Page 29 - 1955-09

R egionala ^ R egională
H unedoâ/a-D eva
j H u n edoara-D eva
Anul VII. nr. 516
Ziua Constituţiei R.P.R.
L a 24 septem brie se împlinesc trei ani
de la adoptarea de către sesiunea M arii
A du n ări Naţionale a noii Constituţii a
Republicii Populare Române, „Constituţia
<x>nsftruirii socialism ului şi a fă u ririi fe ri­
cirii şi bunei stări a celor ce muncesc“ —
cum a num it-o poporul.
Consfinţind istorica victorie a poporului
nostru în lupta sa de secole pentru inde­
pendenţă naţională şi socială, Constituţia
erată în capitolul său introductiv că R e­
publica Populară Română a luat naştere oa
urm are a victoriei istorice a Uniunii So­
vietice asupra fascism ului germ an şi a eli­
berării României de către glorioasa A rm ată
Sovietică, eliberare caro a dat putinţă po­
porului muncitor, în frunte ou clasa
muncitoare condusă de Partidul Comunist,
să doboare dictatura fascistă, să nim icea­
scă puterea claselor exploatatoare şi să
făurească statul de democraţie populară,
care corespunde pe deplin intereselor şi
năzuinţelor masolor populare din ţara noa­
stră.
„In locul „democraţiei“ burghezo-m oşie-
reşti — caracterizată prin îm puşcarea în
m asă a m uncitorilor şi ţăranilor, prin re­
gim ul stării de asediu, prin torturarea de­
m ocraţilor şi antifasciştilor în beciurile si­
guranţei, închisori şi lagăre, prin răpirea
dreptului de vot marii majorităţi a popu­
laţiei — arăta tovarăşul Gh. Gheorghiu-
Dej în cuvintarea rostită cu prilejul ce­
lei de a 11-a an iversări a eliberării Româ­
niei — în ţara noastră s-a instaurat pen­
tru prima cară un regim de largi libertăţi
democratice şi drepturi cetăţeneşti“.
• Constituţia consfinţeşte faptul că pute­
rea de stat în Republica P opu lară Română
aparţine oam enilor muncii de la oraşe şi
sate fiind exercitată prin M area Adunare
Naţională şi sfaturile populare, că baza
puterii populare o constituie alianţa cla­
sei muncitoare ou ţărănimea muncitoare,
alianţă în care rolul conducător aparţine
clasei munoitoare, că bogăţiile de orice
natură a le subsolului, fabricile, uzinele şi
minele, pădurile etc.. smulse din m îinile
exploatatorilor prin istoricul act al naţio­
nalizării, se află astăzi în m îinile poporu­
lu i muncitor ca proprietate socialistă.
Cea de o treia aniversare a adoptării
noii Constituiţii are loc în condiţiile succe­
selor pe care le înregistrează oamenii mun­
cii de la oraşe şi sate în industrializarea
socialistă a ţării, în înfăptuirea cu suc­
ces a sarcinilor prim ului nostru cincinal.
Industria construcţiilor de, maşini şi de
prelucrare a metalului va încheia astfel
anul 1955 le un nivel de peste 280 la sută
faţă de anul 1950. industria chimică la
un nivel de peste 300 la sută, industria
m aterialelor de construcţie — coa. 240 la
sută, industria m etalurgiei neferoase —
aproape 230 la sută. Faţă de nivelul anu­
lui 1950: producţia de energie electrică în­
registrează în 1955 o creştere de peste
două ori (ia r faţă de 1938 de 3,8 ori), in­
dustria petroliferă de peste două ori etc.
Producţia industriei de bunuri de con­
sum s-a dublat în cursul cincinalului asi­
gurând clasei m uncitoare şi ţărănim ii
m uncitoare o cantitate din ce în ce mai
m are de bunuri.
Conştienţi de faptul că muncesc pentru
dînşii, că lupta pentru neîncetata dezvol­
tare a economiei ţării înseamnă lupta pen­
tru creşterea continuă a propriului lor ni­
vel de trai m aterial şi cultural, zeci şi
zeci de mii de oameni ai muncii din în­
treprinderile d e pe întreg întinsul patriei
noastre se a flă antrenaţi în întrecerea e -
vîntată pentru a da statului oît rnaii multe
acum ulări peste plan.
