Page 34 - 1955-09

% v DRUMUL SQCIAUSMULU KV. 517

Republica Populated Chineză -MICI PASIUNI

Fiecare om are în afara meseriei pe o serată literară închinată aceluia care a Acesta este motivul pentru care nu­

~ ~ pe drumul construirii socialism ului care o exercită o mică pasiune căreia ii fost şi va rămîne peste ani marele nostru mărul iubitorilor de muzică clasică creş­

^ - consacră cu plăcere o parte din timpul său poet Mihail Eminescu. te simţitor. In curînd, vom avea un au­

liber şi se simte fe ric it Unii iubesc spor­ Afară ploua, o ploaie rece şi m onotoiă ditoriu pe cît de pretenţios pe atît de

Viaţă nouă în oraşele şi regiunile Chinei Dezvoltarea industriei locale tul şi sînt nelipsiţi de pe terenurile spor­ de toamnă care deşteaptă în om dorinţa cunoscător şi nu va mai fi nimic curios

tive în zilele cînd au loc com petiţii; alţii de a sta acasă şi de a asculta ropotul pi­ în faptul că oţelarul Lăbuneţ Vaier se

Oraşul Cijucijou prinderi ale 'industriei con­ Industria locală a re un rol însemnat în iubesc muzica şi consideră o adevărată curilor ce bat în geam. Şi, totuşi, au fost duce cu aceeaşi plăcere şl acelaşi interes
economia naiţională a Chinei.
O dată cu dezvoltarea in­ goane, o uzină de utilaje structoare de maşini, de destindere să audieze un concert; altora la club peste 170 de persoane, prieteni ai la un concert de muzică uşoară sau la
dustriei chineze cresc şi se miniere, o uzină de unelte In China funcţionează în prezent peste
dezvoltă noi oraşe în ţară. agricole, o m are fabrică ciment, chimice textile. 164.000 de în treprin deri a le industriei lo­ le place literatura şi nu odată au încercat cărţii, pe care o ploaie nu i-a putut opri un concert simfonic.
A slte l im ul din aceste n.oi de produse farmaceutice, o cale în care lucrează 3.600.000 de m unci­
oraşe este Cijuoijou, din m are tipografie înzestrată In prezent, în Sinţzian se tori. să închege versuri uneori destul de reuşite să participe la o asemenea manifestare.
provincia Hunan. cu utilaj modem, o fabri­
că automatizată de măci­ desfăşoară construcţia şl D in aceste întreprinderi. fac parte în­ şl, în sfîrşit, alţii iubesc pictura şi s-ar De altfel, această serată, pe lingă faptul Echipa de teatru
După cum relatează zia­ nat, o fabrică de porţela­ treprinderi de stat, cooperatiste şi mixte. simţi fericiţi să înveţe cum să amestece că evocă figura unuia dintre cei mal iu­
ru l „JenmiEijifrao“ în ulti­ nuri şi alte Întreprinderi. reconstrucţia a 18 în tre­
m ii câţiva an i suprafaţa o - ,în trep rin d erile industriale locale produc culorile şi cum să mînuiască penelul. biţi poeţi, venea în ajutorul celor în­ reatrul constituie şi el pasiunea unora.
naşuLui C ijucijou a cres­ Se construiesc combinate prinderi industriale. mi^ri cantităţi d e m ă rfu ri de consum p o p u - Echipele noastre de artişti amatori
cut aproxim ativ de şase ale industriei textile cu­ Transform ări considera­ lar.\ Industria locală a dat statului peste Desigur că lanţul m icilor pasiuni nu scrişi să participe la concursul „Iubiţi
cri. Unica întreprindere e - prinzând două m ari fabrici. 70% d in vo lu m u l total a l m ă rfu rilo r de
xisbemtă aici înainte de e - b ile a u avu t loc şi în. a - consum care au fost produse în China. sfîrşeşte aici. Dar cele enumerate sînt în cartea". încep să dea programe din ce în ce mai
lib arare — atelierele de cale Transform îndu-se în ritm grioultură. Productivitatea
ferată — a fost transfor­ rapid într-un mare oraş culturilor agricole a sporit Planul cincinal ol R. P. Chineze preve­ orice caz cel mai des întîlnite. S-a făcut în tîi o prezentare a vieţii şi bune care rezistă chiar şi în faţa celui
