Page 33 - 1955-09

Hunedoara-Deva ^
Şase ani d@ muncă liberă
a poporului chinez
N e mai despart doar două zile de data cînd poporul chinez
va sărbători a 6-a aniversare a proalamănii R. P. Chineze.
C rearea R. P. Chineze este u n rezultat m ăreţ al luptei d-xsă
de m ai bin e de 100 d e ani d e poporul chinez îm potriva asu p ri­
torilor străini şi feudalii. A ceastă lup tă a făcut ca poporul chi­
nez sub conducerea partidului său comunist, îp ziua de 1 oc­
tom brie 1949 să izgonească p en tru totdeauna din ţara sa p e im ­
perialiştii străini care îl ţineau în tr-o dependenţă umilitoare,
liohidînd în acelaşi tim p dom inaţia îndelungată a feudalism u­
lui.
Proclam area R. P. Chineze, ca urm are a victoriei forţelor
populare în cel de al doilea război mondial, a schimbat în
m od !radical faţa Asiei, u n u l dintre cele m ai m ari şi m a i b o ­
gate continente. Astfel, ca o urm are a victoriei repurtate de
harnicul popor chinez asupra vechii dominaţii, mişcarea de
elib e ra re a popoarelor coloniale din A s ia s -a făcut tot m ai m u lt arat cu plugul cu antetrupiţă la adîncimc
simţită.
A stă zi m arele popor chinez, oare num ără peste 600.000.000
oameni, dintr-un stat a l mizeriei şi foam ei a devenit un puter­
nic stat democrat-popuiLar care păşeşte cu paşi siguri pe d ru ­
m ul construirii socialismului.
C u a ju to ru l frăţesc şi dezinteresat a l U.R.S.S., poporul chi­
nez a putut să obţină rem arcabile succese în munca de refacere
şi dezvoltare a economiei naţionale. Datorită acestui ajutor cit
şi m uncii pline d e ab n egaţie a p oporului chinez, condus de
p a rtid u l comunist, în R. P. Chineză, num ai în prim ii trei ani
de existenţă a orinduirii democrat -populare, s-a reuşit ca u r­
m ările grele ale îndelungatei dominaţii gomindanists şi a stă­
pânilor lo r im perialişti cît şi rănile pricinuite de războiu l oare
a durat m ai bine de un deceniu, să fie lich id ate: producţia in­
du strială şi cea agricolă atingând cel m ai în alt nivel antebelic.
Oa o urm are a muncii pline de succes a poporului chinez în
opera d e refacere a economiei naţionale, în 1953 în R. P. C h i­
neză s-a putut trece la înfăptuirea prim ului plan cincinal de
dezvoltare a economiei naţionale a ţării.
In prim u l plan cincinal a l p oporului chinez, care se traduce
Sn via/ţă cu succes, accentul principal se pune pe dezvoltarea
industriei grele -baza dezvoltării tuturor celorlalte ram uri a le
economiei naţionale. Atenţia deosebită care se dă dezvoltării in­
dustriei g re le este reflectată prin aceea că 88,8% din totalul
investiţiilor capitale în construcţia industrială vor fi cheltuite
pentru dezvoltarea industriei grele.
B aza principală a dezvoltării industriale a Chinei o vor form a
cele 156 m ari obieotive care se realizează ou ajutorul U.R.S.S.
Printre acestea se pot num ăra combinate- metalurgice, uzine
de autom obile, de tractoare, d e avioane, hidrocentrale şi ter­
mocentrale.
încă din primii doi ani ai cincinalului, dezvoltarea industrială
a Chinei populare a avut loc într-un ritm rapid. Astfel, numai
în anul 1954 au fost reconstruite şi date în exploatare 70 de în­
treprinderi noi.
Da combinatul din A nşan — cel mai m are combinat din ţară
— a u fost construite şi reconstruite secţii de lam inate şi de
ţevi trase, o secţie pentru lam inat tablă, 4 furnale automati­
zate, 8 cuptoare d e cocsificare, etc. Pu n erea în funcţiune a
acestor o b iectivele-făcut-ca-întreaga capacitate de producţie a
com binatului sa crească de două ori în com paraţie cu a n u l 1952.
