Page 35 - 1955-09
P. 35

x

                                                                                                                                                  -¦                                             ţ

Nr. 517                                                                                            ' DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                                     Paq. 3

¦A Din experienţa agitatorilor                                                                     ghe şl a altora, topitorii au fost nevoiţi să                       CĂRŢI                                                                întreprinderea „1. C. Frim u“
                                                                                                   facă mari eforturi."
Cit mai omsite acumulări socialiste peste plan                                                                                                                         care vor apare în „Luna Prieteniei                            trebuie să-şi îmbunătăţească activitatea
                                                                                                       Au intervenit apoi şi alţi tovarăşi în dis­
     Convorbirea agitatorului Cazan Ştefan         vînt toţi cei care deservesc furnalul într-un   cuţie. Tovarăşul Buderiu Gheorghe de                                          Romîno-Sovietică"                           In luna trecută, întreprinderea „I. C.           cu materii prime şi materiale. Dacă ar exis-
  de la Combinatul siderurgic „Gh. Gheor-          schimb.                                         pildă a arătat că e necesar a se face căptu-                        7 octombrie — 7 noiem brie 1955                    Frim u"‘ din Orăştie şi-a îndeplinit planul         la aici o preocupare continuă în vederea
ghiu-Dej” din Hunedoara, cu muncitorii din                                                         şirea jgheaburilor mai bine de către topi­
 schimbul său.                                         Tov. Cazan Ştefan a început convorbirea     tori, pentru ca acestea să fie mai durabile.                        — EDITURA „CARTEA RUSĂ" —                             global în proporţie de 110 la sută. La unele     desfăşurării ritmice şi în mod armonios a
                                                   numaidecît. Fără a mai face vreo intro­         Alţii, ca tovarăşul Ternăuceanu, au spus                                                                                  sortimente, ca de pildă, în ramura alimen­       tuturor operaţiunilor procesului de producţie
      Primtopilorul Cazan Ştefan este bine         ducere a trecut de-adreptul la subiect:         că toţi cei dintr-un schimb, inclusiv lăcă­                         M. GORKI — Mama                                       tară, la ghiaţă artificială şi la preparate de    şi o mai bună gospodărire a fiecărei secţii
 cunoscut la furnalul nr. 6 de la Hune­            „Tovarăşi voi ştiţi că acum cîteva luni,        tuşii şi electricienii, trebuie să contribuie                       M. GORKI — Opere voi II                               came s-a depăşit planul între 12-200 la sută     şi loc de muncă, situaţia s-ar schimba mult.
  doara. Deşi încă tînăr, e un şef de echipă       muncitorii din regiunea Stalin au lansat o      din plin la lucru pentru a se putea respecta                        L. T O L S T O I — O p ere voL II                     In vederea uşurării eforturilor muncitorilor     Serviciul aprovizionării întîmpină greutăţi
  destoinic, apreciat chiar şi de muncitorii       chemare în vederea realizării a cît mai         graficul la încărcări şi descărcări.                                A. P. CEHOV — O pere val. III.                        şi a ridicării necontenite a productivităţii     în ce priveşte procurarea unor materiale c a :
  virstnici. Pe lingă aceasta mai e şi un          multe acumulări socialiste peste plan. A-                                                                           I. A. GONCEAROV - Oblom ov                            muncii, s-a primit o maşină „C olergang"         buşteni pentru gater, cherestea de răşinoass
  bun agitator, neobosit în a arăta fiecă­         tunci am răspuns şi noi chemării, iar re­          Unii tovarăşi au criticat conducerea sec­                        1. M. R E P IN — Am in tiri dragi                    pentru măcinat t nisipul şi amestecatul lui cu    etc însă, obişnuindu-se cu replica dată de
  rui muncitor linia partidului nostru. Pentru     zultatele noastre sevăd deja. Secţia fur­       torului şi i-au cerut să ia măsuri pentru                           * * * — Antologia poeziei sovietice                   pămînt, destinata fabricii de cărămizi Pri-      unii furnizori din alte regiuni că „n-avem "
meritele sale, a fost primit recent în rîndurile   nalului nr. 6 a obţinut în luna trecută eco­    repararea ciocanului pneumatic, defect de                                                                                 caz şi o maşină „Abricht" pentru tîmplărie       cutare sau cutare material, nici nu se maî
membrilor de partid.                               nomii în valoare de 432.826 lei aproape de      mai mult timp, să se dea în primire de                              I. EHRENBURG — O pere voL I (C ăde­                                                                    interesează de ridicarea altor materiale ce
                                                  20 de ori mai mult ca în alte luni. Din ce       la un schimb la altul vagonul cîntar, să                                   rea Parisului)                                     La prima vedere s-ar părea că în toate sec­  stau în depozitele Centrului regional de a-
     Zilele trecute, tovarăşul Cazan, urmînd      au provenit economiile? Ele au provenit          fie cointeresaţi şi cei care muncesc la în­                                                                               ţiile întreprinderii de industrie locală „I.C.   provizionare şi desfacere Deva. Aşa s-a în*
 indicaţiile primite de la tov. Coşa Ioan         din reducerea consumurilor specifice la ma­      treţinere în bunul mers al furnalului, etc.                         S. T E N S K I — Epopeea     Sevastopoluluii          Frim u" munca se desfăşoară intens, că pla­      lîmplat cu o cantitate de ciment şi şuruburi
 secretarul organizaţiei de bază, a iniţiat       terii prime, la calcar şi la cocs. L a a-                                                                                   vod. I.                                        nul se îndeplineşte in mod ritmic şi la toate    pentru lemn, pe care tovarăşii de la servi­
 ţinerea unei convorbiri pe tema acumulă­          ceasta- au contribuit şi echipele de topitori       Tov. Cazan Ştefan a ascultat cu luare                                                                                 sortimentele Din păcate însă activitatea         ciul de aprovizionare a 'întreprinderii „I.C.