mată după o reconstrucţie industrial, Sianul este to­ a n u l trecut cu 47% în de dezvoltarea continuă a industriei loca-'
radicală într-o m are uzină todată un important centru com paraţie cu a n u l 1949. le. In anii cincinalului se v o r construi în Un cerc de arîă plastici a operei lui Mihail Eminescu, prezentare mai exigent public spectator.
constructoare da locomoti­ pentru pregătirea de spe­ Pină la eliberare, în pro­ total 934 d e în treprin deri a le industriei urmată de un program artistic. Membrii Echipa de teatru a I.C.S din Hunedoa­
v e şi vagoane. In locul ve­ cialişti ou o înaltă califi­ vincia Sinţzian existau locale. Da sfîrşitul cincinalului volum ul
chilor secţii s-ou construit care pentru diferite ram uri 12.000.000 vite com u te mari. producţiei globale a industriei locale v a re ­ Printre iubitorii de pictură sînt şi cî- ansamblului de estradă a combinatului ra pregăteşte în momentul de faţă „M ie­
noile clădiri ale uzinei în ele economiei naţionale. A n u l trec ait, şeptelul de prezenta 56,3% d in vo lu m u l glo b al a l p ro­ ţiva m uncitori din Hunedoara care în au prezentat în faţa auditorilor cele mal lul turbat". Veţi spune desigur că este o
care sînt instalate utilaje ducţiei industriale. timpul liber vin la cercul de artă plasre­ prezentative poezii ale poetului, unele piesă grea. Colectivul de „artişti" nu îm ­
automatizate modeme. In prezent, în Sian exis­
tă şapte institute de învă­ Noi cooperative agricole tică de pe lingă clubul muncitoresc „A.- dintre ele fiind cîntate. părtăşeşte însă această părere. Este
A fost dată în exploatare ţământ superior, printre
o m are întreprindere din •oare un institut d e m edi­ vdte com u te m ari a sporit de producţie lexandru sSahia" şi cu multă răbdare şi Serata a plăcut mult pentru că prezen­ foarte adevărat că au muncit în mod
sectorul industriei alimen­ cină, u n instituit pedagogic la 18.300.000. A n u l trecut, interes, caută să pătrundă în tainele unei tarea vieţii şi operei autorului celor mai serios, mai întîi pentru învăţarea rolu­
tare. Peste puţin tim p la şi un institut de lim ba ru ­ în această provincie existau meserii ce i-a ispitit de mult. frumoase poezii cît şi programul, au rilor şi apoi pentru punerea în scenă a
Cijuoijou v a începe con­ să. E xistă de asem enea 47 cooperative agricole de răscolit în suflete amintirea acestui mare piesei.
struirea fabricii pentru şcoli m edii tehnice de ingi­ producţie. In prezent, nu­ Pictorul Brandis Emil le stă la dispozi­ poet al poporului nostru.
concentrarea cărbunelui n eri constructori, mâneri şi m ărul acestora a crescut ţie de două ori pe săptămînă, ţinîndu-le V -ar putea povesti despre acest lucru
unde se v a prelucra căr­ de căi ferate, o şcoală de p în ă la 1.700. atît lecţii teoretice cît şi practice şi învă- tovarăşul Voicu Vasile sau Stănel A -
bunele extras din minele m edicină şi m ulte alte in­
din apropiere de Pinsîatn şi stituţii de învăţământ. S -a A n de an creşte num ărul In China creşte num ărul cooperativelor ţîndu-i lucruri folositoare pentru ei ca Audifii muzicale lexandru care numai la gîndul că in cu­
Ţzîsiu. Fabrica pentru pre­ m ărit simţitor reţeaua de instituţiilor de învăţământ agricole de producţie. P e cînd în luna au­ începători. rînd va avea loc premiera, au uitat de
lucrarea lem nului şi fabrica şcolii m edii şi elementare. gust q anului trecut existau în China pes­ iubitorii de muzică îi întîlnim a- greutăţi. Scena le mai produce ea ceva
de cărămidă, construite aici Universitatea Chinei de te 200.000 de cooperative agricole, în p ri­ N-aş vrea să supăr pe cei mai vechi * desea la „Casa tehnicianului“ unde emoţii, dar mai puţine, pentru că vedeţi,
