Page 36 - 1955-09

Pag. 4
Scrisoarea lui N. Â. Bulganin*
preşedintele C©rasi§mlyl de Miniştri al U. R. S. S., adresată
lui D. Eisenhower, preşedintele Statelor Unite ale Amends
Excelenţei sale Washington
DWIGHT D. EISENHOWER,
preşedintele Statelor Unite ale Americii
Stimate domnule preşedinte!
Simt nevoia să am cu dvs. un schimb de păreri sincer şi des­
chis într-o problemă care a căpătat în momentul de faţă o deo­
sebita importanţă. Mă refer la problema care se discută în
prezent de reprezentanţii noştri în subcomitetul Comisiei
O.N.U. pentru dezarmare.
In cursul întîlnirilor noastre memorabile de la Geneva am
căzut de acord să conlucrăm pentru elaborarea unui sistem ac­
ceptabil de dezarmare. Cînd am aprobat directivele în acea­
stă privinţă către miniştrii noştri ai Afacerilor Externe, m-am
gîndit: S-a înfăptuit o operă mare, acum reprezentanţii ţă­
rilor noastre, sprijinindu-se pe aceste directive şi ţinînd seama
în activitatea lor de părerile şi propunerile formulate de şefii ce­
lor patru guverne la Geneva, pot şi trebuie să realizeze un pro­
gres sigur.
Eu şi colegii mei am crezut că reprezentanţii noştri chiar de
la începutul activităţii lor vor consemna un acord general în
problemele fundamentale în care punctele de vedere fie că coin­
cid, fie că s-au apropiat considerabil. Mă refer în primul rînd
la problema nivelurilor forţelor armate ale celor cinci mari pu­
teri, problema termenelor intrării în vigoare a interzicerii ar­
mei atomice şi problema controlului internaţional. In felul aces­
ta s-ar crea o bază trainică pentru munca pe viitor în cursul că­
reia s-ar putea preciza toate amănuntele unor acorduri necesare
cu privire la elaborarea unui sistem acceptabil de dezarmare.
Totuşi primele săptămîni de lucru ale subcomitetului nu au
dus deocamdată la acele rezultate pe care noi am fi în drept
să le scontăm. Şi trebuie să spun deschis că întîrzierea se da­
torează într-o măsură considerabilă faptului că membrilor sub­
comitetului nu le este pînă în prezent cunoscută poziţia repre­
zentantului S.U.A. faţă de acele principii asupra cărora noi am
avut toate temeiurile să considerăm că le-am pus de acord.
După cum se ştie, reprezentantul S.U.A. a lăsat cu totul de o
parte problemele reducerii forţelor armate, a armamentelor şi
interzicerii armei atomice, exprimîndu-şi dorinţa să discute în
primul rînd şi mai ales propunerea dvs. cu privire Ia un schimb
de informaţii militare .între U.R.S.S. şi S.U.A., precum şi cu pri­
vire la fotografierea reciprocă din avion a teritoriilor celor două
ţări. Astfel se creează impresia că el reduce întreaga problemă
a dezarmării Ia aceste propuneri.
Cred că o asemenea abordare a problemei nu ar corespunde
aspiraţiilor popoarelor, deşi îmi dau pe deplin seama de întreaga
importanţă a propunerilor prezentate de dvs. la Geneva.
Inirucît însă eu şi colegii mei avem impresia amintită, con­
sider de datoria mea să vă împărtăşesc încă odată dvs., stimate
domnule preşedinte, unele considerente de ordin principial.
Considerăm că sarfcina principală constă în prezent în a de­
pune noi eforturi pentru a găsi căi care ar permite să urnim
din punctul mort problema dezarmării, problemă ce are o im­
portanţă vitală atît pentru popoarele U.R.S.S. şi S.U.A., cît şi
pentru popoarele din întreaga lume. >
In aceeaşi ordine de idei îngăduiţi-mi să mă ocup de pro­
punerile formulate de dvs. Ia Geneva. Noi apreciem aceste pro­
puneri ca o mărturie a năzuinţei dvs. sincere de a găsi o cale
spre reglementarea importantei probleme a controlului şi inspec­
ţiei internaţionale şi de a vă aduce contribuţia la eforturile co­
mune îndreptate spre normalizarea relaţiilor internaţionale.
După întoarcerea de Ia Geneva, noi studiem în modul cel mal
amănunţit propunerea dumneavoastră din 21 iulie, pe care dl.