Partidul comunist şi guvernul R. P. Chineze acordă o deose­
bită atenţie dezvoltării •agriculturii. Ţărănim ea chineză oare
form ează" 80% din po p u laţia- ţării, pînă la eliberare ducea o
viaţă de cruntă mizerie. Astăzi, faţa satului chinez a căpătat o
nouă înfăţişare. In u rm a reform ei agrare, peşte 300.000.000 de
ţărani fă ră pământ şi cu pământ puţin, au prim it fără plată
47.000.000. hectare d e pămînt.
Socializarea agriculturii în R. P. Chineză se dezvoltă cu paşi
siguri, m asele la rg i ţărăneşti ccn vin gîn d u -se tot m ai m ult de
roadele muncii în comun. In numai 6 ani de la proclam area
republicii, .în China pop-ilară num ărul cooperativelor agricole
de producţie a atins c ifra de 670.000, prevăzîn du-se ca pînă la
sfârşitul cincinalului, aproxim ativ o treime din num ărul total
a l gospodăriilor ţărăneşti să treacă la form a de muncă colectivă.
C a o consecinţă directă a dezvoltării industriei şi agriculturii,
în cei 6 ani de existenţa a R. P. Chineză, nivelul de trai, m a­
terial şi cultural a l poporului chinez a devenit tot mai ridicat.
S a la riu l real al m uncitorilor cît şi veniturile ţărănim ii m un­
citoare a u crescut de la a n la an, viaţa devenind tot m ai uşoară
şi m ai îm belşugată. In R. P. Chineză s - ^ creat un sistem de
asigu rări sociale pentru m uncitori şi funcţionari, respectîndu-se
cu stricteţe regulile de protecţia muncii. Pentru îngrijirea să­
nătăţii oam enilor muncii, în C hina populară au luat fiinţă zeci
de sanatorii şi case de odihnă. .
In R. P. Chineză, o atenţie deosebită se acordă c-perei de
cu lturalizare a maselor. Zeci de m ilioane de muncitori şi ţărani
au început să înveţe carte, analfabetism ul răm înînd o tristă
am intire. Da şcolile elem entare şi m edii din China, învaţă pes­
te 55.000.000 de copii şi adolescenţi, dar în instituţiile de în vă­
ţământ superior peste 127.000 de studenţi.
Poporul chinez sărbătoreşte cea de a 6-a aniversare a pro­
clam ării Republicii Populare în condiţiile întăririi regimului
său dem ccrat-popular a creşterii prestigiului internaţional al
R. P. Chineze. Astăzi, R. P. Chineză este recunoscută oa m are
pu tere d e 26 ţări a le globului, cu care a stabilit deja relaţii d i­
plom atice.
Toate popoarele iubitoare de pace care văd în R. P. Chineză
un a p ă ră to r a l păcii în A sia şi în lum ea întreagă, apreciază
lupta dreaptă a poporului ahinez pentru eliberarea insulei T a i-
van — străvechi p ă m în t chinez — şi sprijin ă cererea sa de a-i
fi restabilite drepturile legitime în O.N.U.
Anum ite cercuri im perialiste nu se pot împăca însă cu suc­
cesele poporului chinez obţinute în munca sa de construire a
socialism ului, încercând chiar să nege existenţa R. P. Chineze.
Toate aceste încercări, duşmănoase, sînt zadarnice. M arele p o - •
p o r chinez, cu aju toru l U.R.S.S., şi a celorlalte ţări d e dem ocra­
ţie populară, nu v a putea fi oprit de nim eni din drum ul său
victorios spre construirea socialism ului şi ap ă ra re a păcii.
Poporul nostru care urmăreşte cu profundă simpatie reali­
zările poporului chinez, ou p rile ju l celei de a 6-a an iversări a
proclam ării R. P. Chineze, îi trimite un călduros salut, urîndu-i
noi succese în dru m u l său victorios spre o viaţă nouă şi fe ri­
cita.
M inereu de fier pentru furnale
P e galeriile şi a b atajele m inelor de fie r din G helar, m unca
se desfăşoară cu intensitate. A ic i întâlneşti num eroase brigăzi
şi echipe de mineri fruntaşe în munca de extracţia minereului.
A p ro ap e 90% din num ărul m in erilor de la G h e la r sînt an tre­
naţi în întrecere socialistă. O m are parte din nmrţărul lo r îşi
depăşesc zilnic norm ele de lucru ou 25-50%. In perioada de la
1-25 septem brie, b rig a d a de m ineri condusă de utemdstui A n ton
Duoaci de la orizontul tineretului şi-a realizat planul de extrac­
ţia m inereului în proporţie de 129% ; m inerii d in b rig a d a con­
dusă de P re d a D u m itru a u extras cu 27% m ai m ult m in ereu
decît prevedea planul, iar cei din brigada comunistului Gh.