însemnate progrese au fost înregistrate
în prim ul cincinal în domeniul agricultu­
rii. unde sarcina cincinalului de a obţine
în 1955 o producţie de 9.040.000 tone ce­
reale a fost depăşită încă în anul 1954.
Creşterea num ărului de gospodării co­
lective, întovărăşiri, grupe de într-ajuto-
rare şi alte form e de cooperare a ţărani­
lo r muncitori arată interesul crescând al
ţărănimii muncitoare pentru unirea gos­
podăriilor lo r individuale în m ari gospo­
dării socialiste — singura cale spre bel­
şug şi bunăstare.
Succesele obţinute în dezvoltarea agri­
culturii sînt rezultatul grijii permanente
pe care partidul şi guvernul o acordă m e­
canizării acesteia, precum şi m ăsurilor e -
conomico-organizatorice de cointeresare
m aterială a producătorilor agricoli luate
în vederea sporirii producţiei agricole.
In cursul cincinalului s-a desfăşurat o
vastă activitate pentru ridicarea nivelului
cultura! şi ocrotirea sănătăţii poporului,
fondurile alocate în acest scop crescînd
an de an. In com paraţie cu perioada di­
nainte de război, num ărul elevilor din
şcolile de 7 and este astăzi de aproape 4
ori mai mare, iar al elevilor din şcolile
medii şi profesionale şi a l studenţilor din
institutele de învăţământ superior de 3
ori mai mare.
Sub regimul burghezo-moşieresc. mino­
rităţilor naţionale le era răpit printre al­
O nouă întovărăşire zootehnică
De faptul că munca înfrăţită dă • cînd un număr de 130 oi şi 36 ha. pă­
roade mai bune, s-au convins şi ţă­ şune.
ranii muncitori din satul Stănija pa­ Printre primii, care s-au înscris în
ionul Brad.
De curînd ei au înaugrat o întovă­ Mărcuş Nicolaie secretarul organiza­
răşire de creştere în comun a oilor, în ţiei de bază din sat, Grozav loan, Cră­
care s-au înfrăţit 32 de familii, adu- ciun Traian şi alţii.-
Duminică 25 septembrie 1955
* adresată preşedintelui A d u n ă rii Generale
tele şi dreptul de şcoală în lim bă m aternă
Astăzi, din 16.500 de unităţi şcolare din
ţara noastră. 2.250 funcţionează pentru m i­
norităţile naţionale.
U n avânt necunoscut în trecut a luat
în anii puterii populare dezvoltarea ştiin­
ţei, artei şi culturii care se bucură de
tot sprijin u l statului. Cultura nouă, ştiinţa să aducă o contribuţie importantă la destinderea relaţiilor interna­
şi a rta sînt puse în slu jba poporului, în
slujba dezvoltării economice şi social-cul­
turale a ţarii.
Succesele* obţinute în anii democraţiei
populare în dezvoltarea culturii noastre
noi — socialistă în conţinut şi naţională
în form ă — ca şi în celelalte domenii a u
făcut ca prestigiul ţării noastre în străi­
nătate să crească necontenit. Oamenii de
ştiinţă şi artă care n e -a u cunoscut patria
ne urm ăresc cu simpatie succesele, apre­
ciază contribuţia noastră la îm bunătăţirea
tezaurului universal a l ştiinţei şi culturii.
Num eroşi oameni de ştiinţă din ţara noa­
stră au luat parte la congrese internaţio­
nale ca cel de matematici de la Am ster­
dam, cel de hematologie de la Copenhaga
şi altele.
M arile drepturi şi libertăţi de oare se
bucură poporul nostru ca dreptul la mun­
că, la odihnă, la asigurarea materială la
bătrîneţe, în caz i e boală sau incapacitate
de muncă, la învăţătură, deplină egalitate
în drepturi a tuturor oam enilor muncii
fără deosebire de naţionalitate sau rasă,
în toate domeniile vieţii, economice, poli­
tice, culturale, etc. nu numai că sânt pro­
clamate de legea fundamentală a statu­
lui — Constituţia R.P.R., dar este prevă­
zută şi garantarea lo r materială.
