Page 30 - 1955-09

DRUMUL SO CIA LISM U L
fie-am pregătit pentru culesul strugurilor Centrele de închiriat maşini agricole -
In una din zilele acestea, un redactor
al ziarului nostru a pus oîteva întrebări
tovarăşului. Inginer Şandru Viforel, şeful
secţiei Giîrbova a gospodăriei agro-viticole
de stat Aipoldul de Sus, în legătură cu pre­
gătirile în vederea recoltării strugurilor
şi a organizării muncii de stoarcere a
mustului. Redăm mai jos textul acestei
convorbiri:
Î N T R E B A R E : întrucât timpul de recol­
tare a strugurilor se apropie, vă rugăm
tovarăşe inginer să împărtăşiţi cititorilor
noştri felul cum v-aţi pregătit în vederea
acestor lucrări ?
R Ă S P U N S : Anul acesta, recolta de stru- •
guri întrece ou mult recoltele anilor tre­
cuţi. Pentru a strînge la timp şi în între­
gime această bogăţie, noi am început pre­
gătirea preselor, pivniţelor şi a butoaie­
lor încă de acum o lună de zile. Secţia
noastră este înzestrată ou 19 prese ma­
nuale de capacităţi între 330-990 kg. fie­
care. Acestea au fost reparate şi vopsite
aşa cum prevăd materialele de speciali­
tate şi în momentul de faţă pot fi puse în
funcţiune. Pivniţele au fost văruite cu o
soluţie din Lapte de var şl sulfat de ou-
pru, iar pe jos am aşternut nisip curat.
Mai mult de lucru am avut cu pregăti­
rea butoaielor. Deşi n-am avut nici unul
oţeiţit sau mucegăit, totuşi, butoaiele -
trebuie să fie spălate mai întâi ou apă
fierbinte şi apoi ou o soluţie de sodă cal­
cinată, pentru a înlătura toate mirosu­
rile Străine. Atît pivniţele oît şi butoaiele,
sîiit în prezent gata să primească spre păs­
trare vinul ce-1 vom produce.
Î N T R E B A R E : Cînd credeţi că puteţi în­
cepe culesul sibruguriâor, cum stabiliţi data
aceasta şi ce producţie de struguri spe­
raţi să culegeţi de pe un hectar ?
R Ă S P U N S : Pentru a stabili precis data
începerii culesului, noi facem din două în
dduiă zile probe. Culegem oîteva kilogra­
me de striiguri din diferite părţi ale viei,
îi stoarcem şi în mustul rezultat după ce-1
lăsăm oîteva ore să se limpezească, intro­
ducem mustimetrul „Babo" oare ne arată storsul mustului trebuie să se facă în-
procentul de zahăr acumulat pîiiă atunci. tr-un timp oît mai scurt pentru a asigura
Da- ultima probă miusib'metrul a înregistrat vinului o calitate superioară. In această
o cantitate de zahăr insuficientă. Aceasta direcţie, noi am luat măsuri de aplicare
înseamnă că încă nu putem începe cule­ la toate presele noastre, a grătarelor tip
sul. Dacă zilele următoare vor fi cu soare, sovietic Kauşanski, care plasate în in­
atunci procentul de zahăr va creşte repede teriorul preselor, grăbesc storsul mustului
şi credem că vom putea începe culesul în şi asigură o tescuire aproape deplină a
masă peste două săptămâni. Culesul pe strugurilor.
diferite parcele îl vom încape mai curînd,
poate chiar în următoarele 2-3 zile, pen­ toricei sîntem convinşi că vom putea asi­
tru că avem vii în care strugurii au acu­ gura la timp atît culesul, oît şi storsul
mulat procentul de zahăr necesar.
, In ceea ce priveşte recolta la hectar, mult şi de o calitate superi oară;
In urmă cu pregătirile, pentru
începerea însămînţărilor de toamnă
Centrul de închiriat maşini şi unelte a-
grlcole al cooperativei „Furnica“ din co­
muna Cristur, este înzestrat cu un mare
număr de Semănători, trioore, vînturători
de porumb şi alte unelte şi maşini agri­
cole. D ar ce folos că aceste unelte sânt aşe­
zate sub un şopron şi stau neîngrijite?
' Conducerea cooperativei (preşedinte Ti-
mofte Ghecrghe) nu a luat nici o mă­
sură pentru buna îngrijire a acestor ma­
şini, nu le-a reparat pe cele stricate pen­
tru ca toate să fie în bunăstare de func­
ţionare.
Peste vreo cîteva zile, ţăranii munci­
tori din Cristur, vor începe însămînţările
de toamnă şi vor avea nevoie de maşini.
Ţinând conlt că însămiînţările de toamnă,
trebuie să se desfăşoare într-un timp cît
mai scurt, iar cooperativa în această lu­
crare importantă are un rol de seamă, con­
siliul de conductere, trebuie să ia de îndată
măsuri, pentru repararea şi b u m îngrijire
a maşinilor agricole de la centrul de în­
chiriat.
