Page 5 - 1955-09

! n W í i o a f l v - ^ ’ '' \
.— .--. *,.vv*®i*W'" " -
Anul VII. nr. 510
ărirea !radului obştesc — chezăşia
dezvoltării gospodăriei colective
G ospodăria agricolă colectivă este o uni­
tate socialistă de producţie, care e bazată
pe proprietatea obştească a m ijloacelor de
producţie şi oare îşi organizează munca în
colectiv, folosind în comun pământul m em ­
brilor, de bună voie asociaţi.
Proprietatea obştească a m ijloacelor de
producţie — avutul obştesc al gospodăriei
(bunul tutiuror m em brilor) s— constituie
baza economică a gospodăriei colective.
C u cât este mai puternică această bază,
cu atît gospodăria are posibilităţi mai mari
de a organiza cât m ai m ulte ram uri de
producţie, bin e înzestrate, oare să m ăreas­
că necontenit veniturile gospodăriei colec­
tive, ridicând astfel neîncetat n ivelu l de
trai al ccdectiviştilor.
Dintre m ijloacele de producţie cele mal
importante, s în t: maşinile şl uneltele a-
gricole, inventarul de transport, c'onstruc-
ţiile, u tila ju l fe rm e lo r anexe, a n im a le le şi
cdlelalte m ijloace de producţie oare sânt
folosite tim p îndelungat.
C u cât sânt m ai m ari m ijloacele de bază
ale producţiei gospodăriei colective, cu
atît este mai puternică baza economică a
gospodăriei, proprietatea obştească a m ij­
loacelor de producţie, care duce la mări­
rea ven itu rilo r gospodăriei şi a m em brilor
ei.
Colectiviştii din m ajoritatea gospodări­
ilo r din regiunea noastră şi în special din
cele înfiinţate mai de mult, sînt de acum
convinşi că dacă gospodăriile lo r se în­
tăresc an de an din punct de vedere eco­
nomic, lo r le este asigurată o viaţă fe ri­
cită.
Sa poate spune cu tărie că m ărirea fon­
dului de bază al u n e i' gospodării, este o-
gilinida bogăţiei gospodăriei şi a nivelului
de trai al m em brilor ei.
A cest ludru ni-1 dovedesc din practica
m ai m ultor ani, gospodăriile care încă de
la înfiinţarea lor au pus bază pe creşte­
rea necontenită a fondului de bază al gos­
podăriei colective, şi şi-au creat o serie
de ramuri de producţie auxiliare c a : ferm e
de oi, de păsări, porci, de v a ci cu lapte,
stupi, a teliere d e fierărie, etC. In această
p rivin ţă, sânt grăitoare urm ătoarele exem ­
ple :
C olectiviştii din gospodăria Colectivă
„Steagul roşu” din Miercurea, dezvaltându-
şi an de an fe rm a de oi, porci şi va ci şl
grădina de zarzavaturi, au reuşit să mă­
rească fondul de bază al gospodăriei de
la 109.000, c it a fost în 1950 la înfiinţare,
pîn ă la 380.000 l e i ; gospodăria „B razdă
nouă” din A p o ld u l de Sus, punînd bază pe
dezvoltarea ferm elor rentabile (creşterea
oilor), a ajuns să-şi mărească fondul de
bază d e la 119.000 la 447.000 l e i ; gospodă­
ria colectivă „Pământ desţelenit” din Boz,
num ai în acest an, din veniturile obţinu­
te prin valorificarea produselor de la fe r­
m ele anexe a trecut în fondul de bază
suma de 10.500 lei, ia r gospodăria colec­
tiv ă „D ru m nou” din U ngurei, dini ven itu ­
r ile aduse d e atelieru l de fie ră rie şi rotă-
r ie şi de la ferm a de oi, a vărsat în fo n ­
dul d e bază num ai în aCest an suma de
21.000 lei. D e asemenea, gospodăria colec­
tiv ă „1 M a i” din Reci; deşi a -luat fiin ţă
num ai anul trecut. în acest an, p rin re­
produ cţia an im alelor şi prin creşterea lor
în greutate, au m ărit fondul de bază cu
încă 17.000 lei.