Libertatea cuvîntului, libertatea presei,
libertatea întrunirilor şi a m itingurilor etc. fiind depăşită cu 61%.
sînt asigurate prin punerea la dispoziţia
maselor muncitoare şi organizaţiilor lor a
tipografiilor, a depozitelor de hîrtie, clă­
dirilor publice, mijloacelor de comunica­
ţie şi a altor condiţii m ateriale necesare
exercitării acestor drepturi. In cursul pri­
m ului cincinal a fost acordată o impor­
tanţă deosebită sporirii numărului de
cărţi şi ziare care ap ar în tiraje neou-
nosoute în trecut S -a u pus temelii pu­
ternice şi trainice în cinematografie, r a ­
dio, editură, poligrafie.
In conformitate cu interesele celor ce
muncesc şi în scopul dezvoltării activită­
ţii politice şi obşteşti a maselor populare,
cetăţenilor Republicii Populare Române li
se asigură prin Consituiţie dreptul la eso-
ciere în organizaţii obşteşti în sindicate
profesionale, uniuni cooperatiste, organi­
zaţii de femei, de tineret organizaţii spor­
tive, asociaţii culturale, tehnice şl ştiin­
ţifice.
In timp ce oamenii muncii din ţara
noastră se bucură de toate aceste drepturi
şi libertăţi, oamenii muncii din ţările ca­
pitaliste, aflate sub domnia m onopoluri­
lor, sînt nevoiţi să ducă o luptă aprigă
pentru apărarea celor mai elementare
drepturi ca dreptul la muncă, la libertatea
de organizare, etc. Despre aceasta vo r­
besc grvele care se ţin lanţ în aceste ţări,
numeroasele arestări în rândurile activiş­
tilor sindicali, ale luptătorilor pentru pa­
ce, interzicerea organizaţiilor muncito­
reşti, scoaterea în a fa ra legii a partidelor
comuniste, sîngeroasa teroare dezlănţuita
îm potriva patrioţilor luptători pentru in­
dependenţă şi libertăţi democratice, etc.
Poporul nostru muncitor, profund ata­
şat cauzei păcii, a consfinţit în Constitu­
ţie faptul că politica externă a ţării noa­
stre este o politică de apărare a păcii, de
prietenie şi alianţă cu Uniunea R epubli­
cilor Sovietice Socialiste şi cu ţările de
democraţie populară, o politică de pace şi
prietenie cu toate popoarele Iubitoare de
pace. El este hotărât să facă totul pentru
a-şi aduce aportul său la lupta pentru slă­
birea continuă a încordării internaţionale.
„Un factor care poate exercita o pu­
ternică influenţă în direcţia lichidării în­
cordării Internaţionale — • arăta tov. Gh.
G heorgh iu -D ej la cea de a 11-a aniver­
sare a eliberării — este dezvoltarea rela­
ţiilor economice şi culturale între ţări
fără deosebire de regim social sau or un­
duire de stat“. Anul acesta, ţara noastră
a făcut schimburi comerciale cu 55 de
ţări şi a fost vizitată de 13.000 persoane
din 48 de ţări. printre care deputaţi ai
parlamentelor, aparţinînd diferitelor parti­
de, numeroşi reprezentanţi ai cultelor, oa­
meni de afaceri reprezentanţi ai diferite­
lor organizaţii obşteşti ziarişti sportivi,
etc. oare au cunoscut realitatea vieţii noi
din Republica noastră Populară. Mândru
de această realitate, de m arile sale cuce­
riri însorise în legea fundam entală a ţă­
rii. poporul nostru muncitor sub conduce­
rea Partidului Muncitoresc Român — forţa
conducătoare în Republica Populară R o­
mână — este hotărît să lupte cu .toată
străşnicie pentru consolidarea, dezvolta­
rea şi apărarea acestor c u ceriri pentru
întărirea continuă a patriei, factor activ
în m arele lagăr al p ăcii
întovărăşire, sînt ţăranii m uncitori:
IN A C E S T N U M Ă R :
— întrecere pe scenă (pag. 2-a). — Cuvintul agronomului — Cînd tre­ — Toată atenţia întreţinerii liniei de
— Ziua tanchiştilor în U.R.S.S. buie recoltat cartoful (pag. 2-a). cale ferată (pag. 3-a).