'***¦ *
întrecere p e s c e n ă
Plină de pitoresc şi bogăţie e regiunea
noastră... Munţi falnici ou frunţile încunu­
nate de zăpezi şi adînourile pline de valo­
roase zăcăminte, pîraie şi rîuri ce-şi saltă
din piatră în piatră apele de azur, cetăţi
şi aşezări ce arată trăinicia poporului pe
aceste meleaguri...
Ele te atrag, te înoîntă şi-ţi vrăjesc su­
fletul, mărindu-ţl bucuria că astăzi po­
porul nostru e singurul lor stăpîn.
Aceste bogăţii naturale se împletesc fi­
resc, armonios ou frumuseţea spirituală a
omului ce s-a născut şi trăieşte pe melea­
gurile hunedorene: oîntece pline de dor,
de îndemn sau revoltă, dansuri care-1 îm­
ping şi pe moşneag să salte în joc cu flă­
căii, costume în oare s-a îngrămădit fru ­
museţea şi măiestria, o ironie fină, sănă­
toasă în strigăturile şi uraturile ce ridică
valoarea artei noastre populare... Şi atît
e de mare tezaurul artei creatoare de stră­
bunii, atît de complexă şi de plină de va­
lori e această moştenire, îneît, cu cît o
cercetezi mal mult, ou atîta rămâi mai
surprins de măreţia ei.
Num ai văzîndu-le îmbinat — ddns, port,
cântec şi strigături — îţi poţi materializa
imiagunea frumuseţii şi bogăţiei folclorului
ncsltru.
U n prilej de a te identifica asupra a -
cesfror valori a fost oferit duminică 18 sep­
tembrie de formaţiunile artistice ale co­
operativelor meşteşugăreşti din regiune,
care — în întâmpinarea celui de al Il-le a
Congres al Cooperaţiei Meşteşugăreşti — •
şi-au trecult în revistă forţele pe scena
clubului „Cooperatorul“ din Deva.
Tinere şi fără practica scenei, prin ni­
velul şi varietatea programelor prezentate,
aceste formaţii au dovedit o reală capa­
citate, o puternică forţă pe frontul activl-
t ă ţ i i , , . o u l ţ u i ^ i l h ; • ¦ - . :l . ,¦
donpursul a întrinvit fortnaţijle artistice
sperăm să culegem anul acesta peste 6500-
7000 kg. La hectar. Avem însă şi vii care
vor da o producţie mai slabă, dar şi vii
oare vor da, după aprecierile noastre, şi
14.000 kg de struguri la un hectar.
Î N T R E B A R E : Sîntem informaţi că a- pentru a-şi putea lucra pământul în bune
nui acesta gospodăria agro-viticolă Apoldul
de Sus va livra unităţilor Aprozar din
regiune o cantitate însemnată de struguri
de masă. N e interesează ce cantitate va
livra secţia Gîrbova?
R Ă S P U N S : Intr-adevăr, spre deosebire torile trioarele, vîmturătorile şi celelalte
de anii trecuţi, gospodăria noastră va livra
aprozarului în anul acesta o cantitate de
peste 10 vagoane de struguri de masă. Cea
mai mare parte va fi livrată de secţia
noastră. Am avut în plan să l’vrăm cinci
vagoane de struguri de masă. Ulterior în­
să, conducerea gospodăriei a dispus de­
păşirea acestei cantităţi până la 8-9 va­
goane. Pentru masă, vom alege struguri
din soiul chasselas şi altele.
Î N T R E B A R E : Vă rugăm să ne spuneţi
tovarăşe inginer cum veţi asigura au bra­
ţe de muncă culesul şi storsul mustului-
evînd în vedere că aceste lucrări se vor
desfăşura paralel ?
R Ă S P U N S : Din experienţa anilor tre­
cuţi, noi am tras unele învăţăminte: Pen­
tru a nu se mai întîmpla să nu avem oa­
meni la cules sau la storsul mustului, noi,
într-o adunaré generală, am stat de vorbă
cu salariaţii secţiei şi cu ţăranii munci­
tori oare au contractat viţă de vie, şi am
stabilit ca atît culesul oît şi tescuirea să
le facem deodată. Ca să nu sufere nici
una nici alta din lucrări, am stabilit să
facem oulesud pe porţiuni de vie. Da cules
vor merge numai muncitorii sau contrac­
tanţii care au lucrat porţiunea respectivă,
ier ceilalţi vor merge la tescuit. Astfel,
prin rotaţie, vor trece toţi pe la cules
şi la tescuit, asigurând continuitatea ambe­
lor lucrări.