 rilor socialiste. Pentru buna reuşită a con­      care au făcut economii la pămîntul de as­       aminte tot ceea ce i-au spus tovarăşii săi                          O. FORŞ — Radişcev                                    multor secţii mai lasă de dorit. Aşa de          Frim u" spuneau că nu o primesc, fiindcă nu
vorbirii, tov. Cazan Ştefan s-a pregătit te­       tupat furnalul şi la şamot în valoare de        de muncă. O parte din cele arătate le-a                                                                                   pildă, la fabrica de cărămizi Pricaz, fabrică    este, cînd, î n ' fond ei nu s-au interesat să
meinic. A studiat carnetul agitatorului nr.        peste 11.000 lei“.                              notat în carnet. După aceea a continuat                             V. E R M IL O V — N . V. G ogol r - M o n o ­         nouă. dotată cu un utilaj modern. în pri-        o ridice, ea existînd de mult timp în m aga­
 17 şi cîteva articole din ziarul „Scinteia"                                                       convorbirea :                                                              grafie —                                       mt jumătate a lunii s-a îndeplinit planul la     zia centrului.
lega.ti de problema acumulărilor socialiste.           Agitatorul a arătat în continuare că din                                                                                                                              presarea cărămizilor în proporţie de 108 la
P e Oaza celor studiate, şi-a întocmit un          schimbul respectiv, acei care au contri­            — „Nu mă îndoiesc tovarăşi că biroul                            O. C IO R N h — O pera luii Sneghin                   sută. însă la arderea acestora a rămas sub           Ceea ce împiedică In mare măsură buna
plan de expunere fixîndu-şi în carnetul            buit din plin la obţinerea rezultatelor sec­    organizaţiei noastre de bază odată ce                                                                                     plan. Din ce cauză ? Cu toate că aici există     aprovizionare a întreprinderii „I.C. Frim u"
 său de notiţe, cinci puncte despre care           ţiei sînt topitorii Buderiu Gheorghe, Tărău-    află cele arătate de voi va lua măsurile                            M. A B A LK IN — Sistemul lui Stanislavski         I uscătorie sistematică, totuşi, cantitatea de      este şi faptul că planurile anuale de apro­
 vroia să vorbească în faţa tovarăşilor săi        cieanu Ioan, Savu Ioan, mecanicii Nicola        necesare prin conducerea sectorului. Dar                                                                                  cărămidă bine uscată pentru a putea fi ar­       vizionare înaintate Centrului regional de
de muncă. Intrucît unul dintre punctele            Gheorghe, Părăoana Petru şi alţii, care şi-au   şi noi trebuie să ne hotărîm ca să mun­                             G. NEDOŞTV2N — Studii de teoria artei                 să e scăzută, deoarece nu s-a depus interesul    aprovizionare şl desfacere Deva, spre a-
stabilite era analiza rezultatelor obţinute       făcut în mod ireproşabil datoria.                cim pe viitor şi mai bine. Să respectăm în-                                                                               cuvenit de către cei în drept în vederea des­    probare. pe care acesta din urmă le înain­
de secţie în lunile trecute, s-a dus la şe­                                                        tru-totul graficul la încărcări şi descărcări                       G. G U Z IA V IC IU S — Dreptatea fie ra ru ­         făşurării armonioase a întregului proces de      tează ministerului tutelar, nu mai sînt con­
ful secţiei inginerul Alexandru Mircea,                „D ar nu avem voie tovarăşi, a continuat    evitînd accidentele, să facem şi de acum                                  lui Ignotas                                     producţie.                                       sultate după aprobarea lor de către minister,
care i-a pus la dispoziţie datele de care          agitatorul, să trecem sub tăcere nici lip­      înainte economii Ia materiale, să folosim                                                                                                                                  deşi planurile vin modificate. In acest fel,
avea n evoie: economiile obţinute de sec­          surile ce mai există în schimbul nostru. In     din plin cele 480 de minute de muncă sî                             K. SIMONOV — Versuri alese                                La fabrica de cărămizi din Orăştie. în       planul de aprovizionare al întreprinderii a-
ţie în lunile precedente, situaţia absenţelor      afară de lipsurile care nu depind de noi,       să lichidăm cu totul absenţele nemotivate.                                                                                primele 15 zile ale acestei luni, planul la      rata o cantitate, iar al centrului o altă can­
nemotivate, cîştigul realizat de muncitori,        cum este proasta calitate a cocsului şi cal­    Lucrînd astfel vom avea rezultate şl mai                            A. P U Ş K IN — Fata căpitanului — lim ba             arderea cărămizilor a fosi depăşit cu 12 la      titate, uneori redusă. Centrul regional de
etc.                                              carului sînt şi cazuri cînd din pricina echi­    frumoase şi vom contribui la obţinerea a                                   maghiară —                                     sută. insă procentajul îndeplinirii planului
                                                                                                   cît mai multe acumulări socialiste peste
    Odată pregătit a început să facă mobili­      pei de întreţinere care a executat o slabă       plan, garanţia sigură a ridicării nivelului                         A. S E R A F IM O V IC I — Iu cartierul1 P re a -
zarea. Cu cîteva minute după ora trei, au fost                                                     de trai al poporului muncitor".                                            m ia — lim ba maghiară —
prezenţi aproape toţi. Erau vreo 20 de oameni,    revizie, furnalul s-a oprit aproape o zi în­
topitori, lăcătuşi, electricieni, într-un cu*                                                         Topitorii, lăcătuşii, electricienii au fost                      F. G LADKOV — Cimentul — limba m a­
                                                  treagă. La fel, din cauza lipsurilor nemo­       atenţi pînă la capăt. După terminare, au                                   ghiară —
                                                                                                   cerut agitatorului să mai organizeze şi în                                                            *
                                                  tivate ale unora ca Iacobescu Petru, Fodor       viitor astfel de convorbiri scurte, dar în                                             a APĂRUT:
                                                                                                   care au avut şi vor avea multe de învăţat.
                                                  Dionisie, Mânase Simion, Stelian Gheor­                                                                              MAO ŢZE-DUN — Opere alese voi III

