Page 4 - 1955-09

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 509

Poporul bulgar se pregăteşte să sărbătorească La New York a început A 10-a aniversare a proclam ării
sesiunea subcomitetului R epublicii D em ocrate Vietnam
cea de a 11-a aniversare a eliberării ţării sale Comisiei 0. N. U. pentru

Dezvoltarea industriei grele dezarmare Mâine, 2 septembrie* poporul vietnamez Vietnam s-a produs astăzi o transformare
radicală. Veacuri de-a rândul ţărănimea
, In (preajma celei de. a 11-a aniversări a eliberării poporului bulgar- de sub ?ju­ In R. P. B ulgaria se dezvoltă în ritm N E W YO R K (Agerpres). — In după sărbătoreşte cea de a 10-a aniversare a vietnameză a fost nevoită să trăiască o
gul fascist, în uzinele, fabricile, minele, centralele electrice, în gospodăriile agri­ rapid industria grea. Bulgaria s-a trans­ am iaza zilei de 29 august a avut loc, sub proclam ării Republicii Dem ocrate VieLnam. viaţă greă, plină de mizerie. Pînă în anul
cole cooperative de muncă, — pretutindeni clocoteşte miinca constructivă. M ii de format dintr-o ţară agrară înapoiată în­ preşedinţia lui A. Sobolev, delegatul U niu­ Deşi a trecut un deceniu de la instaura­ instaurării puterii populare, 11 milioane
colective realizează în aceste •zile succese deosebite în lupta pentru creşterea pro­ tr-o ţară industrial-agricolă. In anii pu­ nii Sovietice, prim a şedinţă a sesiunii sub­ rea puterii populare, eroicul popor vietna­ de ţărani nu aveau păm înt ceea ce îi fo r­
ductivităţii muncii, pentru îmbunătăţirea calităţii şi reducerea preţului de cost al terii populare, în B ulgaria au apărut noi comitetului Comisiei O.N.U. pentru de­ mez cinsteşte numai pentru a doua oară ţa să lucreze în arendă pe păm întul m o­
producţiei. ram uri a le industriei grele : Construcţia de zarmare. această m ăreaţă sărbătoare naţională iii şierilor în condiţii înrobitoare. Din p ri­
maşini, industria electrotehnică, construc­ condiţii de pace, cînd gândurile tuturor mele zile ale existenţei sale, gu vern ul
In cinstea Zilei de 9 Septembrie, m inerii de la mina „NoviRudm ţi” din bazinul ţia navală, industria minieră, siderurgia* L a sesiunea subcomitetului, S.U.A. sînt sînt îndreptate spre reconstruirea şi dez­ pc-pular a luat o serie de m ăsuri pentru
carbonifer Mariţa şi-au îndeplinit înainte de termen, încă de la 30 iulie a.c., planul industria chimică. reprezentate de Hemry Cabot Lodge, voltarea întregii ţări. limitarea exploatării moşierilor. Astfel»
semestrial şi au realizat economii în valoare de 1 m ilion de leva. Franţa de Jules Mooh, M area Britanie s -a u redus arenzile cu 25-503/0, s-au in­
Paralel cu combinatul chimic „I. V. Sta­ de Anthony Nutting, iar Canada de Paul Drum ul pe oare a mers poporul vietna­ terzis camăta şi dijma, s-au reîmpărţit pă­
Ca răspuns la chemarea celor 25 de întreprinderi fruntaşe din oraşul şi regi­ lul” au apărut numeroase m ari întreprin­ Martin. mez pînă a ajuns la cucerirea independen­ mânturile obştiiior în favoarea sărăcimii,
unea Sofia, minerii direcţiei minelor Nr. 3 din Madan şi-au luat angajamente su­ deri : uzina m etalurgică „V. I. Lenin”, fa­ ţei sale naţionale, a fost greu şi plin etc.