In afară de aceste măsuri -organizatori­
ce, noi am luat măsuri şl pentru îmbu­
nătăţirea tehnicii tescuit,ului- Se ştie că
Luând aceste măsuri tehnieo-organiza-
mustului, vom putea livra statului vin
Dacă mergi la centrul de reparat maşini
şi unelte agricole din Cristur, poţi vedea
un mare număr de pluguri, grape, care şi
alte unelte, aduse de ţăranii muncitori
pentru reparaţii. D ar reparaţii nu se fac
pentru că lipsesc oărbuniii şi materialul
fieros. Pe lingă acestea, sfatul popular co­
munal (preşedinte Fldp Ioon) nu s-a în­
grijit să afişeze la acest centru un tabel
cu evidenţa zilnică a ţăranilor muncitori,
care urmează la reparat. Acest lucru, de­
notă că cei de la sfatul popular Cristur nu
se preocupă de pregătirea maşinilor şi
uneltelor agricole în vederea însămînţări-
lor, iar cei din conducerea cooperativei
..Furnica" nu se sinchisesc de loc, pen­
tru a aproviziona cu materialele nece­
sare centrele de reparat:
Cei în drept sînt datori să ia măsuri
pentru a asigura funcţionarea în bune
condlţiund a centrelor de reparat, nu nu­
mai acum în perioada pregătirii campa­
niei de însămânţări, dar şi pe toată du­
rata ei.
ale cooperatorilor meşteşugari din Sebeş,
Petroşani, Baia de Criş, Simeria, Hune­
doara, Haţeg, Brad şi Deva.
Pe aripile dansului
Sîntem în secolul al X X -lea. Dar iată
că avem prilejul să străbatem cinci vea­
curi în u rm ă : echipa de dansuri a coope­
rativei „Moţul“ din Baia de Criş ne pre­
zintă străvechiul dans „Sub stejar", jucat
acum 500 de ani de locuitorii munţilor
Apuseni. Vioi şi dinamic, jocul şi-a păs­
trat prospeţimea tinereţii sale. Cu nimic
mai prejos, aceeaşi formaţie a prezentat
„Ţarina de la Abrud".
Purtaţi pe aripile dansului, iată-ne ad­
mirând portul ghelărenilor în „Bătuta pă-
durenească“, iile pline de rîuri şi fotele
alese în dansurile „Alunelu-amestecat“ şi
„Ghimpele“, prezentate de artiştii coope­
ratori de la cooperativa „Sprijinul Miner“
şi „Partizanul“ din Petroşani.
N u e tocmai uşor să redai specificul
dansurilor din „Ţara Haţegului“, Ele îşi
au partioularităpe lor, ce le deosebesc de
dansurile altor regiuni: au o cadenţă mo­
derată, simt mai puţin vioaie şi nu se îm­
pănează cu strigăturile ce dau altor dan­
suri colorit şi vioiciune. De aceea, dansa­
torilor li se cere, pe lingă multă măiestrie,
o atentă studiere a dansului şi o mare
sensibilitate, pentru a face dansul plăcut
şi lipsit de monotonie.
Prin „Haţegana" şi „Silvăşanca“, echipa
de dansuri a cooperativei „16 Februarie"
din Haţeg a arătat încă odată valoarea
dansurilor din „Ţara Haţegului“, atît de
renumite în ţară.
Simbolizind prietenia poporului nostru
cu marele popor rus, cooperatorii din H u ­
nedoara şi Haţeg au demonstrat vioiciune
în „Căzăcea^da“ şi „Dans Bielorus”.
^ girau să te opreai asupra cejyi
sprijin preţios al ţăranilor muncitori
. Menirea centrelor de închiriat maşini
agricole este de a pune la dispoziţia ţă­
ranilor muncitori, prin închiriere, un nu­
măr suficient de maşini şi unelte agricole
condiţiuni. In regiunea' noastră, sute de
ţărani muncitori îşi lucrează pămintul cu
unelte închiriate de la aceste centre.
Ţăranii muncitori din comuna Geoagiu,
raionul Orăştie, de pildă, de la înfiinţarea
centrului, în fiecare an au folosit setnănă-
maşini şi unelte 'agricole de la centrul de
închiriat. Acest lucru se datoreşte şi fap­
tului că atît conducerea cooperativei „Da­
cia“ cît şi sfatul popular, au arătat ţăra­
nilor muncitori avantajele ce le au prin
închirierea acestor unelte şi maşini.
Exemplul bun este şi centrul de închi­
riat maşini agricole de pe lîngă coopera­
tiva „Săteanul" din comuna Blandiana,
unde maşinile existente sînt reparate la
timp şi întreţinute în stare de funcţio­
nare.
Majoritatea centrelor de închiriat ma­
şini agricole de raionul Orăştie, au con­
stituit intr-adevăr un sprijin pentru ţăra­
nii muncitori. Mai sînt însă unele centre
despre care nu se poate spune că au fă­
cut totul pentru a ajuta ţărănimea munci­
toare. Aşa de exemplu, la centrul de în­
chiriat al cooperativei „Romoşana" din
comuna Romos, una din semănătorile de
grîu care este la subcentrul din satul V ai-
dei stă de 6 hani nereparată, iar celelalte
utilaje nu sînt destul de îngrijite. M aga­
zia în care sînt ţinute uneltele este ne­
corespunzătoare. In această comună nici
taxele de închiriere n-au fost strînse de
mai bine de doi ani. Da această stare de
lucruri s-a ajuns datorită lipsei de atenţie
pe care o manifestă conducerea coopera­
tivei faţă de centrul de închiriat maşini
agricole. Consiliul de conducere al coope­
Cuvîniul agronomului
Cînd trebuie recoltat cartoful
A spune precis cînd este momentul po­
trivit pentru recoltarea cartofilor, este un
..lucru destul de greu. Totuşi, încercăm să
ţămurifl! „ această problemă. Recoltarea de­
pinde de condiţiile climaterice, de soiul
respectiv, de mijloacele de recoltare, etc.