în anii puterii populare, nord-vest a devenit centrul m ăvara aceasta num ărul lor atinsese pes­ dintre membrii cercului — au deja oa­ au loc un fel interesant de acţiuni. O sînt aproape familiarizaţi cu ea. N-au
produc m ari cantităţi de activităţii ştiinţifice şi pen­ te 600.000. C ooperativele agricole întru­ recare experienţă, lucrează cu multă tra­
m ateriale de construcţii. tru pregătirea de diferiţi nesc în prezent 15.000.000 de gospodării
specialişti pentru econo­ în această provincie. In ţărăneşti. In prim ăvara şi vara aceasta gere de inimă, realizînd lucruri frumoase conferinţă pe o temă ce priveşte îmbu­ prezentat ei oare şi alte piese ca de pil-,
în ain te de eliberare, !ba mia naţională. prezent, în provincia Sin­ s-a desfăşurat o vie activitate pentru în­ ce au fost admirate şi apreciate după me­ nătăţirea procesului de producţie ţinută dă „Forma-i form ă" ? E drept că era o
Cijuoijou nu existau spi­ ţzian au fost deschise trei tărirea cooperativelor agricole din punct rit în cadrul expoziţiei organizate anul de un om competent în problema res­ piesă mai mică şi mai uşoară, dar s-a bu­
tale. In prezent, aici s-a O ra şu l Sian creşte şi se institute de învăţământ su­ de vedere organizatoric. trecut, — numindu-i începători. pectivă ,urmată de un concert pe discuri curat de un succes frumos. Nu se poate
construit un spital orăşe­ amenajează. Se creează perior, num ărul şcolilor m e­ ce cuprinde bucăţi din muzica clasică. spune că aplauzele le-au cules numai
nesc, trei am bulatorii, câ­ parcuri noi, s -a u construit dii a crescut de peste pa­ A n u l acesta s-a desfăşurat mişcarea de Acum, cei mai buni dintre pictorii ama­ pentru faptul că se aflau în faţa unui
teva puncte sanitare anti­ patru teatre noi, •se con­ tru ori în comparaţie cu m asă pentru crearea d e nod cooperative tori se pregătesc să participe la cel de al Printre ingineri şi funcţionari se pot public ce se entuziasmează repede — au
epidem ice şi cîteva case de struiesc terenrjini sportive, an u l 1949, ia r n u m ăru l şco­ agrico le în provinciile Sîcluian, H ebei, H e - IV -lea concurs pe ţară al cercurilor ar­ vedea şi figurile oţelarilor Cazan Şte­ prezentat sceneta la Oraşul Tineretului.
naştere. In oraş s-au des­ bazine de înot. In îm pre­ nan, Anhuei, Şensi, H ubei, Iumnan, Guansi tistice de amatori ale sindicatelor. Mulţi fan şi Lăbuneţ Vaier nelipsiţi de la a- Ei au meritat aplauzele pentru că piesa
chis noi cinematografe, jurim ile oraşului Sian s-au lilor elementare — de două şi în alte regiuni ale ţării. dintre ei şi-au ales temele pe care le stu­ ceste manifestaţiuni precum şi alte fi­ a fost bine interpretată.
şcoli, librării, case de cul­ construit două sanatorii. ori. diază cu temeinicie pentru a putea da un guri de muncitori iubitori de muzică.
tură, m agazine universale, D upă cum relatează ziarul „Jennuinji-
oficii telegrafice şi poşta­ Provincia Sinţzian r In prezent, în provincia bao“, în provincia Ţziansu au fost create lucru bun. Tovarăşul Voinescu Dumitru Pentru viitoarea manifestare a fost Şi „Mielul turbat" e o piesă frumoasă şi
le. Sinţzian se editează 13 zia­ d e curînd 20.000 d e noi cooperative a g ri­ de pildă, muncitor la cocserie, are o temă programata conferinţa „Introducerea teh­ mai grea; ea constituie într-adevăr un
In anii p-jiterid popu ­ re în lim bile uigură, kaza- cole, în provin cia G uicijou — peste 24.000 frumoasă şi interesantă: „Brigada artisti­ nicii noi — factor hotărîtor în mărirea examen pentru artiştii noştri şi nu ne
Oraşul Sian lare au fost realizate m ari hă, chineză, mongolă. In cooperative agricole. că de agitaţie a gospodăriei". Şi dînsul are productivităţii muncii". Cîte lucruri fo ­ îndoim cd va fi trecut în mod satisfă­