                                                                                                                                                                                                                          la ţiglă e sub cel normal. Cauza se explică aprovizionare nu obişnuieşte să anunţe în­

                                                                                                                                                                                                                          prin faptul că cele două mese pentru pre­ treprinderile de modificările aduse şi nici

                                                                                                                                                                                                                          sarea ţiglelor nu funcţionează în mod con­          întreprinderile nu se interesează, aşteptînd
                                                                                                                                                                                                                          tinuu şi cu întreaga lor capacitate de pro­         „liniştite" să li se livreze cantităţile cerute.

                                                                                                                                                                                                                          ducţie, rezumîndu-se uneori să lucreze nu* Dacă întreprinderile s-ar interesa de modifi­

                                                                                                                                                                                                                          j mai cîleva ore pe zi. La secţia conserve din      cările făcute, ar putea lua măsuri din timp
                                                                                                                                                                                                                             legume şi fructe de la sortimentul sirop,        pentru a se aproviziona din alte părţi.

In raâ©nyl Orăştie nu sînt !popularizate îndeajuns                                                                                                                                                                        deşi există cantităţi suficiente de suc, za­           Perspectivele de îmbunătăţire a muncii în
succesele din gospodăriile colective şi întovărăşiri                                                                                                                                                                      hăr şi sticle, din neglijenţa responsabilului       cadrul întreprinderii de industrie locală
                                                                                                                                                                                                                          care nu a depus interesul cuvenit în vede­          "I. C. Frimu" Orăştie depind în primul rînd
    In anii "care au trecut, organele de partid   menea conferinţe la unele cămine culturale. Dar   raional de partid, şi a comitetului executiv                                                                          rea organizării procesului de producţie, pla­       de conducerea tehnico-administrativă. ? Ea
 şi de stat din raionul Orăştie, au dus o          în planul de muncă pe acest an n-a fost          al sfatului popular raional, cererile au stat                                                                         nul la acest sortiment n-a fost îndeplinit în       trebuie să analizeze activitatea fiecărei sec­
muncă susţinută pentru transformarea socia­        prevăzută organizarea de vizite ale ţărani­      timp îndelungat prin sertarele sfaturilor                                                                             această perioadă.                                   ţii şi posibilităţile de redresare a situaţiei
listă a agriculluriL Popularizarea succeselor      lor muncitori în gospodăriile colective sau      populare comunale.
gospodăriilor agricole colective şi întovă­       întovărăşiri, cu toate că se cunoaşte prea bine                                                                                                                         Exemplele de mal sus care oglindesc sla­ existente, imprimînd un înalt spirit de răs­
răşirilor, era o sarcină de cinste a lor. Drept    că aceste vizite constituie mijloacele cele         Exemplu de neglijenţă faţă de cererile ţă­
rezultat, pînă în 1953, în raion au fost în­       mai puternice de convingere. Atunci cînd         ranilor muncitori pentru a-şi uni pămînturiie                                                                         bele rezultate in prima jumătate a lunii, fac pundere fiecărui şef de secţie şl maistru. De
fiinţate 5 gospodării agricole colective şi       s-a folosit acest mijloc, ţăranii muncitori din   în întovărăşire, îl dă comitetul executiv al
 10 întovărăşiri agricole şi zootehnice. In ul­   comunele respective au cerut să se creeze şi      sfatului popular din comuna Băcăinţi, care                                                                            ca la sfîrşit de lună să se dea „asaltul" îd asemenea, trebuie făcută o cotitură radicală
timii doi ani însă această sarcină a fost lă­     la ei întovărăşiri. Exemplu sînt ţăranii mun­    a pierdut dosarul cu cele 12 cereri ale ţăra­
sată pe planul al doilea.                         citori din Romos care în urma vizitei fă­         nilor muncitori din satul Sărăsău.                                                                                    dauna calităţii produselor. Cauza cea mai tn problema aprovizionării întreprinderii,
                                                  cute la întovărăşirea din Vintul de Jos, ra­
    Gospodăriile colective şi întovărăşirile au   ionul Alba, au creat şi la ei în sat o înto­         Echipele formate de comitetul raional de                                                                           mare a acestor stări de lucruri e pe de o trasîndu-se sarcini concrete fiecărui şef de
obţinui realizări de seamă. Dacă vorbim           vărăşire agricolă. Faptul că în ultimii doi      partid şi comitetul executiv .al sfatului popu­
de gospodăria agricolă colectivă „21 D e­         ani. comitetul raional de partid şi comitetul    lar raional (cu mult mai bine era dacă se                               TOATA ATENŢIA CURĂŢENIEI                       parte slaba organizare a procesului de pro­         serviciu să-şi gospodărească cu grijă secto­