In general, cartofii, în condiţiile de sol fost apoi anul acesta o serie de boli oare
şi climaterice ale regiunii noastre, trebuie
recoltaţi, fie cînd vrejii s-au uscat com­
plet sau sînt numai îngălbeniţi ,iar tuber­
culi se desprind uşor de pe rădăcini, fie
după primele brume. Cartofii văratici (cu
perioada de vegetaţie scurtă) se recoltează
de obicei pe la începutul lunii septem­
brie. Ceilalţi cartofi se recoltează numai
după prima brumă. Dacă timpul ce .ur­
mează după prima brumă este rece, re­
coltatul se face imediat, iar dacă după
brumă urmează zile calde, recoltatul se
face la 7-10 zile. Este de ştiut că în ge­
neral, la noi în regiune, după prima bru­
mă urmează un timp cald.
Fiecare producător trebuie să stabileas­
că pentru lanul ce îl are de recoltat mo­
mentul potrivit pentru recoltare cerînd
sprijinul inginerilor şi tehnicienilor agro­
nomi sau consbatîndu-1 personal prin re­
coltarea oîtorva ouiburi de probă. Tre­
buie ţinută seama că în culturile de car­
tofi din regiunea noastră nu avem soiuri
pure. Din această cauză, unii cartofi ajung
la maturitate mai devreme, alţii mai târ­
ziu. Aceasta face ca să avem stricăciuni
în timpul păstrării peste iarnă. Pentru a
evite acest lucru este necesar să sortăm
chiar în timpul recoltatului cartofii pe
soiuri.
Este bine ca recoltarea să se facă cît
mai tîrziu dacă timpul permite, deoarece
în perioada de toamnă, cînd temperatura
este mal scăzută, cantitatea de recoltă la
hectar creşte în fiecare zl cu aproape 300-
400 kg. Orice grabă sau întîrziere, adânce
după sine o micşorare a recoltei, o scădere
a cantităţii de materii hrănitoare şi o
slabă rezistenţă la păstrare în timpul ier­
nii.
mai bun dans, sau asupra celui mai bun
dansator, pentru că atît Bărăianu Florica
şi Şombor Rozailia cît şi cei din ansamblul
din Deva prin „Căluţul“, ced din Brad ou
„Ţarina“ şi „Ceardaş“, hunedorenii cu
„Sârba“ etc., toţi au dovedit o temeinică
pregătire şi o' cunoaştere a dansurilor pre­
zentate.
...Ei, dar cînd după un joc te desfeţi în
clinchetul tamburinei spaniole, dans inter­
pretat de Maior Letiţîa şi Blîndea Măria,
din Sebeş, î (i dai seama cît de variat e
repertoriul acestor echipe.
Să ruteni şi să învăţăm I
...E usturătoare, dar ajută. Mîriuită cu
îndemânare şi multă fineţe, satira nu nu­
mai că a provocat un rîs sănătos, dar a
fost şi un minunat dascăl pentru cei cer­
taţi cu munca, disciplina, buna comportare
şi altele.
Şi, dacă satira cooperatorilor de la
„Munca colectivă“ din Simeria a fost ti­
midă, iar a celor din Petroşani a fost
vioaie apoi a celor din Sebeş pe lingă
faptul că a fost deosebit de ascuţită şi
plină de originalitate, a lovit drept la
ţintă.
Sînt respectaţi de către meşteşugarii co­
operatori din Petroşani tovarăşii Coţofan
Aurel, Gherghely Nicolaie, Mesaroş Iacob şi
Corceanu Frida de la „Sprijinul M iner“,
precum şi tovarăşul Mihalcea loan, Kadoş
Carol, Kereckeş Iosif şi alţii, de la „Parti­
zanul“, precum şi Boca Nicolaie de la
„Unirea“ Sebeş care îşi depăşesc cu mult
sarcinile de plan. Dar oare cum s-o fi
simţit Pop Elisabeia, şefa secţiei croitorie
dame, care, după popularizarea demnă a
fruntaşilor, s-a văzut caricaturizată într-o
scenetă, pentru că întârzie executarea co­
menzilor clientelei, deoarece în timpul ser­
vi ciulul ea merge la piaţă ?
Şi, desigur, nici Bercea Alexandru nu
s-a simţit în apele lui cînd a fost arătat
că patronează indisciplina în frizeria
aflată sui» conducerea sa.