Oncoş au dat cu 26 la sută m ai m ult m inereu peste plan.
In perioada ce-lor 25 de zile ale lunii acesteia, m inerii d e la G h e­
lar au trimis furnalelor de la H unedoara trei trenuri încărcate
cu minereu de fier extras peste plan. Ei au înregistrat o îm bu­
nătăţire simţitoare a .calităţii minereului, iar productivitatea
m uncii a crescut cu 15,6%. D e asemenea* preţul d s cost al
m inereului a fost redus cu 1,96% faţă de preţul de cost pla­
nificat.
Să grăbim ritmu! lucrărilor agricole de toamnă
'k ?
G- A. S. Galiiu a însămînjal 30 ha. secară
Anul acesta, G.A.S." Galtiu, a depăşit pla­ ţa dintre ele a fost redusă la 8-9 cm. Să-
nul de producţie la grîu cu peste 200 kg.
la fiecare hectar. La secţia Galda de Jos,
s-a obţinut o producţie record de 3.900 kg.
la hectar, pe o suprafaţă de 13 ha. O ase­
menea producţie a putut fi obţinută dato­
rită faptului că griul a fost însămînţal
într-un teren bine pregătit, unde cultura
premergătoare a fost trifoiul.
După recoltarea trifoiului, terenul a fost ren unde ca plante premergătoare au fost
de 25 cm. Arătura a fost grăpată şi lă­
sată aşa 6 săptămîni, apoi s-a făcut ară­
tura de însăminţare la 18 cm .; s-a gră-
pat şi s-a însămînţat peste 2 săptămîni
cînd arătura s-a aşezat. Insămînţatul a
fost făcut în rinduri simple, însă distan-
Primii pe comună la semănat
Colectiviştii din comuna Rîu-Bărbat ra­
ionul Haţeg, însămînţînd griul în rinduri
încrucişate şi la timpul potrivit, au reuşit
să obţină în acest an o producţie medie
de 2.100 kg. la hectar. Ei s-au convins că
dacă execută la timp însămînţările şi le
fac în rinduri încrucişate, avînd seminţe
de soi, curăţate şi tratate, iar terenul este
arat adînc şi bine îngrăşat, reuşesc să
obţină recolte bogate.
In toamna aceasta, ei sînt primii din
comună care au început însămînţările, se*
mănînd pină acum griul pe o suprafaţă
de 5 ha. La însămînţarea acestei suprafeţe,
Recoltează şi se pregătesc pentru însămîn)ai
Ţăranii muncitori cu gospodării indivi­
duale. colectiviştii şi întovărăşiţii din co­
muna Galda de Jos, raionul Alba, în a-
ceastă perioadă muncesc neobosit la re­
coltatul culturilor de toamnă şi la pregă­
tirea terenului pentru însămînţări. Pînă la
data de 26 septembrie, pe întreaga comună
aveau recoltat 30 ha. de cartofi, 30 ha. de
floarea-soarelui, 3 ha. de porumb şi 11
ha. de sfeclă de zahăr.
Pentru însămînţările de toamnă, în co­
mună au fost pregătite peste 570 hectare.
Legume pentru constructorii siderurgişti
Aplicarea regulilor agrotehnice la pre­
gătirea terenului şi întreţinerea culturilor, tofi de vara, s-au plantai noi culturi de
în grădina de legume a gospodăriei agri­
cole anexe I.C.S. Hunedoara din comuna
Lăpuşnic raionul Ilia, a dus la sporirea
simţitoare a producţiei de legume şi zar­
zavaturi.
Muncitorii acestei'' gospodării au obţinut a trimis anul acesta cantinelor I.C.S.
anul acesta o producţie de 14.330 kg. ardei
gras şi gogoşari la hectar’ faţă de 7.800
kg. cît era planificat. La fasole verde,
producţia planificată la hectar a fost de­
păşită cu 4.600 kg., la dovlecei cu 13.980
kg., la castraveţi s-a obţinut o producţie
medie la hectar de 15.982 kg. depăşin-
du-se producţia planificată cu 7.9S2 kg. De
pe suprafaţa de 3 ha. ce a fost plantată cu
varză timpurie, s-a recoltat cantitatea de
64.192 kg. în loc de 28.000 kg. cît era pla­
nul celor 3 ha. Producţia planificată a fost
depăşită de asemeni cu 195 la sută la
cartofi de vară. cu 90 la sută la gulii tim­
purii, ele.