cembrie" din Pricaz, putem să spunem că           executiv al sfatului popular raional, nu s-au    formau acum un an) pentru creerea de noi                            IN INSTITU ŢII Şl ÎNTR E PR IN D E R I             ducţie din unele secţii, iar pe de altă parte,      rul său de activitate.
în cei cinci ani de la înfiinţare a obţinut       preocupat îndeajuns de popularizarea reali­      întovărăşiri în satele Cioara, Vaidei, Aurel                                                                           proasta aprovizionare a locurilor de munca
succese mari. Pe lingă faptul că a recoltat       zărilor din gospodăriile colective şi întovă­    Vlaicu şi Balomir, trebuie să folosească toa­                                                                                                                                                                                      A. C IB IA N
mari cantităţi de cereale la unitatea de su­      răşiri pentru a lărgi sectorul socialist din     te mijloacele de popularizare a rezultatelor
prafaţă, cum a fost şi în acest an cînd au        agricultură, reese limpede şi din cele ce        din gospodăriile colective şi întovărăşiri. In                      L<a redacţia ziarului nostru sosesc zilnic
recoltai 2800 kg. grîu la ha., colectiviştii de   urmează. Din 1953 şi pînă acum, nu s-a           special să fie organizate vizite în gospodării
aici au construit un atelier de fierărie, o       mai creat nici o gospodărie colectivă, Iar       colective şi întovărăşiri. Gazetele de perete                        num eroase scrisori de la oamenii muncii.                    Gestionarul cooperativei din sat
magazie pentru cereale, o maternitate pentru      numărul întovărăşirilor este mic fată de         de asemenea trebuie să sprijine acţiunea de                             U n a din aceste scrisori ne vorbeşte de
porci, un grajd, un şopron pentru păstrarea       satele în care există condiţii favorabile        transformare socialista a agriculturiif^prln''                                                                             C oboram pe o po-tecâ întorfcochiată de La      întâlneşti urcând d ealu l încărcat cu
uneltelor, şi-au cumpărat un camion, Iar          pentru crearea de întovărăşiri agricole.         publicarea de articole concrete, nu aşa cum                          „ g rija " conducerii secţiei de prelucrare a     Ciungani spre Vaţa. Era dimineaţă Prin              toate cele necesare pentru cooperativă. Şi
acum construiesc un saivan de mare capa­                                                           este în comuna Cioara unde gazeta de pe­                            brinzeturilor din Deva, faţă de curăţenie          preajm ă, nu se vedea nimeni la ora aceea.          nici vrem ea nu-1 îm piedică Fie ploaie sau
citate pentru oi. Realizări au avut şi gospo­         Creşterea nesatisfăcătoare a numărului de    rete vorbeşte despre avantajele din G.A.C. şî                        şi igienă. L a această secţie — se spune          D upă o bucată bună de drum. zării prin             viscol, ei tot- ne aduce ce ne trebuie. Şi
dăriile colective din Vinerea, Şibot şi Geoa-     membri din gospodăriile colective existente      întovărăşiri fără să arate vre-un exemplu                           în scrisoare — sosesc în perm anenţă p ro­         fu m u l ceţii un om, şszînd pe nişte desagi        să vezi cum a la el în cooperativă, ţl-e
 giu, iar întovărăşirile din Orăştie, Spini şi    este încă un fapt care dovedeşte cu priso­       concret.                                                            duse din regiune livrate în condiţiuni ne­         încărcaţi Mă apropiat şi-i dădui bin e ţe :         mai m are d ragu l să cumperi...
altele, au obtinut o producţie la recoltele de    sinţă că organele de partid şi de stat din a-                                                                        igienice A stfel, sosesc putini ou caş gras
cereale cu mult mai mare ca ţăranii munci­        cest raion au o slabă preocupare faţă de             Secţia propagandă şi agitaţie a comitetu­                       sec, sau brînză telem ea neacoperite, pline           — Bună dimineaţa to v arăşe!                         Am ţir. ut să-J cunosc pe acest om. da.r
tori cu gospodării individuale. întovărăşi­       întărirea şl dezvoltarea gospodăriilor colec­    lui raional de partid trebuie să organizeze                         d e p raf, uneori chiar şi ou noroi sau cu            — B u n ă să fie... D a unde aşa de dim i­       cît stătu! în sat nu-1 găsii. Şi iată că l-a m
rea de creşterea oilor, din Balşa, de ase­        tive şi a întovărăşirilor existente. A şa se     pe viitor maî multe vizite în gospodării co­                        frunze de copaci murdare.                          neaţă ? mă întrebă e l privindu-m ă cu­             întâlnit tocmai aşa cum doream să-l văd,
menea, a obţinut realizări frumoase. Ţăranii      explică faptul că în gospodăria agricolă co­     lective şî întovărăşiri sau convorbiri ale pre­                                                                        rios deoarece, desigur, n u -şi am intea şa         căci sincer m ărturisind mă cam îndoiam
muncitori din această întovărăşire acum           lectivă din Pricaz, care este printre cele mai   şedinţilor şi fruntaşilor din gospodăriile co­                          In m ulte cazuri, livrările produselor sec-    m ă mai fi văzut vreodată pe acolo.                 de cele auzite.
construiesc un saivan pentru 500 de oi.           bune gospodării colective din regiune, din       lective şi întovărăşirile agricole, cu ţăranii                      ¦ţiei de brînzetuiri din D eva către b en efi­         —- S p re V aţa, La tren...
                                                  1953 şi pînă acum nu s-au înscris decît pa­      muncitori din satele în care sînt perspective                       c ia r se fac d e asem eni to condiţiuni ne­          — Druimu-i lung, dar mai al vreme.                   Din v o rbă în vorbă, trecu cam muilt
    Aceste rezultate grăitoare, nu sînt cunos­    tru familii.                                     pentru crearea de întovărăşiri agricole.                            igienice, In putini neacoperite sau prost             P rivirea-m i fu atrasă de sacul pe care         tim p de cînd stăm cu el. Soarele îşi arăta
cute de ţăranii muncitori din raionul O răş­                                                                                                                           spălate, din cauză că m aşina (berbecul) de        şedea şi din care se vedea capătul unui             geana de după un deal, cînd el se ridică
tie.                                                  Cu toate că nu s-a făcut îndeajuns popu­         N u este suficient să spui că transformarea                     spălat patinele stă de m ultă vrem e stri­         val de stofă şi alte m ărfuri.                      spunîndu-m i:
                                                  larizarea succeselor gospodăriilor colective,    socialistă a agriculturii este o sarcină per­                       cată, flapt c are a dus la a lterarea p ro d u ­      —• B u n ă stofă, nu ?
    A r fi greşit să spunem că nu s-a mun­        realizările acestora- au făcut totuşi ca multe   manentă, aşa cum spune tov. secretar cu                             selor. Acest lucru l-a u dovedit în repetate          — Bună. că dao r şi sătenii noştri s -a r            — Ei, acu’ trebuie să plec, că la şapte
cit de loc în această direcţie. Secţia pro­       familii de ţărani muncitori să ceară unirea      problemele economico-agrare şl şeful sec­                           rânduri buletinele de analiză ale laborato­        îm brăca cu ceva mai bun. Rău. au avut              deschid şi oam enii aşteaptă m arfa.
pagandă şl agitaţie a comitetului raional de      pămînturilor în întovărăşiri. Exemple avem       ţiei propagandă şi agitaţie de la comitetul                         rului fiziCo-chimic al bazei M.C.I.                destul până mai acu’ cîţiva ani.
partid (şef de secţie Bocskoy Io sif), are tre­   în Blandiana, Ceru Băcălnţi, Valea Mare,         raional de partid, ci trebuie să se întreprin­                                                                            — D a r de unde eşti ?...                            I-a m ajutat să-şi încarce sacul şi raniţa,
cute în planul de muncă mai multe conferinţe      Bulbuc şi altele, însă, datorită faptului că     dă acţiuni concrete care să ducă la traduce                             Da secţia brânzeturi din Deva, trebuie să          — Ia. de sus, din Ciungani.                     îmi strinse mina şi porni la deal voini­
despre realizările din gospodăriile agricole      n-a fost preocupare din partea Comitetului       rea în viaţă a acestei sarcini de mare răs­                         se pună capăt la această stare proastă de             — Şi m arfa asta ?                               ceşte
colective şl întovărăşiri. S-au şl ţinut ase­                                                      pundere.                                                            lucruri. D e asemenea, trebuie luate m ă­             — E a cooperativei din sat, o aduc de
                                                                                                                                                                       suri urgente de îngrijire a utilajului Ate­        la Vaţa...                                                                                 &
                                                                                                                                                     B. R O M U L U S  lierul de dogărie este necorespunzător El             Im : adusei acum am inte de cele auzite
                                                                                                                                                                       tre b u ie înzestrat ou scule necesare, ia r       de la săteni despre gestionarul filialei co­            M a i tîrziu, a m aflat şi altele d espre co­
                                                                                                                                                                       p ăstrarea pu tin ilor rep arate aă se facă în     operativei „Munca N oastră" din Ciungani            munistul Grohoteanu Ioan. gestionar la fi­
                                                                                                                                                                       m agazii bine întreţinute, la adăpost de                                                               liale C ujnaeni Cu toate greutăţile ce le
                                                                                                                                                                       intem periile vremii.                                  — Bun om, Grohoteanu nostru, ziceau             întîm pină. el a reuşit ca lună de lună
                                                                                                                                                                                                                          ei. N u ne la să niciodată fă ră cele de tre­       să-şi depăşească planul de aprovizionare şi
                                                                                                                                                                           Tovarăşul Biro E m est directorul I.S.P.L.-    buinţă. Vedeţi b in e că pînă la noi, dinspre       desfacere în m edie cu 33%, străd u in d u -se
                                                                                                                                                                       ului regional, trebuie să ia toate m ăsurile       V aţa, nu poate pătrun de carul nici d acă-3        ca sătenii lui să găsească totdeauna cele
                                                                                                                                                                       ca în această lună a curăţeniei să pună            tragi cu 6 perechi de boi. Pentru el însă,          necesare la cooperativă. P en tru m unca sa
                                                                                                                                                                       ord in e în toate dom eniile de activitate şi      asta — n u -i o piedică. N u ra re ori ai să-l      frum oasă, oamenii din sat îl iubesc mult,
                                                                                                                                                                       în special în direcţia întreţinerii curăţe­                                                            ia r p artidu l şi gu vern u l l-a u răsplătit da
                                                                                                                                                                       niei factor im portant păstrării sănătăţii                                                             curînd, acordîndu-i distincţia de „Frun­
                                                                                                                                                                       om ului.                                                                                               taş în m uncă în cooperaţia de consum ".