Stassen a prezentat-o Ia 30 august in subcomitetul pentru de­
zarmare. In cursul acestei studieri s-au ridicat o serie de pro­
bleme asupra cărora aş vrea să vă .exprim considerentele noastre.
Jn primul rind — cu privire. 1a . prezentarea,jeciprocă de către
Statele Unite ale Americii şi Uniunea Sovietică a unor informa­
ţii privind forţele armate şl armamentele lor.
Din punct de vedere principial nu .ridicăm obiecţiuni In le­
gătură cu această propunere. După părerea mea, într-un anu­
mit stadiu schimbul unor asemenea informaţii între state este
necesar. Cel mai bine ar fi ca toate statele şi nu numai S.U.A.
şi U.R.S.S. să prezinte asemenea informaţii organului inter­
naţional de control şi inspecţie asupra creării căruia trebuie să
cădem de acord. Pentru ca să nu apară neînţelegeri, este evi­
dent că prezentarea informaţiilor asupra armamentelor trebuie
să se refere la toate tipurile de armament — atît armamentul
clasic, cît şi cel nuclear. Dacă aceste considerente sînt juste, va
trebui să se discute cu atenţie cînd anume urmează să fie pre­
zentate aceste informaţii complecte asupra armamentelor state­
lor, în primul rind asupra tuturor armamentelor statelor mari.
Se înţelege de la sine că prezentarea informaţiilor sus-men-
ţîonate organului internaţional de control îşi va căpăta însem­
nătatea numai în cazul cînd se va realiza o înţelegere privitoare
la reducerea armamentelor şi înfăptuirea măsurilor îndreptate
spre interzicerea armei atomice.
Cred că problema creării unui organ internaţional de con­
trol, care să corespundă sarcinilor dezarmării, trebuie examinată
în legătură indisolubilă cu holărîrile care vor fi adoptate în ve­
derea înfăptuirii planului dezarmării treptate. Totodată trebuie
avut în vedere că asigurarea unui schimb cu adevărat valoros de
informaţii militare va fi cu atît mai reală cu cît se va întări
mai mult încrederea reciprocă intre state.
Vreau să-mi expun părerea şi în privinţa problemei fotografieri­
lor din avion.
Nu mă îndoiesc că d-voastră, prezentînd propunerea privi­
toare la fotografierea reciprocă din avion a teritoriilor ţărilor
noastre, v-aţi călăuzit de năzuinţa legitimă de a crea certitu­
dinea că nici una din cele două ţări nu va fi supusă unei agre­
siuni din partea celeilalte.
Să fim, insă, sinceri pînă la capăt. In actuala situaţie inter­
naţională ţările noastre nu sînt, în acţiunile lor, îzolate. După
cum se ştie Statele Unite ale Americii conduc grupări militare
bine cunoscute in Apus şi în Răsărit, iar forţele lor armate sînt
dislocate nu numai pe teritoriul american. Ele staţionează în An­
glia, Germania occidentală, Italia, Franţa, Spania, Africa de
nord, Grecia, Turcia şi într-o serie de ţări din Orientul apropiat
şi mijlociu, în Japonia, în Taivan, în Filipine etc. La aceasta trebuie lucru.
adăugat că forţele armate a numeroase state sînt legate organic
de forţele armate ale S.U.A. aflîndu-se sub un comandament unic.
In aceste condiţii, Uniunea Sovietică, la rîndul ei, s-a unit, din
punct de vedere militar, cu o serie de state aliate.
Se poate lesne constata că propunerea prezentată de d-voastră
lasă cu totul în afara cîmpului vizual forţele armate şi insta­
laţiile militare aflate în afara frontierelor S.U.A. şi U.R.S.S. Or,
este cu totul evident că efectuarea fotografierii din avion ar tre­
bui extinsă asupra tuturor forţelor armate şi instalaţiilor mi­
litare aflate pe teritoriile statelor respective. Aceasta ridică
o chestiune cu totul nouă : vor permite oare guvernele acestor
state fotografierea din avion de către o aviaţie străină a terito­
riului lor suveran ?
