Page 32 - 1955-09

Pag. 4
C o n v o r b ir e a d in tr e N . A. Bulganin,
N. S. Hruşciov şi membri
ai d e le g a ţie i parlamentare franceze
M O S C O V A (Agerpres). — T A S S trans­
mite :
Lta 22 septem brie N . A . B ulganin, p re­
şedintele Consiliului de M iniştri al U.R.S.S.,
şi !N. S. H ruşciov, m em bru a l Prezidiului
Sovietului Suprem al U.R.S.S., au primit
în marele Palat al Krem linului pe mem­
brii delegaţiei parlam entare franceze care
se a flă î n .vizită în U n iu n ea Sovietică la
invitaţia Sovietului Suprem al U.R.S.S.
L/a p rim ire au participat: P ie rre Schnei-
fcer, preşedintele A d u n ă rii N aţion ale fra n ­
ceze, conducătorul delegaţiei, precum şi
An&re Mercier, d-n a Jaqueline Tom es-
Petenctre, Vincent Badie, A le x R ou bert şi
alţi m em bri ai delegaţiei.
N . A Bulganin a salutat ou căldură pe
oaspeţi, arătând că este bucuros s ă -i vadă
Ia M oscova. A avult apoi loc o convorbire
sinceră şi prietenească, care a durat
aproape trei ore.
L a rugăm intea parlam entarilor francezi,
N. S. Hruşciov şi N . A . B ulganin au răs­
puns la înltrebările oare le -a u fost puse.
Ei au exprim at punctul de vedere sovietic
în problem a căilor şi posibilităţilor dezvol­
tării continue a relaţiilor comerciale din­
Dezbaterile Bundestagului R. F. Germane
— Declaraţia cancelarului Adenauer —
B O N N (Ageapres). — D e !La corespon-
deritul special al agenţiei T A S S :
L a 22 septem brie s -a deschis la B onn
sesiunea Bundestagului R. F. Germane.
P e ordinea de zi a sesiunii figurează apro­
xim ativ 25 de problem e. AitSt atenţia de­
putaţilor în Bundesbag, oit şi a întregii
opinii publice vest-geirnjane este însă aţin­
tită asupra prim ului punct de pe ordinea
de zi — declaraţia guvernamentală a
R. F. Germ ane cu privire la rezultatele
tratativelor dintre delegaţiile guvernamen­
tale a le U.R.S.S. şi R. F. G erm ane şi, în
prim ul rînd, asupra acordului cu privire
la stabilirea relaţiilor diplomatice între
R. F. Germ ană şi Uniunea Sovietică.
Adenauer a declarat că fără normaliza­
rea relaţiilor cu Uniunea Sovietică, obţi­
nerea rezolvării problemei germane şi În­
deosebi a reunificării Germaniei este cu
neputinţă. A r fi ilogic, a spus el, dacă am
respinge propunerea guvernului sovietic
cu privare la stabilirea relaţiilor diploma­
tice. A d en au er a adăugat totodată că sta­
bilirea relaţiilor diplomatice n u înseamnă
că ‘gu v ern u l Republicii F e d erale se înde­
părtează de la linia promovată pînă în
prezent în politica sa externă. Adenauer
a subliniat de asemenea că stabilirea re­
laţiilor diplomatice între U.R.S.S. şi R.F.
Recom andările C o m itetu lu i general al O . N . U.
N E W Y O R K (Agerpres). — T A S S
In d u p ă-am iaaa zilei de 21 septem brie a
avut loc o şedinţă . a.,-Comitetului...gene­
ral, care are sarcina de - a .face -Adunării
Generale recomandări cu privire la apro­
barea ordinei d e zi.
Comitetul general a aprobat o parte a
ordinei de zi oare cuprinde 68 de puncte.
U n u l dintre principalele puncte de pe or­
dinea de zi este raportul Comisiei O.N.U.
pentru dezarmare.
Comitetul general a discutat în conti­
nuare problem a includerii pe ordinea de
zi a celei d e -a 10-a sesiuni a problemei
Ciprului propuse de delegaţia Greciei.
Reprezentantul Angliei, Nuitting, s-a
pronunţat împotriva includerii ccestui
punct
Răspunzînd lui Nuttdng, reprezentantul
Greciei, Melas, a subliniat că populaţia
greacă din Cipru cere dreptul la autode­
term inare şi că G recia ridică această pro­
blem ă la O.N.U. deoarece populaţia C i­
prului nu este reprezentantă în O.N.U.
V. V. Kuzneţov, reprezentantul Uniunii
Sovietice, oare a luat apoi cuvîntul, a de-
Cronica evenimentelor internaţionale
Un (ratai de întărire
a păcii popoarelor
Tratativele dintre delegaţiile guverna­
mentale a le U n iunii Sovietice şi R epu bli­
cai Dem ocrate G erm ane oare au avu t loc
la M oscova între 17 şi 20 septem brie a.c.,
a u fost urm ărite ou un deosebit interes
de întreaga opinie publică mondială, sin­
cer interesată în întărirea colaborării in­
ternaţionale.