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               S. V L A D I M I R
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                6*^19

                                                  TERM OCENTRALA TINERETULUI                                                                                                                                                                                                  Pe urm ele m aterialelor

  r iă s ă r it de soare deasupra Hunedoarei.      cazanului înalt. Dispozitive multe, bu­           însemnări din Hunedoara                                           laşi tînăr descoperise că fosta-i meserie          siunea cuptorului I... strigă maistrul de                        publicate
 * \ N ici freamătul copacilor, nici ciripi­      toane, semnalizatoare electrice roşii, ver­                                                                          îi era mai dragă.                                  tablou Volvoceanu.
 tul păsărilor nu -l poţi auzi. Doar zgo­         zi, galbene, tablouri de comenzi. Cazanul,       uleiul dătător de viaţă, pregătit chiar                                                                                                                                       „Toată grija pregătirii deschiderii anului
 m ot mult, duduit de motoare, şi-un şue-         cuptorul, cîte procese chimice şi fizice nu      acolo, pe loc, în faţa realităţii...                                   — Vedeţi tovarăşe secretar, aci la ter­           — Şi temperatura, bombănii Novac plin                     şcolar in Invăţămintul de partid"
 rat ca de şarpe ce se stîrneşte din ga­          se petrec în pîntecul lor l Şi toate aceste                                                                          mocentrala asta, eu nu prea am emoţii...           de sudoare...
zele sau din aburii declanşaţi cu furie,          procese sînt conduse automat, de mina               ...Pentru exploatarea instalaţiilor s-a                          Deşi montăm maşini complicate, totuşi,                                                                     In nr. 510 dtn 4 septem brie a.c. a l zia ­
 aidoma celor dintr-o locomotivă de               şi priceperea unui singur om, care la o          căutat ca toţi tinerii să cunoască secre­                           parcă-i simplu... Unde-i deosebirea unei              In locul lor de muncă, asta era de fă-r          rului „Drum ul socialism ului", la rubrica
tren ce-şi sloboade pîntecele de presiune.        masă de comandă în jurul termometre­             tele în producţie. Tinerii au făcut multe.                          zile faţă de cealaltă ?...                         cut. Cînd deasupra cazanului, cînd jos,             „Viaţa de partid", a fost publicat cu titlul
N ici albastrul cerului nu -i lăsat în fru ­      lor, ampermetrelor, înregistratoarelor,          Fraţii Săvescu de pildă, au montat pom­                                                                                la tabloul cazanului... •C în d sus, cînd jos....   de. m al sus un articol în care s -a u sem na­
mosul său. Dîre lungi de fum izvorîte             semnalizatoarelor şi a diferitelor instru­       pele de alimentare, Sîntion Constantin,                                Secretarul i-a răspuns :                        Telefoanele zbîrnăiau... Totuşi ordine. La          lat o seama de deficienţe în m unca de
din zeci de guri, de coşuri, se îm pleti­         mente de observare de mare precizie,             un alt tînăr, a supraveghiat masa de co­                               — „Vor veni şi zile deosebite una de            pompa de epurare, a scăzut consumul...              pregătire şi deschidere a învăţăm intului
cesc şi se urcă tot mai sus, pierzîndu-se         înlătură orice anomalie, orice neregulă          mandă, Traşcă Mihai a lucrat la con­                                alta"...                                           „M ă riţi-l", a sunat comanda. 1 « cuptor           de partid. Printre alte comitete raionale
în văzduh... A lt fum porneşte de jos şl          ce s-ar întîm pla în coloşii de oţel, înco­      strucţie, şi m ulţi alţii ca ei. Ei au rămas                                                                           se înteţeşte focul. Presiunea în cazan se           de partid, în acel articol a fost criticat şi
aspectul acesta al continuităţii, e tot atit      lăciţi şi ei unul peste altul, cu un anu­        mai departe şi după ce termocentrala                                   Zilele au trecut. Novac, odată cu expe­         menţine... Ore încordate, ore în care de            comitetul raional P.M.R. Hunedoara.
de sigur ca şi cum al şti, că după noapte         m it rost şi cu mari pretenţii de a se           s-a dat în folosinţă. In general, la con­                           rimentările făcute la termocentrală, odăi­
uine zi.                                          lăsa conduşi...                                  strucţia acestei uzine, m ontajul n-a avut                          ţă cu punerea ei în funcţiune, a găsit             pe Novac s-au scurs şiroaie de sudori.                  „Cele semnalate — se spune în scrisoarea
                                                                                                   oameni suficienţi, in timp ce exploatarea                           ceea ce a căutat... Intr-una din aceste               ...A trecui. Totul a iost salvat. T erm o ­      de răspuns adresată redacţiei, de către Co­
   Bătrîna cetate a Huniazilor, nu mai                Marea uzină e condusă şi construită          instalaţiilor avea destui. Ş-atunci, s-au                           zile, era să se întîmple o declanşare de                                                               mitetul raional de partid H unedoara —
pare liniştită aşa cum veacuri de-a rîn -         de m îini tinereşti, de vlăstare noi ale         ajutat unii pe alţii. M u lţi tineri din con­                       curent. Novac între timp s-a calificat şi          centrala a revenit la normal. Oţelăria              sînt juste. Biroul comitetului raional de