Formarea noului guvern în Argentina
S-a anunjat în mod oficial că preşedin­ persoane, care au tras focuri de armă asu­
tele provizoriu al Argentinei, generalul pra unor camioane în care se aflau spriji­
Lonardi, a format noul cabinet. nitorii noului guvern, au fost arestate de
poliţie. Unităţi militare au atacat clădirea
Vicepreşedinte al Argentinei a fost nu­ de unde au fost trase focurile de armă.
mit contraamiralul Rojas. In acelaşi timp, avioane ale guvernului au
aruncat gaze lacrimogene asupra unor gru­
Situaţie încordată la Buenos Aires puri de persoane care au organizat o ma­
BUENOS AIRES (Agerpres). — France nifestaţie antiguvernamentală în periferia
Prcsse anunţă că la Buenos Aires conti­ Rosario. Unităţi ale forţelor armate şi
nuă ciocnirile dintre adepţii lui Peron şi
sprijinitorii noului guvern. Un grup de
Redacţia şi Adm. ziarului str. 6 Martie, nr* 9 T elefo n : 188-189. Taxa plătită în numerar conf. aprobări! Direcţiunii Geru-tale R/T,T.R: nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul Inlrepr. Poligrafică de Stat DEVA.
RUMUL SOCIALISMULUI
Toate acestea arată că problema fotografierilor din avion nu
este problema care, în condiţiile actuale, ar contribui la un
progres efectiv pe calea asigurării securităţii statelor şi înfăp­
tuirii cu succes a dezarmării.
O asemenea concluzie se impune cu atît maî mult cu cît din
propunerea dvs. lipseşte, din păcate, orice menţiune în legătură
cu necesitatea reducerii armamentelor şi interzicerii armei ato­
mice.
De aceea este firesc că în prezent se ridică tot maî des între­
barea — ce reprezintă propunerea cu privire la fotografierile din
avion şi Ia strîngerea de informaţii pentru încetarea cursei înar­
mărilor ? Dacă o asemenea propunere nu contribuie Ia încetarea
cursei înarmărilor, aceasta înseamnă că ea nu înlătură primej­
dia unui nou război, nu uşurează povara care datorită acestui
fapt apasă pe umerii popoarelor. Va corespunde oare propunerea
respectivă celor ce aşteaptă de la noi populaţia statelor noastre
şi a tuturor ţărilor?
In sfîrşit, nu se poate să nu glndim şi la ceea ce s-ar întîm-
pla dacă noi ne-am ocupa de problemele fotografierii din avion şi
schimbului de informaţii, fără să fi luat măsuri eficiente pentru
reducerea armamentelor şi interzicerea armei atomice. Am temeri
pe care nu pot să nu vi le impărtăşsc. Nu va duce oare o ase­
menea situaţie Ia slăbirea vigilenţei faţă de primejdia încă
existentă de încălcare a păcii provocată de cursa înarmărilor ?
Observaţiile expuse de mine nu înseamnă cîtuşi de puţin că
noi nu putem ajunge Ia un acord în ceea ce priveşte aspectele
importante ale problemei dezarmării. Aş vrea să vă atrag aten­
ţia asupra faptului că există laturi deosebit de esenţiale ale a-
cestei probleme faţă de care poziţiile noastre s-au apropiat în-
tr-atîta îneît am putea consemna o anumită înţelegere.
Să luăm, de pildă, o problemă ca ceea privind stabilirea ni­
velurilor forţelor armate ale marilor puteri. Este unanim recunos­
cut că această problemă are o mare importanţă. După cum se
ştie, iniţial ideea stabilirii nivelurilor la care trebuie să fie re­
duse forţele armate ale celor cinci mari a fost formulată în a-
nul 1952 de guvernul dvs., împreuna cu guvernele Marii Britanii
şi Franţei. In interesul realizării unui acord general în această
problemă extrem de importantă pentru cauza dezarmării am
hotărît să luăm drept bază de discuţii această propunere comu­
nă a S.U.A., Angliei şi Franţei. Prin urmare, în această chestiu­
ne noi avem un punct de vedere comun. Ar fi foarte important
să se consemneze această înţelegere pe care am realizat-o.
In ceea ce priveşte problema armei atomice, trebuie să se
aibă în vedere că in prezent, cînd cele mai mari armate ale lu­
mii sînt înzestrate cu asemenea mijloace de exterminare în masă
cum sint armele atomică şi cu hidrogen, nu se poate vorbi, de­
sigur, despre dezarmare fără a atinge această problemă impor­
tanta. De aceea noi am acordat întotdeauna o însemnătate pri­
mordială problemei interzicerii armei atomice. La discutarea aces­
tei probleme, unul din obiectele esenţiale ale divergenţeloer a
fost chestiunea termenelor intrării în vigoare a interzicerii folo­
sirii armei atomice. Străduindu-ne să apropiem poziţiile părţilor
şi uşurînd şi grăbind astfel realizarea unei înţelegeri în această
problemă, noi am acceptat termenele intrării în vigoare a inter­
zicerii folosirii armei atomice pe care reprezentanţii Angliei şi
Franţei le-au propus, în subcomitetul O.N.U. pentru dezarmare,
la Londra, in aprilie a.c.