Nr, 516
rativei care răspunde pentru bunul mers
al centrului, nu s-a gîndit să aleagă un co­
mitet de conducere, al centrului de închi­
riat, pe care să-l îndrume şi să-l ajute in
pregătirea,‘ adăpostirea, îngrijirea şi repa­
rarea întregului utilaj.
Vinovaţi, pentru neadăpostiirea in bune
condiţiuni a utilajelor se fac şi tovarăşii
d9 la sfatul popular oare aveau datoria
să sprijine cooperativa în această direc­
ţie.
Asemenea exemple sînt şi la cooperati­
vele din comunele Şibot şi Beriu.
N u mai este mult şi vor începe intens
însămânţăriăe de toamnă. Consiliile de con­
ducere ale cooperativelor trebuie ca - în
acest timp să dea bătălia pentru repara­
rea maşinilor şi uneltelor,1în special a se­
mănătorilor de grîu şi trioarelor.
Uniunea raională a cooperativelor din
Orăştie, are datoria să vegheze şi să ia
toate măsurile pentru ca începerea cam­
paniei de toamnă să găsească centrele de
închiriat maşini agricole cu toate utila­
jele reparate.
Statul nostru democrat-popular pen­
tru a întări şi mai mult centrele de închi­
riat maşini agricole, a aprobat credite
pentru înzestrarea lor cu noi tipuri de
maşini şi unelte. Conducerea Uniunii ra­
ionale, are datoria de a lua măsuri orga­
nizatorice necesare pentru ca aceste ma­
şini să fie repartizate după specificul fie­
cărei comuni, iar sfaturile populare îm­
preună ou conducerile coperativelor să
asigure adăpostirea lor.
Este de asemenea, necesar să se facă o
largă popularizare a centrelor. Organiza­
ţiile de partid de la sate, prin agitatorii
lor, prin gazetele de perete, trebuie să lă ­
murească ţăranilor muncitori avantajele ce
le au da.că-şi lucrează pământul cu maşini
şi unelte închiriate de la cooperative.
B ROMUDUS pentru Apărarea Patriei.
Anul acesta, mai mult decît în alţi ani,
recoltarea cartofilor trebuie tăcută cu
multă grijă. Vegetaţia este în'-.îrziată cu
aproape o lună, ploile multe au determinat
ca în cuiburi să existe o însemnată canti­
tate de apă, iar unii din cartofi din cauza
umezelii, au început să putrezească. Au
au veştejit vrejii cartofilor în mare parte
şi care au stînjenit dezvoltarea tubercu­
lilor. De aceea, recoltarea trebuie făcu­
tă pe timp frumos şi într-o perioadă cît
mai scurt posibilă. Indiferent cum facem
recoltarea, cartofii se Lasă să se zvînte pe
loc 2 pînă la 3 ore. Dacă timpul nu per­
mite ei trebuie puşi neapărat la zvîntat
sub şoproane. Vrejii trebuie .cosiţi, scoşi
de pe locul unde sînt însămânţaţi cartofii
şi arşi înainte de începerea recoltatului
pentru a nu infecta tuberculii de sămînţă.
Dacă timpul după recoltare este frumos
şi cartofii s-au zvîntat pe loc, el pot fi
adunaţi în grămezi mai mari şi lăsaţi 2-3
zile acoperiţi ou paie sau ou rogojini.
Da recoltare, cartofii trebuie să fie sor­
taţi pe trei categorii. Cei m ari între 50-200
grame vor fi aleşi pentru sămînţă. Cei mai
mari, de 200 gr., pentru consum iar cei
mici pentru furajarea animalelor. Din
toate cele trei categorii, trebuie înlăturaţi
cartofii atacaţi de boli sau tăiaţi în tim­
pul recoltatului.
Transportul cartofilor de la locul de re­
coltare la cel de însilozare se face cu cea
mai mare grijă pentru a nu-i lovi. Orice
lovitură provoacă stricăciuni. Se recoman­
dă ca gospodăriile coleobive, întovărăşirile
şi fiecare ţăran muncitor să pregătească
cartofii de sămînţă din toamnă. Timpul
optim ' pentru plantatul cartofilor nu este
aceiaşi. în fiecare an. In anul viitor de
pildă, se presupune ca timpul să permită
plantatul timpuriu al cartofilor. De aceea,
sămînţă trebuie pregătită din toamnă pen­
tru a nu scăpa timipul optim de plantat în
primăvară.
inginer agronom
N. ClNDEA
Un ris unanim, sănătos dar plin de sar­
casm au provocat scenetele „Am şi eu o
ghicitoare“, „Binoclul fermecat" şi „U r­
zica în inspecţie“, prezentate de colecti­
vul artistic al cooperativei „Unirea'1 şi
„Muncitorul“ din Sebeş, care satirizează
atît lipsa de sprijin din partea preşedin­
telui cooperativei „Unirea", tovarăşul P i-
tarcă Emil şi consilierului cultural tovară­
şul Lupşe NieoLae, oît şi pe codaşii Berk
Carol, Lazăr, etc. pe tovarăşul Armean Ion
şi Bote Pavel care, înainte de a merge la
serviciu, nu uită să aducă jertfă lui B a-
chus.