— Viafa de partid — Pregătiri pentru
(pag. 2-a). deschiderea anului şcolar în învă- — Pregătirile de iarnă trebuie urgen­
ţămîntul de partid (pag. 3-a). tate (pag 3-a);
— Centrele de închiriat maşini agri­
cole — sprijin preţios al ţăranilor — Patriei — acumulări socialiste — Cronicaevenimentelor internaţio­
muncitori (pag. 2-a). peste plan (pag. 3-a). nale (pag- 4-a),«
4 pagini 20 bani
Jeleg r ama tovarăşului Gh. G h e o rg h iu -D e j Rodul muncii
însufleţite
a O. N . U. Pe craţerele abatajelor minei Petrila au
începu/t să curgă alte şi alte tone de căr­
In ziua de 22 septembrie a.c., preşedintele Consiliului de Miniştri a l Republicii Populare Romîne, Gh. G heorghiu-D ej, bune peste plan. In prim ele Lred săptă­
a trimis preşedintelui A du n ării Generale a Organizaţiei N aţiu n ilo r Unite, Jose Masa, o telegramă cu urm ătorul conţinut: mâni din lrjma septembrie, brigada lui Ce­
nuşă Cornel din sectorul III- a trimis
Cu ocazia începerii lucrărilor celei de-a 10 sesiuni a Adunării dezvoltării colaborării internaţionale, este necesar ca Adunarea Ge­ la suprafaţă o cantitate de 470 tone căr­
Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, vă rog să transmiteţi bune peste plan, iar grupele lui Crisoic
Adunării Generale urările guvernului R.P.R. ca actuala sesiune nerală si. re/olve în mod favorabil cererea îndreptăţită de admitere .Miihai şi M arou G rigorie au dat cu 235
şi respectiv 128 tone mai mult. In secto­
ţionale, la întărirea păcii şi securităţii şi Ia dezvoltarea relaţiilor ca membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite a Republicii Populare rul I, grupa condusă de tovarăşul Neagu
de colaborare paşnică Intre toate popoarele lumii. Gheorghe a dat ou 506 tone cărbune peste
Romîne, care prin întreaga sa politică contribuie in mod activ la plan.
In legătură cu aceasta, guvernul romîn consideră că, in interesul
întărirea pă»ii internaţionale. Depăşirile de plan cuprinse între 17-
104 la sută dobândite de harnicii mineri
Primiţi, vă rog, domnule preşedinte, asigurarea deosebitei mele din grupele conduse de tovarăşii Lanster
loan, Vologa loan şi Ernest Francisc sînt
consideraţiuni. rodul muncii însufleţite a muncitorilor de
îa PetrMa.
Gheorghe Gheorghiu-Dej
Preşedintele Consiliului de Miniştri
al Republicii Populare Romîne
Au primit pentru a doua oară Cum ne pregătim pentru aprovizionarea de iarnă
„Drapelul Roşu“ de producţie
U n a din sarcinile principale ce stă în depozitării şi însilozării legum elor şi
In ziua de 17 septembrie, intr-un cadru acesta o contribuţie preţioasă la reducerea faţa O.C.L. A prozar Petroşani în această fructelor pentru iarnă. A u fost reparate
festiv, s-a făcut decernarea „Drapelului preţului de cost şi crearea de acumulări perioadă, este pregătirea în vederea unei exterior şi interior cele două silozuri de
Roşu“ pe ram ură de producţia, coleotAvului socialiste peste plan. cit m ai bune aprovizionări a cantinelor şi la Petroşani şi Lupeni, în oare se vo r de­
de muncitori, tehnicieni şi funcţionari al populaţiei muncitoare din raionul nostru pozita cartofii, a fost începută curăţirea
atelierului de zonă C.F.R. din Petroşani, Din cadrul colectivului s-au .nai evi­ pentru sezonul de toamnă şi iarnă. şi dezinfectarea spaţiului din subsolul h a­
care l-a câştigat pentru a doua oară în în­ denţiat şi m aistrul Cosma loan, Popovici lei din Petroşani, etc., iar în vederea de­
trecerea socialistă cu celelalte ateliere de loan contabil şi alţii, care au depus mult In acest scop, noi am stabilit un plan pozitării cepei, rădăcinoaselor, fructelor şi
zonă din cadrul Direcţiei regionale C.F.R. elan în munca pentru depăşirea planului. concret cu m ăsurile pe care trebuie să le altor legume, sînt pregătite m agaziile ne­
Timişoara. kiărn în această privinţă. Aşa de pildă, au cesare.