dul a fost. Acum, e martoră la proce­             vieţii, cadre ce de pe acuma încă, pun           structori ai termocentralei, au rămas pe                            a ajuns fochist la cazan. Trebuia să re­           n-a suferit de curent electric. E greu, dar         p artid îşi însuşeşte pe deplin critic^".
sul acesta grandios de construcţii, e             stăpînire pe noua şi complexa tehnică.           mai departe s-o deservească. Au îndră­                              gleze presiunea, temperatura, trebuia să
martora unor adinei prefaceri care-i co­          Peste 900/q, din personalul termocentra­         git termocentrala. Printre ei se găsesc şi                          cunoască toate pretenţiile mofturosului            totuşi frumos...                                        Pe baza unei analize cu ocazia raportu­
pleşesc parcă interesul, fălnicia de odi­         lei sînt tineri. Unul dintre ei, e tînărul       tin erii Andronache Ioan care acum e                                cazan. Avea răspundere mare. In ziua cu                                                                lui prezentat de secţia de propagandă şi
nioară...                                         Paraschiv Iordan — secretarul U.T.M.             şef de tură, Cotora Aurel maistru ta-                               pricina, s-au redus injectoarele de gaz.                             *                                 agitaţie în faţa secretarilor comitetelor de
                                                  din termocentrală. E l m i-a arătat cupto­       blotor şi alţii.                                                    La turbine, trebuia întărită turaţia. P re­                                                            partid, biroul comitetului raional de partid
   A fost să fie înzestrat acest colţ al ţă­      rul termocentralei. Lumina orbitoare m-a                                                                             siunea în cazan trebuia menţinută la                 A m părăsit termocentrala cu acel sim-            a trasat ca sarcină tuturor com itetelor şi
rii de freamăt şi zbucium, cu pecetea             izbit în faţă. Nu mă puteam obişnui cu                                         ic                                    normal. Dar neajunsul s-a întîmplat.                     ţămînt de nemulţumire, că n-am                organizaţiilor de partid să treacă de u r­
noului şi a bogăţiei. A fost să fie ca acest      incandescenţa ei. Tovarăşul Paraschiv,                                                                               A tunci a văzut Novac ce înseamnă să fii                                                               genţă la verificarea înscrierii cursanţilor
loc să se predestineze unor adinei pre­           grijuliu, m i-a dat ochelarii săi. A m p ri­     rînărul Novac Ioan era strungar. îşi                                un om de răspundere. D e-odată în în­              aflat şi mal multe încă. Turbine, genera­           precum şi la organizarea form elor de în­
faceri, schimbări pornite din însăşi do­          vit din nou în cuptor. De data aceasta                 îndrăgea meseria aşa cum numai ti­                            chipuire i se înfăţişă o scenă: suflanta           toare, cuptoare, maşinării complexe, tot            văţământ. conform instrucţiunilor C C. a l
rinţa şi necesitatea oamenilor de azi, de         însă am desluşit într-u n joc de culori fee­     nerii ştiu să iubească o meserie cînd i-a                           cu aburi, nu mai e asigurată din cauza             felul de instalaţii toate acestea ascund            P .M .R . şi a iiidicaţiiior suplim entare cate
a construi ceva măreţ, de 'neuitat. O ce­         rice, o parte din procesul acestui cuptor        aflat cît de cît din tainele ei. Termocen­                          curentului declanşat. De aci, în mod               o energie, o forţă smulsă din ghiarele              în acest sens.
tate a vechiului, a Huniazilor, despre            care prin arderea sa, dă naştere, vapo­          trala avea nevoie de oameni.                                        inevitabil, scade şi presiunea de aburi sau        amorţelii şi data in folosinţă omenirii...
care scrisu-sa în file de istorii şi-n h ri­      rilor subţi cu sete de turbină. P rin tr-o                                                                           se întrerupe. Se opreşte suflanta din                                                                      Pentru pregătirea propagandiştilor care
soave, şi o cetate a noului, a măreţiei           deschizătură intra în cuptor, gazul fu r­           — Tovarăşe Novac, hai la termoncen-                              cauza lipsei de abur... Atunci, nu mai                Din faţă, bătrîna cetate a Huniazilor            au lipsit la început de la sem inarul de
muncii, a oţelului, a lim bilor de foc ce         nalului 6 cu care se întreţine arderea,          trală!                                                              vine aer la furnalul 0. Se opreşte fu r­                                                               pregătire, s-a u luat m ăsuri să se organizeze
se pierd în văzduh, o cetate despre care          de o culoare albăstruie, asemănătoare                                                                                nalul... Nu e gaz, se opreşte şi instala­          parca mă chema s-o vizitez. Pe turnu-               zllS de studiu în a fa ra p ro gram u lu i n o r­
astăzi condeiele înscriu pe pagini, sim­          flacărei spirtului denaturat. Focul pă­             Novac n-a vrut. Paraschiv însă nu s-a                            ţia de gaz. Toţi consumatorii de gaz se            rile -i înalte de aş fi fost, în acel moment,       m al, astfel ca pînă la începerea anului
ţiri de admiraţie şi respect, înglobate           rea de culoarea unui roşu deschis, iar           lăsat. A insistat mai mult şi Novac pînă                            opresc şi ei. Scena arată mai departe,                                                                  şcolar şi acaştia să term ine studierea m a­