In urma recoltării culturilor timpurii ca :
C O M U N IC AT
Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romîne, por­
nind de la faptul
că au trecut 11 ani de Ia eliberarea patriei noastre de sub
jugul fascist şi 10 ani de Ia terminarea celui de-al doilea război
mondial,
că in acest interval de timp oamenii muncii din patria noastră
au obţinut mari succese in construirea economiei socialiste, dez­
voltarea culturii şi ridicarea nivelului de trai, iar statul romîn
democrat-popular s-a consolidat şi este puternic sprijinit de po­
porul romin şi minorităţile naţionale,
pen tru g ra ţierea unor pedepse şi am n istierea
Prezidiul M arii Adunări Naţionale a
Republicii Populare Romîne decretează:
A rt. 1. — S e graţiază în întregim e cei
condamnaţi la pedepse privative de liber­
tate pînă la zece ani, pentru .săvârşirea
de crim e de război, îm potriva păcii şi
um anităţii, prevăzute de legea nr. 312/1945,
legea nr. 291/1947 şi legea nr. 207/1948.
Cei condamnaţi la pedepse mai mari de
zece ani se graţiază în întregim e dacă au
participat la războiul antihitlerist în zona
de operaţie.
D e asemenea, se graţiază în întregim e
cei condamnaţi la pedepse m ai m ari de
zece ani dacă nu au săvîrşit din proprie
iniţiativă omoruri.
A rt. 2. — C elo r condam naţi pentru in­
fracţiunile prevăzute de art. 1 al. 1, la pe­
depse mai m ari de zece ani, li se reduc
pedepsele la jumătate.
Preşedintele Pre-idiului Marii Adunări Naţionale
dr. P E T R U G R O ZA
N ACEST NUMĂR
Republica- Populară Chineză pe P. Anatolie: Termocentrala tinere­
drumul construirii socialismului
tului (pag- 3-a)
(pag. 2-a)
S. Simţea : Mici pasiuni (pag. 2-a) Din experienţa agitatorilor — Cit
N. Cindea : Cuvintul agronomului
mai multe acumulări socialiste
— ¦ Păstrarea cartofilor în pivniţe
peste plan.
(pag. 2-a)
B. Romulus: In raionul Orăştie
nu sînt "popularizate îndeajuns
^ e q h m i i n â a & tre .-
Depoul C. F. R. Petroşani
a îndeplinit cincinalul
In ziua de 22 septembrie a.c. locomo­
tivele de la Depoul ¦ C.F.R. Petroşani, au
. fluerat prelung, vestind ceferiştilor aces­
mînţa a fost recunoscută din soiul „Ban- tui depou noua' lor biruinţă; îndeplinirea
cut" 1201 — soi de mare productivitate şi sarcinilor ce le reveneau în cadrul primu­
rezistent la cădere, în regiunea noastră. lui nostru plan cincinal.
Muncitorii din G.A.S. Galtiu, acordă o La activul Depoului C.F.R. Petroşani sînt
mare atenţie pregătirii terenului şi a se­ înscrise pagini de victorii în muncă, pagini
minţelor şi în toamna aceasta. Pînă acum ce ilustrează succesele acestui colectiv,
ei au însămînţat 30 ha. secară din soiul de succese înlănţuite unele de altele. De pildă,
mare productivitate „Polcus", într-un te brigăzile locomotivelor care lucrează după
metoda gospodăririi chibzuite au realizat
economii de materiale, manoperă şi uleiuri
culturile leguminoase. In vederea însămin- în valoare de 227.000 lei în anul 1954, iar
în perioada ianuarie — august 1955 în va­
ţării griului, au fost pregătite peste 100 loare de 242.000 lei. D e' la începutul pla­
nului cincinal şi pînă în ziua de 22 sep­
ha. teren. Plantele premergătoare în terenul tembrie 1955, colectivul depoului a econo­
unde se însămînţează griul sînt cerealele misit 45.344 tone de combustibil conven­
de primăvară, care au avut la rîndul lor
ca plantă premergătoare trifoiul.
ţional.