P rin tre gospodăriile care şi-aru m ărit,
sim ţitor fondu l de bază, se numără şi gos­
p od ăriile colective .,21 D ecem brie” din P r i-
caz, „Drum ul socialismului” din Gîrbova,
„D rum ul lui L en in ” din Geoagiu, ciît şi m u lţi ţărani m uncitori au cerut să fie pri­
alte gospodării din regiunea noastră.
Odată cu m ărirea avutului obştesc, cu cursul acestui an, în cele 43 gospodării
dezvoltarea mai m ultor ramuri de produc­ existente în regiunea noastră, au fost
ţie, au crescut şl ven itu rile colectiviştilor. prim ite îrucă un num ăr de 112 fa m ilii de
A tît cu ocazia îm părţirii avansurilor de ţărani muncitori. In gospodăria agricolă
40%, cit şi a ven itu rilor de sfîrşit de an, colectivă „H orea, Cloşca şi Crişan” din
m em b rilor gospodăriilor colective li s-au Păuoa au in trat 23 de fa m ilii de ţărani
putut îm p ărţi şi sume însem nate de bând. muncitori, în gospodăria „S teagu l roşu”
C olectiviştii din Pricaz, pe lingă faptul din M iercurea, au in trat 27 de fam ilii, iar
că, acum, ou ocazia îm părţirii avansului în gospodăria colectivă din Pianul de Jos
de 40% au p rim it oiţe 5 kg. grîu, 2 kg. au m ai intrat 14 fam ilii.
orz, 5 kg. fin, 40 gr. lin ă şi 70 gr. brânză,
pentru o zi-muncă, au m ai p rim it ca avans trebuie să ştie, că creşterea permanentă
cîte 10 lei pentru fieca re zi-muncă. In a fondului de bază în gospodăria colec­
această privinţă este grăitor exem plul co­ tivă, e de foarte mare importanţă, prin el
lectivistului Şerban Ioan, oare pentru cele se măreşte proprietatea obştească a gos­
297 ziie-m uncă prestate în gospodărie a podăriei coleotive, ceea ce duce la în tă ri­
p rim it ea avans 40% şi suma de 2970 lei. rea şi dezvoltarea continuă a acestora, la
Un izvo r im portant pentru creşterea belşugul de venituri în natură şi în bani.
fondului de bază al gospodăriei, îl consti­
tuie valoarea anim alelor obţinute în cursul
anului din prăsilă şi valoarea creşterii în
greutate a anim alelor tinere, precum şi
sumele încasate din vînzarea anim alelor
contractate şi puse La îngrăşat. Din v e ­
niturile realizate prin vînzarea animalelor
contractate şi îngrăşate în decursul anu-
Adunări consacrate
„Zilei Aviaţiei R. P. R.“
In zilele de joi, vineri şi sîmbătă au
avut ioc în întreprinderile şi institu­
ţiile din regiunea noastră adunări con­
sacrate „Zilei Aviaţiei R.P.R.” .
La adunarea care a avut loc în ta­
băra „Gh. Apostol” din Hunedoara,
a luat cuvîntul tovarăşul Corabian
Ghecrghe.
In seara zilei de 3 septembrie, a
PJLQIETARJ DIN TOATE TARILE U N IT I-V A !
Duminică 4 septembrie 1955
lui trecut şi anul aoesita, u n ţn u m ăr de 9
gospodării colective din regiunea noastră
şi-au c'umpărat autocam ioane nod . prin
com erţul de întâmpinare. Prin tre gospo­
dăriile care şi-au cumpărat autocamioane
în anul acesta simt şi cele din Pricaz,
Geoagiu, Data Română şi Sebeş.
Creşterea anim alelor într-o gospodărie
colectivă este o ramură de producţie de
foarte mare importanţă şi trebuie dezvol­
tată odată cu cultura plan telor de cîm p şi
cu celelalte ramuri ale agriculturii.