Inmînarea drapelului colectivului frun­ fost întocmite necesarele de consum la
Mobilizaţi de comitetul sindical şi în­ taş, a fost făcută de către tovarăşul Cos- legume, zarzavaturi şi fructe, atît pentru In afara produselor sermindustrializate
drumaţi de organizaţia de partid, munci­ tînjoară Dum itru, care l-a felicitat din populaţie cit şi pentru cantine, şcoli, spi­ pe care le avem asigurate prin repartiţii
torii de aed au reuşit să realizeze planul partea Direcţiei regionale C .F.R Tim i­ tale, cămine, etc. Astfel, necesarul de car­ de la diferiţi furnizori, întreprinderea noas­
de producţie pe luna august în proporţie şoara. tofi a fost asigurat prin repartiţia primită tră a înfiinţat un centru de prelucrare
de 126%, iar cumulat ou alte lucrări. în de 1a secţia.comercială a sfatu-lui popular prin care se va asigura : cinci tone bulion,
proporţie de 136%, productivitatea muncii D in cele arătate de cei care au luat cu­ regional, de 1a diferiţi furnizori. Ceapa şi cinci tone murături, 45 tone varză murată
vântul, a reieşit că aceste succese însem­ varza precum şi cantităţile necesare de şi altele.
nate se datoresc unei bune organizări a Tădăcinoase şi diverse legum e pentru con­
In fruntea acestor frum oase realizări se muncii pe şantier şi colaborării dintre co­ sum, sînt de asemeni asigurate. Pentru a obţine produse de bună cali­
află muncitorii : Gădăţan Dumitru, Ungur lectivul de conducere şi colectivul de tate, colectivul nostru a luat m ăsura de a
Augustin, lăcătuşi, Iosif Lazăr, fierar. B en- muncitori. De asemenea a reieşit hotă­ In vederea desfacerii în bune condiţiuni trimite la furnizori, ca delegaţi, pe cei m ai
chea loan, Ignat Teodor, tâmplari, Popa rârea munoitorilor de aci de a depune o a legum elor, zarzavaturilor şi fructelor, au destoinici salariaţi ai întreprinderii noas­
A lexan dru, strungar şi alţii, care au obţi­ muncă continuă pentru realizarea şi de­ fo9t deschise noi magazine Tn momentul tre. pentru a recepţiona m ărfurile la faţa
nut depăşiri medii de normă între 40— 50%. păşirea planului, mărirea productivităţii de faţă. în raionul nostru, num ărul «total locului prim indu-le num ai pe cele de
muncii, reducerea preţului de cost, îm bu­ al unităţilor de desfacere se ridică la 39. bună calitate, răspunzând totodată şi de
D e asemenea, sub conducerea tovarăşu­ nătăţirea calităţii reparaţiilor, pentru a expedierea ritmică a produselor.
lui Ardeleanu Iile, şeful atelierului, per­ păstra şi pe mai departe „Drapelul Roşu" Pentru a asigura o bună manipulare a
sonalul tehnico-administrativ a reperat în de producţie. cartofilor şi celorlalte legum e şi fructe, au Luorătorii din cadrul O.C.L-ulud nostru,
mod voluntar un num ăr de 10 vagoane — fost procurate utila jele necesare ca : ro­ sînt hotărâţi a depune toate eforturile în
ou reparaţie curentă — aduoînd în felul M OROŞANU GH. gojini, furci, felinare, lopeţi, cîntare, saci, vederea unei bune aprovizionări şi deser­
etc.. iar pentru asigurarea transporturilor viri a populaţiei muncitoare, dovedind prin
corespondent O.C.L. A prozar Petroşani, foloseşte în ir o - aceasta ataşamentul lor faţă de bravii m i­
menbul de faţă 4-7 autocamioane închiria­ neri şi constructori ai Văii Jiului.