plimentare. Minerii din Rodopi şi-au luat angajamentul să sporească extracţia de brica de sodă „Klail M arx ”, fabrica de Jules Moch a prezentat planul francez de sacrificii. Tim p de aproape un secol
minereu cu 2°/o peste prevederile angajamentului iniţial potrivit căruia producti­ ciment „Vulkan”, fabrica de celuloză „Şte­ de dezarmare, expus în linii m ari de E d- poporul vietnam ez a suferit din plin ju ­ In 1953, A dun area naţională a adoptat
vitatea muncii trebuia să sporească pu 4°/o şi preţul de cost |al minereurilor şi fan K ira d jie v ”, num eroase centrale elec­ gar Faure, prim ul ministru al Franţei, la g u l exploatării colonialiştilor francezi şi în unanimitate hotărârea de a realiza re­
concentratelor să fie redus cu 3,4P/q. trice, fabrici pentru concentrarea mine­ conferinţa şefilor de guverne ai celor pa­ japonezi. încercările grele la care a fost forma agrară care are drept scop lichida­
reurilor, fabrici constructoare de maşini, tru m ari puteri de la Geneva. supus acest popor, nu l-a u putut însă rea proprietăţii feudale asupra pămîntului
Constructorii 'cascadei de hidrocentrale de do Batak, |— o uriaşă construcţie a întreprinderi ale industriei electrotehnice opri din lupta sa hotărâtă pentru cuceri­ şi înfăptuirea lo zin c ii: „Pământ celor ce-1
celui de al doilea cincinal, desfăşoară larg întrecerea socialistă pentru terminarea şl altele, înzestrate cu maşini şi utilaje de In numele S.U.A., Cabot Lodge a pre­ re a libertăţii şi independenţei naţionale, lucrează” ! în făptuirea reform ei agrare în.
înainte de termen a !lucrărilor de betonare a tunelelor săpate. Luna trecută ei au cea m ai bună calitate. zentat în mod oficial subcomitetului pla­ întreaga istorie a poporului vietnamez este R. D. V ietnam a dat naştere unud avînt
terminat ‘1.120 de metri liniari de beton, ceea ce reprezintă un record al şantieru­ nul de dezarmare prezentat la Geneva de istoria luptei împotriva cotropitorilor nou în munca ţăranilor vietnamezi atît în
lui. In prezent, în R. P. Bulgaria a fost p u ­ preşedintele Eisenhower. străini oare îl exploatau şi îl asupreau războiul de eliberare, cît şi în munca sa
să la punct producţia de îngrăşăminte chi­ fă ră milă. paşnică de acum.
In cinstea sărbătorii naţionale, m uncitorii fabricii de porţelan electrotehnic mice, producţia şi prelucrarea de metale Delegatul sovietic, A. Sobolev, a cerut
„Lenin“ şi-au depăşit angajamentele luate, mărind productivitatea muncii cu 10°/o feroase şi neferoase, producţia de lam i­ delegaţilor S.U.A., Franţei, M arii B ri­ Victoriile repurtate de U.R.S.S. în cel Ţăranii vietnamezi muncesc astăzi cu
faţă de prevederi şi economisind prin reducerea preţului de cost al producţiei nate, şajm.d. Din calele şantierelor na­ tanii şi Canadei să prezinte punctele de de a l doilea război m ondial şi în special multă însufleţire la refacerea instalaţiilor
7J0.000 de leva, angajamentul fiind de 232.000 de leva pe an. vale au fost lansate cîteva vase modeme. vedere respective asupra propunerilor de victoria asupra arm atelor japoneze, au de irigaţie care au fost distruse în timpul
Uzinele constructoare de maşini agricole dezarmare prezentate de Uniunea Sovie­ contribuit şi mai mult la creşterea mişcă­ războiului. Ca rezultat al acestei munci,
In cinstea zilei de 9 Septembrie, colectivul combinatului chimic f,Stalin“ din livrează 420 tipuri de maşini, între oare tică la 10 m ai a.c. la Lon d ra şi din nou la rii de eliberare naţională a popoarelor din într-o serie de provincii suprafaţa însă­
Dimitrovgrad (a produs 1.000 de tone de îngrăşăminte azotoase peste plan şi a rea­ maşini agricole de aproape toate tipurile. 23 iulie la conferinţa de la Geneva. mânţată cu orez şi porum b a sporit consi­
lizat economii în valoare de cîteva milioane de leva. derabil. Se prevede că recolta de orez din
Pentru cel de al doilea cincinal se pre­ anul acesta să fie m ai m are ou 59% în
PETRO LUL BULGĂRESC vede un avânt şi mai m are al dezvoltării Hotărîrea guvernului Vietnam. Astfel, poporul vietnamez prin com paraţie cu anul trecut.
industriei grele. In prezent, în R.P. B u l­ francez în problema lupta sa dreaptă împotriva cotropitorilor
ŞesuH bulgăresc era neţpoţpulat V ara, aici torul lui deveni o adevărată şcoală pentru garia se construiesc uzine noi, se extind străini, a dat posibilitatea ca Congresul Instaurarea puterii populare a dus la
era stăpână anşiiţa, iar ia m a gerul neo­ pregătirea de c^dre. Rezultatele muncii lud numeroase uzine vechi, se introduce teh- Naţional al poporului să proclame la 2 obţinerea de succese rem arcabile şi în ri­
bişnuit. D a r tocmai în aceste locuri geo­ în domeniul studierii straturilor de pă­ nida cea mai modernă. dicarea nivelului oultural al poporului.