Gospodăria Colectivă „P eto fi Şandor”
din Deva, dezvoitîndu-şi sectorul zootehnic
şi în special ram urile anexe rentabile c a :
atelierul de fierărie şi rotărie grădina de
legu m e şi zarzavaturi, ferm a de porci,
fe rm a de oi şi păsări atc,, pe lin gă fa p ­
tu l că în acest an a obţinut o producţie
agricolă la cultura de griu de 2749 kg. la
hectar, a încasat şi sume însemnate de
bani prin valorificarea produselor animale
şi vegetale. Astfel, prin vînzarea purcei­
lo r şi a m ieilo r a încasat suma de 13.000
lei, prin valorificarea produselor lactate
de la ferm a de vaci şi o i şi p rin vîn zarea
ouălor a încasat suma de 10.652 lei, prin
valorificarea de legume, zarzavaturi şi car­
to fi a încasat suma de 15.743 lei, iar a te­
lieru l de fie ră rie şi rotărie le-a adus un
ven it de peste 30.000 lei pînă în prezent.
Din aceste ven itu ri băneşti, suma de 19.000
lei a fost îm părţită ca avans de 40% m em­
brilor.
Dacă cele mai multe gospodării colec­
tiv e din regiunea noastră au înţeles că
veniturile lor nu pot creşte dacă fondul
de bază al gospodăriei colective nu se
dezvolt, apoi aCest lucru nu l-a u înţeles
m em brii gospodăriei aolective din Apoldul
de Jos. In această gospodărie, fondul de
’ bază a l m ijloa celor d e producţie în loc să
crească a scăzut, ajungând de la suma de
100.000 lei, cât a fost în 1950, la în fiin ţa ­ lorii hunedoreni cu rezultate frumoase. Toate
rea gospodăriei la 80.000. D in cauza aceasta,
nici veniturile colectiviştilor nu au crescut.
Cu puţin a crescut şi fondul de bază al gos­
podăriei colective „9 M a i” din Doştat şi
a celor din Căpud şi Beriu.
Un alt izvor pentru m ărirea fondului de
bază îl constituie efectuarea unor con­
strucţii cu m ateriale proprii, prin munca
m em brilor gospodăriei. Astfel, colectiviştii
din Cîlmid, şi-au construit din resurse pro­
p rii un saivan cu o capacitate pentru 400
oi şi un g ra jd pentru 24 capete v ite mari.
-Gospodăria colectivă „21 D ecem brie” din
Pricaz şi-a construit de asemenea din re­
surse proprii o m agazie pentru cereale cu
o capacitate d e 10 vagoane, şi-a am enajat
două grajduri, iar prin vânzarea produselor
anim ale şi-a construit o maternitate pen­
tru 34 d e scroafe. In. fe lu l acesta, colec­
tiviştii, prin propria lo r muncă, şi-au dez­
voltat proprietatea obştească.
Urmând exem plul colhoznicilor sovietici,
ţăranii noştri colectivişti obţin din ce în
ce succese mai mari, îmibogăţindu-şi pro­
prietatea obştească a gospodăriei lor.
D ezvoltarea gospodăriilor co lective şi
Creşterea veniturilor m em brilor colecti­
vişti, au arătat ţărănimii muncitoare a-
va n ta jele m uncii în comun şi i-au în tărit
convingerea că gospodăria colectivă este
singura cale oare duice la o viaţă nouă,
fericită.
Gospodăriile colective dare au dat o a-
teniţie deosebită m ăririi fondului de bază,
ara obţinut succese frum oase în m ărirea
producţiei vegetale şi animale, constituind
astfel un exemplu viu pentru ţăranii mun­
citori din jur. Datorită acestui fapt tot mai
m iţi în aceste gospodării. Numai în de­
Fiecare membru al gospodăriei colective
Cu cât gospodăria esite m ai bogată, cu atît
mai mult creşte nivelul de trai al colec­
tiviştilor.