In cursul acestor tratative care s-au
desfăşurat într-o atmosferă de prietenie
şi cordialitate, s-au discutat problem e de
a deosebită importanţă privind întărirea
şi dezvoltarea continuă a relaţiilor de
prietenie dintre U.R.S.S. şi R. D. Germană.
Această atmosferă sănătoasă oare a dom­
nit în tot cursul tratativelor, este pe d e­
plin reflectată prin cuvântarea tov. N. A.
B ulgan in ţinută în tim pul tratativelor în
care se arată printre altele c ă : „Tot ceea
ce are loc la noi în cursul tratativelor
noastre şi documentele pe care le vom
semna vor intra în istoria relaţiilor din­
tre cele două state ale noastre, state în
care puterea aparţine poporului, muncito­
rilor, ţăranilor şi intelectualităţii munci­
toare, şi vor servi ca exemplu pentru fe­
lul în care muncitorii, ţăranii şi intelec­
tualitatea muncitoare — poporul — tre­
buie să-şi construiască relaţiile sale de
stat, bazate pe prietenie dezinteresată, ur­
mărind un scop unic — fericirea, liniştea
vieţii popoarelor".
T ratativele dintre U.R.S.S. şi R. D.
Germ ană s-au închiat prin semnarea tra­
tatului cu privire la relaţiile dintre Uniu­
nea R epublicilor Sovietice Socialiste şi R e­
publica Democrată Germ ană care consti­
tuie un nou aport la întărirea relaţiilor
dintre, state.
Semnarea acestui tratat, după cum şi-au
exprim at convingerea am bele părţi în co­
municatul final al tratativelor, va contri­
bui la întărirea şi dezvoltarea continuă a
Redacţia şi 'Adm zîafulg! str. 5 Martie, tir, 9 T elefon : 188-189. Taxa plătită tn numerar conf, agrobării Direcţiunii Generale R.T.T.R. or. 236,320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul Intrepr, Poligrafică de Stat DEVA.
tre Uniunea Sovietică şi Franţa pe o bază
reciproc avantajoasă, fără med un fel de
discriminare, în. p roblem ele slăbirii încor­
dării internaţionale şi întăririi păcii, în
problem a germ ană şi în problem a situa­
ţiei din Extrem ul Orient.
N. S. Hruşciov a transmis un salut po­
porului francez, exprimând urareâ oa prie­
tenia între popoarele francez şi sovietic,
precum şi prietenia între toate popoarele
să se întărească.
Sublin iin d c ă îm părtăşeşte u rările lui
N . S. Hruşciov, N . A . Bulganin a trans­
mis poporului francez un salut prietenesc
din p artea guvernului sovietic.
I a convorbirea dintre N . A. Bulganin,
N . S. H ruşciov şi m em brii deigaţiei p a r­
lam entului francez au asistat A. P. V o l-
kov, preşedintele Sovietului Uniunii al So­
vietului Suprem al U.R.S.S., V. T. Laţis,
preşedintele Sovietului Naţionalităţilor al
Sovietului Suprem a l U.R.S.S., V. A. Zo-
nin, locţiitor a l m inistrului A fa c e rilo r E x ­ Germaniei în vederea restabilirii unităţii
terne e l U.R.S.S., precum şi L. Joxe, am ­
basador extraordinar şi plenipotenţiar el
Franţei în UJR.S.S., ziarişti sovietici şi
francezi.
Germ ană nu este contrară „intereselor
Occidentului“, ci dimpotrivă corespunde
acestor interese. Vorbitorul s -a ocupat apoi
de problem a eliberării germanilor aflaţi în
U.R.S.S., condamnaţi pentru crime.
Referindu-se la problem a reunificării
Germaniei, Adenauer a subliniat răspun­
derea care le revine celor patru mari pu­
teri pentru rezolvarea acestei probleme.
E l a ignorat însă acel principiu incontesta­
b il că înfăptuirea unităţii Germaniei este
în prim ul rin d o chestiune a poporului
germ an însuşi şi că de aceea este-necesar
un acord între germanii din cele două
state germane. E l a subliniat că normali­
zarea relaţiilor dintre U.R.S.S. şi R. F.
Germ ană va contribui şi la rezolvarea
problemei germane.
A denauer a consacrat o m are parte din
declaraţia sa problemei aşa-ziselor „re­
zerve“ făcute de delegaţia guvernamen­
tală a R. F. Germane.
In declaraţia sa, A den au er s -a dedat la
atacuri vehemente îm potriva R. D. G er­
mane.