Cred că veţi fi de acord cu faptul că propunerea formulată de
Anglia şi Franţa şi acceptată de Uniunea Sovietică, privind
chestiunea în ce etapă trebuie să intre în vigoare interzicerea
folosirii armei atomice, corespunde intereselor noastre comune.
Ar fi de dorit, — şi, după părerea mea, acest lucru este pe
deplin realizabil, — să se cadă de acord şi asupra acestei ches­
tiuni.
Alai departe, pare a fi oportun ca de pe acum să cădem de
acord asupra înfăptuirii unei serii de măsuri urmărind împiedi­
carea unei agresiuni prin surprindere a unui stat împotriva altu­
ia. Considerăm că aceasta ar corespunde intereselor menţinerii
păcii şi securităţii popoarelor şi, în această privinţă, s-ar putea
cădea de acord şi asupra formei corespunzătoare a controlului,
conform sarcinii menţionate.
D-voastră, d-le preşedinte, ca militar, ştiţi din proprie expe­
rienţă că războiul modern cere atragerea la operaţiunile militare
a unor armate de milioane de oameni şi a unei uriaşe cantităţi
de tehnică militară. In această ordine de idei capătă o uriaşă în­
semnătate punctele determinate în care poate avea loc concentra­
rea unor mari unităţi militare, care vor fi înzestrate cu toată
această tehnică militară. Sistemul de control propus de noi —
instituirea de posturi de control în marile porturi, în noduri de
cale ferată, pe autostrăzi şi aerodromuri — urmăreşte preîntîm-
pinarea unei concentrări primejdioase de trupe şi tehnică mili­
tară în mari proporţii şi înlăturarea în acest fel a posibilităţii
unui atac prin surprindere al unei ţări împotriva alteia. Institu­
irea unor asemenea posturi ar constitui un pas important pe
calea slăbirii încordării internaţionale şi a stabilirii încrederii
intre state.
După părerea mea, propunerea noastră privitoare la postu­
rile de control are avantajul că oferă o garanţie precisă împo­
triva unui atac prin surprindere a unui stat împotriva altuia.
Cred că d-voastră veţi fi de acord cu faptul că propunerile
prezentate de noj cu privire ia nivelurile forţelor armate, ter­
menele intrării în vigoare a interzicerii armei nucleare, pre­
cum şi instituirea unor posturi de control pot contribui la slă­
birea încordării în relaţiile internaţionale şi la întărirea păcii.
De aceea nu văd motive pentru care nu ne-am putea înţelege
In ce priveşte realizarea unui acord asupra acestor probleme. O
asemenea hotărlre comună a celor patru puteri ar avea o însem­
nătate uriaşă deoarece ar insufla in inimile milioanelor de oa­
meni certitudinea că dezarmarea este pe deplin realizabilă şi că
se fac paşi reali în această direcţie. Un acord în aceste probleme
ar deschide calea spre reglementarea altor chestiuni legate de
problema dezarmării. EI ar contribui Ia consolidarea atmosferei
de colaborare şi înţelegere reciprocă, a cărei bază a fost pusă de
noj la Geneva, şi ar crea condiţii favorabile pentru traducerea în
viaţă a unui program mai larg de dezarmare şi de control asu­
pra dezarmării.
Expunîndu-mi considerentele, d-Ie preşedinte, am fost că­
lăuzit de năzuinţa sinceră ca, printr-un schimb deschis de păreri
asupra problemei dezarmării, să se realizeze o mai bună înţele­
gere reciprocă pentru a uşura adoptarea unor hotăriri de comun
acord in această problemă de cea mai mare importanţă.
Intrucît rezolvarea acestor probleme depinde mai ales de cele
patru mari puteri participante la conferinţa de la Geneva, îmi
permit să trimit copii ale prezentei scrisori d-lul Eden şi d-Iul
Faure, sperind că d-voastră veţi înţelege in mod just acest
Sper să primesc in curînd din partea d-voastră considerentele
asupra problemelor atinse în prezenta scrisoare.
Cu sinceră stimă
N. BULGANIN
Moscova, Kremlin male dintre Cambodgia şi Franţa.
19 septembrie 1955
tancuri au intervenit pentru a împrăştia
pe manifestanţi.
