Page 6 - 1955-09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 510

Recoltă bogată fo ile to n » A s t a - i s i t u a ţ i a . . . «
în întovărăşire
Geoagiu-băi este o localitate care in căminului a stat multă vreme la din-
timpul verii primeşte numeroşi vizita­ Ssul acasă. Cînd în sfîrşit, a !ost adus
Gospodăria noastră-i milionară întovărăşiţi! din satul Bejan, raionul Ilia, tori, punctul de atracţie constituin- la cămin la cererea bibliotecarei — a
datorită aplicării metodelor înaintate în lu­ du-l izvoarele sale tămăduitoare şi existat cîndva şi o bibliotecară, ce-i

Din an în an, gopsodăria noastră colec­ moase. P e lingă faptul că ne-am asigurat un atelier de fierărie dotat cu toate sculele crarea pămîntului c a : dezmirlştit, arături împrejurimile lui pitoreşti. Si, atunci drept n-a stat de cît cîteva zile — şi in­
tivă „21 Decembrie" din Pricaz, devine tot tot necesarul de furaje pentru toate anima­ Pe lîngă uneltele agricole, noi am mai cum­ adinei, seminţe selecţionate şi tratate, ad­ cînd vi să te odihneşti, nimeni nu-ţi stalat în mod provizoriu, a stîrnit furia
mai puternică, lot mai înfloritoare. lele din fermele noastre, am împărţit colec­ părat şi o moară cu ciocan pentru deservi­ ministrări de îngrăşăminte naturale şi chi­ poate ţine tovărăşie mai bună decît. o tovarăşului secretar care a ştiut să
tiviştilor pentru fiecare zi muncă, numai ca rea nevoilor gospodăriei şi ale colectiviş­ mice, precum şi plivltuî ori de cîte ori a carte interesantă şi folositoare. Chiar pună ia punct acest lucru. întors de
Cînd am pornit pe calea gospodăriei co­ avans 40 la sută, cantitatea de 5 kg. de tilor. fost nevoie, au scos în acest an o produc­ şi oamenii din sat doresc să citească, pe teren, nu tocmai limpede la cap. a
lective, am avut doar o vacă şi doi cai, iar trifoi. De asemenea am vîndut furaje în va­ ţie medie la grîu de 2168 kg. la hectar. mai ales iarna, cînd timpul le permite forţat uşa căminului şi a stricat în­
tot avutul obştesc se ridica la suma de loare de 15.000 lei. Grădina de legume ne-a CREŞTE NIVELUL DE TRAI AL mai mult. In acest scop satul are un treaga instalaţie împrăştiind în ace­
50.000 lei. Acum, gospodăria noastră are adus pînă acum venit de 25.000 lei, iar COLECTIVIŞTILOR La obţinerea acestei frumoase recolte, con­ cămin cultural cu o bibliotecă destul laşi timp cărţile şi ziarele pe jos. Era
ferme, cu sute de animale. Ne-am făcut con­ prin valorificarea unor produse din cultu­ tribuţia cea mai mare au avut-o întovărăşiţi; de bine înzestrată. Dar aceasta nu furios omul. Motivul pentru care a fă­
strucţii noi, am cumpărat unelte şi maşini rile de cîmp, am obţinut un venit de 35.000 Dezvoltarea continuă a gospodăriei, este ba­ Paraoan Aron, Crişan Ioan şi Trifu Aurel, rezolvă nimic. Căminul şi biblioteca cut acest lucru : nu era legal instalat
agricole, etc., a căror valoare totală în­ lei. za creşterii buneistări a colectiviştilor. In care au obţinut de pe parcelele lor o prduc- îşi au istoricul lor, îşi trăiesc viaţa alt­ aparatul sau, spunem noi, poate nu era
trece suma de 1 milion. Acesta e rodul acest an, am repartizat colectiviştilor numai ţie medie de peste 2.900 kg. la hectar. „legală" sustragerea acestui bun de
muncii stăruitoare al colectiviştilor sub în­ DEZVOLTAREA FERMELOR ANEXE - ca avans 40% pentru fiecare zi m uncă: 5 fel decît alte cămine şi biblioteci.
drumarea comuniştilor. Membrii gospodăriei IZVOR DE VENITURI kg. grîu, 2 kg. orz, 5 kg. trifoi, 10 kg. paie, Acest lucru a avut o Influenţă foarte mare Deunăzi am fost pe la cămin, mai la casa secretarului.
noastre colective muncesc cu tragere de 70 gr. brînză, 40 gr. lînă şi 10 lei. Colecti­ în rîndul ţăranilor muncitori cu gospodarii bine zis pe la bibliotecă. Uşa era ză­ Preşedintele n-are o părere tocmai
inimă pentru sporirea producţiei agricole şi Pentru toţi colectiviştii, dezvoltarea sec­ vistul Adâm Ioan, care a muncit singur la individuale, dovedindu-le acestora, superiori­ vorită cu un lacăt greu. Ceasul arăta clară despre aceste fapte. „Asta-i si­
animale, pentru dezvoltarea multilaterală a torului zootehnic este o preocupare de sea­ cîmp, a primi* pentru cele 237 zile prestate tatea muncii în comun, cu unelte mecanizate 11 iar programul bibliotecii suna cam tuaţia" şi nimic mai mult. Tovarăşul
gospodăriei obşteşti, deoarece ştiu că aceasta mă. Din an în an se măreşte numărul de în gospodărie pînă la 15 august, următoare­ şl aplicarea pe scară largă a metodelor agro­ aşa: „Deschis intre orele 10-12". Nu director al căminului, Lădar Constan­