In încheiere, cancelarul Adenauer a re­
comandat deputaţilor Bundestagului să
aprobe rezultatele tratativelor de la Mos­
cova dintre delegaţiile guvernamentale
ale U.R.S.S. şi R. F. Germane.
clarat că situaţia din regiunea Cipru s-a
agravat, iar relaţiile dintre anumite ţâri
au. deven it şi m ai încordate. - A ceasta
rată .că p ro b le m a .Ciprului, trebuie-, inclusă
pe ordinea de zi a sesiunii
Carta O.N.U., a declarat în încheiere
V. V. Kuzneţov, permite să se acorde Ci­
prului dreptul la autodeterminare. De a -
ceea delegaţia U.R.S.S. sprijină propune­
rea Greciei cu privire la includerea pro­
blem ei C ip ru lu i pe ordinea de zi a celed
de-a 10-a sesiuni a Adunării Generale.
Pentru includerea problem ei Ciprului pe
ordinea de zi a A d u n ării au votat re p re ­
zentanţii U.R.S.S., Poloniei, M exicului şi
Egiptului, îm potriva includerii acestei pro­
blem e au votat şapte delegaţii, printre
oare delegaţiile S.U.A., Angliei ş i Franţei
P atru delegaţii s -a u abţinut de La vot.
k
L a 21 septembrie, V . M . Molotov, con­
ducătorul delegaţiei U.R.S.S. la cea de-a
10-a sesiune a A d u n ă rii G enerale a O.N.U.
a avut o întrevedere cu K. Popovici, mi­
niştrii Afacerilor Externe al Iugoslaviei
şi conducătorul delegaţiei iugoslave.
relaţiilor de prietenie, a strânsei colabo­
ră ri oare există între U.R.S.S. şi R. D.
Germană. De asemenea acest tratat va fi
un factor de m are contribuţie atît la re­
facerea unităţii Germaniei oa un stat iu­
bitor de pace şi democrat, cît şi la întă­
rirea păcii şi securităţii popoarelor din
întreaga Europă.
Tratatul cu privire la relaţiile dintre
U.R.S.S. şi R. D. G erm ană are deosebi­
tă importanţă pentru progresul R. D.
Germ ane şi chiar a întregului popor ge r­
man. P rin articolul I ai acestui tratat,
Republica Dem ocrată Germ ană este libe­
ră să adopte hotărâri în problem ele de
politică internă şi externă care o p ri­
vesc. inclusiv relaţiile cu Republica F e ­
derală Germ ană, precum şi dezvoltarea
relaţiilor cu celelalte state. Acest articol
are m enirea să stabilească şi din punct
de vedere juridic suveranitatea deplină a
Republicii Democrate Germane, stat care
este recunoscut de m ari puteri ca U.R.S.S.
şi China populară olt şi de alte ţări.
Tratatul încheiat la M oscova între
U.R.S.S. şi R. D. G erm ană este o nouă do­
vadă a prieteniei sincere şi desinterésate
pe care poporul sovietic o nutreşte faţă
de R.D. Germană. E l se deosebeşte în
mod fundamental de acordurile ce s-au
încheiat între R.F. Germ ană şi puterile
occidentale. Aceste acorduri lim itează su­
veranitatea R. F. Germane, garantînd în
acelaşi tim p puterilor occidentale dreptul'
ca tim p de 50 de an i să-şi m enţină tru ­
pele de ocupaţie şi să exercite influenţă
în afacerile interne ale R. F. Germane.
Politica de prietenie sinceră a U.R.S.S.
faţa de poporul germ an şi faţă de rezol­
varea problemei germane, este clar expri­
m ată şi p rin hotărârea guvernului sovietic
de a se desfiinţa funcţia de în alt comisar
al U.R.S.S. în R. D. Germ ană cît şi prin
încetarea valabilităţii pe teritoriul R. D.