BUENOS AIRES (Agerpres). — Cores­
pondentul din Buenos Aires al agenţiei
Associated Press anunţă că în ziua de 25
septembrie fostul preşedinte al Argenti­
nei, Juan Peron, a părăsit portul Buenos
Aires pe bordul unui vas Paraguayan, în-
dreptîndu-se spre Paraguay unde i s-<a
oferii azil politic. [
Stabilirea de relaţii
diplom at ce între
U. R. S. S. şi Lib ia
MOSCOVA (Agerpres). — TASS trans­
mite :
In urma tratativelor care au avut loc
între ambasadorii din Egipt ai Uniunii So­
vietice şi Libiei, guvernul Uniunii Repu­
blicilor Sovietice Socialiste şi guvernul Re­
gatului Unit al Libiei au hotărît să sta­
bilească relaţii diplomatice între cele două
ţări şi să facă schimburi de reprezentanţe
diplomatice cu rangul de ambasade.
10 ani de !a constituirea
Federaţiei Sindicale Mondiale
VIENA (Agerpres). — TASS transmite:
Buletinul de Informaţii al secretariatului
Federaţiei Sindicale Mondiale a publicat un
articol al preşedintelui Federaţiei, Giuseppe
Di Vittorio, în legătură cu împlinirea la 3
octombrie a 10 ani de la constituirea Fe­
deraţiei Mondiale a Sindicatelor.
Activitatea F.S.M. corespunde întru totu'
cerinţelor mişcării sindicale contemporane şi
ale oamenilor muncii din întreaga lume. D,a
aceea nu este de mirare că oamenii din toa
le ţările, inclusiv acei care au fost înşelaţi
de scizionişti, îşi îndreaptă cu tot mai mullă
speranţă privirile spre F.S.M. atunci cînd
se încadrează în lupta pentru revendicările
lor economice şi sociale.
Una din cele mai importante particularităţi
distinctive ale F.S.M., continuă el, e-ste fap­
tul că Federaţia a înfăptuit cea mai deplină
unitate sindicală a oamenilor muncii din
întreaga lume care trăiesc si luptă în cele
mai diferite condiţii. Pentru prima oară
F. S. M. a reunit în mod organic, pe o
bază largă, într-o organizaţie sindicală
mondială zeci de milioane de oameni ai
muncii: de la sindicalele Uniunii Sovietice,
Chinei populare şi ţărilor de democraţie
populară, care reprezintă culmile eliberării
sociale şi progresului uman. pînă Ia sin­
dicatele din ţările coloniale Aşa dar, expe­
rienţa oamenilor muncii care au făcut un
mare pas înainte, este folosită de oamenii
care au nevoie de această experinţă.
Opinia publică din S.U.A.
se pronunţă pentru lărgirea
comerţului cu U.R.S.S.
NEW YORK (Agerpres). Intr-un nu­
măr din septembrie al revistei „Worlds
Bussines“ este publicat un articol în le­
gătură cu atitudinea poporului american
faţă de problema lărgirii comerţului între
Uniunea Sovietică şi S.U.A. In articol se
sjjune printre altele: „In prezent, opinia
publică din Statele Unite priveşte comer­
ţul cu Rusia mai favorabil decît oricînd
în ultimii^ doi ani. Ancheta organizată re­
cent în rîndurile populaţiei a arătat că
majoritatea, adică 55 la sută din cei între­
baţi, consideră necesar sâ se ajungă la un
acord asupra legaturilor comerciale'’ reci­
proce. Numai 29 la sută au răspuns ne­
gativ. Majoritatea populaţiei este de pă­
rere că comerţul va ajuta la stabilirea unei
înţelegeri maî bune şî mai strînse între
cele două ţări şi va contribui la instau­
rarea păcii în întreaga lume".
Dificultăţile comerţului
englez pe piaţa
internaţională
LONDRA (Agerpres). — Referindu-se
la date oficiale furnizate de Ministerul de
Finanţe al Angliei, ziarul „Sunday Times"
remarcă cu nelinişte că în timp ce expor­
turile Angliei în ţările europene au sporit
numai cu 12 la sută, cele ale Germaniei
occidentale au sporit cu 88 la sută în
cursul lunilor aprilie şi mai 1955 în com­
paraţie cu nivelul anului 1954.
Ziarul relatează că „începînd din anul
1950 pînă în martie a.c. partea Angliei în
exportul mondial de mărfuri industriale a
scăzut cu 6 la sută, în timp ce partea Ger­
maniei occidentale a sporit cu 8 la sută,
mai curînd în detrimentul Angliei decît tn
detrimentul Statelor Unite".