In aceeaşi măsură s-a bucurat de succes
sceneta „Birocraţie curată“, precum şi mo­
nologul care combate cosmopolitismul şi
atitudinea lipsită de morală sănătoasă ce
se reflectă în comportarea unor tineri. Ca
un efect direct al monologului, unii tineri
din sală, pieptănîndu-şi grăbiţi „moţul“
satirizat de monolog, au roşit în râsul ge­
neral al sălii.
...Priceput dascăl e satira. Ea te face să
rîzi, uneori să roşeşti, dar întotdeauna să
înveţi I
In faţa cortinei
Unii au apărut ou timiditate în faţa
cortinei. Poate pentru prima dată se pro­
duceau ca solişti în faţa unui public ce
manifesta cunoaştere şi pretenţie. D ar a -
proape fiecare a cules la părăsirea scenei
cîte un frumos buchet de aplauze.
Hebedeanu Elena din Petroşani, Miclo-
şan Doina din Haţeg, Banclu M aria din
Petroşani şi altele au dovedit m u lt talent
în interpretarea pieselor.
...Şirul acestora i-a cuprins aproape pe
toţi.
...Şi bune şi rele
Ceea ce s-a desprins din trecerea în re­
vistă a formaţiilor artistice ale coopera­
torilor meşteşugari din regiunea noastră,
e faptul că alături de eforturile pe cere
le depun pentru a da oanienHor muncii oît
Ziua tanchiştilor în U. R. S. S.
de general-locotenent LEBEDEV
La 25 sepetembrie poporul sovietic şi for­
ţele sale armate sărbătoresc Ziua tanchişti­
lor, care începînd din 1946 a devenit o săr­
bătoare tradiţională. In această zi oamenii
sovietici cinstesc pe vitejii ostaşi ai trupe­
lor blindate şi pe glorioşii constructori de
tancuri.
Popoarele U.R.S.S. aprobă cu căldură po­
litica externă leninistă iubitoare de pace a
guvernului lor, salută succesul conferinţei de
la Geneva a şefilor celor patru puteri şi
slăbirea încordării în relaţiile internaţionale.
Apărînd consecvent cauza păcii poporul
sovietic face in acelaşi timp tot ce este ne­
cesar pentru a întări capacitatea de apă­
rare a U.R.S.S. pentru a pune la adăpost în
felul acesta ţara de orice acţiuni neprevă­
zute.
Alături de întreaga Armată Sovietică şi
Flota maritimă militară, munca paşnică crea­
toare a oameniioi sovietici şi frontierele
sfinte ale U.R.S.S. sînt apărate cu vigilenţă
şi nădejde de trupele blindate şi motorizate.
Forţele blindate sînt genul de armă cel
mai tînăr din Armata Sovietică. Crearea
lor a începui în anii războiului civil, cînd
au fosi formate primele unităţi blindate. De
atunci trupele blindaie şi motorizate au par­
curs o cale lungă de luptă şi victorii şi
s-au transformat într-o forţă puternică.
Aplicînd politica înţeleaptă a partidului
comunist, poporul sovietic a transformat în
anii cincinalelor antebelice ţara sa într-un
stat socialist, industrial — colhoznic. A fost
creată o puternică industrie de apărare şi
organizată producţia în serie a tancurilor.
Constructorii, muncitorii şi inginerii sovie­
tici au pus la dispoziţia armatei tancurile
T-34, KV şi IS — minunate maşini de luptă
care nu-şi au egal în ţările de peste hotare.
înaltele calităţi de luptă ale trupelor blin­
date şi motorizate, devotamentul neţărmu­
rit al oslaşilor-fanchişti faţă de poporul,
partidul şi guvernul lor, s-au manifestat cu
o deosebită vigoare în anii Marelui Război
Datorită marei mobilităţi a uriaşei forţe
de şoc a tancurilor şi capacităţii lor de a
învinge diferite obstacole, tanchiştii sovie­
tici în colaborare cu celelalte genuri de
arme dădeau inamicului lovituri zdrobitoare,
î) incercuiau şi îl nimiceau.
Poporul sovietic va păstra pe veci în me­
morie numele eroilor tanchişti ca tînărui
Valdemar Şalandin din Moscova, in bătă­
lia de ia Kursk, unde de ambele părţi luptau
circa 10.000 de tancuri, Şalandin, comandan­
tul unui pluton de tancuri, a săvîrşit o
faptă de arme care este un exemplu de vi­
tejie şi eroism. In faţa cotei „245" în apro­
pierea satului Iakovlevo, el şi tovarăşii lui
din companie au respins atacurile Înverşu­
nate ale unui număr de 80 de tancuri ina­
mice, distrugînd cel puţin 20 din ele. Cînd
un proiectil a lovit tancul lui Şalandin şi
acesta a luat foc, tînărui comandant nu şi-a
părăsit tancul şi pînă în clipa morţii a con­
tinuat să tragă asupra inamicului.