este chezăşia ridicării nivelului lor de trai vaci cu lapte, al porcilor, oilor, etc. De la le venituri : 1.185 kg. grîu, 474 kg. orz, tehnice. Unii dintre aceştia şi-au manifestat mă puteam dumeri ce s-a întîmplat tin, e complet dezinteresat de ceea ce
şi cultural. o vacă cu lapte şi 2 cai, cît am avut la 1.185 kg. trifoi, 16,590 kg. brînză, 9,480 kg. dorinţa de a intra în întovărăşire. cînd secretarul sfatului popular ( cămi­ se petrece la cămin, căci el ştie că pos­
înfiinţare, în 1950, am ajuns ca în prezent lînă şi suma de 1.880 lei. In gospodăria noa­ nul se află în aceeaşi incintă) m-a in­ tul tot o să-l ocupe, ori face ori nu fa­
SPOREŞTE RECOLTA LA HECTAR să avem un sector zootehnic de 12 vaci cu stră şi băfrînii pot cîştiga venituri frumoase PETRESCU TITUS vitat binevoitor înăuntru. Probabil re­ ce treabă. Citez pe tovarăşul preşedin­
lapte, 400 de oi de rasă ţigaie, 18 bucăţi De exemplu, colectivistul Voina Solomon cu coresopndent gretul pe care figura mea îl exprima, te : „Doar n-o să stea postul vacant".
Gospodăria noastră colectivă a avut în tineret bovin, din care 13 viţele pentru pi*ă- soţia, deşi sînt trecuţi de 60 ani, au primit
anul acesta 67 ha. însămînţate cu grîu şi silă, 12 cai pentru muncă şi 3 mînji, 2 boi, pentru cele 144 zile muncă prestate în gos­ -------- * * * ---------- l-a determinat să fie binevoitor. Iar tovarăşul secretar Picoş Iulian
34 ha. cu orz. Prin aplicarea regulilor agro­ 27 scroafe, 70 de grăsuni şi 30 familii de al­ podărie, 720 kg. grîu, 288 kg. orz, 5,76 kg. lînă,
tehnice am obţinut producţie mare. De pe bine. 10,800 kg. brînză, 720 kg. trifoi şl suma de Programul film elor — Vreţi cumva să predaţi vreo car­ ca un „demn" reprezentant al puterii
o suprafaţă de 31 ha., am obţinut 2.800 kg. 920 lei. Asemenea cantităţi de produse au pri­ ie? In acest caz v-aşi putea fi de folos. locale de stat face totul în mod „Ier
grîu la hectar, iar de pe celelalte 36 hectare Fermele noastre de Vite sînt în creştere. mit toţi colectiviştii. In regiunea noastră vor rula între 5— 18 gal" şi luptă vajnic contra oricăror a-
am obţinut 2.100 kg. la hectar, iar orz, am Ele ne vor aduce venituri mari, care vor septembrie următoarele film e : Uneori, continuă el, mai primesc şi
recoltat în medie cîte 2.260 kg. la hectar. Re­ ridica valoarea zilei muncă. Anul acesta nu­ Satul nostru şi-a schimbat înfăţişarea. A- eu cărţile pentru că mi-e milă de citi­ bateri.
coltele bune pe care le-am obţinut se dato- mai pînă în prezent, din vînzarea produse­ vem lumină electrică, iar majoritatea dintre D e v a : 5-9 „Aventurile domnului Pikwick"
resc şi S.M.T.-ului Orăştie, care a făcut lu­ lor animale, gospodăria noastră a cîştigat colectiviştii noştri şi-au introdus lumina în (englez), 10-14 „Llliom fi" (m aghiar), 15-19 torul care a avut „norocul" să împru­ Şi bieţii oameni, să mai dorească
crări de bună calitate şl la timp. Agronomii 113.730 lei. casă. Gospodăria noastră de asemenea a in­ „Brutarul din V alorgue" (franco-itallan).
de sector au fost mereu în mijlocul colecti­ trodus lumină electrică peste tot. mute o carte şi apoi „fine neapărat" activitate culturală ?
viştilor îndemnîndu-i să aplice agrominimul. Pe măsură ce vom dezvolta fermele anexe, A lb a -Iu lia : 5-7 „Nunta n-a avut loc“ (ce­
va creşte şi venitul gospodăriei noastre co­ In aceşti ani ai vieţii noi, un număr de hoslovac), 8-11 „Bănuţul” (m aghiar), 12-14 ş-o şi restituie. Părerea mea este că un director de
Colectiviştii noştri s-au convins ce mare lective şi odată cu acesta veniturile colec­ 6 colectivişti şi-au făcut case noi. Numai în „Cîntecul fluviilor“, 15-18 „Directorul nos­
însemnătate are aplicarea regulilor agroteh­ tiviştilor. Prin contractarea animalelor, am acest an, 5 colectivişti, fără ca să se îndato­ tru", „Pui de şoimi" (romînesc). Spusele secretarului m-au pus în cămin cultural nu se nlăteşte aşa ca să
nice în lupta pentru sporirea producţiei a- putut cumpăra prin comerţul de întîmpinare reze cuiva, şi-au cumpărat case noi a căror
gricole la hectar. De aceea, ei urmează în­ un autocamion „Molotov“. Camionul consti- Valoare se ridică fiecare între 20.000-50.000 Apoldul de S u s: 8-11 „Scutierul şl cenu- încurcătură. A avut „norocul" să ia o fie şi să nu facă nimic. Greşesc poate