Acest succes se daloreşte în bună mă­
sură aplicării metodelor avansate de lu­
s-au evidenţiat colectiviştii Szvubofelvi cru, ca : Blajenov, Lunin, Păpavin. Klavdia
Erno, Mahovschi Petru. Merişoran Cornel, Baranovskaia. Dacă in 1953 erau numai
Voşin Ştefan şi alţii. două brigăzi ce aplicau metoda, gospo­
dăririi chibzuite, în prezent, • numărul lor
După exemplul colectiviştilor mulţi ţă­ a crescut la 24. Dintre aceste brigăzi a-
rani muncitori cu gospodărie individuală mintim pe ale tovarăşilor Marcu Aurel,
din comună, au început să facă arătu­ Despa loan, Creţescu Gheorghe, Barbura
rile adinei pentru însămînţările de toam­ Iosif şi alţii, care numai în anul acesta au
economisit între 102-291. tone de combus­
nă. Pînă în momentul de faţă, pe întrea­ tibil. întregul colectiv al Depoului C.F.R.
ga comună, ţăranii muncitori au executat Petroşani şi-a adus' contribuţia la reali­
arături pe o suprafaţă de 84 ha, fiind pri­ zarea acestui succes. Mecanicii de locomo­
mii la această muncă ţăranii muncitori tive sînt mai mulţumiţi de munca lor
Duncea Ştefan, Rusu Anişca, Nistorescu ca orieînd.
Nistor şi alţii.
Mecanicul cincisutist Marcu Aurel, împre­
ună cu brigada sa, a economisit anul a-
cesta 313 tone de combustibil, precum şi
din care s-au şi însămînţat 5 hectare cu manoperă, materiale şi ulei în valoare de
grîu ; cele 3 centre de tratat seminţe (G al 7.583 lei. E mîndru că şi succesul lui a
da de Jos, Oiejdea şi Mesentea) au dat la contribuit la cel general. E o mîndrie în­
trior 12.000 kg. grîu, iar atelierele de re­ dreptăţită ari! a lui. cît şi a oricărui alt
parat funcţionează bine, aşa îneît dacă se mecanic, o mîndrie a întregului colectiv, o
defectează vreo maşină de semănat este mîndrie a fiecărui om cinstit din regiu­
imediat reparată. nea noastră care vede in succesul repurtat
de muncitorii depoului C.F.R. Petroşani, o
De asemenea, în 'această comună - s-au nouă victorie în muncă, un nou exemplu
efectuat arături adînci pentru însămînţările de voinţă şi dragoste faţă de opera de
de primăvară, pe o suprafaţă de peste 260 construire a socialismului în patria noastră.
hectare.
Două sectoare fruntaşe
Au trecut 22 d e : zile din luna septem­
spanac, salată, ceapă, fasole verde, şi car­ brie. Iată că se poate face o socoteală a
întrecerii socialiste 'c e se discută între
toamnă ca : ardei, varză de toamnă, var­ sectorul I şi II de la mina Lonea. Şi
ză roşie, etc. Astfel, de pe o suprafaţă do în urma socotelii făcute, reese că sectorul
100 ha. s-au luat anul acesta două re­ II are în acest timp din luna septembrie o
colte. depăşire de plan de 4,1 la sută,- în timp: ce
sectorul I are o depăşire de plan de 2,9 la
Colectivul de conducere al gospodăriei, sută.La îndeplinirea planului anual rezul­
Hunedoara peste 27.000 kg. varză, 14.200 tatele se schimbă în favoarea... sectorului
kg. cartofi de vară, 9.000 kg. roşii, 11.200 I, sector care pe ziua de 22 septembrie lu­
kg. ardei, 12.100 kg. ceapă şi 23.838 kg. di­ cra in contul z ile i. de 26 octombrie a.c.
deţinînd locul fruntaş pe mină în întrece­
ferite alte legume. rea pentru îndeplinirea planului anual.