Educaţi de partidul comunist în spiritul
dragostei neţărmurite faţă de patrie, tan­
chiştii sovietici împreună cu ostaşii din toate
genurile de arme şi-au îndeplinit cu cinste
în anii războiului datoria faţă de patrie şi
au binemeritat recunoştinţa întregului po­
por sovietic. Zeci de mîf de tanchişti sînt
decoraţi cu ordine şt medalii, iar peste 1.000
INFORMAŢIE
Se aduce la cunoştinţa deţinătorilor de
librete de economii cu cîştigurî C.E.C., că
tragerea la sorţi va avea loc La 9 octom­
brie a.c. în oraşul Craiova. Deţinătorii a -
cestor librete sînt rugaţi a trece pe la uni­
tăţile C.E.C, oare le-au emis libretul pen­
tru a-şi revizui soldul mediu pe trim. IIÎ.
In caz că nu îndeplinesc condiţiunile de. a
putea participa la această tragere, pot pînă
în ziua de 29 septembrie a.c. să mai de­
pună, mărind astfel soldul mediu trimes­
trial care trebuie să fie de cel puţin 50
lei. Cîştigurile obţinute sînt 250%, 200%
şi 100% faţă de soldul mediu.
De asemenea se aduce la cunoştinţă că
mai multe bunuri de larg consum, meşte­
şugarii cooperatori dovedesc străduinţă şi
în dezvoltarea activităţii culturale.
Ca un fapt pozitiv trebuie remarcată
însă şi iniţiativa organizării acestei între­
ceri, care a prilejuit un larg schimb de
experienţă pentru formaţiile artistice. De
asemenea şi faptul- că în repertorii s-a ob­
servat intervenţia creaţiilor originale, ca
de exemplu textele şi cupletele prezentate
de colectivele din Simeria, Sebeş, şi Petro­
şani.
Dar, o înţeleaptă vorbă din bătrîni spu­
ne că : „Incă-o-nvăţăiură nu-i peste mă­
sură" şi, învăţăminte sânt de tras şî aed,
pentru că pe lîngă realele succese, în­
trecerea a manifestat şi o seamă de lip­
suri.
S-a observat faptul că unele colective
încă n-au ajuns să înţeleagă ceea ce este
o brigadă artistică de agitaţie. Numai aşa
se explică faptul că cei de la Baia de Criş
au prezentat un cor din cca. 40 persoane
— care de altfel are merite reale — sau
faptul că unele repertorii, ca cele prezen­
tate de cooperativele „Drum N ou" din H u­
nedoara, „16 Februarie“ Haţeg şi „Cri-
şana“ Brad, au fost lipsite de . specificul
propriu, putând fi prezentate, tot atît de
bine de orice altă formaţie artistică.
Se ştie că prezentatorul’ bine pregătit dă
programului artistic un aspect viu, inte­
resant şi atrăgător. In această direcţie, în
afară de tovarăşul Ionescu Constantin de
la Sebeş, şi Bratu Ştefan de la Petroşani,
ceilalţi n-au fost la înălţimea misiunilor.
D e asemenea faptul că cooperativele din
A lb a-Iu lia nu au fost prezente la această
întrecere, constituie o Lipsă, cu atît mai
mare cu oît în acest oraş funcţionează
trei cooperative meşteşugăreşti.
D ar cu toate acestea, lipsurile manifes­
tate n-au putut şterge impresia general
favorabilă că meşteşugarii cooperatori ştiu
să îmbine armonios munca lor productivă
cu frumuseţea artei, în scopul progresu­
lui,
sînt distinşi cu înaltul titlu de Erou al
Uniunii Sovietice.
Tancurile sovietice au intrat in oraşele şi
satele Poloniei, Romîniei, Ungariei, Bulga­
riei şi ailor ţări ca vestitori ai libertăţii,
fiind intîmpinaţi de popoarele eliberate de
sub jugul fascist cu o bucurie de nedescris,
in mai 1945 armatele de tancuri din unită­
ţile de gardă, executînd o manevră, au por­
nit in marş vertiginos dinspre Berlin, au
trecut iuptind peste munţi, i-au curăţit de
cotropitori şi au salvat de distrugere oraşul
Praga.
In amintirea acestei fapte de arme, tn una
din pieţele străvechii capitale Cehoslovace
se înalţă în prezent un tanc-monument so­
vietic. Cînd, după război, în memoria osta­
şilor sovietici căzuţi în luptele pentru Ber­
lin a fost ridicat un monument măreţ, de
ambele părţi ale soclului au fost aşezate
tancuri sovietice. Ele simbolizează eroismul
tanchiştilor sovietici, nepieritoarea lor glorie
militară.