succese în dezvoltarea e - în momentul de faţă tema în studiu dar lositoare nu se pot învăţa din această cător.
D upă cum relatează zia­ conomiei naţionale în p ro­ m ari tiraje sînt editate căr­ cel mai tîrziu peste o lună îl vei găsi pe conferinţă ?
ru l „Jenm injibao“, în Sian vincia Sinţzian — cea mai ţi în lim bile naţionalită­
principalul oraş al provin­ m are provincie din China ţilor din această provincie. tovarăşul Voinescu lucrînd de zor, sacri- Apoi muzică. Auditorii vor trece pe
ciei Şensi — se desfăşoară din punct de vedere al în­ fieîndu-şi fără părere de rău tot timpul rînd de la minunata muzică a lui Be-
în proporţii mori construc­ tinderii teritoriului. Politica Industria regiunii Port liber m icii sale pasiuni care ar putea sa -i thoven, la lidurile pline de gingăşie şi Cele enumerate sînt cîieua din micile
ţia de întreprinderi indus­ naţională înţeleaptă a Arthur-Dalnîi aducă, cine ştie, un frumos succes. farmec ale lui Schubert sau poate la pasiuni ale hunedorenilor sînt pasiuni
triale şi case de locuit. In Partidului Comunist Chinez fragmente din operele lui Glinka, din frumoase şi folositoare pentru că ele nu
acest oraş se construiesc cî­ a lichidat pentru totdeau­ In prim ii doi ani ai cin­ O nouă fabrică de tors mătase Serată literară care ţîşneşte viu, motivul popular rus. au numai darul de a le înfrumuseţa
teva noi obiective ale in­ na disensiunile care exis­ cinalului, volum ul global viaţa ci le şi complectează cunoştinţele
dustriei grele, printre care tau între cele 13 naţiona­ al producţiei industriale şi A m spus că unii îndrăgesc literatura Muzica înalţă sufletul, te face să te ajutîndu-i să-şi îmbogăţească continuu
cea mai m are uzină de lităţi care trăiesc în pro- agricole a regiunii Port * * poezia şi proza de o potrivă, sau una simţi mai bun, îţi dă parcă forţe noi, procesul de muncă şi să folosească tim-
construcţii metalice din Chi­ vinoia Sinţzian, a unit A rth u r-D aln îi a crescut în mai mult decît alta. Toţi aceştia s-au în- te face să te simţi capabil să înfăptuleşti .pul liber în modul cel mai plăcut.
na de nord-vest, care în ţioniaiităţile acestei provin ­ m edie an u ală cu 22%.
curând v a fi dată în func­ cii într-o singură m are fa ­ tîlnit sîmbătă seara la club unde avea loc lucruri şi m ai frumoase. S. SIM ŢEA
ţiune. V o lu m u l producţiei milie. In această regiune au
industriale din Sian a de­ fost create m ari întreprin­ Da M ianian (provincia Sîciuan) a înce­ T.o..a.tă..a.tesngţ.ia...c.ro„sBul—ui d-e-—masă ------ ;— w----- — t~ t<
păşit în m are m ăsură n i­ Până la eliberare, în pro­ deri industriale pentru put construirea unei noi fabrici de tors u iliiiip iiia tiL 7 'JlO Ltiiib ric
velul dinainte de război. A u vincia Sinţzian nu exista o construcţia de aparate de mătase care v a fi cea mai m are din Chi­
foit puse în funcţiune o industrie modernă. In anii precizie, maşini-unelte, m o­ na de sud-est. Această fabrică va livra A devenit o tradiţie pentru sportivii din au efectuat vizita medicală), împletită cu raional sau la colective. Asigurarea pătrun­
puternică centrală electri­ puterii populare, aici au toare electrice, locomotive, mătase de calitate superioară atît pentru regiunea noastră, de a cinsti ziua de „7 N o ­ munca de instruire sportivă, a dat rezultate
că, o uzină de locomotive fost construite rafinării de vagoane de călători şi de piaţă internă cit şi pentru e x p o rt iembrie“ cu noi succese în producţie şi pe satisfăcătoare. derii regulamentului nu a fost urmărită,
şi pentru reparaţia de va- petrol, întreprinderi side­ marfă. Şantierul naval din terenurile de sport. încadrat în „Luna prie­