Printre harnicii muncitori şi tehnicieni Dar la ambele rezultate obţinute de co­
care au adus o contribuţie de seamă la spo­ lectivele celor două sectoare, grupele de
rirea producţiei de legume şi fructe, se nu­ mineri au fost acelea care au adus contri­
mără şi comunistul Vistner Ioan în etate buţia cea mai de seamă. Şi aici trebuie
de 76 ani care a reuşit împreună cu bri­ amintit de brigada minerului Stanciu I.
gada sa, să depăşească producţia planifi­ Petru, care, a dat de la începutul anu­
cată de fructe şi struguri cu peste 170 la lui pînă acum, 2.169 tone de cărbune peste
sulă. De asemenea, echipele fruntaşe con­ plan, ale lui Deac Petru, Domocoş losif,
duse de Simion Florea şi Moldovan Sil­ Nyulaş Toma şi altele care lucrează de pe
via, şi-au depăşit cu regularitate normele acum în contul anului 1956.
de lucru la plantări, întreţineri şi recol­
GH. ANDRAŞ
tări de legume, cu 150-180 la sută. corespondent
g — p» ¦¦¦ ¦ — —— -
a hotărit să propună Prezidiului Marii Adunări N aţionale:
să acorde graţieri celor ce au săvîrşit crime de război, îm­
potriva păcii şi umanităţii precum şi amnistieri şi graţieri de
pedepse pentru infracţiuni contra statului.
In dorinţa de a contribui la îmbunătăţirea relaţiilor interna­
ţionale, guvernul Republicii Populare Rmnine a mai propus,
de asemenea, să se acorde şi graţierea cetăţenilor străini care
au săvîrşit infracţiuni contra statului romin.
DECRET
unor in fracţiu n i
Art. 3. — Cei care au fost m em bri ai şind infracţiunile prevăzute la art 4 erau
guvernelor fasciste în perioada de la 6 la data comiterii faptelor cetăţeni străini.
septem brie 1940— 23 A u gu st 1944 nu b e­
neficiază de prevederile art. 1 şi 2 din Art. 6. — S e am nistiază infracţiunile
prezentul decret. prevăzute de art. 197 c.p. ; art. 267— 268
inolusiv c.p. ; art. 315— 319 inclusiv c p. ;
A rt. 4. — S e graţiază în întregim e cei ort. 327 c.p. ; art. 327 bis c.p. ; art 328-329
condam naţi 1a pedepse privative de li­ c.p. ; art. 332 c.p. ; art. 335— 336 c.p. şi cele
bertate pînă La cinci ani pentru in frac­ prevăzute de decretul nr. 163/1950, de dp-
ţiunile contra statului, prevăzute de art. oretul nr. 205/1954 şi de decretele nr.
184— 235 inclusiv c.p. ; art. 258— 262 inclu­ 284/1947 şi nr. 285/1947.
siv c^p. ; art. 320— 326 inclusiv c.p. şi art.
330— 331 c.p. Art. 7. — Favorizatorii, tăinuitorii, pre­
cum şi toţi ceilalţi participanţi beneficiază
In cauzele în curs de-judecată privitoa­ de prevederile prezentului decret în ace­
re la infracţiunile prevăzute în aliniatul eaşi m ăsură ca şi autorii.
precedent, săvîrşite pînă la data prezen­
tului decret instanţele vor dispune neexe- Art. 8. — In aplicarea prezentului D e ­
cutarea sentinţei în cazul cînd vor aplica cret pedeapsa munca silnică pe viaţă va
pedepse pînă Ia cinci ani privaţiune de fi socotită două zeci şi cinci de ani.
libertate.
Art. 9. — S e a b ro g ă legea nr. 291/1947
A rtf 5. — . S e .graţiază în întregim e, indi­ complectată prin decretul nr. 207 '1948 cu
ferent de durata pedepsei, cei care săvâr­ m odificările ulterioare.
tri. secreiarui rreziatuiui marii Adunări Naţionale
GH. VIDRAŞCU
succesele din gospodăriile colective
şi întovărăşiri (pag- 3-a)
Scrisoarea lui N. A. Bulganin pre-
ndintele Consiliului de Miniştri al
.R.S.S., adresată lui D. Eisenho­
(pag. 3-a) wer, preşedintele Statelor Unite ale
Americii (pag. 4-a)
Sport (pag. 4-a)
La tehnică nouă —
cadre noi
Tehnica nouă pătrunde tot m ai m ult în ra m u rii» industrie*,
noastre naţionale, ceea ce perm ite o continuă creştere a produc­
ţiei şi a productivităţii muncii, reducerea preţului de cost a l
produselor, ridicarea nivelului de trai al poporului nostru
muncitor.
Pentru ca m aşinile şi instalaţiile perfecţionate cu care sînt
înzestrate întreprinderile regiunii noastre să fie folosite la
maxim um , la întreaga lor capacitate, pentru ca metodele înain­
tate de lucru, inovaţiile, să fie larg aplicate în praotică, este
absolut necesar oa unei tehnici înaintate să-i corespundă cadre
cu o înaltă calificare, cadre de m uncitori şi tehnicieni capabili
în orice m om ent să stăpînească această tehnică.