Germ ane a legilor, directivelor şi a celor­
lalte hotărîri ale Consiliului de control
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 516
Pentru apropiere între Preşedintele W. Pieck despré însemnătatea Trupele engleze din cipru
în „stare de alarm ă“
R.F. Germană şi R.D. Germană tratatului dintre U. R. S. S. şi R. D. Germană
N IC O S IA (Agerpres). — Trupele en­
B O N N (Agerpres). — Presa occiden­ B E R L IN (Agerpres). — A.D.N. trans­ Vorbind despre năzuinţa poporului ger­ gleze din insula C ipru îşi intensifică a c ­
tală subliniază că în urma acordurilor în­ mite : man spre o cît mai grabnică încheiere a ţiunile de reprim are a mişcării de elibe­
cheiate La Moscova între guvernul unui tratat de pace era întreaga Germanie, rare a populaţiei cipriote. In întreaga
U.R.S.S. şi R. F. Germ ană, pe de o parte, Preşedintele Republicii Democrate G er­ W . Pieck a subliniat că ratificarea acor­ insulă se desfăşoară vaste operaţiuni de
şi gu vern ul U.R.S.S. şi R. D. Germ ană, mane, W . Pieok, a prim it la 21 septem­ durilor de la Paris a împiedicat încheie­ curăţire, localităţile sînt înconjurate de
pe de altă parte, în Germ ania occidentală brie delegaţia guvernam entală a R. D rea unui asemenea tratat. A cordurile de trupe, în timp ce poliţia percheziţionează
s-a intensificat considerabil curentul de Germ ane, în frunte cu prim ul m inistru O. la Paris au dus la remilitarizarea Germ a­ locuitorii. L a 21 septem brie trupele engleze
opinie în favoarea stabilirii de relaţii nor­ Grotewohi, care s-a înapoiat de la -Mos­ niei occidentale sub dom inaţia vechilor au deschis focul împotriva unei dem on­
male între cele două părţi ale Germaniei- cova. imperialişti germani oare au tîrit poporul straţii care s-a desfăşurat in localitatea
nostru în cel de-al doilea război mon­ Amiandos, rănind grav pe unul din de­
„In ciuda faptului că cancelarul Ade­ Preşedintele W . Pieck a mulţurriit m em ­ dial. A cordu rile de la P aris au dus de a - monstranţi.
nauer şi-a reafirmat refuzul de a recu­ brilor delegaţiei guvernam entale pentru semenea la includerea Germaniei occiden­
noaşte guvernul din răsăritul Germaniei, raportul amănunţit pe care l-a u făcut a - tale intr-un bloc militar agresiv. In acea­ In noaptea de 21 spre 22 septem brie
scrie „Le Populaire", se observă apariţia supra tratativelor şi încheierii tratatului stă situaţie, a apus preşedintele, o regle­ trupele engleze din insula C ipru au fost
tn rândurile coaliţiei guvernam entale de cu Uniunea Sovietică. Tratatul cu privire mentare paşnică ou întreaga Germ anie pe declarate în stare de alarmă.
la B onn a unor ezitări şi îndoieli. A n u ­ la relaţiile dintre R. D. G erm ană şi baza unui tratat nu poate fi realizată de-
miţi reprezentanţi politici se întreabă U.R.S.S., a spus preşedintele, are o însem­ cît cu condiţia asigurării păcii tn Europa SPORT
dacă acest principiu pe care ei îl consi­ nătate cu adevărat istorică. El inaugu­ prin crearea unui sistem de securitate co­
deră intangibil din punct de vedere ju­ rează o nouă etapă în dezvoltarea repu­ lectivă. Tratatul încheiat la Moscova ser­ FOTBAL
ridici este vorba de nereounoaşterea R.D. blicii noastre şi în ceea ce priveşte si­ veşte cu adevărat oa/uza asigurării păcii
Germ ane— N .R .) v a putea să reziste în­ tuaţia ei pe plan internaţionali. în Europa şi deci viitoarei reunificări a In urma rezultatelor înregistrate în eta­
cercărilor la oare îl vor supune evenimen­ Germ aniei, ceea ce trebuie să fie în pri­ pa 21 a cam pionatului regional de fotbal,
tele. U n u l dintre ei deputatul R adem a- Statul germ an liber al muncitorilor .şi mul rînd o chestiune a germ anilor înşişi.
cher, preşedintele organizaţiei din H am ­ ţăranilor, a spus in. continuare preşedin­ clasamentul se prezintă astfel :
burg a partidului liber-democrat, s-a pro­ tele, va folosi libertatea de acţiune do- Preşedintele W . Pieck a aprobat întru-
nunţat în mod deschis în favoarea reluării bîndită, atît în domeniul politicii interne totul rezultatele tratativelor duse de dele­ Flacăra 14 20 14 4 2 51:17 32
contactului oficial între Estul şi Vestul cît şi în cel al politicii externe, pentru a gaţia guvernam entală a R.D. Germ ane la
contribui prin toate forţele la asigurarea Moscova. Locom. Simeria 21 11 8 2 58:22 30