însămânţează orzul de toamnă te de la T.T.C. preoum şi cele 10 căruţe
platforme ale aprozarului. CIOARA ŞTEFAN
Muncitorii gospodăriei agro-zootehnice muncitori ascultind sfatul tehnicienilor a -
„Minebu! IV " din Simbria, raionul Hune­ gronomi au şi început însămînţările. Ast­ A u fost luate de asemenea toate m ăsu­ directorul O.C.L. Aprozar
doara, au început în zilele trecute însă- fel, colectiviştii din Prioaz la 21 septembrie rile pentru asigurarea spaţiilor necesare Petroşani
mînţnrea orzului de toamnă. Astfel, la aveau însămânţată suprafaţa de 5 hectare
trupul Batiz, în prim a zi de lu ciu s-au cu orz de toamnă. De asemenea m ai mulţi Şi maiştrii îşi aduc contribuţia
însămânţat 5 ha. orz. Pentru executarea ţărani muncitori din comuna Geoagiu,
însămânţatului s-a folosit un cuplaj de cum sînt tovarăşii Dăian Stoian, A lbu Io - Muncitorii fabricii de marmeladă Haţeg au Aplicînd cu succes aceste metode, prin
trei semănători tractate, la care s-a mai sif şi Zeicu Iosif, au început însămînţă­ cerut într-o consfătuire de producţie, tu­ străduinţa colectivului de aici, sub în d ru ­
adăugat şi un agregat de grape, care face rile de toamnă. întreprinderea de creştere turor maiştrilor, ca în timpul celor 8 ore marea maiştrilor Szekeli Ecaterina şi Popa
să se folosească întreaga capacitate a trac­ şi îngrăşare de anim ale din Orăştie. a în­ de muncă să treacă prin toate secţiile, să-i Cristina cît şi a tuturor tehnicienilor, s-a
torului, cîştigîndu-se în acest fel timp, iar sămânţat şi ea 10 ha. cu orz de toamnă. îndrum e şi să-i ajute. reuşit ca planul de producţie să fie de­
lucrările fiind de calitate. păşit lună de lună. In prim ele două decade
INSILOZEAZĂ PORUMB Inlăturînd vechiul obicei de a supra­ din luna septembrie planul a fost înde­
In prim a zi de însămînţări, s-au evi­ veghea numai o singură secţie, maiştrii de plinit la m arm eladă amestec în proporţie
denţiat în mod deosebit tractoristul Smdth L a secţia CâLan a gospodăriei zootehnice aici au ajutat în mod efectiv la îm bună­ de 138%, iar la pulpe de fructe în pro­
Daniel, tehnicianul Jiga Martin, subingi- „Minerul IV “ Simeria, lucrările de însilo- tăţirea procesului de producţie şi la obţi­ porţie de 400%.
nerul Popa Constantin, Legăn am Petru, zare a fu rajelo r au început din ziua de 17 nerea de rezultate frum oase în muncă.
Căpăţînă Constantin şi alţii. septembrie. Până în prezent, din planul to­ Printre rezultatele dobândite pînă acum se Tot în cadrul realizărilor acestui harnic
tal, au fost însilozate 20 tone porumb. num ără şi aplicarea în mod ştiinţific a colectiv care şi-a îndeplinit cincinalul
? S -a u evidenţiat în munca de însilozare to­ metodelor înaintate de muncă Voroşin şi încă de la 28 octombrie 1954. se num ără
varăşii M ăgureanu Alexandru tehnician, Victoria Dorotei, ultima constând în sor­ şi construirea unei platform e asfaltate
In majoritatea satelor din raionul Orăş­ Blascu Francisc, Turbatu Constantin, U n­ tarea fructelor de calitate cînd intră în pentru spălatul fructelor, cu ajutorul că­
tie, terenul pentru însăm înţările de toamnă gur Nicolaie şi alţii. fabricaţie, metodă preconizată de munci­ reia s-a mărit considerabil producţia pul­
a fost pregătit iar în unele părţi, ţăranii toarea fruntaşă Victoria Doroftei de la pelor de fructe.
fabrica de conserve ,vFlora“ din Capitală.