logii sovietici şi bulgari, după cercetări mânt au fost minunate..P e pieptul lui A n ­ M aro c u lu i septembrie 1945 în oraşul Hanoi, capitala Dacă în .1945 num ai 2% din num ărul co­
m igăloase au hotărât să instaleze prim a don M a rk o v străluceşte „Steaua de a u r“. Zilele acestea va intra în funcţiune uzi­ ţării, Republica Dem ocrată V ie t n a m : un piilor de vârstă şcolară m ergeau la şcoală,
sondă. E l este prim ul petrolist bulgar — Erau al na de plum b şi zinc — prim ul vlăstar al astăzi peste 90% d in copii sînt şcolarizaţi.
M uncii Socialiste. metalurgiei neferoase bulgare. P A R IS (Agerpres). — După cum anun­ stat independent în fruntea căruia se află D e asemenea, în R. D. V ietnam se duce o
P ro filai straturilor superioare nu lăsa ţă agenţia France Presse, şedinţa Con­ conducătorul iubit de întregul popor, Ho muncă susţinută şi pentru lichidarea a -
deloc să se creadă că în străfundurile pă­ Stoian D obrev este unul dintre cei mai siliului de Miniştri al Franţei consa­ Şi Miei. naUfiaibetismului. D e exem plu, la Hanoi li­
mântului, la o adâncime de cîteva sute de experimentaţi maiştri sondori. M ai mult crată studierii situaţiei din Maroc a luat chidarea analfabetismului se face într-un
metri, se ascund uriaşe bogăţii naturale. decît atât, e l este unul, dintre cei mad ca­ sfârşit în după am iaza zilei de 29 august. M ăreţul succes al poporului vietnamez ritm rapid. Aici din octombrie ş i. pînă în
pabili conducători ai extracţiei de petrol a produs o adevărată îngrijorare în rândul mai au fost create numeroase cercuri pen­
P e la m ijlocul verii anului 1951 din p u ­ din regiune. El poartă Ordinul „Steagul Ministrul pentru Tunisia şi Maroc, Pierre colonialiştilor francezi dare vedeau prin tru alfabetizare. 1360 învăţători, în mod
ţul de sondă izbucni pe neaşteptate un roşu a i m uncii“. pierderea Vietnamului micşorarea profitu­ voluntar, au reuşit să alfabetizeze peste
şuvoi. N oroiul argilos, sub presiunea m e­ 18.000 de oameni.
tanului, izbucni într-o clipă din deschidere. ...Odată, din tr-u n puţ de sondă gata a Juiy, Care a prezentat în ziua de 28 au ­ rilor lo r capitaliste. Această îngrijorare
Gaizerul de noroi se ridica la zeci de me­ izbucnit gazul. Lângă sondă se găsea în ­ In ultimul timp în R. D. Vietnam s-au
tri deasupra sondei înaltă d e 40 de metri. tâmplător numai Stoian D obrev şi A ran Industria extractivă gust Consiliului de M iniştri raportul cri i-a determinat pe .colonialiştii francezi să obţinut realizări nu num ai în ceea ce pri­
G azul îşi făcu loc du o putere grozavă şi A gopian — un tânăr de 22 de ani. M e ­ privire la tratativele frameo-marooane de nesocotească voinţa de pace a poporului veşte politica sa internă d ar şi în politica
izbucni cu zgomot. Şi, înstfiîrşit, începu să tanul izbucni cu un zgomot asurzitor. A la Aix-les-B ains, a dat citire unui comu­ vietnamez şi să încerce să -l supună din sa externă. Vizita în R. D. Vietnam a p ri­
curgă ţiţeiul negru — gros, uleios şi stră­ lăsa să iasă gazul înseamnă a îngreuna nicat în care se spune că guvernul „a nou ju gului exploatării nemiloase. m ului m inistru al Indiei, J. N ehru, decla­
lucitor. ieşirea naturală a ţiţeiului. -Dobrev şi A g o ­ confirm at hotărîrea referitoare la politica raţiile comune semnate de Nehru şi Fam
pian n -a u m ai aşteptat. A u început lu p ­ In faţa cotropitorilor francezi care au V a n D ong care au la bază principiul Coe­
N u trecu nici un an şi zeci de sonde de ta ou forţele naturii. Era o luptă p e viaţă primit ajutor din partea Statelor Unite, xistenţei paşnice, au contribuit la creşte­
ţiţei se ridicau pe câmpie. Instalaţiile de rea prestigiului internaţional al R. D. Viet­
foraj înfigeau sapele lor ascuţite în pă­ şi pe moarte, căci, o scânteie provocata generală faţă de M aroc” adoptată după poporul vietnamez şi-a unit toate forţele nam. Vizitele făcute de H o Şi M in atît în
mânt, făoînd loc unor noi fîntîni, iar son­ de vreo ciocnire, putea să aprindă m e­ R. P. Chineză cît şi în U.R.S.S. au de
dele de explorare înaintau în cele mai tanul. Forţa gazului era de m ii de ori mai In anii regimului de democraţie popu­ tratativele de la Aix-tes-Bains. în lupta de ap ărare a libertăţii şi inde­ asemenea menirea să contribuie la întări­
diferite direcţii determinând limitele ză­ puternică decît forţele celor doi eroi. Ei lară, industria extractivă a Bulgariei a P ierre Juiy a spus că guvernul a hotă­ pendenţei patriei. Muncitorii, ţăranii, in­ rea colaborării internaţionale, la strângerea
cământului subteran de ţiţei. au încercat să închidă puţul cu o placă realizat succese considerabile. In 1954, in­ telectualii cît şi elementele patriotice din legăturilor prieteneşti dintre state.