Cadrele ce stăpânesc tehnica nouă sînt fon dul de a u r a ] eco­
nom iei noastre naţionale. M ulte mecanisme de diferite tipuri şi
mărci, utilaje noi şi m odem e, sînt întrebuinţate în regiunea
noastră. Industria regiunii Hunedoara a luat un avînt deosebit
în anii puterii populare. In industria m inieră au sosit noi h a -
veze, combine, maşini de încărcat se fac pregătiri m ari pen­
tru extinderea perforajului umed, a celui electric, care să -l
înlocuiască pe cel pneumatic. D e curind a început în indus­
tria m inieră o luptă esidxiă şi pentru introducerea micii m eca­
nizări. In industria metalelor, noile şi grandioasele agregate de
prelu crare a m inereului, de fabricare a fontei şi oţelului, cer
continuu o îm bogăţire a cunoştinţelor profesionale a le celor ca
lucrează la furnale, la cuptoarele Siem ens-M artin , lam inoare,
aglom erator, etc.
Oamenii cu o concepţie nouă ai Republicii noastre populare
nu se mulţumesc numai să stăpînească tehnica existentă. Sînt
m ulte exem ple oare ilustrează pe deplin acest fapt. Iniţiativa
de la „I. C. F rim u “-S in aia lansată sub lozinca „C u m aşinile
, noastre putem produce mai mult“, a fost larg îmbrăţişată de
colectivele de muncitori, tehnicieni şi ingineri din întreprinde­
rile regiunii Hunedoara. Astfel, minerul comunist Andrei V izi
de la mina Vulcan, pentru a m ări productivitatea muncii a
aplicat un dispozitiv sim plu la m aşina de încărcat, cu aju to ­
rul căruia, maşina, cu forţa ei-, îm pinge şinele de cale ferată pe
sub piatra puşoată, permiţând încărcarea completă a sterilului
rezultat ¦de la puşcare, înlocuind încărcatul cu lopata. M in e­
rul Vizi Andrei este un m iner foarte priceput- în m eseria sa,
un m iner care şi-a educat în aşa fel oamenii din brigadă, îneît
în momentul de faţă oricare dintre ei pot deveni şefi de brigăzi,
capabili de a se lua la întrecere chiar cu profesorul lor. D a ­
torită calificării la un înalt grad a tuturor m em brilor din b ri­
gadă. ei lucrează acum în contul anului 1958, iar productivita­
tea muncii pe semestrul I al acestui an a crescut cu 13,2%'
fată de perioada corespunzătoare a anului trecut.
Un rol deosebit în problem a calificării cadrelor de munci­
tori îl are m aistrul H otărîrea C.C. al P.M .R. şi a Consiliului
de Miniştri al R.P.R. privind ridicarea rolului m aiştrilor în
producţie, a încurajat această mişcare, acordînd directorului
de întreprindere dreptul ca din economiile realizate la fondul
de salarii planificat, să premieze pe m aiştrii care ajută în mod
direct pe muncitori să-şi însuşească noile procese tehnologice.
U n exem plu în acest sens ni-1 poate oferi m aistrul Petru C on ­
stantin de la secţia lam inoare a Com binatului siderurgic „Gh.
G h e o rg h iu -D e j" din H unedoara, care s-a ocupat de calificarea
a cîte doi oameni în posturile principale în procesul de p ro ­
ducţie. In urm a instruirii lor, m uncitorii M a rilă P a v e l şi B ă ş -
ouiţ.Ioan. au ocupat postul principal de com andă, iar la foarfecă
m are au fost -instruiţi tovarăşii M a n ze r Ioan şi H uh Visarion.
M uncitorii din schim bul tov. P etru Constantin s-au ridicat în
posturi d e .răspundere, oa prim lam inorişti sau şefi de echipe
cum sînt to v a ră şii; Fnancisc Tamaş, Petre Nicoară, G rigore Bot
şi alţii. P e acelaşi considerent, m erită a fi evidenţiat şi tovară­
şul Solcoy M artin m aistru lăcătuş de 1a lam inoarele com bina­
tului de Ia H unedoara.