rurgice, uzine pentru pre­ Doinii a fost lărgit, fiind teniei romîno-sovietice“, ca o manifestare d e- Pentru ca în toate colectivele sportive să dîndu-se astfel naştere la interpretării
lucrarea metalelor, între­ de două ori moi m are decât masă, crosul „Să întîmpinăm 7 Noiembrie" fie asigurată amploare şi rezultate de cali­
înainte. In prezent aici se Spitale noi în Pekin mobilizează .în anul acesta pe sportivi pen­ tate, Consiliul sindical regional prin sec greşite sau Îs nerespectarea datelor de des­
construiesc şlepuri şi re­ tru a cinsti cea de a 38-a aniversare a torul cultură fizică şi sport, urmînd indi-
m orch ere-de cele mai mo­ Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, caţiunile C.C.S., a căutat să asigure din făşurare a etapelor respective. Persistînd în
dem e tipuri. timp instrucţiunile necesare în vederea aces­
Da Pekin se construiesc sau se lărgesc De importanţa acestei manifestări sportive tei competiţii de masă. această stare de lucruri, nu se va putea în­
Da întreprinderile indus­ în _prezent nouă spitale. D atorită acestui îşi dau seama multe din conducerile în­
triale din regiunea Port fapt, încă în acest an populaţia Pekinului treprinderilor, instituţiilor şi colectivele spor­ Se constată însă că la unele colective tocmi nici statistica exactă a participanţilor!
A rth ur-D aln îi îşi fac stu­ v a p rim i în plus în folosinţă 2.600 loouri de tive din regiune, care asigură mobilizarea sportive problema crosului este tratată cu
diile peste '8.000 d e m u n ­ spital largă a crosiştilor în faza pe colectiv, sti- Indiferenţă. Această stare de fapte se resim­ Pentru o cil mai bună popularizare a
citori, din care majoritatea mulînd pe cîştigătorii etapei respective şi a te în special la colectivele sportive : „Meta­
vor lucia la prim a uzină sigurînd condiţii de pregătire pentru a par­ lul" Hunedoara, „Constructorul" Petrila, crosului de masă „Să întîmpinăm 7 Noiem­
de autom obile din China, ticipa la fazele următoare. „Constructorul" şl „Flamura roşie" Petro­
precum şi la alte mari în şani şi alte colective sportive, care de la brie" este necesar ca atît Consiliul sindi­
treprinderi aflate în pre­ La unele colective ca cele din : Institutul bun început nu s-au prezentat nici la şe­
zent în curs de construcţie In capitala Chinei se construieşte un ro u de mine Petroşani, Şcoala medie de 10 ani dinţa convocată de Consiliul sindical regio­ cal regional în colaborare cu C.C.F.S. re­
în R. P. Chineză. băieţi Deva, Şcoala pedagogică mixtă Deva. nal, pentru instruirea necesară.
spital pentru copii cu 600 paturi, două spi­ „Locomotiva" Simeria, „M etalul" Brad şi gional, raionale şi orăşeneşti, comisiile de
Şcoala profesională de ucenici Alba-Iulia, In această direcţie o lipsă a manifestat
tale T.B.C., câteva spitale de tip obişnuit s-au luat din timp toate măsurile pentru şi Consiliul sindical regional care nu a atletism împreună cu toate colectivele spor­
ca şi la crosul „Să întîmpinăm 7 Noiembrie" Informat din timp despre această şedinţă
sau specializate, precum şi cîteva policli­ din anul acesta să aibă aceleaşi rezultate toate colectivele sau conducerile de între­ tive din S.M.T., G.A.C., G.A.S. şcoli, cămine
frumoase. prinderi.
nici. Da sfîrşitul acestui an, la Pekin va culturale să ia din timp măsurile privind
Munca de popularizare a acestei competiţii Alte lipsuri s-au manifestat în această
începe construcţia altor cinci spitale de rezervată tuturor categoriilor de vîrstă în- privinţă prin aceea că materialul de propa­ intensificarea muncii de agitaţie şi propa­
cepînd de la 15 ani, (după ce în prealabil gandă nu a apărut pînă în momentul acesta
tip obişnuit însumând 1.300 paturi, o casă la nici un comitet raional sindical, C.C.F.S. gandă pentru popularizarea crosului şi a

