerpres). — C hina N o u ă : ţiune noua fabrică textilă nr. 2. Fabrica Franklin Lucero, ministrul Arm atei, a ci terile sale au fost preluate de o juntă cului de nord“. sta este prim a societate străină care va fi
Zdl^Je acestea, la Pekin a intrat în fu n c - este utilată cu 100.000 d e fusuri şi 2.400 tit la postul de radio argentinian un mesaj naţionalizată în Iordania.
<ie războaie, fabricate în China. m ilitară.
Redacţia şi Adm. ziarului sir. 6 Martie, nr. 9 Telefon : 188-189. Taxa pTStllS In numerar conf, agroblriî Direcţiunii generale P.T.T.R. nr, 236.320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul Inlrepr. P o lig ra fic i de Slut DEVA.