cîntărind 50 de kilogram e, d a r aceasta a dustria carboniferă a dat ţării de 2,3 ori rât să ia toate m ăsurile în vederea fo r­ rândul claselor avute s-au unit în jurul
D in ac'este locuri a fost de m ult alun­ zburat spre vârful sondei. F ăcură o nouă mai m ult cărbune decît în 1948 şi de 3,8 m ării unui guvern m arocan pînă la 12 partidului M uncii din Vietnam şi al gu ­ Dacă pentru masele populare din R. D.
gată liniştea patriarhală. P e drumuri, zi încercare, — tot fă ră succes. Şi totuşi, în­ ori mai m ult decât în 1939. Vietnam semnaiea acordurilor de la Ge­
şi noapte, duduie m otoarele cisternelor a u ­ ţelepciunea omului a învins. Acoperind în - septembrie. vernului său popular. neva a însemnat posibilitatea continuării
tomobile grele. Ele vin în caravane pentru tr-u n mod ingenios puţul, D o brev şi A g o ­ L a sfârşitul anului 1954, extracţia de muncii lor libere şi paşnice, nu acelaşi lu ­
a secate de aici lichidul negru şi dens. pian au stăvilit puternicul şuvoi. m inereuri a sporit de 7,3- ori faţă de anul Lupta dreaptă şi plină de abnegaţie a cru se poate spune despre oamenii m un­
1948, iar faţă de anul 1939 — aproape de cii din Vietnam ul de sud unde domneşte
Cînd au început prospectările nu exis­ L a sfînşitul lunii iunie, exploratorii b u l­ 29 de ori. In ultimii ani se desfăşoară pe Declaraţia preşedintelui Siriei forţelor patriotice din Vietnam, oît şi aju ­ mizeria şi şomajul. Clica conducătoare de
tau specialişti-ingineri pentru explorarea gari au trebuit să facă faţă unui feno­ scară largă lucrările de prospectări în ve­ torul moral primit din partea opiniei pu­ La Saigon în afară de faptul ca exploatează
ţiţeiului (în aLară de câţiva tineri geologi). men neobişnuit. B rigada lui Vasil laşe a derea descoperirii de noi materii prime ne­ în mod nemilos pe cei ce muncesc în
Nici lucrători specialişti nu existau. fost mutată pentru explorarea ţiţeiului cesare siderurgiei, metalurgiei neferoase, B E IR U T (Agerpres). — T A S S blice mondiale iubitoare de pace în frun­ Vietnam ul de sud, la 20 iulie a.c., ziua
fnfrK> regiune nouă. ~Ea lucra cu uitIÎLaj~so- Potrivit ştirilor sosite din Damasc, în tr-o te cu U.R.S.S. şi China populară, au dus aniversării acordurilor de la Geneva, a
D ar, în satul cel m ai apropiat s -a ii 'des­ vietic care dădea posibilitate să se fo r- convorbire cu reprezentanţii presei, noul la încetarea războiului nedrept din In d o - săvârşit un atac mişelesc îm potriva m em ­
chis cursuri pentru pregătirea de sondori reze pînă la o adîcicime de 3.000 de m e­ preşedinte al Republicii Siriene, Choukri china prin semnarea acordurilor la confe­ brilor Comisiei internaţionale de supra­
şi colectori. Stoian D o brev şi Borisliav tri. Geologii erau ferm convinşi că aici, la Kouatli, a d eclarat: „Nu fac parte dintre rinţa de la G eneva din luna iuilie 1954. veghere şi control din Vietnam.