tocmai sfaturile tehnicienilor. tue bunul obştesc al tuturor colectiviştilor. lei. şereasa" (italian), 15-18 „Epoleţii purpurii" carte, „ţine neapărat", s-o restitue. Nu spunînd că n-a făcut nimic tovarăşul
Din valoarea totala a veniturilor încasate (sovietic). ştiam ce să cred. Ii explic că vreau să Lădar, a făcut totuşi ceva : a căutat să
Pentru recolta anului viitor, noi am luat în acest an de la fermele de animale şi cul­ Majoritatea colectiviştilor au în gospodă­ stau de vorbă cu directorul După ce ţrîneze dorinţa oamenilor de a activa
măsuri de pregătirea terenului, imediat după tura de cîmp, am depus în fondul de bază ria lor personală cîte o vacă cu lapte, 1— 2 B r a d : 5-7 „Trenul merge spre răsărit" lot secretarul mi-a spus că n-a mai pe tărîm cultural, dar nici pentru a-
ce am terminat cu trelerişul. Sămînţa am suma de 30.000 lei, plus valoarea autocamio­ viţei şi cîte 2—3 porci. (sovietic), 8-11 „Inamicul public nr. 1“ (i- dat pe la cămin de vreo săptămînă, a cest lucru nu se cuvine a fi salariat.
ales-o încă din lan, înainte de a fi treie­ nului. talian), „Mica reprezentaţie", 12-14 „Un pi­ De asemenea, pe tovarăşul secretar
rată. L a batoză am treierat-o separat, iar Gospodăria noastră colectivă păşeşte cu chet în munţi" (sovietic), 15-18 „U n vals trimis după el acasă. Am aşteptat vreo l-aş sfătui să nu mai săvîrşească des
după treierat am selecţionat-o imediat şi Dînd atenţie cuvenită măririi avutului ob­ paşi siguri înainte. Colectiviştii sînt hotărîţi vienez“ (austriac). jumătate de oră, timp în care am fost asemenea acte „legale", pentru că aşa
am depozitat-o într-o magazie bine dezinfec­ ştesc încă de la înfiinţare, astăzi, gospodă­ ca să nu precupeţească nici un efort pentru informată că la cămin nu există nici cum s-a întîmplat, „gurile rele" spun
tată şi aerisită. ria noastră a ajuns milionară. Avutul ob­ crearea unui belşug de produse agricole, H a ţe g : 5-7 „M al tare ca noaptea“ (ger­ un fel de activitate, cînd în sfîrşit s-a că nu e la mijloc de cît un interes per­
ştesc al colectiviştilor se ridică la 1.050.000 pentru un trai mai bun al lor şi al tuturor m an), 8-11 „Poteci primejdioasă", „Puşkin întors şi trimisul cu răspunsul. sonal, că aparatul l-a interesat direct
Pentru cultura orzului de toamnă, avem lei. Odată cu dezvoltarea fermelor de ani­ oamenilor muncii din ţara noastră. la Petersburg", 12-14 „Campionii noştrii", pe secretar şi... nu legea. Iar tovarăşul
pregătit tot terenul, am făcut arătură pe male, noi am dat atenţie cuvenită şi cons­ „Metode miciuriniste de selecţie", 15-18 „Lo­ — Tovarăşul director nu este aca­ preşedinte al sfatului să fie mai ener­
care o mai lăsăm puţin să se aşeze apoi trucţiilor. Ne-am construit un saivan cu o Ţărani muncitori cu gospodării Individu­ cotenentul lui Rakoczi" (m aghiar). să, e plecat la cules de prune I Vestea gic, să tragă la răspundere aceşti oa­
însămînţăm orzul. capacitate de 700 oi, o maternitate pentru ale din regiunea Hunedoara l V ă invităm să a căzut ca un trăznet asupra mea. meni care-şi fac de cap, călcînd tocmai
34 scroafe şi o cocină pentru îngrăşarea a ne vizitaţi atît gospodăria colectivă, cît şl Ilia : 8-11 „M ai tare ca noaptea" (g e r­ ceea ce sînt puşi să opere şi să aplice,
Noi ne putem rnîndri şi cu celelalte plante peste 50 porci, o magazie pentru cereale ce gospodăriile personale ale fiecărui colecti­ m an), 15-18 „Desfăşurarea", „Şi Ilie face Cum, în timpul serviciului? apuc eu legile.
cultivate în gospodărie. Porumbul, sfecla de are o capacitate de 10 vagoane, am ame­ vist pentru a vă convinge şi a vedea cu pro­
zahăr, mazărea, legumele, sînt de o frumu­ najat două grajduri pentru 50 capete vite prii voştri ochi, bogăţia noastră de venituri, să zic. „Asta-i situaţia" tovarăşe preşe­
seţe rară. La porumb, sperăm să obţinem o mari, am construit un şopron pentru furaje obţinute prin muncă unită. — Asta-t situaţia, răspunde preşe­ dinte, situaţie pe care ar fi bine s-o
recoltă de cel puţin 3.500-4000 kg. ştiuleţi la cu o capacitate de 14 Vagoane, o remiză cunoască şi secţia culturală a sfatu­
hectar, Iar la sfecla de zahăr pînă la 20.000- pentru uneltele şi maşinile agricole, avem POPA IOAN dintele cu ton resemnat, care tocmai lui popular raional Orăştie şi dacă se
.-25.000 kg. la hectar. poate nu numai s-o cunoască.
preşedintele gospodăriei agricole venise.
Furajele noastre de asemenea au fost fru­ colective „21 Decembrie" din Da, asta-i situaţia. Căminul stă în­
Pricaz, raionul Orăştie.
chis şi directorul face gospodărie. Şi