Sub un aspect cu totul contrariu se prezintă unii tehnicieni,
care sînt şi şefii unor secţii tot de la com binatul siderurgic H u ­
nedoara. D e exem plu, şeful secţiei de fo rje C asapu Ioan, J o -
san Ioan de la valorificarea deşeurilor, Farcaş Ludovic p rim -
m aistru şi maistrul Crăciunescu Ioan, care manifestă o insu­
ficientă muncă faţă de problem a calificării cadrelor. Ba mai
mult. susnumiţii au o atitudine neeorespunzătoare faţă de m un­
citorii din subordine.
U n rol hotărâtor în creşterea cadrelor îl au şcolile de califi­
care, cursurile de m inim tehnic. N u m ai în cursul prim ului se­
mestru al acestui an, la Trustul 7 .construcţii Petroşani s-au
calificat 60 de zidari, 60 de tâmplari, 80 de tencuitori, 40 p a r­
cheta ri, 40 de zu gravi-vepsitori. 30 de mozaicari, 30- de dul­
gheri, etc. Sute de m ineri se califică trim estrial în V a le a Jiu­
lui: Totuşi aci, cifrele propuse în contractul colectiv nu la toate
m inele s-au îndeplinit. De exem plu, la mina Vulcan, din cifra
p rogram ată pentru noi calificaţi în postul de m ineri nu s -a rea­
lizat decît 54% L a aceeaşi m ină s -a dus o muncă slabă şi în
privinţa calificării cadrelor l a . alte m eserii,-cum a r fi de pildă,
în funcţia de ram bleator, unde în cursul prim ului semestru au
fost calificaţi numai 3 to v a ră şi; la funcţia de trolişti tot 3
tovarăşi şi în decurs de un semestru s-au calificat num ai 3
lăcătuşi de revizie. Lipsa de oadre calificate se resimte mai
ales acum în V alea Jiului, unde există încă mulţi muncitori
necalificaţi. In cadrul tuturor m inelor din Valea Jiului este
necesar ca secţiile de învăţământ de pe lingă serviciile de
cadre să desfăşoare o muncă mai rodnică în această direcţie ;
calificarea cadrelor constituind una din problem ele cheie în
realizarea plan u lu i de producţie şi m ai ales la mina Lonea si
Aninosa. unde această m unca lasă de dorit. Si la Com binatul
siderurgic din H unedoara, cît şi la uzina „V ictoria" Căla-n..lip sa-
mâinii de lucru calificate se resimte.
E necesar co în v iito r să se dea o atenţie deosebită proble­
mei oalificării cadrelor şi în special a ridicării cunoştinţelor
profesionale ale m aiştrilor în producţie. Exem plul de la m ina
P e trila unde toţi m aiştrii şi toate cadrele m edii participă la
lecţii de pregătire profesională în vederea exam enului din ia­
nuarie 1956. este demn de urm at de toate colectivele întreprin­
derilor din regiunea noastră. E necesar să se desfăşoare o m uncă
intensă în vederea întăririi rolului şi autorităţii m aiştrilor în
producţie, asigurînd acestora condiţii să-şi desfăşoare cît mai
bine activitatea lo r de conducători şi organizatori nem ijlociţi
ai producţiei pe locul lor de muncă. Datoria conducerilor în­
treprinderilor este de a crea condiţii muncitorilor pentru a frec­
venta cursurile de califioare, să vegheze oa maiştrii să aibe
putinţa să se ocupe mai m ult de îndrum area muncitorilor în
producţie, să asigure stim ularea m orală şi m aterială a celor
oare califică muncitori la locul de muncă. Muncitorii care au
dobîndit o califioare mai înaltă să fie încadraţi în clasele de
salarizare în raport cu pregătirea lor.
Comitetele de întreprinderi trebuie să organizeze schim buri
de experienţă între m aiştri şi maiştri, între m uncitori şi m un­
citori, evid en ţiin d u -i pe cei care a u cele m ai bune metode do
calificare. E necesar de asem enea ca şi Consiliul sindical regio­
nal să controleze m unca comitetelor de întreprinderi în aceas­
tă direcţie, thuncă pe care Consiliul sindical regional H u n e­
doara, a dus-o superficial anul acesta.
O rganizaţiile de partid şi U .T.M . din întreprinderi trebuie să
desfăşoare o intensă m uncă politică în rîndurile muncitorilor
a rătîn d u -le că este în interesul lor să se califice şi să-şi ridice
calificarea ; pertru ca fiecare întreprindere să devină un izvor
nesecat de cadre calificate, capabile să utilizeze din plin tehnica
APUă,