Kenkov, oare au lucrat acurm 20 de ani în o m are adâncime sub pământ, trebuie să
expediţii geologice pentru exploatarea pe­ se găsească un nou zăcământ. L a lupta popoarelor pentru încetarea întreaga opinie publică mondială con­
trolului, au pornit împreună cu specialiş­ damna cu tărie acest atac banditesc şl cere
tii sovietici să instruiască pe viitorii pe­ In tr-o zi, schimbul fostului tractorist acei care aprobă ideea aderării la pacte sângerosului şi nedreptului război din In - să se ia măsuri urgente de a se asigura
trolişti şi sondori şi au condus la început Gavril Kurtev a predat puţul maistrului securitatea şi condiţii norm ale de activi­
lucrările de foraj. sondor Gheorghi M arinov. Sapa sondei se industriei m aterialelor de construcţii, .in­ m ilitare şi nu consider necesară stabilirea dochina s-au alăturat însăşi masele popu­ tate a Comisiei internaţionale din Viet­
găsea la o adâncime de 1.500 de metri. de astfel de legături cu state occidentale” lare franceze. Num e de patrioţi francezi nam. Popoarele iubitoare de pace cu oca­
In prezent, specialiştii sovietici s-au în ­ Dar, după prim ele în virtituri a le sondei, dustriei petrolifere, etc. c a : Henri Martin, Raymonde Dien care zia celei de a 10-a aniversări a proclam ă­
tors în patrie. Petroliştii bulgari au în ­ s-a întâmplat u n .lu cru neaşteptat: noroiul rii R. D. Vietnam susţin cu şi mai multă
ceput a aplica bogata experienţă a aces­ argilos a început să ^clocotească şi a ţâş­ A n u l acesta au fost descoperite zăcă­ au dat dovadă de curaj în lupta pentru tărie ca acordurile încheiate la Geneva să
tora. Prietenii din U.R.S.S. i-a u învăţat nit cu o forţă neobişnuită la o înălţim e a - încetarea odiosului război din Indochina, fie realizate cu succes ia r întreg Vietna­
să nu demonteze complet turlele de sondă meţitoare. minte considerabile de minereuri de fier Pregătiri pentru Congresul au devenit astăzi cunoscute în întreaga mul să-şi Capete libertatea sa deplină.
pentru deplasarea lor dintr-un punct geo­ Frontului Naţional Unit lu m e .
logic intr-altul, ci să transporte aceste con­ Lucrătorii brigăzii vedeau pentru prima în apropiere de Cdprovţi, raionul Troian. al Vietnamului Poporul român care a nutrit întotdeau­
strucţii cântărind multe tone cu ajutorul oară aşa ceva. O oră m ai târziu, noroiul Restabilirea păcii în Indochina a dat na un sentiment de prietenie sinceră fată
tractoarelor. Tim p de doi ani motoarele argilos a fost urm at de nisip. L a distanţă In bazinul miner Rodopi s-au descoperit de poporul vietnamez, iubitor de pace şi
erau acţionate cu ajutorul aburului, pen­ de zeci de kilometri se auzea zgomotul libertate, îl felicită cu ocazia sărbătoririi
tru obţinerea căruia erau necesari cărbuni provocat de metanul care izbucnea. zăcăminte de m inereuri de plum b şi zinc, H A N O I (Agerpres). — TA SS posibilitate poporului vietnamez să treacă a unui deceniu de la proclamarea republi­
de pământ aduşi cri autocamioanele de la la dezvoltarea economică şi cultu rali a cii democrate şi îi urează mult succes în
m ari depărtări. Acum, drept combustibil Problem a a fost soluţionată de ajuto­ munca s-a paşnică, de refacere şi dezvol­
se foloseşte gazul metan care aici există rul maistrului de schimb Matei Sirakov. iar în raionul Stalin s-au găsit zăcăminte D u p ă cum anunţă agenţia vietnameză ţarii în condiţii de pace, să continue cu tare a economiei naţionale.