naţionale. Această tendinţă a r putea să păcii în Europa şi la obţinerea înţelegerii
se întărească oonsiderabil“. reciproce între germani. Avîntul Sebeş 19 13 2 4 64:29 28
Metalul Brad 20 11 6 3 40:19 28
Metalul Ghelar $ 19 8 7 4 37:26 23
FL roşie A lba 19 6 7 6 35:24 19
Progresul Deva 20 6 5 9 28:37 17
Metalul Zlatna 20 7 3 10 29:38 17
Minerul Lenea • 20 8 1 11 30:40 17
FI, roşie Lupend 20 5 4 11 35:46 14
Metalul Călan 20 5 2 13 23:52 12
SCURTE ŞTIRI EXTERNE Locomotiva Alba 20 5 1 14 27:63 11
Constr. Hunedoara 20 4 2 14 22:52 10
L a data de 21 septem brie a.c. a avu t loc
• După cum anunţă agenţia France negativă a acţiunilor S.U.A. în dome­ a Flotei aeriene civile şi societatea „Air o întîlnire sportivă amicală între unităţile
India". O.C.L. Alim entara D eva şi O.C.L. Alim en­
Presse, Said Gâzi, primul ministru al Si­ niul comerţului exterior „este pe deplin tara A Jba-Iulia. M uncitorii din aceste
• In urma marilor manifestaţii ale oa­
riei, a făcut Iq. 20 septembrie o declara­ justificată de.manevrele politicii protec- menilor muncii din Nantes, proprietarii
întreprinderilor de construcţii din oraş
ţie guvernamentală în faţa parlamentu­ ţionisţe arqericane". . au hotărît să anuleze lock-out-ul anun­ unităţi s-au întrecut la fotbal şi popice
lui. Ehumerînd recentele măsuri discrimi­ ţat de ei anterior. Ziarul „L’Humanité"
înregistrînd următoarele rezultate: la fot­
„Siria — a declarat Gâzi — n-are natorii luate de S.U.A. faţă de exporta­ apreciază acest fapt drept o mare vic­ bal 4-2 pentru O.C.L. Alim entara Deva, iar
torie repurtată de oamenii muncii ca la popice 940— 882 tot pentru O.C.L. A li­
nici un interes să adere nici la pactul torii europeni, ziarul declară că dacă o urmare a unităţii de acţiune a organi­
zaţiilor sindicale afiliate la Confedera­
turco-irakian, nici la vreo altă alianţă asemenea practică va continua., „guver­ ţia Generală a Muncii, „Force Ouvriere" mentara Deva.
militară străină. Guvernul se obligă să nul american se• va pomeni într-o situa­ şi Confederaţia franceză a muncitorilor
creştini. •ér
reia tratativele începute de guvernul ţie cu totul nesatisfăcătoare pe arena in­ La Saint Etienne a avut loc o demons­ In ziua de 22 septem brie a.c. în oraşul
traţie la care au luat parte 30.000 de oa­
precedent în vederea încheierii unei a- ternaţională". meni ai muncii. Demonstranţii s-au în­ D eva a avut loc întâlnirea amicală de fot­
dreptat spre clădirea prefecturii unde au
lianţe tripartite (între Siria, Egipt şi A - • L a 21 septembrie, N. A. Bulganin, pre­ cerut anularea lock-out-ului anunţat în bal dintre echipele „Progresul" Deva din
unele uzine al firmei „Schneider-Creu- campionatul regional şi „M etalul" H u n e­
rabia Saudită — N.R.), care va fi baza şedintele Consiliului de Miniştri al sot", precum şi îmbunătăţirea situaţiei doara categoria B. Scorul înregistrat
lor materiale. După cum apreciază ziarul 6— 1 (1— 0) pentru „M etalul" H unedoara,
unui pact naţional interarab". U.R.S.S. şi N. S Hruşciov, membru în „Liberation", aceasta a fost cea mai mare
manifestaţie de la Saint Etienne din 1947
In politica ei a declarat în continuare Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S., şi pînă în prezent.
primul ministru, Siria va avea întotdea­ au primit în Marele Palat al Kremlinului • Agenţiile occidentale de presă rela­ nu oglindeşte raportul de forţă de pe te­
tează noi fapte privitoare la operaţiunile
una în vedere interesele arabilor şi va pe membrii delegaţiei parlamentare ja­ de represiune din Algeria. Agenţia Fran­ ren, deoarece „M etalul" Hunedoara pe lin­
tinde împreună cu toate ţările arabe spre poneze în frunte cu Tokutaro Kitamura ce Presse anunţă că „cea mai spectacu­
loasă operaţiune" împotrivă răsculaţilor gă faptul că a avut prilejul unui bun a n ­
s-a desfăşurat in regiunea Djebel Taf-
eliberarea ţărilor frăţeşti, care nu sînt şi Masaru Nom dzo, care se află în reyinî, ia răsărit ' âe Kenchelor unde „o trenam ent în vederea jocurilor ce la v a
bandă de 30 de răsculaţi refugiată într-o susţine, a fost superior din toate punctele
încă independente. Uniunea Sovietică la invitaţia Sovietu­ peşteră a fost nimicită prin aruncarea in de vedere.
aer a peşterii“.