Colectivişti! Asiguraţi mărirea conti­
nuă a fondului de bază în gospodăria co­
lectivă, asigurînd astfel creşterea venitu­
lui obştesc, creşterea veniturilor voastre
personale, o viaţă tot mai îmbelşugată!
--------------------------- o
avut- loc o asemenea adunare ia clu­
bul „23 August” din Deva, unde după
conferinţa : „Ziua Aviaţiei Republicii
Populare Romîne“ a rulat filmul „2x2
fac cîteodată 5” .
Astăzi, va avea loc în satul „Aurel
Vlaicu“ din raionul Orăştie, o adunare
festivă închinată memoriei pionierului
aviaţiei romîneşti — Aurel Vlaicu.
4 pagini 20 bani
C u cincinalul îndeplinit
Zilele acestea colectivul Complexului şi
Atelierelor C.F.R. Simeria au raportat par­
tidului îndeplinirea în întregime a sarcinilor
cincinalului.
In fruntea luptei pentru îndeplinirea cin­
cinalului se află harnicul colectiv al secţiei
a V-a vagoane care a dat în circulaţie un
număr de 780 de vagoane mai mult peste
sarcinile planului cincinal.
Cînd a răspuns chemării întreprinderilor
din regiunea Stalin, colectivul Atelierelor
C.F.R. Simeria s-a angajat ca pînă la sfâr­
şitul anului să dea peste plan acumulări
socialiste în valoare de 1.125.000 lei, însă
bilanţul de pînă acum arată că valoarea a-
cumulărilor este de 1.433.000 lei, adică cu
328.000 lei mai mult decît trebuia să dea
pînă la sfîrşitul anului. In acelaşi timp va-,
loarea producţiei globale marchează o creş­
tere de 13%.
întreg colectivul atelierelor s-a străduit
pentru obţinerea acestui remarcabil succes.
O contribuţie importantă au adus echipe­
le de lăcătuşi conduse de Lovas Ioan şi
Vlad Ioan, cea de la reparaţia- frînelor au­
tomate, condusă de Petrovici Ioan din sec­
ţia V-a vagoane, grupa de turnători a luî
Danciu Petru şl cazangii din echipa lui Ni-
ţă Constantin de la secţia locomotive, pre­
cum şi echipa de montatori condusă de Mi-
huţ Nicolae de la mecanicul şef.
îndeplinind sarcinile primului cincinal, ce­
feriştii Simerienî au dovedit hotărîrea şi
dragostea cu care el muncesc pentru înde­
plinirea înainte de termen a sarcinilor puse
în faţa lor de către partid şi guvern.
Mai multe laminate
Luna august a fost încheiată de lamina-
cele trei schimburi şi-au depăşit graficul de
producţie. Cea mai mare realizare a înregis-
trat-o schimbul condus de tov. Constantin
Petru, care şi-a depăşit graficul cu 29,50%,
urmat de schimbul condus de tov. Andră-
şescu Gheorghe cu o depăşire de 17,53%.
Schimbul condus de tov. Trifu Iosif a avut o
realizare de grafic de 116,75%. Pe întregul
sector s-a obţinut o depăşire de 18,24%.
— O—
In prima zi de lucru
Inginerul Boca Octavian, şeful sectorului
I de la mina Vulcan, în dimineaţa de 2 sep­
tembrie făcea- socoteala tonelor ieşite în
ziua anterioară. Preliminarul din prima zi
din luna septembrie a fost îndeplinit. Secto­
rul are o depăşire de plan de 6 la sută.
Brigada minerului Iovan Andronic a dat 19
tone de cărbune peste plan, cea a lui Boite
Pavel a dat în această zi 16 tone de cărbune
cu toate că abatajul frontal unde lucrează
această grupă a ajuns aproape la falie.
Şi sectorul II de la mina Vulcan şi-a în­
deplinit planul în prima zi în proporţie de
102 la sută, iar planul pe mină a fost înde­
plinit în proporţie de 100,2 la sută.