de naşteri ou 200 locuri şi două institute mobilizării unui număr cît mai mare de

de cercetări ştiinţifice în domeniul medi­ participanţi.

cinii, oare vo r fi cele m ai m ari din R. P.

Chineză — Institutul de medicină popu­ Din această acţiune, colectivele sportive

Valorificarea pămîniurilor înţelenite lară chineză şi Institutul de igienă indus­ şi toate organizaţiile şi organele interesate

In anii primului cincinal, în China vor ul din Hosin, ţinutul Huaşan, S.M.T.-ul din trială. ! în mişcarea sportivă de masă. trebuie să

facă un prilej de afirmare a caracterului

fi valorificate în total aproximativ 2.500.000 Suihua Tailal şi în alte ţinuturi ale pro­ Editarea literaturii ştiinţifice sportului nou în R.P.R., să arate că impor­
de hectare de pămînturi înţelenite. Aceasta vinciei Hoilunţzian, unde în acest an vor
nu este decît o parte din vastul program fi valorificate 120.000 hectare de pămînturi A n u l acesta, editura „Ştiinţa“ de pe lin ­ tanţa pe care partidul o acordă mişcării de
de valorificare a pămînturilor înţelenite din înţelenite. g ă A cadem ia de Ştiinţe a R. P. Chineze
China. a scos de su b tipar a p ro xim ativ 140 de cultură fizică şi sport din tara noastră, se
Chemarea de a valorifica pămînturile în­ titluri de lucrări din diferitele ram uri ale
Marile loturi de pămînturi înţelenite pe ţelenite a găsit un puternic ecou în rîn- ştiinţei. M ulte din aceste lucrări, printre bucură de o largă susţinere din partea ma­
care au şi început vaste lucrări de valo­ durile tineretului chinez. Recent un grup care şi lucrarea lui Di Si-guan, despre pro­
rificare, sînt concentrate îndeosebi în regi­ de tineri muncitori de la diferite întreprin­ blem ele explorării noilor zăcăminte de selor.
unile cele mai îndepărtate ale ţării — în deri din Pekin — membri ai Noii Uniuni petrol din China de mord-est, au o m are
provinciile Hoilunţzian, Sinţzian, Guandun, Democrate a Tineretului chinez — a adre­ însemnătate practică. N. CAZAN
Guansi şi Gansu. In ajutorul ţăranilor din sat tineretului chinez chemarea de a pleca
aceste provincii au venit muncitorii şi ţă­ pe pămînturile înţelenite şi de a contribui Editura a publicat de asemenea în lim ­ 4 Iî m4 mPb«L Fructe neachizifionate
ranii din alte regiuni ale Chinei. Zeci de prin munca lor la avîntul continuu al pro­ ba chineză mai multe lucrări ale oameni­
mii de muncitori şi ţărani din provinciile ducţiei agricole din China. Iniţiativa tine­ lo r de ştiinţă de peste h o ta re : „Origina A G R O N O M U LU I In comuna Benic şi în satele din îm­
Ţziansu, Şandun, Hebei precum şi alţi vo­ rilor patrioţi a fost sprijinită cu căldură speciilor“ de D arwin, O pere alese de I. P. prejurimi, recolta de fructe este foarte bună
luntari au plecat în regiunile de valorifi­ de tineretul muncitor de laJ uzinele şi fa­ Pavlov, mai multe lucrări ale autorilor anul acesta. Zilnic, ţăranii muncitori vin
care a pămînturilor înţelenite, unde vor bricile din capitala Chinei. sovietici în problem ele folosirii energiei a - la cooperativa „Beniceana" pentru a-şi
lucra şi vor locui în permanenţă. tomice în industrie şi în alte ram uri ale valorifica fructele.
Muncitorii de la uzina constructoare de economiei naţionale.
Statul înconjoară pe aceşti pionieri ai maşini agricole din Pekin şi-au luat anga­ Păstrarea cartofilor în pivniţe Cooperativa are la rîndul el în plan să
pămînturilor înţelenite cu o mare grijă şi jamentul să fabrice pesie plan pentru pri­ In total, pînă la sfîrşitul *anului curent,
atenţie, le acordă toate avantajele posibi­ editura v a publica 200 de titluTi de lu ­ achiziţioneze zeci de vagoane de fructe.
le, asigurîndu-le locuinţe, inventarul agri­ mul grup de tineri din Pekin care vor ple­ crări ştiinţifice. In tr-u n viitor apropiat va
col necesar şi cereale. ieşi de sub tipar lucrarea lui Go M o -jo In acest an, păstrarea cartofilor trebuie trebuie să fie în jurul la 80-85 la sută, ea Recolta din acest an îi permite să reali­
ca în curînd pe pămînturile înţelenite, toate „Descoperirea şi studierea fosilelor ome­ făcută foarte atent pentru a evita pierderile. se poate măsura cu aparate speciale nu­
Numeroşi muncitori şl ţărani au plecat neşti în China“, pregătită de el în cola­ Păstrarea poate fi făcută în pivniţe, bor- mite higrometre. In caz că temperatura zeze şi să depăşească cu mult pianul. Ce