dacă ar fl numai el gospodar. Gospo­
dar şi strîngător ta casă am aflat că
'e şi secretarul care mă întreţinea cu a-

tîta bunăvoinţă. Aparatul de radio al SILVIA SIMŢEA

Avem ferme anexe rentabile sport“ (romînesc). Toate forţele pentru terminarea treierişului

Orăştie: 5-7 „Răzbunarea", 8*11 „Dubla Ultimele zile au adus noi realizări pe După cum se observă şl din situaţie, au
rămas în urmă raioanele Hunedoara, Haţeg
Gospodăria noastră la înfiinţare, în 1950, ei un atelier de cismărie şi unul de fierărie, ale din comună, ne putem da seama cu cît Lotte" (germ an), 12-14 „Cu Marincea e ce­ frontul treerlşului. Organizaţi pe cete şl în şl Brad.
a crescut nivelul de trai al colectiviştilor
era slabă din punct de vedere 'economic şi care pînă acum ne-au adus un venit de peste va", „Din viaţa marinarilor", „Freamătul pă­ schimburi, folosind din plin flecare zi şl Este ^necesar să se depună , şi mai mulie
eforturi pentru grăbirea terminării treerişu-
din această cauză şi Veniturile colectivişti­ 10.000 lei. faţă de al celorlalţi ţărani muncitori. De e- oră bună de lucru, utilizînd la maximum luL^ Organele de partid "şi sfaturile populare
sînt datoare să intensifice ritmul de trans­
Valoarea produselor valorificate pînă în durilor"/ -„Fluieraşul fermecat“, 15-18 „Vassa garniturile de treier, trelerînd şi noaptea, portare a grîulul de pe cîmp la arii, să ve­
gheze ca toate batozele să-şi îndeplinească
lor erau mici, lucru ce a produs o serie de xemplu, ţăranul muncitor Herlea Ioan luî Jeleznova” (sovietic). -.r „ , — normele zilnice. Atenţie deosebită trebuie să
se dea şi muncii politice de masă. O rganiza­
nemulţumiri în rîndul lor: Studiind1 însă '"“prezent de la aceste ferme şi ateliere, deşi ţăranii muncitori din regiunea noastră au ţiile de partid trebuie să folosească cu pri­
cepere agitatorii în munca de la om la om,
Moîse, care are o suprafaţă de 2,50 ha. te­ realizat pînă la 2 septembrie un procent de să activizeze gazetele cetăţeneşti şi cele de
pe arii, să aibă grijă ca panourile fruntaşi­
căile care ar duce spre dezvoltarea gospodă­ acestea nu sînt prea mari, s-a ridicat la su­ ren arabil, cu 1,50 ha mai mult pămînt decît Petroşani: 6-11 „Astă seară se va termina lor să fie zilnic completate.
totul" (polonez), 12-18 „Cine-şi iubeşte ne­
riei, am ajuns la concluzia că numai prin ma de peste 70.000 lei. vasta" (german). 61,47 la sută. Realizări deosebite s-au obţi­ Ţărani muncitori, grăbiţi treierişul cultu­
dezvoltarea fermelor rentabile, de producţie, Dintre toate fermele însă, cele mai frumoa­ rilor p ăioase! Insămînţările de toamnă bat
a avut colectivistul Romoşan Nicolae înainte S eb eş: 5-7 „Copiii din Hiroshima" (japo­ nut în special în raioanele Sebeş, Alba şl la uşă şi trebuie să ne pregătim temeinic.
nez), 8-11 „Stiletul" (sovietic), 12-14 „în ­ Terminînd treierişul cît mai curînd, vom