Minerii de la Vulcan sînt hotărîţi ca de la
bun început să-şi dezvolte realizările pentru
a păstra şi pe mai departe, titlul glorios de
fruntaş pe care-1 deţin de atîta vreme.
P. LOGOFATU
corespondent aci două generaţii. Unii : vor fi în
Din acum ulări peste plan
Colectivul de muncitori ai fabricii „T e-
ba” din Sebeş s-a străduit ca lună de
lună să sporească mereu producţia şi să
realizeze tot mai multe acumulări socia­
liste peste plan. De la începutul anului şi
pînă în prezent, în fiecare lună planul
producţiei globale arăta indici în tre 110—
115%.
P e lingă acestea, muncitorii acestei fa ­
b rici şi-au depăşit cu 68.000 lei angaja­
mentul luat de a da pînă la sfîrşitul anu­
lui acumulări sooialiste peste plan.
Din suma acum ulărilor socialiste reali­
zate în plus, m uncitorii fa b ricii „T e b a ”
m ai pot confecţiona peste p la n : 10.357
duzini de ciorapi mătase, peste 38.100 com ­
binezoane şi 27.570 bucăţi pulovăre băr­
băteşti.
Pe drumul rolelor
...Şi deodată, zguduită parcă din teme­
lii, hala vui asurzitor. Zece mii de kilo­
grame traversară încăperea imensă, su-
punîndu-se docil voinţei unui singur om.
— Atenţie la macara!
Asemănătoare unei păsări răpitoare,
macaraua lunecă pe deasupra capetelor
oamenilor şi poposeşte la cuptoare. Din
colosu-i de fier, două ghiare puternice
coborîră în rotir, leneşă, afundîndu-se
în deschizătura celui dinlîi cuptor. Şi
peste cîteva clipe, făcînd drumul întors,
aceeaşi asemănare de pasăre prădalnică,
ducea în ciocul uriaş, primul lingou...
Oameni şi oţel
Ne oprim. Privirile întregului grup
sînt îndreptate1spre blocul ce pe drumul
rolelor se apropie de caja laminoarelor.
Linia, de laminare e formată din trei
caje, puse simultan în funcţiune de că­
tre un motor puternic. Prima cajă —
prevăzută cu o.m,asă basculantă pentru
întoarcerea lingoului, .degroşează blocul
de oţel la dimensiunile corespunzătoare,
fapt pentru care i se spune d irect: de-
grosisoare.
A doua cajă. denumită pregătitoare, e
aşezată de asemenea pe axul degroşisoa-
IN A C E S T NU A R:
- în floresc gospodăriile colective (pag. 2-a) deschiderii anului şcolar în învăţămân­ Ziua aviaţiei Republicii Populare R o­
mâne (pag. 3-a)
¦Foileton — Asba-i situaţia (pag. 2-a) tul de partid (pag. 3-a) Un nou aport la atenuarea îcordării in­
ternaţionale (pag. 4-a)
M ai multă atenţie term inării treiexişului — Construcţii începute dar neterminate Situaţia politică din Pakistan (pag. 4-a)
în raionul Haţeg (pag. 2-a) (pag. 3-a)
Viaţa de partid — T oată g rija p regă tirii — Staturi de igienă pentru şcolari (pag. 3-a)
— Din prima zi de şcoală
Printre cei mici Dacă ar fi fost întrebaţi de dimineaţă Viitoarele cadre de muncitori
încotro au pornit, ar fi răspuns cu destu­
P e uliţele satului Sîntandrei în dimi­ lă gravitate: la şcoală. Pentru ei e un Elevii Şcolii profesionale de ucenici, de
neaţa zilei de 1 septembrie a fost mai mul­ eveniment tot atît de însemnat ca şi pen­ pe lingă C. S. Hunedoara au cunoscut, ală­
tă animaţie decît în alte dimineţi. Intîi, au tru cei ce au plecat într-adevăr la şcoală. turi de toţi elevii şcolilor noastre, in ziua
pornit cei mari la şcoală. Apoi cei mici au de 1 septembrie a.c. bucuria începerii unui
început să dea şi ei semne de nerăbdare. Unii, se găsesc pentru prima oară în nou an şcolar. Acest eveniment l-a însu­
Ii aştepta şi pe ei şcola lor — „grădina de viaţă printre atîţia copii, tot ca şi ei de fleţit pe viitorii furnalişti, oţelari, strun­
mici şi de dornici de a se juca şi a în vă ­ gari, zidari-şamotori sau instalatori; pe
copii". Cei din „grupa mare", mai ales, schimbul de mîine al clasei muncitoare,
erau nerăbdători. Ei aveau azi de primit ţa poezioare pe care inspirîndu-le multă încredere şi hotărîre în
„oaspeţi" şi, aşa cum i-a sfătuit tovarăşa apoi să le spună a- succesele muncii lor şcolăreşti.