PE S C U R T
• Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S.
a înfiinţat Ministerul unional republican
al Industriei Textile al U.R.S.S. şi Minis­
terul unional republican al Industriei U-
şoare al U.R.S.S. transferîndu-le întreprin­
derile şi organizaţiile care au aparţinut Mi­
nisterului Mărfurilor Industriale de Larg
Consum al U.R.S.S. N. S. Rîjov a fost nu­
mit în funcţia de ministru al Industriei
Textile al U.R.S.S., iar N. N. Mirotvorţev
în funcţia de ministru al Industriei Uşoare
al U.R.S.S.
° La 24 septembrie a sosit la Moscova,
fiind în drum spre R. P. Chineză, Pietro
Nenni, secretarul general al Partidului so­
cialist italian.
° Ziarele turceşti relatează despre par­
ticiparea foarte redusă a populaţiei la ale­
gerile pentru consiliile generale care au
avut loc în Turcia la 25 septembrie.
Potrivit datelor oficiale, la Ankara par­
ticiparea populaţiei la vot nu a reprezen­
tat decît 16 Ia sută din numărul total al
votanţilor înscrişi, iar în regiunile rurale
din apropierea capitalei nu a depăşit 50 la
sută.
° La prima sa sesiune, Adunarea naţio­
nală a Camborlgiei a scos din constituţie
articolul care se referă la apartenenţa
Cambodgiei la Uniunea Franceză. Prin a-
ceasla au fost rupte toate legăturile for-
Comentariile presei străine
pe marginea scrisorii adresate de
N. A. Bulganin lui D Eisenhower
Interesul U. R. S. S. pentru
un plan rea! de dezarmare
NEW YORK (Agerpres). — Ziarele ame­
ricane publică la loc de frunte scrisoarea
preşedintelui Consiliului de Miniştri al
U.R.S.S., N. A. Bulganin, adresată preşe­
dintelui S.U.A., D. Eisenhower.
Corespondentul din Denver al agenţiei
Associated Press scrie că în scrisoarea
adresată lui Eisenhower, pe care Casa
Albă a publical-o la 23 septembrie, pre
şedinţele Consiliului de Miniştri al Uniu­
nii Sovietice a arătat că planul privind
schimbul de informaţii asupra forţelor ar­
mate capătă însemnătate numai în cazul
cînd se va realiza o înţelegere privitoare
la reducerea armamentelor şi luarea de
măsuri pentru interzicerea armei atomice.
După cum scrie corespondentul din
Washington al agenţiei Associated Press,
Hightower, purtători de cuvînt oficiali au
declarat că mesajul adresat de Bulganin
preşedintelui Eisenhower în problema de­
zarmării va mai necesita un studiu atent.
După cum se pare, Bulganin a ridicat pro­
blema dacă nu ar trebui amînată propu
nerea lui Eisenhower în favoarea tratati­
velor cu privire la un plan mult mai larg
de dezarmare.
După cît se pare, premierul sovietic,
scrie Hightower. nu respinge principiul
inspecţiei aeriene sau al schimbului de in­
formaţii cu privire la instalaţiile militare.
Tratative ulterioare pot arăta că el este
gata să accepte aceasta ca element al
unui plan general de dezarmare
Aici, continuă corespondentul, mulţi
consideră că scrisoarea lui Bulganin a
fost alcătuită într-un ton prietenesc, în
conformitate cu „spiritul de la Geneva"
Acest ton permite să se spere că guvernul
sovietic este serios interesat în elaborarea
unui program real de dezarmare. Cores­
pondentul agenţiei United Press anunţă
din Washington că din cauza bolii pre­
şedintelui Eisenhower răspunsul Statelor
Unite la scrisoarea lui N. A. Bulganin
probabil va întîrzia.
Dorinţa U. R. S. S.
de a duce fraiaiive rodnice
în problema dezarmării
LONDRA (Agerpres). — Ziarele Ion
doneze acordă o mare atenţie scrisorii lui
N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de
Miniştri al U.R.S.S., adresată lui D Eisen­
hower, preşedintele S.U.A Ziarele „Daily
Mail", „Daily Herald", „News Chronicle",
„Daily Telegraph and Morning Post" au
publicat la locuri de seamă comunicatele
agenţiilor în care sînl reproduse principa­
lele idei ale scrisorii.