S-a mutat în local nou
Fostul local al filialei cooperativei „B ră- Mobilizaţi de organizaţia de bază, a că­
deana“ d-in Luncoiul de Jos era necores­
punzător pentru a satisface nevoile de a - rei secretară este tov. Adam ovici Finţa-
provizionare a ţăranilor muncitori de aci
cu m ărfuri mai multe şl de bună calitate. numeroşi ţărani muncitori din sat au Rezulfate din prima jumăfafe a lunii
Aceasta fiind situaţia, conducerea coope­ muncit cu însufleţire la construirea nou­
rativei a luat măsuri pentru construirea
lui local. Printre cei care au depus mult L a fabrica „ V id ra“ Orăştie se munceşte tivitatea inovatorilor s-a îmbunătăţit. A st­
unui nou local pentru filială. Fiind termi­ cu spor pentru îndeplinirea şi depăşirea fel, s-a pus în practică velurarea pieilor
suflet se pot aminti Groza Petru, lui Se­ sarcinilor de plan. In prima jumătate a canadiene cu perii circulare, care înainte
nat de curînd, aceasta s-a şi mutat în noul lunii septembrie, planul de producţie la se executa m anual. Această inovaţie con­
local. rafim , Tod Tama?, Groza A ron şi alţii, sortimentele principale piei argăsite şi a r­ tribuie la îm bunătăţirea calităţii produ­
ticole de blănărie a fost depăşit, cu 24 şi selor şi la ridicarea productivităţii m un­
preoum şi gestionarul filialei, D obre V a - respectiv 17%. In această perioadă şi ac­ cii
sile.
F. B.
corespondent
Cîteva date din gospodăria colectivă „Partizanii Păcii“
Gospodăria colectivă „Partizanii Păcii." mănat porumb, una de semănat grîu, ° Venitul gospodăriei provenit din • In urma veniturilor primite din gos­
din Cistei, raionul Alba, şi-a început e- cositoare mecanică, un polidisc. cultiva­ producţia animală se ridică anul acesta podăria colectivă 11 colectivişti şi-au
xistenţa cu 23 familii de ţărani munci­ tor, vînturăîoare, praşitoare, etc. la suma de 25.000 Iei. Pentru oamenii construit case spaţioase de cărămidă, iar
tori. Avutul său obştesc se compunea la muncii de la oraşe colectiviştii au dat in 3 sînt în perspectivă de a-şi construi.
început din 40 hectare teren, doi boi, doi Aplicarea regulilor agrotehnice — cursul anului 1955, pe baza de con­ Patru colectivişti şi-au făcut mobilă la
cai şi nimic mai mult. au mijloc de sporire a producţiei agricole tract, peste 7.000 kg lapte. peste 700 kg. comandă iar in ce priveşte îmbrăcă­
carne de miel şi 100 kg. lină
Succesele obţinute de colectivişti mintea, toţi colectiviştii sînt mai îmbră­
atras în anii ce au urmat alte familii de • Luată în medie, producţia de grîu şi • Grădina de legume şi zarzavaturi a caţi ca orieînd.
ţărani muncitori pe calea colectivizării. porumb la hectar obţinută pe terenurile adus de asemenea gospodăriei, din pri­
Ele au făcut să crească considerabil şi colectiviştilor din Cistei, înainte de în­ măvară şi pînă acum, un venit de peste • Copiii unui număr de 6 colectivişti
avuţia obştească. In prezent în gospodă­ fiinţarea gospodăriei, în cei mai buni
ria colectiva lucrează înfrăţite 40 familii ani, abia ajungea, la 1000 kg. Comasarea 60.000 lei. Pe de altă parte, muncitorii din învaţă în facultăţi şi în alte şcoli supe­
de ţărani muncitori iar suprafaţa de te­ terenului şi lucrarea lui cu maşinile
ren a crescut la 178 hectare. S.M.T. după regulile înaintate, a dus la Zlatna. Cugir, Orăştie, Teivş şi Alba au rioare Mulţi învaţă in şcoli medii.