educatoare, trebuia de la început să-i fa­ casă. Şi, cu toţi anii
că să se simtă bine. Oaspeţii n-au mai lor puţini, înţeleg
mult de două şchioape şi cu tot tempera­ că s-a petrecut ceva
mentul lor de copii zburdalnici, azi sînt însemnat.
mai sfioşi ca oricând.
...Sfiala s-a risipit
repede şi măsuţele în­
cărcate cu jucării au
atras copiii în ju­
rul lor. Ocoş Daniela
scutură de zor patul
păpuşii, căci e cam
multă vreme de cînd
n-a mai fost scuturat;
Popa Marinei ţine
neapărat să facă a-
vionul să-şi i-a zbo­
rul, iar Roman loan
şi Mihai V'sirin mo­
delează de zor plastelină şi e tare greu
să ghiceşti ce anume va ieşi. Aşa a înce­
put viaţa la şcoală.
Seara, vor adormi greu şi numai după
ce vor fi povestit de cîteva ori cum a fost
la şcoală, iar pentru ziua următoare vor
păstra o g rijă : să nu care cumva să în-
tîrzie.
in ultimul an
Şi la Şcoala maghia­ Niciodată pînă acum în ochii elevilor
ră din Deva a fost azi Alexe Ioan, Mezei Alexandru, Lipan Ignat,
sărbătoare. S-a des­ Presescan Ioan sau Rus Constantin nu a
sclipit lumină de nevinovată bucurie ca in
chis şi aci un nou an ziua începerii cursurilor. Pe băncile şcolii
sau La locul de practică, ei se vor strădui
şcolar şi şcoala tot să obţină şi anul acesta rezultate mai bune
pentru calificarea profesională.
prietenoasă i-a primit
Jdira Ioan, Deheleanu Nicolae şi Bora
pe cei vechi şi a fă­ Viorel au coborît din creierul munţilor
apuseni ca, alături de alte sute de tineri,
cut cunoştinţă cu cei să înveţe meseria de furnalist sau oţelar,
de strungar sau forjar, de tâmplar sau ca­
noi. zangiu, de mecanic sau electrician.
Unii trăiesc pentru Plini de încrederea ce le-o dă tinere­
r ţea pe care o poartă în ochi şi în inimă,
ei au pornit să croiască, revoluţionar, dru­
prima oară în viaţă mul nou spre cucerirea tainelor ştiinţei şi
a tehnicii, spre cunoaşterea aparatelor ce
acest eveniment, sînt le vor mînui mîine în producţie. Odată cu.
reluarea cursurilor în noul an şcolar ele­
în clasa întîia. Ei vii şcolilor profesionale şi-au exprimat
dorinţa de a munci cu mai mult elan, pen­
sînt mici cu ghiozdane tru a stăpîni perfect tehnica nouă, pen­
tru a-şi însuşi cit mai temeinic cunoştin­
uriaşe, iar fetiţele Clasa a treia ţele spre a deveni într-adevăr elemente
’ e abia-şi mişcă căpşoarele sub enormi­ capabile să rezolve cu succes sarcinile din
viaţa care-i aşteaptă.
tatea panglicilor. Cu braţele încărcate cu flori, cu unifor­
Sărbătoarea aceasta va rămîne în- amin-- me strălucitoare, elevele claşei.a treia, e- purta mai rău. Acum, ţi-e mai mare dra­
lementare, de pe lingă Şcoala pedagogică gul să le vezi aplecate asupra cărţilor, cu
tirea lor peste ani. Ea' nu va putea fi din-Deva merg să întîmpihe 'noul ah şco­ feţe serioase, căutînd să pătrundă toate
ştearsă niciodată. lar şi pe buna lor învăţătoare, tovarăşa tainele noilor manuale.