vom putea ajunge ca veniturile gospodăriei se venituri ni le-au adus ferma de oi de la de a intra în gospodărie, acum la treieriş a vingătorii" (germ an), 15-18 „Circul slavia" Orăştie unde ritmul de treieriş s-a acce­ putea executa Ia timp arăturile şi însămîn-
(cehoslovac). ţărlle de toamnă 1
obţinut o cantitate de 1.026 kg grîu, iar lerat mult în ultimul timp. Situaţia statistică

şi ale colectiviştilor să crească. care, prin valorificarea mieilor şi a unei a Direcţiei agricole regionale de la data de

Cerînd sfaturile tehnicienilor, împreună cantităţi de lînă şi brînză, am obţinut un după ce şi-a rezervat sămînţa pentru recol­ 2 septembrie, arată în felul Urm ător:

cu colectiviştii am stabilit ca în cadrul gos­ venit de 13.729 lei. ta anului viitor, î-a mai rămas pentru con­ Raionul Realizat la 2 septembrie

podăriei noastre (ţinînd cont de specificul Gospodăria noastră, la împărţirea avansu­ sum cantitatea de 472 kg grîu. Colectivistul Sebeş T 69,00%

terenului deluros), să ne dezvoltăm mai lui de 40% a putut da colectiviştilor pentru Romoşan, afară de produsele care le-a pri­ Alba 67,80%

mit din gospodărie, mal are pe lîngă casă o Sim eria: 5-7 „Septembriştii" (b u lg a r), Orăştie "~ 62,95%
8-11 „Directorul nostru", „Pui de şoimi"
mult fermele dp oi, de porci, de păsări, şi o fiecare zi muncă, pe lîngă cantitatea de (romînesc), 12-14 „Fiul pădurarului" (m a­ Ilia 60,66%
ghiar), 15-18 „Aventurile vasului Bogatlr"
prisacă de albine. Astfel, numai în acest an, 2,600 kg grîu, 26 gr. lînă, 80 gr. brînză, 5 suprafaţă de 0,25 ha teren, o vacă cu lapte (sovietic).

T e iu ş: 8-11 „Echipa de pe strada noa­ Hunedoara 56,07%
stră", „Pasărea fermecată", 12-18 „Expresul
prin produşii obţinuţi de la oile existente, kg. trifoi şi suma de 5 lei. De exemplu, co­ şi o vlţea, doi porci şi numeroase păsări. La de NGrenberg". Haţeg 51,89%

ne-am mărit ferma cu 140 bucăţi; ferma lectivistul Romoşan Nicolae pentru cele împărţirea definitivă a veniturilor, Romoşan ZIatna: 5-7 „Campionatele mondiale de Brad 48,00%
fotbal", 8-11 „Apărarea Ţarlţînului", 12-14
noastră de oi se compune în prezent dintr- 330 zile muncă prestate în gospodărie ca mai primeşte încă pe atîta produse, bani şl „Copiii din Hiroshima" (japonez), 15-18 Total regiune 61,47%
„Frumuseţea diavolului” (francez).
un număr de 300 oi, toate de rasă ţigaie. îngrijitor de păsări şi pord, a primit, 1.114 altele. j
Ferma de păsări, de asemenea am mărit-o kg. grîu, 11 kg. lînă, 29 kg. brînză, 1.375
Exemplul nu mai trebue comentat. f DIN PRESA RAIONALA

de la 160 găini la 460. Veniturile obţinute kg, trifoi şi suma de 1.015 lei. Colectivistul Bucurîndu-se pe deplin de avantajele pe

de la ferma de găini sînt deosebit de fru­ Hondolea Ioan cu soţia, pentru cele 233 care le-au adus fermele anexe, membrii gos­ Fapte demne de laudă
moase. Pînă în prezent am încasat peste 2ile muncă a primit ca avans 40%, cantita­
podăriei noastre „23 August", din Vinerea,