într-un complex gigant de lucruri măreţe          ţevile de apă producătoare de aburi, ce          la urmă, a acceptat. Din strungar, a de­                            cum macaraua s-a oprit şi braţul ei, cu            sînt sigur că aş fi privit toţ unde fu­              terialului indicat.
ce s-au realizat aci.                             se semicercuiau în viitoarea focului mis­        venit fochist la sticla de nivel. In tr-o zi                        troacă cu tot, se găseşte introdus în              sesem mai înainte. Ochii m i-ar fi tîn jlt
                                                  tuitor, aveau nuanţa roşului închis, a-          l-a întîlnit pe Paraschiv.                                          cuptorul Siemens-Martin. Macaraua se               spre coşurile, spre fumul acela ce se                   Pentru îndrum area organizaţiilor de
  A m păşii pe pragul unei forţe ce a fost        proape vişiniv. Tovarăşul Paraschiv vor­                                                                             smuceşte să tragă troaca golita de m i­            pierdea în văzduh, izvorînd din termo­               partid şi controlul asupra felului cum a -
      să fie născută şi care acuma s-a            bea parcă ceva. N-am auzit. Eram ca                 — Tovarăşe secretar, cu mine nu şliu                             nereu, înapoi... Nu mai poate... A ieşit           centrala tineretului, din v ia ţă ! Intre cele       ceştia muncesc, aotiviştilor secţiei de pro­
                                                  fermecat de admiraţie în faţa unor cu­           cum îi...                                                           ciungă de braţul ce i-a rămas în cuptor...         două cetăţi, impresionantul celei de a               pagandă şi ai cabinetului de partid, li s-a
născut. Termocentrala nou construită de           lori atît de uii şi de frumoase în acelaş                                                                            In focul acela pustiitor al cuptorului şi          doua, a oţelului, mă copleşise. Simţeam              trasat rarcina să muncească în perioada
la Hunedoara. M -am urcat pe întorto-             timp, şi care, (îm i închipuiam atunci) nu          — Ce e tovarăşe Novac, hai spune l                               braţul macaralei se topeşte. Trebuie sa                                                                 de la 5— 17 septem brie în mod perm anent
chiatele şi nesfîrşitele scări ale termo­         ar fi fost redate decît de un pictor re­         Tînărul se codi puţin, apoi zise:                                   scoţi maracaua topită, fără b ra ţ- Se             în acel moment mai mult ca niciodată, că             pe lingă organizaţiile de partid, pe centre
centralei. Scări multe întretăiate unele          numit ce şi-ar fi înmuiat penelul în                                                                                 strică şi macaraua şi şarja de oţel. După          cetatea Huniazilor aparţine trecutului,              industriale sau pe grupe de întreprinderi
de altele, se încolăcesc, se urcă, în jurul                                                           — Dar pentru ce-am fost eu adus aici ?                           aceea, săptăm îni întregi de reparaţii...          istoriei, hrisoavelnr, pe cînd cealaltă,
                                                                                                   Mie nu m i-e dragă meseria asta, N-o gă­                                                                               cetate de foc a oţelului, mă cucerise, mă            şi instiluţii.
                                                                                                   sesc parcă emoţionantă...                                              — C e -i de făcut ? Să menţinem pre­            adaptase parcă sim ţirilor ei... (Atunci am
                                                                                                                                                                                                                          înţeles de ce constructorii, au rămas să
                                                                                                      Paraschiv, păru şi el puţin încurcat.
                                                                                                   Intr-adevăr era destul de greu să lă­                                                                                  lucreze la termocentrală după ce au ri­
                                                                                                   mureşti un tînăr despre frumuseţea
                                                                                                   unei munci neatrăgătoare lui cînd ace­                                                                                 dicat-o).

                                                                                                                                                                                                                             Sînt pentru prezent, pentru tot ceea ce
                                                                                                                                                                                                                          au văzut, pentru viitorul ce se clădeşte
                                                                                                                                                                                                                          pe temelii de granit, tem elii ce nimeni
                                                                                                                                                                                                                          nu le va putea dărima,!...

                                                                                                                                                                                                                                               P. AN ATO LIE
   30   31   32   33   34   35   36