• In Vietnamul de sud au reînceput lui Suprem al U.R.S.S. k
luptele între forţele guvernamentale şi • La 20 semptembrie, ministrul A fa c e ­ In ultimele 24 de ore, în cursul dife­
armatele sectelor feudalo-religioase. Ast­ ritelor operaţiuni de „control" au fost In etapa de duminică 25 septem brie a
rilor Externe al U R.S.S., V. M. Molotov, arestaţi 400 de algerieni „suspecţi". Cinci campionatului regional de fotbal se vor
algerieni au fost împuşcaţi „pe cînd în­ desfăşura următoarele jo c u ri:
fel, agenţia France Presse relatează că l-a vizitat pe secretarul de stat al S.U.A., cercau sa fugă". In dreptul satului R’zine M etalul GheJar— FI. roşie Luipeni
în noaptea Ide 20 spre 21 septembrie uni­ J. F. Dullcs şi s-a întreţinut cu el. La îl răsculaţi au fost ucişi Intr-o ciocnire
tăţi ale armatei sud-vietnameze au în­ întrevedere a fost de faţă G. N.' Zarubin, cu un detaşament m ilitar francez. Locomotiva A lba— M etalul Zlatna
treprins operaţiuni ofensive de mare am­ ambasadorul U.R.S.S. în S.U.A. Constructorul H unedoara— Flacăra 14
• Marea firmă de automobile „Chrys­
ploare împotriva forţelor sectei Binh • In tr-o informaţie transmisă de co­ ler" din S.U.A. a anunţat că profiturile
ei nete pe primul semestru al anului
Xuyen la sud-est de Saigon. In cercurile respondentul Agenţiei United Presse din 1955 se cifrează la 70.010.642 dolari. Pro­ Metalul Călan— FI, roşie Alba
fiturile uriaşe obţinute de firma „Chrys­
militare sud-vietnameze se subliniază că Buenos Aires se spune că Junta militară lerM se datoresc tn mare măsură execu­ Progresul Deva— Minerul Lonea
tării comenzilor militare plasate de gu­ Avîntul Sebeş— Metalul Brad
este vorba de începutul unor operaţiuni a acceptat toate condiţiile puse de co- vern în valoare de 70 de milioane de do­
lari. Firma a anunţat că se aşteaptă ca In jo c - amical; Se vo r întîlni echipele
d^ mare amploare asemănătoare acelord rftdjidărheiiVul 'reb elilor!R 'ep fezen tă hţii comenzile militare pe care le va primi „Locomotiva“ Sim eria din campionatul re­
în cel de al doilea semestru al anului să
desfăşurate în luna iunie a.c. împtoriva rebelilor-au cerut capitularea fd ră c o n - fie şi m ai mari.
armatelor sectei Hoa Hao. ţliţiuni a tuturor trupelor devotate Jun­ g io n a l ou „Locom otiva" Tim işoara din
categoria A, pe terenul sportiv „Locomo­
• După cum anunţă agenţia France tei şi predarea preşedintelui Argentinei, tiva" Simeria.
Presse, grupul parlamentar al partidu­ Peron pentru a fi deferit justiţiei.
lui social-democrat a hotărît ca tn cadrul Corespondentul din Buenos Aires al
dezbaterilor care urmează să aibă loc la agenţiei Associated Press relatează că Tot duminică 25 septembrie, în cadrul
22 septembrie în Bundestag să-şi dea a- Junta militară a dat publicităţii v.n co­ cam pionatului RJ?.R. la fotbal juniori, se
probarea pentru rezultatele tratativelor municat în care se arată că intre Juntă vor întîlni echipele de juniori campioane
duse de cancelarul Adenauer la Mosco­ şi conducerea rebelilor a fost încheiat de raion în fază de calificare după cum
va. armistiţiu şi că generalul Eduardo Lo- urmează :
Agenţia Reuter adaugă că un purtător nardi a fost numit preşedinte provizo­ Avîntul Sebeş (jun.)— M etalul B rad (jun.)
de cuvînt al partidului social-democrat riu al Argentinei. FI. roşie A lb a (jun.)— F lacăra 14 (jun.)
a declarat că P.SD.G. este gata să spri­ • La invitaţia Direcţiei Centrale a M etalul Şc. profesională Hhrned.— V oinţa
jine politica externă a guvernului fede­ Flotei aeriene civile de pe lingă Consi­
ral în cazul cînd acesta este dispuns să liul de Miniştri al U.R.S.S., la ÎS septem­ Petroşani (jun.)