la S.M.T.-ul Bosin ţinutul Koşan, la S.M.T.- maşinile-unelte şi inventarul agricol nece­ borare cu un gru p de oameni de ştiinţă. dee, depozite, silozuri şi şanţuri. scade sub + 1 grade C., geamurile şi ră-
sar. suflătorile se căptuşesc cu paie. Cînd tem­ folos însă că recolta e bună dacă organiza­
Pentru ca păstrarea să se poată face peratura este mai mare de +1 3 grade C.
în pivniţe, este necesar ca ea să îndepli­ geamurile se deschid noaptea. La control, rea achiziţionării fructelor e proastă ?
nească anumite condiţiuni. Pivniţa trebuie cartofii stricaţi şi cei sănătoşi care se află
să fie curată, uscată, lipsită de mucegaie, în jurul celor stricaţi, trebuie să fie în­ Cooperativa nu are pregătite magazii, nu
cu răsuflători multe, desinfectată cu cel lăturaţi. In timpul păstrării se iau probe
puţin 10 zile înainte de depozitare, folo- de cîte 100 tuberculi pentru fiecare 10 tone are lăzi pentru ambalat, nu are bani pen­
sindu-se în acest scop 25 gr. sulf la m.c. de cartofi din locuri şî adîncimi diferite.
de încăpere, şi să aibă fixat la 20 cm. Din aceştia, 25 se taie. Dacă la tăiere, în tru a plăti fructele. Cu alte cuvinte nu are
deasupra podelei un grătar din leaţuri aşe­ cei 25 se gă.sesc cartofi bolnavi, se taie
B zate la 2 cm. una de alta pentru ca ae­ toţi tuberculii, stabilindu-se astfel procentul nimic pregătit pentru a putea să cumpere
rul săpoată pătrunde şi de jos în sus de tuberculi atacaţi.
Muzeele Chinei — un bun al întregului popor prin grămezile de cartofi. măcar fructele pe care gospodăriile colec­
Umezirea cartofilor pe partea inferioară
înainte de instaurarea puterii populare, aici au fost păstrate intacte camerele m e­ S - a organizat de asem enea şi protecţia Aşezarea cartofilor se face în straturi la o adîncime de 15-20 cm. înseamnă că în tive şi ţăranii muncitori cer să le preda în
m oriale ale palatului. monum entelor istorice. In diferite provin­ de maximum 1 m. grosime. In orice piv­ pivniţă temperatura este neuniformă şl baza contractului pe care l-au încheiat cu
cii şi oraşe au fost create în acest scop 22 niţă, trebuie ca de la suprafaţa cartofilor mai ales faptul că sus este frig. De aceea,
în C hina existau num ai 20-25 de muzee, M uzeul de Istorie, situat în apropiere de comitete. In unele locuri care prezin­ şi pînă la tavan să fie un spaţiu de cel pe timp de gei, este bine să se acopere cooperativa.
de „Gugun“ nu primea în tim pii gomin- tă o deosebită valoare istorică şi cultu­ puţin 80 cm. Intre grămezile de cartofi şi cartofii cu paie sau rogojini.
dintre care unele fuseseră create de chi­ daniştdlor nici un fel de ajutor din partea rală, ca de pildă, tem plul Lun -M în , cele­ pereţii exteriori trebuie să fie de asemeni Cine se face vinovat de această situaţie?
statului. In prezent, aici s-a organizat o bru pentru sculpturile sale, statuile de un interval de 20 cm. Grămezile de car­ Dacă pe pereţii pivniţei şi pe tavan se Colectiviştii şi ţăranii muncitori socoteso
nezi, iar altele de străini. In tim pul do­ expoziţiei interesantă, care prezintă vizita­ piatră din Iungen, peşterile din Dunhuan tofi trebuie aşezate la 1,50-2 m. de uşa de observă picături de apă, înseamnă că în , că vinovatul este consiliul de conducere al
torilor trecutul Chinei începând d e la orân­ („Peşterile celor 1.000 de B u d a “), podul din ieşire pentru a nu îngheţa. Tavanul piv­ interior avem temperatura prea ridicată sau cooperativei. Intr-adevăr, consiliul de con­
minaţiei ' gcmlndaniştilor, în muzee erau duirea prim itvă pînă la războaiele „opiu­ provincia H ebei (construit încă în timpul niţei trebuie să fie bun izolator. Este bine că tavanul şi pereţii nu sînt buni izolatori, ducere are o mare parte din vină pentru
m ului“ din secolul al X lX -le a . dinastiei Sui) şi altele au fost organizate ca uşa pivniţei să fie dublă, Iar pe timp adică temperatura scăzută din afară p ă ­ că nu a organizai cu simţ de răspundere
prezentate numai obiecte din antichitate, secţii speciale de protecţie. de ger să se căptuşească cu paie. trunde prin ei. In cazul cînd găsim car­ campania de achiziţionare a fructelor, nu
Da Pekin se creează M uzeul Revoluţiei tofi sbîrciţi, înseamnă că aerul în interior s-a îngrijit ca să aibă magazii pentru de­
care nu prezentau o importanţă socială oare va fi în acelaşi timp şi M uzeul isto­ In afară de aceasta, se fac săpături a r ­ Cînd suprafaţa ocupată cu cartofi de­ este prea uscat. pozitarea lor precum şi alte materiale ce-î