Succesele militare ale trupelor blindate,
ca şi a întregii armate sovietice ar fi fost
cu neputinţă fără munca eroică a poporului
sovietic, care a asigurat forţele armate cu
tot ce e necesar pentru zdrobirea inamicu­
lui. In anii războiului patrioţii sovietici au
adunai pentru fondul construcţiei de tan­
curi peste şase miliarde de ruble, din care
au fosi formate numeroase coloane de tan­
curi. Uzinele evacuate departe în interiorul
ţării, în ciuda condiţiilor deosebit de grele,
au organizat rapid construcţia de tancuri, in
ultimii trei ani ai războiului, industria'
U.R.S.S. a dai anual pentru front peste
30.000 de tancuri, chesoane de artilerie mo­
torizate şi maşini blindate. Guvernul a dat
o înaltă preţuire muncii pline de abnegaţie
a constructorilor de tancuri în anii Marelui
Război pentru Apărarea Patriei decorînd
peste 9.000 de muncitori, ingineri şi func­
ţionari cu ordine şi medalii.
Glorioasele victorii ale Armatei Sovietice,
succesele militare ale trupelor ei blindate şî
motorizate au constituit o oglindă vie a
puterii de neînvins a orînduirii sociale şi de
stat sovietic, a superiorităţii ei asupra orîn­
duirii capitaliste.
In anii de după război trupele blindate şî
motorizate au primii nof maşini care prin
calităţile lor sînl superioare celor din pe­
rioada Marelui Război pentru Apărarea Pa­
triei. Tanchiştii, ca şi toţi ostaşii sovietici,
îşi perfecţionează măiestria de luptă, îşi în­
suşesc cu succes mînu'irea noii tehnici, în­
tăresc disciplina şi spirilul de organizare mi-
lilar.
Poporul sovietic însă nu doreşte război.
Dimpotrivă, el vrea să trăiască in pace şî
prietenie cu ţoale popoarele. Guvernul lui
nu odată a declarat aceasta şi a dovedit
prin fapte că Uniunea Sovietică este un
stat paşnic. Una din aceste dovezi este re­
centa hotărîre a guvernului sovietic cu pri­
vire la reducerea pînă la 15 decembrie anul
curent a efectivului forţelor armate ale Uni­
unii Sovietice cu 640.000 de oameni.
Dar poporul sovietic nu uită că mai există
forţe care vor încerca să împiedice consoli­
darea păcii, lată de ce oamenii sovietici con­
tinuă să întărească capacitatea de apărare
a ţării şî înconjoară cu grijă şi atenţie for­
ţele armate, inclusiv pe glorioşii lor fan-
chîşii.
la 30 septembrie a.c. are Ioc în oraşul B u ­
cureşti tragerea suplimentară la obliga­
ţiunile C.E.C. 4% ou cîştigurî. I a tragerea
suplimentară participă numai obligaţiu­
nile cumpărate cu cel puţin 9 lumii înainte
de data tragerii suplimentare.
Da tragerea suplimentară în afară de
cîştigurile de 25.000, 10.000, 5.000, 1.000 şi
40 lei, se mai acordă şi un cîştlg de 35.000
lei. Valoarea totală a cîştigurilor atribuită
la această tragere, este de 3.951.600 lei, iar
numărul cîştigurilor fiind de 4.600.
Depuneţi economiile pe librete de eco­
nomii cu dobîndă şi cîştigurî şi cumpăraţi
obligaţiuni C.E.C. 4% cu câştiguri.
B I B L I O G RAFIE
H O M E R — Illada (Colecţia „Clasicii li­
teraturii universale") — în româneşte
de G. Murnu. 468 pagini — 17 lei,
E.S.P.L.A.
V I C T O R H U G O — Mizerabilii (volumul
IV şi V (Colecţia „Olas-icii literaturii
universale“) — E.S.P.L.A.
R E M U S L U C A — Povestiri 204 pagini —
1,90 lei Editura Tineretului.
H. L O V I N E S C U — Citadela sfărimată —
dramă în 3 acte — 112 pagini — 1,55
led. E.S.P.L.A.
FI R U M I H A I — Suflet ăe zburător —
136 pagini — 5,50 lei Editura Militară
a Ministerului Forţelor Armate ale
R.P.R.
M. K O Ţ I U B I N S K I — Aşa e scris în cartea
vieţii — (Colecţia „Lectura"). 32 pa­
gini — 40 bani Editura Cartea Rusă.
J A C K L O N D O N — Colţ Alb 184 pagini —
4,65 lei Editura Tineretului.
* * * Carte nouă de povestiri maghiare
248 pagini — 4,60 lei Editura Tine­
retului.
M. S A D O V E A N U — Sticletele - 24 pagi­
ni — 85 bani Editura Tineretului.
P R O F IR A S A D O V E A N U — Balaurul alb
56 pagini — 8 lei Editura Tineretului.
V. D U T E E V — Două povestitoare 20 pa­
gini — 2,50 lei Editura Tineretului.
A SOKOLOVSKI — Sîntem adevăraţi
prieteni 100 pagini — 1,35 lei Editu­
ra Tineretului,