VOLEI
renunţe la „politica de forţă" care a brie a sosit la Moscova o delegaţie a so­ In cadrul campionatului R.P.R. de vo­
devenit acum o absurditate. cietăţii de stat de aviaţie a Indiei „Air lei fem enin şi masculin, pe terenul şco­
° Ziarul „Financial Tim es", organ al India International Corporation". lii pedagogice din Deva se va desfăşura
cercurilor de afaceri engleze, subliniază In urma tratativelor care au avut loc, meciul de volei între echipele campioane
într-un articol de fond înrăutăţirea re­ la 20 septembrie 1955 la Moscova a fost ale regiunilor Tim işoara şi H unedoara.
laţiilor comerciale anglo-americane. semnat un acord cu privire la colabora­ Dinamo Deva— Locomotiva Tim işoara
Potrivit relatărilor ziarului, aprecierea rea comercială dintre Direcţia Centrală masculin. Dinamo Deva— Progresul Timi­
şoara feminin.
cuvântarea sa rostită în cadrul tratative­ Nesocotirea unui drept a O .N .U . a arătat d a r că : „ A continua să
lor, a arătat olar că rezolvarea proble­ se ignoreze şi de acum înainte drepturile
din Germ ania emise în perioada 1945- mei germ ane trebuie să fie trecută în legitim al R. P. Chineze inalienabile ale Republicii Populare Chi­
1948. mâinile poporului german. De asemenea, neze în O.N.U. înseamnă a continua în­
tov. N.S. H ruşciov a scos în evidenţă că : La. 20 septembrie, la N e w York, au înce-
In cursul tratativelor ce au avut ldc în­ „Reunificarea Germaniei trebuie să se put lucrările celei de a X -a sesiuni a A - acălcarea Cartei, a principiilor echităţii,
tre delegaţiile U.R.S.S. şi R. D. Germane, facă în aşa fel îneîf statul german unit dunării Generale a O.N.U. de la care po­
s -a m anifestat o '•unitate de vederi şi de să fie paşnic şi democratic, ineît forţele poarele aşteaptă oa, în „spiritul Genevei", principiilor dreptului internaţional“.
năzuinţe şi în ceea ce priveşte întărirea statului german să nu fie îndreptate îm ­ să aibă un rol pozitiv asupra ridicării pres­
păcii şi securităţii în Europa. Astfel, în potriva altor state". tigiului internaţional al O .N .U . cît şi asu­ Deşi opinia publică m ondială se pronun­
tratatul cu privire la relaţiile dintre pra întăriri cauzei păcii popoarelor. ţă pentru admiterea Chinei populare în
U.R.S.S. şi R. D. G erm ană părţile contrac­ Atm sofera prietenească în oare au de­ O.N.U., ca un drept legitim ai ei, totuşi şi
tante au declarat că sînt gata să participe curs tratativele de la M oscova cât şi sem­ Organizaţia Naţiunilor Unite care a luat în cadrul acestei sesiuni a Adunării Gene­
în spiritul unei sincere colaborări la toa­ narea tratatului cu privire la relaţiile din­ naştere la 26 iunie 1945 la San Francisco, rale a O.N.U., propunerea U.R.S.S. a fost
te acţiunile internaţionale care au drept tre Uniunea Republicilor Sovietice Socia­ a fost concepută nu ca o organizaţie în ­ respinsă şi de data aceasta de S.U.A. care
ţel asigurarea păcii şi securităţii în Euro­ liste şi Republica Dem ocrată Germ ană, chisă ci ca o organizaţie deschisă pentru a propus ca în cedrul acestei sesiuni să nu
pa şi în lum ea întreagă şi care sînt în constituie o nouă oontribuţie la întări­ toate statele iubitoare de pace care ac­ se discute restabilirea drepturilor R. P.
conformitate cu principiile Cartei Organi­ rea prieteniei dintre aceste două popoare ceptă şi sînt capabile să îndeplinească o- Chineze în OIN.U. Această propunere a
zaţiei Naţiunilor Unite. precum şi la consolidarea păcii în Europa. bligaţiile Cartei S.U .A . fiind supusă la vot, a fost ap ro ­
bată de 42 voturi, respinsă de 12 ţări —
Delegaţiile guvernam entale ale U.R.S.S. Referindu-se la rezultatele acestor tra­ Respectarea caracterului universal al U.R.S.S., India. Cehoslovacia, Birmaniiâ,
şi R. D. Germ ane în cadr.il tratativelor tative, conducătorul delegaţiei guverna­ O.N.U. este impusă tot mai m ult de întrea­ Indonezia, Polonia, Suedia, Iugoslavia,
au avut un schimb de păreri şi în pro­ mentale a R.D. Germ ane, tov. Otto Grote­ ga opinie publică m ondială, care cere ca R.S.S. U craineană. R.S.S. Bielorusă, D a ­
blema foştilor prizonieri de război ger­ wohi, a făcut următoarea declaraţie: „Am în O.N.U. să fie primite toate ţările care nem arca şi N orvegia, ia r 6 ţări s-au abţi­
mani care se mai află In U.R.S.S şi oare desfăşurat o activitate extrem de ¦impor­ au dreptul la aceasta. nut de la vot. Popoarele iubitoare de pace
îşi ispăşesc pedeapsa pentru crim ele să- tantă în interesul consolidării şi asigurării condamnă această atitudine a S.U.Â. şi
vîrşite. Guvernul sovietic luînd în con­ păcii în Europa. Ca urmare a tratativelor Printre ţările oare nici pînă acum nu sînt hotărâte să lupte oa R. P. Chineză
siderare apelul făcut în acest sens de pre­ de la Moscova, a încheierii tratatului cu şi-au ocupat locul legitim în O .N.U., este să-şi ocupe locul legitim ce i se cuvine în
şedintele şi guvernul R. D. Germ ane pre­ privire la relaţiile dintre U.R.S.S. şi R.D. şi R.P. Chineză. In prima zi a lucrărilor O .N .U . F aptul că o m are putere ca R.P.