din abundenţă. El a propus un m ijloc in g e n io s: să se
de m inereuri de miangan. In prezent se de informaţii, la Hanoi s-a deschis sesiu­ şi m ai multă energie munca de înfăptuire V. O LT E A N U
A p ro ap e toţi petroliştii bulgari simt ti­ fixeze o planşă suplimentară la supapa de nea Comitetului Naţional al Frontului N a ­ a transform ărilor economice şi culturale
neri. Andon M arkov a venit aici de la o siguranţă. Dispozitivul a fost repede con­ desfăşoară pe scară largă lucrări de pros­ ţional U nit al Vietnamului. întreprinse de popor în anii grei ai răz­
uzină constructoare de maşini, a devenit fecţionat intr-unui din ateliere, iar după boiului sub conducerea Partidului muncii
mecanic, ia r apoi a fost num it şeful unei multă muncă s -a reuşit să se acopere pu­ pectare a zăcămintelor de minereuri de Deschizând sesiunea, preşedintele Comi­ din Vietnam.
sonde crelius. E l şi-a însuşit atât de re ­ ţul.
pede noua profesiune îneît în cuirînd sec­ crom şi nichel, precum şi de metale rare.

tetului naţional, Thon Duk Thang, a de­ încă în timpul războiului, poporul viet­

S -a u descoperit mari zăcăminte de pia­ clarat : .Peste zece zile se va deschide namez a dus o muncă eroică pentru dez­
Congresul Frontului Naţional Unit ai Viet­ voltarea industrială a ţării. In pădurile de
tră de v a r şi m a m ă oare permit/ constru­ namului. M a i bine de 300 de delegaţi din bambus, masele populare vietnameze au
Vietnam ul de nord şi de sud, reprezentând construit mici furnale, fabrici de arm a­
irea de noi fabrici de ciment, zăcăminte diferite pături ale populaţiei, naţionalităţi, ment, fabrici de hîrtie, fabrici textile, etc..
lucrând de asemenea nenum ărate unelte
de o a d in şi nisip necesare industriei sti­

clei, precum şi m ari zăcăminte de dolomit

organizaţii religioase, partide politice, se pentru agricultură. Astăzi, în condiţii de

de calitate superioară, necesar industriei v o r întruni pentru a stabili lin ia politică şi ! pace, lupta poporului vietnamez pentru
pentru a adopta un nou program, precum dezvoltarea industrială a ţării se continuă
m aterialelor de construcţii. au şi statutul Frontului. N ou l Front va cu­ ca şi mai m ult elan, cu şi mai multă în­
Zăcămintele de petrol descoperite prinde toate forţele democraţiei şi păcii credere în viitor, avînd ajutorul perma­
nent al U.R.S.S. şi al celorlalte ţări cu
permis să se creeze în B ulgaria o indus­

trie de prelucrare a ţiţeiului. din Vietnam pentru a duce cu succes lupta democraţie populară.
(Agerpres)
pentru eliberarea naţională, împotriva im­ In viaţa ţărănimii muncitoare din R. D.

perialiştilor străini şi agenţilor lor.

In -ultimele zile, presa am ericană şi eu­ Un satelit artificial al pămîntului fizice, geografice şi astrofizice în păturile Vizita unor oameni de ştiinţă americani
ropeană discută cu însufleţire comunicarea superioare’ ale atmosferei, în prezent încă în Uniunea Sovietică
în legătură cu intenţia Statelor Unite ca inaccesibile cercetătorilor. Pentru rezolva­
în decursul apropiatului an geofizic in­ de G. I. POKROVSKI, rea problem elor dezvoltării paşnice a şti­ M O S C O V A (Agerpres). — TASS trans­ de chirurgul sovietic Pavel Androsov. care
ternaţional, care v a d u ra din iulie 1957 doctor în ştiinţe tehnice inţei şi tehnicii, spore binele tuturor po­ mite : Răspunzînd invitaţiei Ministerului foloseşte la operaţii aparatul sovietic pen­
pînă în decem brie 1958, să lanseze în spa­ poarelor, v a fi interesant să se cunoască Ocrotirii Sănătăţii al U.R.S.S., în Uniunea tru sutură.
ţiul cosmic sateliţi artificiali ai pământu­ prin radio, au atins deja o altitudine de unor rachete toate aceste mijloace create fenom enele care au loc la o altitudine de Sovietică se află cunoscutul chirurg ameri­
lui, oare se vo r roti în ju ru l lui. aproape 500 de km. In cabine speciale, în laboratoare (încărcăturile cumulative ale câţiva kilometri. can, prof. Paul Scliafer împreună cu soţia Oaspetele american şi-a manifestat de ase­
lansate în sp aţrfl cosmici, a u fost ridicate substanţelor explozive obişnuite) la o alti­ — biologul Elisabelh Schafer. In decurs de menea interesul faţă de noile metode de
D u p ă cum anunţă ziarele străine, oa­ cîteva animale, oare apoi au fost readuse tudine de 300-400 km., la care să se pro­ Ulterior, va fi posibilă lansarea unei peste trei săptămîni, oaspeţii au cunoscut si­ conservare a sîngelui, metode pe care le-a
m enii d e ştiinţă am ericani concep aceşti ou bine pe pământ. ducă explozia. Pe această cale poate fi rachete fără oameni, spre lună. Oa semnal tuaţia medicinii curative, organizarea pre­ cunoscut la Leningrad.