A lţii se gîndesc că e anul cînd vor as­ ¦Grosu. -In-drum spre şcoală le-au întîmpi- Glasul cunoscut şi preţuit al învăţătoa­
rei încearcă să răspundă curiozităţii lor.
culta pentru ultima oară chemarea clopo­ nat feţele zîmbiţoafe şi prietenoase ale tre- spunîndu-le în cuvinte puţine cam despre
ţelului ce aleargă în lungul coridoarelor — cătorilor. Ei au zîmbit poate unei alte zile, ce vor învăţa în acest an.
sînt în clasa X-a. S-au întîlnit tot o zi de toamnă în care emoţionaţi au
'sărbătorit acelaşi eveniment'. Privirile pli­ S-a deschis noul an şcolar în care vor
ne de înţeles cu care avea de învăţat multe lucruri folositoare
în viitorul pentru care se pregătesc.
începutul acestei pregătiri. -Grupurile ele­ erau înţîmpinate, fă­
vilor de clasa X -a ce s-au format- în curtea ceau să sporească ne­
şcolii discută o problemă serioasă: ce vor răbdarea de a ajunge
face după ce vor fi terminat şcoala ? As­ la şcoală cit mai cu­
piraţiile nu sînt modeste dar sînt realiza­ rmă.
bile. Daradics Iuliana vrea să urmeze chi­
A trecut vacanţa şi
sentimentul uşor de
mia, iar Furka Maria medicina. Bohus Ti- regret a dispărut cu
beriu încă nu s-a hotărît la care anume totul sub impresia pu­
facultate să şe înscrie; vrea să se mai ternicului fapt ce le
gîndească. Şi ei nu sînt singurii care vor umplu sufletele : în­
să urmeze la anul la universitate. Dacă cepe noul an şcolar,
azi e prima zi de
partidul le-a asigurat condiţii să înveţe în şcoală. Cărţile au fost
limba maternă la şcoala medie, acelaşi lu­ răsfoite cu înfrigu­
cru îl au asigurat şi pentru învăţămîntul rare, învelite cu grije
superior. Universităţile din Tîrgu-Mureş şi puse în ghiozda­
Cluj şi alte localităţi primesc absolvenţi nul nou, alături de
caiete şi creionul bine
ai şcolilor medii, maghiare. In felul acesta ascuţit. Se simt cu puteri noi şi lupta pen­
procesul de învăţământ decurge în con­ tru premiul întîi se va disputa tot atît
diţii mult mai bune, elevii pot învăţa cu de aprigă intre Voicu Dorica sau Kain Li-
mai multă uşurinţă. siana sau între cele două pe deoparte şi
Popescu Cornelia şi Popa Elena, pe de
Dar pînă la plecarea la universitate mai altă parte. Conştiinciozitatea Vioricăi A-
este un an de muncă serioasă care le braham e demnă de remarcat şi o aduce
va asigura cunoştinţe temeinice, garan­ şi pe ea printre „concurente” In general
ţia îndeplinirii viselor lor. elevele clasei a treia învaţă bine — e o
concluzie a succeselor obţinute anul tre­
Spor la învăţătură în noul an şcolar! cut — şi credem că şi în acest an nu se vor
însemnări din cetatea oţelului Creşte producţia, sporeşte tonajul oţe­
lului laminat, urcă pînă la lll,2°/0 gra­
ficul productivităţii..