Ziarul „Times" a publicat textul inte­
gral al scrisorii. Subliniind că reprezen
tantul Ministerului englez al Afacerilo
Externe n-a avut încă posibilitatea să co
menteze scrisoarea lui N. A. Bulganin, co
mentatorul diplomatic al ziarului arată tot
odată că „la Ministerul Afacerilor Externe,
această scrisoare va fi primită cu apro
bare, dar şi cu critici".
Comentatorul declară că pentru scrisoa­
rea lui N. A. Bulganin este caracteristic
„tonul moderat al unui om care doreşte
să ducă tratative sau cel puţin să conti-
încercări de a împiedica desfăşurarea normală
a alegerilor în indonezia
DJAKARTA (Agerpres). - TASS
Apropiatele alegeri parlamentare fixate
pentru ziua de 29 septembrie se află în
centrul atenţiei presei indoneziene. La 24
septembrie. în numeroase oraşe din Indo­
nezia au avut loc ultimele mitinguri elec­
torale. Potrivit holărîrii guvernului, înce­
pînd de la 25 septembrie trebuie să înce­
teze orice propagandă electorală; au fost
interzise întrunirile şi mitingurile; pe stră­ convocat de partidul comunist. In cadrul
zile şi în pieţele din Djakarta şi în alte
oraşe circulă patrule militare. Din ordinul
colonelului Lubis armata a fost pusă în
stare de alarmă.
La 25 septembrie preşedintele Indone­
ziei, Sukarno, trebuia să ia cuyîntul la un
miting de masă din Bandung, dar acest mi­
SPORT
VOLEI
P e terenul de volei „Flam ura roşie" din
Deva — recent amenajat prin muncă vo­
luntară de către salariaţii I.C.R.A. Deva,
care au prestat peste 2000 ore de muncă
voluntară — s -a desfăşurat duminică 25
septem brie a.c. cam pionatul R .P.R de vo­
lei masculin şi feminin pentru juniori,
faza interregiuni.
P rim a întâlnire a avut loc între echipele taculozităţii au neglijat efeotul propriuzis
de junioare „D in am o" D eva şi „P rogre­
su l" Tim işoara. D upă o luptă strînsă în
care se părea că pregătirea tehnică va
hotărî soarta jooului, victoria a revenit
surprinzător echipei de junioare ..Dinamo"
D eva ou scorul de 3— 1 (17— 15 ; 3— 15 ;
15— 13 ; 15— 11). M eritul echipei de junioa­
re care a câştigat acest joc costă în faptul
că jucătoarele a u dat dovadă de multă
voinţă care au suplinit în multe faze lipsa
de pregătire tehnică.
Da băieţi — juniori, victoria a revenit
pe merit echipei „Locomotiva" Timişoara
ou scorul de 3— 0 (15— 7 ; 17— 15 ; 15— 11).
Echipa „Locomotiva" a demonstrat un
joc prin care au im presionat pe cei peste
600 spectatori ce au luat parte la desfă­
şurarea acestei întâlniri.
Stăpînirea perfectă a jocului, mobilitatea
m are în joc, o detentă bună, şi deplină
încredere In forţele proprii, a adus a-
ceastă viotorie atât de preţioasă echipei
„Locomotiva" Timişoara.
Nr 517
nue tratativele în condiţii rezonabile, în
spiritul respectului reciproc".
In continuare, comentatorul scrie : „...In
fond, această scrisoare a sezisat punctele
slabe ale propunerii Statelor Unite. In loc
să respingă planul lui Eisenhower cu pri­
vire la un schimb de informaţii referitor
la forţele armate şi la luarea de fotografii
din avion, scrisoarea arată, şi aceasta des­
tul de just. că Statele Unite, prin repre­
zentantul lor, Stassen, subliniază în per­
manenţă avantajele planului lui Eisenho­
wer, dar nu vorbesc despre necesitatea re­
ducerii armamentelor.
Dar, punctul important şi cel mai con­
vingător al scrisorii îl constituie acela în
care arată că Statele Unite nu şi-au pre­
cizat .încă poziţia în problema reducerii ge­
nerale a forţelor armate, care la început
a fost propusă de Anglia şi Franţa, iar
apoi de Rusia. în propunerile sovietice din
10 mai".
LONDRA (Agerpres). — TASS
Comentatorul diplomatic al ziarului
„Observer" scrie : „La Londra se recunoaş­
te că revizuirea poziţiei puterilor occiden­
tale a devenit necesară în legătură cu
scrisoarea adresată de Bulganin lui Eisen­
hower, în care Bulganin arată politicos,
dar categoric, că americanii ocolesc pro­
blema centrală a dezarmării..."