10.000 lei, numai din vînzare de ouă. tea de 606 kg. grîu, 6 kg lînă, 10 kg brînză, luptă şi pe mal departe pentru dezvoltarea încă din toamna anului trecut, lîngă sec­ perea lor. „Nod sîntem siguri că acest ex­
ţia construcţii metalice zăcea părăsit un
Prin vînzarea purceilor obţinuţi de la cele 929 kg trifoi şl suma de 640 lei. numai a acelor ferme care sînt rentabile. excavator O.K. — : Se părea că aceas­ cavator va muşca din nou cu lăcomie din
tă maşină nu va mai putea fi reparată. păm înt”, spunea tovarăşul Aniţescu acum
9 scroafe cîte au fătat pînă în prezent, am Făcînd o comparaţie între veniturile ob­ HONDOLEA PETRU Baru M are: 8-11 „Casa mult visată" (en­ Dar, iată că de cîtva timp un grup de ti­
obţinut un venit de peste 4.000 lei. ţinute de colectivişti şi cele obţinute de că­ preşedintele gospodăriei agricole colective glez), 15-18 „Inima noastră", „Pictor vene- neri înarm aţi cu diferite scule, a u d e­ cîteva săptămîni. De acest lucra ne-am
tre ţăranii muncitori cu gospodării individu­ ţian". montat complet această maşină, înlocu­ convins zilele trecute cînd excavatorul îşi
Avem apoi dezvoltat în cadrul gospodări­ „23 August“ din Vinerea, raionul Orăştie. ind unele piese uzate, iar altele recon- lua drum ul spre unul dintre şantierele
diţionîndu-le. Hunedoarei. Tinerii din această echipă au
In ultimul timp, oamenii muncii de pe Nai multă afenfie terminării freierişyfyi Treierişul în raionul H aţeg este întîrzişt fost hotărîţi să nu precupeţească nici u n
ogoarele raionului H aţeg au intensificat tre- şi din cauza deselor defecţiuni de la batoze. Aceştia erau tinerii lăcătuşi din echipa efort pentru repararea excavatorului, de­
ierişul. Muncind organizat, pe cete, folosind i n rai@nyf Hafeg Mecanicii trimişi de U. R. U. M. Petroşani tovarăşului Aniţescu Gheorghe, cunoscuţi păşind zilnic normele de producţie între
la maximum capacitatea de lucru a garnitu­ pentru reparaţii cu atelierul mobil, sînt ne- în întreaga secţie prin vrednicia şi price- 87-90 la sută.
rilor de treier, multe sate şi comune din a- corespunzători acestei munci. Este de dorit (Ziarul „U Z IN A N O A STR Ă " Hunedoara)
cest raion, au şi terminat cu treieratul pă- ca conducerea U.R.U.M . Petroşani, să la
ioaselor. agricolă (preşedinte Cordoş Ioan) şi ţăranii te. S-au pierdut de multe ori, ore întregi, măsuri urgente pentru a trimite în acest tăişul eúaiel
muncitori din satul Sălaşul Inferior (sat a- aşteptînd venirea cetei de schimb. De ase­ raion mecanici calificaţi, capabili să repare
In comuna Pui de exemplu, deşi ploile au parţinător comunii Sălaşul Superior), au ter­ menea, se pierde mult timp cu scuturarea imediat orice defect al batozelor. ,------- — ¦ La măsura} de pămînf = = = = =
împiedecat desfăşurarea normală a treierişu- minat cu treierişul, exemplul acesta nu a fost batozei după fiecare producător. Din această
lui, totuşi, ţăranii muncitori muncind orga­ urmat şi de celelalte sate din această comună. cauză, pe unele arii din comuna Rîul Alb, s-a Principala sarcină care stă în faţa organi­ — De mult timp nu te-am văzut moş ruşii unde îm i arăta Păun. Şi aşa, ne tre­
nizat şi ajulîndu-se unul pe altul, au termi­ treierat foarte puţin. L a aria din satul zaţiilor de partid şi de stat din raionul Ha* Cosaşu! Pe unde ai mai colindat ? cu vremea, de pe la amiază de cînd ne-am
nat treieratul păioaselor pe data de 29 au­ Aria nr. 1 din această comună, unde este Ohaba de subpiatră, din motivele arătate ţeg, este de a-şi dubla eforturile pentru gră* apucat, pînă seara. Mai rămăsei eu sin­