primit de la această gospodărie colectivă
peste 35.700 kg. legume şi zarzavaturi la In gospodărie pulsează o viată nouă
o sporire simţitoare a producţiei la hec­ preţuri convenabile. • Gospodăria colectivă are o bibliotecă
Valoarea fondului de bază, ia începui tar. Griul a fost însămînţat anul acesta cu peste 400 volum e: cărţi literare, a-
şi în prezent Creşte bunăstarea colectiviştilor
în rînduri încrucişate ceea ce a făcut ca
a Numai ca avans de 40°/o colectiviştii grotehnice, de zootehnie, etc. La coljul
• In anul cînd a luat fiinţă gospodăria producţia medie la hectar să fie, in ciuda
colectivă, valoarea fondului de bază se greutăţilor, de 1860 kg. au primit în acest an pentru fiecare zi- roşu se ţin regulat conferinţe pe teme in­
muncă cîte 3 kg. grîu, 0,53 kg. brînză, ternaţionale, de politică internă şi agro­
cifra la suma de 28.000 lei. Pînă la sfîr- După aprecierile făcute producţia me­ 0,25 kg. lină, 0,10 kg. ceapă şi altele. tehnice. Şahul, a devenit un sport prac­
şitul anului 1954 fondul de bază a cres­ die de porumb va fi anul acesta de pes­ ° Familia colectivistului Cîrnaţ Mihai, ticat de majoritatea colectiviştilor.
cut la 428.851 lei, iar în cursul acestui te 2500 kg boabe la hectar. compusă din patru persoane care a lu­ • Un număr de 6 colectivişti au făcut
crat în gospodărie, a primit la avans 1860 diferite şcoli profesionale, devenind zo-
an a crescut cu încă 152.000 lei. La sfir- • Pînă în prezent colectiviştii au re­ kg. grîu, 38 kg. brînză, 18 kg. lină 64 otehnicieni, brigadieri, grădinari, tracto­
şitul anului 1955 fondul de bază va de­ coltat şi înmagazinat peste 120.000 kg. kg. ceapa şi alte produse. rişti — cadre de nădejde ale gospodăriei
păşi suma de 600.000 lei. furaj. In afară de acestea au insilozat colective.
pînă la 20 septembrie 20.000 kg. porumb. Ciufudean Panfil a lucrat singur in
• Creşterea fondului de bază a per­ gospodărie şi pentru munca depusă a • Duminica, colectiviştii organizează
mis colectiviştilor să execute o serie de primit ca avans 1.300 kg grîu, 23 kg. excursii in tocurile pitoreşti din împre­
brînză, 11 kg lină, precum şi alte pro­ jurimi cu propriul lor camion. Tot cu a-
construcţii Au fost construite: un sai­ Ramurile anexe — izvor nesecat de duse Asemenea exemple sînt nume­ jutorul camionului se deplasează regulat'
van cu o capacitate de 500 oi, o mater­ venituri roase în 'oraşele Blaj. Alba şi comuna Tcluş
unde vizionează diferite filme.
nitate modernă cu o capacitate de 24 * Creşterea nivelului de viaţă al co­
lectiviştilor se vede şi din următoarea In curînd obscurantismul şi înapoierea
scroafe, s-a amenajat o magazie cu o ca­ • Dezvoltatea ramurii zooiehnice in comparaţie : la înfiinţarea gospodăriei
numai 5 colectivişti aveau vaci cu lapte. sociala şi culturală vor rămîne pentru
pacitate de 9 vagoane de gria, un grajd raport cu posibilităţile gospodăriei stă
pentru 16 capete vite si a fost electrifi­ în atenţia colectiviştilor In prezent gos­
cat sediul gospodăriei. podăria are 17 capete de vite¦din care '
|
• La început, gospodăria nu avea nfet 7 sini vaci pentru producţie. 24 scroafe j
\
un fel de maşini agricole. In prezent a re : de producţie şi 60 de corci Mai are o In prezent au vaci un număr de 30 de colectiviştii ’din Cistei doar triste amin-
un camion „Molotov". trei maşini de se­ fermă cu 170 oi de rasă ţigaie. familii MH trecutului.
—- —¦. ¦ , ¦ . .. —