sateliţi artificiali sub form a unor mici Creat un satelit artificial de dimensiuni al căderii sale pe suprafaţa lunii a r putea gătirii de cadre medicale, activitatea in
sfere lansate la o înălţime considerabi­ C ea de a doua problemă constă în a reduse care să nri poarte nici un fel de sluji o explozie atomică sau cu hidrogen. stituţiilor de cercetări ştiinţifice din Mos­ In cursul convorbirii, au fost discutate
lă cu aju toru l rachetelor. L a fiecare 90 de lansa în spaţiile oare înconjoară globul aparate, dar a cărui mişcare să poată fi Fulgerarea produsă de această explozie cova şi Leningrad. L a staţiunea balneară probleme privind intensificarea legăturilor
minute aceste sfere vor efectua o rotaţie pământesc un corp corespunzător, căruia observată cu ajutorul telescoapelor sau ou poate fi fotografiată printr-un telescop. Soci de pe ţărmul Mării Negre, ei au vizi­ dintre oamenii de ştiintă din Uniunea So­
completă în ju ru l pământului, cu o viteză să i se imprime o viteză de ordinul a 8 ajutorul unei instalaţii radar. tat sanatoriile în care se odihnesc oame­ vietică cu cei din S.U.A. Prof. Schafer s-a
de 18.000 de m ile p e oră, la o altiţudine km. pe secundă. Viteza m işcării satelitului Oamenii de ştiinţă din Uniunea Sovie­ ni ai muncii. pronunţat în favoarea extinderii schimbului
de 200— 300 de m ile deasupra suprafeţei păm întului trebuie să fie aitât de m are Pentru ca un astfel de satelit să poată tică urmăresc cu m are interes comunică­ de delegaţii, de aspiranţi, cărţi şi filme. El
îneît el să poâtă parcurge distanţa de la fi văzut cu telescopul aproximativ la fel rile cu privire la plănuita lansare de că­ La 26 august, prof. P. Schafer a fost pri­ a subliniat totodată că la extinderea le-,
pământului. Moscova la Leningrad în aproxim ativ un cum este văzută planeta Pluton — cea tre am ericani a câtorva proiectile Cosmice, mit de prof. Ivan Kocerghin, locţiitor al gâturilor culturale va contribui îmbunătă­
minut. mai îndepărtată planetă din sistemul solar ca sateliţi artificiali ai pămîntului, avînd ministrului Ocrotirii Sănătăţii al U.R.S.S. ţirea continuă a relaţiilor dintre popoarele
* — este suficient ca satelitul artificial să ca scop efectuarea diferitelor cercetări Intr-o îndelungată convorbire-' prof. Paul sovietic şi american.
In prezent, lansarea în spaţiul cosmic Oam enii de ştiinţă au rezolvat cu suc­ a ib ă un diam etru de num ai câţiva Centi­ ştiinţifice.