gust fiind primii din raion. Acest lucru se delegat tovarăşul Vilţ Ioan, în unele zile mai sus, precum şi pentru faptul că moto­ birea şî terminarea treierişului în timpul — Apăi, să-ţi spun drept din părţile gur cu locul cel de 3 ha. nemăsurat. Păun
dalofeşte în mare măsură muncii depuse de cînd începea treierişul de la orele 4 dimi­ rul batozei a stat defect timp de trei zile, cel mal scurt posibil. Iliei, am plecat, am trecut „Dealul mare" îmi spuse că mîine vine şi pe la mine.
secretarii organizaţiilor de bază Gyulai Io- neaţa şi batoza bătea pînă seara tîrziu, nor­ s-a treierat cu mult sub posibilităţi. Muncă şi-am ajuns tocmai prin părţile Bradului.
sif şi Vasloni Ioan, care, îndrumaţi îndea­ ma de lucru a putut fi depăşită cu succes. In neastisfăcătoare se depune şi la aria din sa­ Tovarăşul Mateiaş Gherasm, preşedintele Ce să vezi, la terminare, oamenii îi m ul­
proape de instructorul raional de partid, Do- alte zile însă, cînd treierişul a început mai tul Băieşti, unde batoza nu îndeplineşte în sfatului popular raional, este dator să ia — Ş i-a i găsit ceva veşti noi, pe acolo ? ţumiră agronomului. Unii dintre ei fi spu •
brei Ioan, au reuşit să mobilizeze toţi mem­ tîrziu decît trebuia, norma de lucru a bato­ nici o zi norma de lucru, din cauza deselor toate măsurile necesare pentru terminarea neau că atunci cînd trece pe lîngă casele
brii de partid din această comună să fie zei nu a fost nici măcar îndeplinită. defecţiuni pe care Ie are. treierişului. Pe ariile neelectrificate, trebuie — Da, cum n u ! Tocmai cînd mergeam lor prin Ribita, să nu facă cumva să nu
exemplu personal. să se treiere şi noaptea, folosindu-se faru­ pe cîmp, spre satul Ribiţa, m -am întîlnit dea pe Ja ei, că, vezi, oricum..,
Nu se îndeplineşte norma de lucru nici pe Lipsuri şi mai grave se constată însă în rile tractoarelor sau felinare. Trebuie să se în cale cu nişte ţărani, care aşteptau pe
Buna îndrumare dată de preşedintele sfa­ aria unde-i delegat tovarăşul Vlad Ştefan. comuna Bretea Romînă. Aici, încă nu s-a dea o atenţie deosbită transportării clăilor tehnicianul agronom Păun Nicolae să le D ar, ce să vezi, dintr-o dată ca un co­
tului popular, Fărău Ioan, deputaţilor de Aici batoza a stat defectă timp de două zile, transportat toată recolta de la cîmp la arie. de pe cîmp la arii şi clădirii lor în stoguri. măsoare pămînturile, fiindcă-n primăvară coş Păun sări mînios :
circumscripţii Cadar Francisc, Pan Ioan, iar sfatul popular în loc să ia măsuri pen­ In satele Plopi, Vâlcelele Bune, Vâlcelele De asemenea, dirijarea batozelor de pe ariile dăduse apa „Crişulul" peste locuri, şi le
Stoicuţa Francisc şi altora, a ajutat de ase­ tru repararea ei într-un timp cît mai scurt, Rele, Măceu şi altele, este plin cîmpul de unde s-a terminat treierişul pe ariile altoi erau compromise recoltele, M-am aşezat — D a cum credeţi, că munca ce v-am
menea grăbirea terminării treierişului în co­ s-a ocupat de alte treburi. Se constată că în clăi de grîu, nelransportate la arii. La multe comune să se facă repede şi cu chibzuială, şi eu pe Iarbă lîngă ei, şi-am ilitrat în făcut-o merge numai aşa ? Nu v-am spus
muna Pui. comuna Sălaşul Superior, comitetul execu­ arii din această comună, batozele n-au lu ­ în aşa fel ca forţele principale să intre în vorbă. Nu trecu m ult timp şi Păun apăru de la capul locului că trebuie să-m i p lă ­
tiv al sfatului popular nu s-a ocupat de mun­ crat mai multe zile din cauză că nu au acţiune. în comunele cel mai mult rămase cu ruleta şi ţăruşii. Ne privi pe fiecare tiţi ? Doar, moşului ăstuia, i-am spus că