riei Partidului 6om unist Chinez. E xpo­ heologice şi se ţine evidenţa descoperiri­ păşeşte 3 m. lăţime, se aşează tuburi pen­ sînt necesare în acest scop.
deosebită. Totodată era pusă în circula­ natele acestui m-uzeu au şi fost aduse şi în lo r arheologice de la Doian, Sian şi S ia - tru aerisire la interval de 80-100 cm. unul Cînd miezul cartofilor se înegreşte, în­
curînd vor fi prezentate publicului. nian. In ultimii trei ani au fost desco­ de altul. Pivniţele mari pot fi împărţite în seamnă că temperatura este prea ridicată
ţie idsea reacţionară că C hina a r fi o ţară perite 12.000 de m orm inte vechi în form ă şi aerisirea nu este făcută în măsură su­
Da Pekin s-a deschis de asemenea M u ­ de m ovile şi a p ro xim ativ 70 de aşezări. boxe, lăsîndu-se pe mijloc un drum de ac­ ficientă. Incolţirea cartofilor arată că la
în apoiată din punct de v edere cultural, că zeul de ştiinţe naturale, care oglindeşte
bogăţiile naturale ale Chinei. In muzeele din China se desfăşoară o ces lai de 70-80 cm. mijlocul stratului, lemperatura a depă­
prin urm are nu a r avea ce prezenta. intensă activitate de cercetări ştiinţifice în Ce lucrări trebuie făcute în timpul păstrării
Aproape în toate provinciile Chinei au scopul găsirii celor mai bune metode de şit + 4 grade C. Cînd In pivniţă simţim un
D u pă eliberarea ţării, lucrătorii din mu­ fost create comitete pregătitoare în ve­ organizare a expoziţiilor. In secţiile A c a ­ In timpul păstrării, trebuie luată zilnic-
derea organizării de muzee etnografice lo­ demiei de Ştiinţe a R. P . Chineze se o r­ miros greu, înseamnă că avem un început
zeele Chinei şi-au prepus să transforme cale. In a fa ră de acestea, la Ian ian şi Ju i- ganizează sistematic sesiuni ştiinţifice în temperatura, atît cea din aer cît şi cea Vinovatul principal însă, osie Agevacoo-
ţzin, unde a activat preşedintele M ao cadru l cărora profesori şi colaboratori de de putrezire favorizată de temperaturi ridî - pul din Alba, care nu se oboseşte să pună
muzeul într-un mijloc de educare a în­ Ţ ze-d u n şi unde la 7 noiem brie 1931 a La instituţiile de învăţăm înt superior fac din straiul de cartofi. Ea nu trebuie să la dispoziţia cooperativei fondurile băneşti
fost convocat prim ul Congres al deputaţi­ propuneri privind îmbunătăţirea muncii cate; şi de neaerisire. şi ambalajul necesar pentru ca aceasta să
tregului popor în spiritul dragostei faţă lo r m uncitorilor şi ţăranilor din întreaga depăşească + 4 grade C. nici să fie mai poată începe achiziţionarea fructelor. To­
Chină se vor deschide muzee memoriale. muzeelor. Ing. agrpnom N. C IN D E A varăşul Balaj Nicolae preşedintele coopera­
de patrie, faţă de cultura ei naţională. A A u fost deschise de asemenea muzee con­ T rebuie subliniat că aceste prim e si.c- jo.asi de ?? 1 grad C. Umezeala aerului tivei „Beniceana" a cerut acest lucru de
sacrate vieţii şi operei un o r cunoscuţi oa­ nenumărate ori tovarăşului Capră Hrista-
fost reorganizată activitatea vechilor m u­ meni de cultură din China — poetul Du cese au devenit posibile datorită "rijii şi che directorul Agevacoopului, a dat aproa­
Fu (în oraşul Condu) şi scriitorul Du Sin ajutorului perm anent prim it din partea pe zilnic telefoane peste telefoane la Alba.
zee şi a început crearea de m uzee noi. In (la Sanhai, Pek in şi Scizin unde s-a n as- P artid u lu i Coţmţnist Chinez şi guvernului Răspunsul este însă de fiecare dată acelaş :
„N-avem bani, nu-s ambalaje, aşteptaţi”.
prezent în C hina există 53 de m ari muzee. pppujlar a l R. P. Chineze. :

A fost reorganizată, de pildă, întreaga

expoziţie din fostul palat imperial de

iarnă — „G ugun“ — din Pekin. Palatul

„Gugun“ a fost transformat într-un muzeu

a l artei şi culturii chineze. In prezent, în

sălile palatului funcţionează două expozi­

ţii : una din ele prezintă dezvoltarea is­ Cooperativa se mulţumeşte cu atît... şi
aşteaptă zilnic să primească cele promise.
terică a ţării, ia r cea de a doua a fost or­ Colectiviştii şi ţăranii muncitori aşteaptă
şi ei cu predarea fruclelor că n-au înco­
ganizată pe o bază tematică şi prezintă tro. Fructele însă şi în special cele desli-
nale penliu a fi industrializate, nu aş­
dezvoltarea artei m eşteşugăreşti şi a di­ teaptă.

feritelor aspecte ale artei populare. Toto­

dată, în iulie anul curent, în acest palat o

fost deschisă o expoziţie cu tema „Prie­

tenia m tejr^ţională a Fireşte,