a unui satelit artificial a l pământului este ces această problem ă, deocam dată însă metri, adică să aibă mărimea unei bile Schafer şî-a împărtăşit impresiile culese cu In încheierea convorbirii sale, prof. Scha­
pe deplin posibilă. R ealizările ştiinţei şi numai în condiţii de laborator. Personal, In U.R.S.S. se desfăşoară de asemenea prilejul vizite! făcute în Ţara Sovietică. fer şi-a exprimat recunoştinţa profundă pen­
tehnicii în etapa actuală permit să se trea­ am obţinut în anul 1944 o viteză d e 25 km de biliard. pregătiri în vederea lansării unul satelit
că la Înfăptuirea practică a acestei idei. pe secundă, adică de trei ori mai mare L i mod practic, este indicat ca primul artificial a l pămîntului. In Uniunea Sovie­ EI şî-a exprimat regretul că pînă acum tru atitudinea prietenească şî ospitalitatea
Prim a problem ă constă în aceea ca sa­ ¦decît viteza de care este nevoie pentru tică s-a ajuns la realizări serioase în do­ oamenii de ştiinţă americani nu cunoşteau
telitul să se poată smulge din straturile un satelit al pămîntului. satelit care va fi creat să aibă un dia­ meniul balisticii, al dinamicii gazelor, al aportul remarcabil adus tehnicii chirurgicale de care s-au bucurat el şi soţia sa, pen­
compacte ale atmosferei pământului şi să m etru de câţiva zeci de centimetri. tehnicii mişcării reactive şi al orientării
a ju n gă în spaţiul cosmic, unde nu există L u crarea m ea a fost publicată în 1945 exploziei. A u şi fost realizate etapele p re­ tru acordarea posibilităţii de a vedea în­
aer. Aceasta înseamnă că un aparat cores­ în „Referatele Academ iei de Ştiinţe a Etapa următoare în această direcţie con­ mergătoare ale cercetărilor ştiinţifice în
punzător, să zicem o rachetă — trebuie U.R.S.S.“. In an u l 1952, oamenii de ştiin­ stă în crearea unor sateliţi ai pământului vederea creării unor sateliţi artificiali ai tr-un timp atît de scurt multe lucruri noi şi
să se ridice mult deasupra straturilor com­ ţă am ericani V . S. Koski, F. A. Lasy, R. care să fie prevăzuţi du diferite aparate. pământului. Toate cercetările în domeniul
pacte ale atmosferei, la o altitudine de J. Shreffler, F. J. W illin g, au realizat v i­ Aceşti sateliţi nu vor mai putea fi lan ­ comunicaţiilor interplanetare sînt coordo­ interesante.
300— 400 km. de la suprafaţa pământului. teze până la 90 d e km. pe secundă. L u ­ saţi cu viteza necesară printr-o explozie. nate de Comisia interdepartamentală spe­
Ridicarea la o asemenea altitudine este crările lor au fost publicate în decem­ In acest caz trebuie folosită o rachetă în cială de pe lîngă Academ ia de Ştiinţe a C io c n ir i în tre tru p e le is ra e lie n e şi e g ip te n e
obligatorie, întrucât aerul, chiar dacă are brie 1952 de către revista americană mai multe trepte, folosind ideea de mult U.R.S.S., alcătuită din oameni de ştiinţă de
o densitate foarte mică, împiedică' mişca­ „Journal of A pplied Fizics". cunoscută a lui K. E. Ţiolkovski. Noilor diferite specialităţi. C A IR O (Agerpres). — T A S S fost rănite. Grănicerii egipteni au ripo­
rea, ceea ce a r face ca satelitul să se co­ sateliţi ai pământului li se poate im prim a Presa anunţă că între trupele israeliene stat.
boare treptat şi să cadă pe pământ sau Prin experienţele de laborator efectua­ o mişcare în diferite direcţii. Aceasta va Există în prezent temeiuri serioase pen­ şi egiptene aiu avut loc ciocniri arm ate
să a rd ă ca un meteorit. te atât de oameni de ştiinţă sovietici, cât permite ca observarea mişcării lor să poa­ tru a afirm a că nu va m ai trece mult timp în regiunea Gaza. Potrivit unui comunicat Intr-un comunicat al comandamentului
şi de cei americani, s-a u realizat viteze tă fi efectuată din orice parte a globului pînă la înfăptuirea visului de veacuri al oficial egiptean, zilele trecute în această egiptean se spune că la 28 august trupe
Problem a ieşirii din atmosferă în spaţiul m ult m ai m ari decît Cele necesare pentru pământesc! o m en irii: nave cosmice vo r pleca cu re­ regiune forţe armate israeliene au atacat israeliene au deschis din nou focul din
cosmic a fost rezolvată d e ştiinţă pe deplin. un satelit artificial. In prezent, toată pro­ gularitate de pe pământ în curse inter­ prin surprindere un post de grăniceri egip­ aruncătoare de mine şi mitraliere împo­
Rachetele cosmice dirijate de pe pământ blem a se reduce la a ridica cu ajutorul Menirea acestor sateliţi ai pămîntului planetare. tean. A u fost uMsi un ofiţer şi doi •sub­ triva a 5 posturi de grăniceri egipteni si­
este de a asigura efectuarea observaţiilor ofiţeri egipteni şi alte opt persoane au tuate la est de Gaza. A u fost ucişi 4 sol­
daţi egipteni şi alţi 6 răniţi. Schimbul de
focuri a continuat peste două ore.

188-189. Taxa plătită în numerar conf. aprobări! Direcţiunii Generale RT.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul Intrepr. Poligrafică de Stat DEVA.
Redacţia şi Adm ziarului str. 6 Martie, tir, 9 Telefon