Şi în unele sate din raionul Haţeg unde ca treierişului aşa cum trebuie. In această co­ avut stoguri adunate, Aşa s-a întîmplat în în urmă. „şmechereşte" ş-apoi mă întreabă şi pe pentru 3 ha. ce i le măsor mîive, trebuie
s-a desfăşurat o largă muncă politică de an­ mună, nu sînt responsabili de arii, nu există mal multe zile pe aria nr. 1 unde-i delegat mine dacă am ceva loc de măsurat. Eu, sa-mi plătească 500 Iei. Ce vine după a-
trenare a ţăranilor muncitori la folosirea din tabel cu ţăranii muncitori care urmează la Barbu Gheorghe şi pe aria unde-î delegat Pentru grăbirea terminării treierişului, Co­ bucuros de întrebare, i-am spus că am şi ceea, e altă socoteală. Acum, hai plăti(i
plin a fiecărei ore bune de lucru, treierlşul rînd la treierat şi nu sînt formate cete pe tov. Lasso Iuliu. Mai mult ca atît, în satul mitetul raional de partid trebuie să mobil* eu o bucată de pămînt în suprafaţă de fiecare după cum aţi avut locul de m are;
s-a terminat. Printre acestea se numără sa­ arii. Nu se vede în această comună, nici din Plopi motorul de la batoză a stat defect Xeze organizaţiile de bază, la o activă mun­ vreo 3 ha. Păun, cînd auzi, n u . stătu pe de la 200 lei în sus.
tele Fărcădin, Berthelot, Găuricea, Subce- partea tehnicianului agronom Gheorghiţă V a ­ timp de patru zile, fără să se ia măsuri de că politică de masă. în acest scop, este ne­ gînduri şi-mi zise:
tale, Reia şi altele. lentin nici 6 activitate în rîndul ţăranilor repararea lui. cesar să se folosească agitatorii, gazetele de Noi, cu toţii ramaserăm cu „gurile căs­
muncitori în direcţia treierişului. arii şi cetăţeneşti, lozincile mobilizatoare, — 500 lei, moşule, şi gata treaba 1 cate" la vorbele ce ni le spunea Păun Ce
Sînt însă şi cazuri, cînd, în unele comune, In comuna Bretea Romînă preşedintele sfa­ munca concretă de la om la om, etc. Cînd auzii eu de bani, mi se trezi curio­ era să mai zicem ? Trebuia să-i plătim Şi
cu aceleaşi condiţii de muncă, treierişul nu Caz asemănător, îl oferă şi comuna Rîul tului popular M ariş Aurel, secretarul Bug- zitatea. Mă gîndeam: ori ăsta glumeşte, i-am p lă tii: Fărău Nicolae 200 lei, Leu-
s-a terminat, rămînind în urmă cu mult faţă Alb (preşedinte Rădoni Ign at). La cele cinci nariu Ananie şi tehnicianul agronom Gligor In raionul Haţeg, sînt posibilităţi ca tre­ cu mine, ori o fi un „afacerist". Nu mai cean Adam, Şipoş Adam şi L azăr Lazăr
de posibilităţile existente. O astfel de situaţie arii care funcţionează în comună, s-a tre­ Ana, nu s-au preocupat de-ajuns de inten­ ier işul să se termine cît mâi repede. Depinde spusei nimic şi aşteptai ca omul să se cam tot atît. Dar eu i-am spus:
se găseşte în comuna Sălaşul Superior (pre­ sificarea treierişului. De asemenea, nu se numai de felul cum vor fi folosite aceste apuce de lucru.
şedinte Angelescu Constantin), unde nici ju ­ ierat pînă la dala de 31 august abia vede activitate nici din partea deputaţilor de posibilităţi de către organele de partid şi de — Nene, Păune, cu nu îmi mai măsor lo­
mătate din recolta de păioase nu s-a treie­ circumscripţie din satele Plopi, Vâlcelele stat. — Ei, haideţi să ne apucăm de lucru, cul, mă las păgubaş.
rat pînă acum. Cu toate că, întovărăşirea 45 la sută. Aici, nu s-a dat atenţie cuve­ strigă Păun.
Bune, Vălcjljje Rele ?1 alţş]e. E. SIMQN ...Pînă acum n am m-ai spus la nimeni
nită organizării unor cete bune, capabile să — Hai să ne apucăm, răspunsărăm n o i! vorbele astea. Singur agronomul le-a au­
M-am dus şi eu cu ei pe holdă. Doi dintre zit şi cred că şi el a fost discret.
alj&ienieze batozele din zori şi pînă în noap*
noi întindşam ruleta, iar eu, b.(Lteţţpi ţă­ E. ţ A r a n u