„Critica adusă de Bulganin planului a-
merican de inspecţie — continuă comenta­
torul ziarului „Observer" — a fost primită
Ia Londra nu fără aprobare în măsura in
care poate determina guvernul Eisenhower
să revină la realitate şi să lege propunerile
rale cu privire la inspecţie de un pro­
gram concret de dezarmare".
Temeiuri pentru realizarea
unui acord între marile puteri
PARiS(Agerpres). — Paginile ziarelor
pariziene conţin numeroase ecouri la scri­
soarea lui N A. Bulganin, preşedintele
Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., adre­
sată lui D Eisenhower. preşedintele Sta­
telor Unite ale Americii.
Ziarul „Parisien Libéré" scrie că scri­
soarea lui N. A Bulganin a trezit în cercu­
rile politice occidentale „un foarte mare
interes". Referindu-se la „surse diploma­
tice", ziarul declară că în curînd Franţa,
Anglia şi S.U.A. vor începe consultările pe
marginea acestei scrisori.
Observatorul ziarului „Information" sub­
liniază că, după părerea cercurilor diplo­
matice din Occident, scopul principal al
mesajului lui N. A. Bulganin constă în
„a grăbi tratativele îndreptate spre des­
tinderea încordării internaţionale".
Comentînd scrisoarea lui N. A. Bulganin,
ziarul „Le Monde" scrie :
„Intre poziţiile celor două puteri, cele
maî mari puteri, mai există încă o oare
care ¦distanţă, dar acum nu se mai poate
spune--că--această distanţă este de neîn­
vins". După cum scrie ziarul, „neîncrede­
rea care există înainte îngreuna un acord
în problema (este vorba de problema de­
zarmării — N.R.), asupra căreia în trecui
nu s-a ajuns niciodată la o înţelegere". In
prezent. însă, adaugă ziarul, situaţia s-a
schimbat considerabil în comparaţie cu
perioadele anterioare. „Acuin, scrie „Le
Monde" există temeiuri pentru a spera că
va fi găsit un teren pentru realizarea unui
acord asupra acestei veşnice probleme".
ting a fost interzis de comandantul trupe­
lor din Jawa de vest. Ziarul „Berita Min­
gii". organ al partidului naţional, anunţă
că „cabinetul Iui Harahap_ a interzis pre­
şedintelui să ia cuvîntul la mitingul din
Bandung".
In seara zilei de 24 septembrie a avut loc
un miting în portul oraşului Djakarta,
mitingului a luat cuvîntul Aidit, secreta­
rul general al Partidului Comunist din In­
donezia. El a subliniat importanta unirii
organizaţiilor musulmane, socialiste, co#
munhle şî ailor organizaţii şi a chemat pe
toţi să voteze pentru candidaţii u-^idulul
comunist.
„Dinam o" Deva s-a prezentat sub aştep­
tări. „Luaţi repede" la începutul prim ului
set, jucătorii de la „D inam o" nu şi-au re­
căpătat cadenţa decît în setul al doilea
cînd au prestat um joc acceptabil, ca apoi
să cedeze din nou în faţa jucătorilor de
la Tim işoara S -a putut observa nesigu­
ranţa în „prin derea" şi blocajul m ingi­
lor trimise de adversar. Serviciile execu­
tate de jucătorii de la „D inam o" Deva noi
au satisfăcut, jo c u l; avînd intenţia spec­
al unui serviciu în jocul de volei. De alt­
fel, şi desele schimbări de jucători în
timpul jocului au influenţat asupra aces­
tui rezultat.
Este necesar ca atât. antrenorii cît şî ju ­
cătorii să acorde o mai m are atenţie pre­
gătirii fizice şi morale. în special pentru
asemenea competiţii.
TENIS DE MASĂ
Dum inică 25 şi luni 26 septembrie, în
oraşul A lb a Iulia s-a desfăşurat fazia re­
gională a campionatului R.P.R. de tenis de
masă pe echipe.
Victoria la băieţi a revenit echipei „Fla­
mura roşie" din A lba-Iu lia urmata de
echipele „M inerul I. M ." Petroşani şi „M e­
talul 108".
L a fete, campiomatui a fost riştigat de
echipa „M 'n eru l I. M ." Petroşani, pe locul
II clasici d u -se echipa „M etalul 108", iar
pe locul I I I „Flam ura roşie" A lb a -Iu lia .