cum şi rugăm intea delegaţiei R. F. G e r­ Germană, relaţiile frăţeşti şi de prietenie celei de a X - a sesiuni a A d u n ării G ene­ Chineză, m em bră permanentă a Consiliu­
mane, a declarat că va examina favorabil dintre R . D. Germană şi U.R.S.S. s-au rale a O.N.U., V.M. Molotov, ministrul A - lui de Seouriiate, este împiedicată să par­
această problem ă şi va prezenta propuneri lărgit şi adîncit şi -mai mult".. facerilor Externe al U.R.S.S., în decla­ ticipe alături de celelalte puteri la lucră­
Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. raţia sa, a propus oa R epublica Populară rile O.N.U., este în directă contradicţie
Succesul tratativelor dintre U.R.S.S. şi Chineză să-şi ocrupe locul ce i se cuvine cu spiritul Cartei O .N .U .
Oalea de unificare a Germaniei urmărită R.D. Germană, este salutat cu multă căl­ în O.N.U.
de puterile occidentale nu corespunde dură de toate popoarele iubitoare de pace. Printre celelalte ţari de democraţie popu­
nici intereselor poporului germ an şi nici P articiparea R .P. Chineze în ONT.U*, lară care încă nu-şi ocupă locul legitim
securităţii şi slăbirii încordării interna­ A lă tu ri de celelalte popoare, şi ‘ poporul m are putere ce num ără peste 600.000.000 în O .N .U . se a flă şi R epublica P o p u lară
ţionale. român s-a bucurat din toată inim a de de oameni, a r contribui şi mai m ult la în ­ Română. Poporul nostru aderă cu toată
tărirea prestigiului internaţional al aces­ hotărârea la ţelurile O.N.U., şi este pro­
Pentru nimeni astăzi nu m ai este un se- întărirea legăturilor de prietenie dintre tei organizaţii cît şi la continua slăbire fund interesat ca această organizaţie să-şi
oret faptul că N.A.T.O. nu are un carac­ a încordării internaţionale. recapete prestigiul său internaţional şi să
ter „defensiv" după cum au pretenţia să U.R.S.S. şi R.D. Germ ană. Poporul rom în contribuie în mod activ la întărirea păcii
susţină puterile occidentale. Respingerea Astăzi m arele popor chinez m erge ou şi securităţii popoarelor.
de către aceste puteri a cererii U.R.S.S. manifestă faţă de R.D. G erm ană senti­ paşi siguri pe drumul construirii unei
de a fi admisă în N.A.T.O., scoate în e- vieţi nod, pe dru m u l construirii socialis­ Popoarele aşteaptă ca la actuala sesiu­
videnţă caracterul profund ofensiv al a- mente de sinceră prietenie şi -urmăreşte cu mului. Indiferent dacă este sau nu pe ne a Adunării Generale a O.N.U., diver­
cestui pact, fiind îndreptat îm potriva U - placul cuiva, R.P. Chineză există ca mare
niunii Sovietice şi a ţărilor de demo­ simpatie orice succese obţinute de aceas­ putere care zi de zi obţine noi victorii genţele de păreri să fie înlăturate, iar
craţie populară. în munca sa paşnică. A nu recunoaşte
ta în opera de construire a socialismului. existenţa R.P. Chineze, dreptul său de a principiile Oarbei O.N.U. să fie respectate
Includerea R.F. Germane în N.A.T.O. a participa alături de celelalte state în
creat un obstacol în calea unificării paş­ Bilanţul celor cinci and de colaborare cul­ O.N.U., înseam nă a nesocoti mersul îma- întocmai. O .N .U . este necesar să-şi ridice
nice a Germaniei. Tov. N.S. Hruşciov în
turală şi tehnico-ştiinţifică între R.P.R. şi • inte al evenim entelor istorice. V .M . M o lo ­ prestigiul său internaţional şi să fie un
R. D. Germ ană, a determinat poporul ro­ tov la actuala sesiune a Adunării Generale adevărat factor a l strânsei colaborări între
mân să lărgească şi m ai m ult această co­ popoare, un apărător a l cauzei păcii.
laborare, contribuind p rin aceasta La întă­ V. POPESCU
rirea legăturilor prieteneşti. dintre state
şi la consolidarea păcii tuturor popoarelor.