In iureşul întrecerii, o altă veste : pla­
nul de măsuri t.ehnico-organizatorlce
propus de conducerea secţiei. Ia tă -l:
rei, funcţionînd aproape identic cu a- ni şi cifre, c itim : „Schimbul lui Trifu
ceasta. Iosif, 102,7°/o. Oţelarii lui Constantin
Urmează apoi ultima cajă din linia de Petru, 224,6%” .
laminare finisoarea. Şi mai departe: „Pe secţie 104,8°/0.
— Se modifică lagărele cajei finisoa-
Blocul de oţel, încălzit la 1.200°, a fost Iar dedesupt, nume de oameni harnici, re şi prin aceasta, productivitatea spe­
cifică a laminorului, creşte, iar lamina­
rea rotundului se face la temperatura
prins între cilindrii primei caje şi din pricepuţi, aşa cum s în t: Constantin Şte­ corespunzătoare, evitîndni-se răcirea
bruscă a barelor : Economii : 282.000 lei
nou imensa hală a laminoarelor, se cu­ fan, Furca Francisc, Clepşa Sever, Mo­
tremură parcă. Ai în mod neîndoios rar Tovică, Tufaru Octavian, sau ute-
convingerea că undeva, în apropiere, s-au mistul Bunică Ioan, cel care la foarfecă
prăbuşit de la înălţimi mari blocuri „Dombret”, a primit tocmai acum lingoul — La puternica pompă „Dombret"
uriaşe. Numai liniştea, calmul, siguranţa laminat. Acelaşi pe care-l urmărisem se introduce recircularea apei, ceea ce
cu care muncesc laminatorii, arată că nu pînă la caja pregătitoare. asigură funcţionarea laminorului şi a
foarfecii în mod continuu şi permite sor­
s-a întîmplat nimic deosebit şi că m a­ Veşti bune tarea materialului laminat la dimensiuni
mai mari.
şinile uriaşe se supun comenzilor.
— In scopul reducerii consumului de
Un nou scrîşnet; scurt, înfiorător. Blo­ La început, lucrurile nu prea erau cu­ energie electrică şi unsoare, se modifică
cul s-a reîntors în a doua cajă şi-i stri­ noscute. Ba mulţi chiar îşi dădeau pă­ instalaţia de ungere de la caja finisoare
vit necruţător sub cilindrii acesteia. La rerea că laminoarele „vor rămîne", pen­ si se prelungeşte cu aceasta, viaţa lagă­
comanda laminorului, trei sentinele: tru că oţelăria, „scîrţîie” , adică nu tri­ relor.
Ioan Palinici, Pavel Mărilă şi Petru Can- mite încărcătură la timp.
din. Trei luminători, trei încercaţi oţe­ — Pentru a se evita opririle acciden­
lari la observatorul înaintat al vremuri­ Aşa se vorbea pînă mai deunăzi, cînd
lor noi. Şi cîteva consemne : 5%) peste laminatorii au dezminţit „gurile rele". tale, pompele de evacuare a apei din ca­
planul producţiei de oţel, cu 2 % sub ad­
misul de rebuturi şi cu 3°/o sub vlanul — întrecerea nu se termină la 23 Au­ nale, vor fi modificate...
consumului de. energie. Consemne, pro­ gust, iar bobocii se numără toamna...
Scurt, cit se poate de scurt. Veşti bune, măsuri gîhdite. Sprijin
prii ale oţelurilor din schimbul, lui Con­ Si, la laminoare, întrecerea nu s-a ter­ permanent laminatorilor de oţel de la
stantin Petru şi Trifu Ioan. dorinţe pro­ minat. Dimpotrivă. în zilele ce au urmat Hunedoara, prinşi în încercata, bătălie a
prii scrise stângaci pe panoul de între­ sărbătoririi eliberării, s-au încheiat noi întrecerii, pentru lingouri multe, de ca­
cere. contracte de .întrecere, iar de la lami­ litate şi ieftine.
Şi alături, pe tăbliţa roşiatică, oame­ noare au răzbătut veşti bune. L. ZEICONI