Page 7 - 1955-09
P. 7
H r. 510 DRUMUL SOCIALISMULU! Pag. 3
V I A J A PE P A R T I D Ziua aviafiei Republicii Populare Romîne
Toată grija pregătirii deschiderii anului şcolar Astăzi, poporul nostru muncitor şi milita acolo şi a-şi vinde invenţia. Rămîne în ţară mocrat popular s-au creat noi categorii de a-
în mvăfămînful de partid rii forţelor armate, sărbătoresc Ziua Aviaţiei şi luptă mereu pentru perfecţionarea avionu v ia ţie : Aviaţia sanitară, aviaţia pusă în sluj
Republicii Populare Romîne. In această zi, lui său deşi întîmpină din partea burgheziei ba agriculturii, aviaţia sportivă, aviaţia de
oamenii muncii din patria noastră privesc cu şi monarhiei o atitudine asemănătoare cu transport.
R id icarea n ivelu lu i de cunoştinţe politice să se găsească a cel curs sau cerc oare îi dere. O rgan izaţiile de p a rtid trebu ie să ţi legitimă mîndrie realizările obţinute în dez aceea pe care a avut-o ţarismul faţă de Invaţînd din bogata experienţă a Uniunii
$i ideologice a m em brilor de partid are este cel m ai acc e sib il nă cont de faptul că de pregătirea ideolo voltarea aviaţiei, factor de seamă în apărarea marii inventatori — Mojaischi şi Jucovschi. Sovietice unde pilotajul, paraşutismul, aero-
o influenţă hotărâtoare asupra întregii Inţelegînd acest lucru, unele organizaţii gică şi metodologică a propagandiştilor v a spaţiului aerian al ţării, al muncii paşnice şl L a 13 septembrie 1913 încercînd să treacă modelismul au devenit sporturi de masă şl
m un ci d e partid. S tu d iu l m arxism u lu i d e bază, din raionul Petroşani, H aţeg şi depinde în b u n ă m ăsu ră calitatea în v ă ţă - construirii soel'ismului. Carpaţii şi să realizeze astfel o mare năzu unde tineretul păşeşte spre culmile măestriei
mîntulud ce se organizează, ia r dacă pro
duce nemijlocit la creşterea rolului de a - B rad au căutat să încadreze In cursurile pagandiştii lipsesc de la pregătire, dacă Aviaţia noastră are o tradiţie glorioasă, ale inţă, avionul său vechi şi uzat, se prăbu zborului, Partidul Muncitoresc Romîn şi G u
v an gard ă al comuniştilor, la întărirea au de partid majoritatea m em brilor şi can lecţiile predate în faţa lo r nu au nivelul cărei baze au fost puse de marii inventatori, şeşte în apropiere de Cîmpina. Astfel se vernul Republicii Populare Romîne acordă o
torităţii lo r faţă de oamenii muncii, le didaţilor, potrivit cu nivelul lor de cu corespunzător,ei nu vor fi în stare să asi constructori şi piloţi — în acelaşi timp — stinge din viaţă primul aviator romîn a că mare atenţie dezvoltării aviaţiei sportive. N u
d ă posibilitatea să se orienteze în mod noştinţe. gure conţinutul de idei şi calitatea lecţii Aurel Vlaicu şi Traian Vuia. Numele şi crea rui luptă a arătat odată mai mult că bur mai din regiunea noastră un însemnat nu
just în aplicarea în viaţă a'lin ie i partidu lor la cursurile pe care le vor conduce. ţia talentaţilor fii ai poporului nostru ocupă ghezia şi moşierimea a batjocorit şi urît măr de tineri mobilizaţi de organizaţiile
lui. Iată de ce organizarea studierii m ar- In u n d e organizaţii de bază din raioa F a p tu l că la H u n ed oara, dintre cei 80 de un loc de frunte în Istoria aviaţiei mon întotdeauna talentele ridicate din popor. U.T.M . şi Asociaţia Voluntară pentru Spri
xism -leninism Ului de către mem brii de nele Orăştie, H unedoara şi A lb a însă, şl propagandişti, care sînt datori să frecven diale, alături de cei mai vestiţi constructori jinirea Apărării Patriei (A .V .S .A .P .), au ur
partid are o im portanţă prim ordială în în acest an s-a făcut în m od mecanic se teze sem inariile serale, nu se prezintă nici şi aviatori ruşi — pionierii aviaţiei moderne, Poporul muncitor l-a iubit şi l-a sprijinit mat şcolile de pilotaj, de paraşutism şi cer
munca de partid. lecţionarea cursanţilor. D e pildă în Orăştie jum ătate, şi faptu l că nici un m em bru a l înaintea altor aviatori străini, Traian Vuia ajutîndu-1 să-şi construiască maşina de zbor. curile de aeromodelism, însuşindu-şi tainele
la organizaţia de bază a întreprinderii biroului raional de partid A lba n -a pre reuşeşte să zboare în 18 martie 1906 pe Iar astăzi îi este recunoscător pentru gloria zborului şi construcţiei. Aeromodelişti c a :
In prezent în toate organizaţiile de par „I. C. Frim u”, comisia condusă de Hogyes zentat nici o lecţie în faţa propagandişti aeroportul Bagatelle de lîngă Paris, cu un pe care î-a adus-o. înalta preţuire pe care Uleia Cornel, campion republican la moto-
tid din regiune se desfăşoară munca de Franclsc activist al comitetului orăşănesc lor în vara aceasta, denotă că la aceste co aparat mal greu decît aerul. Acest zbor poporul nostru o acordă acestui mare fiu al modele captive, Grauzam Geza, Caragică
înscriere a m em brilor de partid, can de partid, a înscris în cursul seral aproa m itete raion ale d e partid), nu s -a term i spulberă concepţiile retrograde care circulau său şi-a găsit expresia în titlul de membru Constantin şi planoriştii Crăciun Petru, G as-
didaţilor, în d iferite cercuri şi cu rsu pe pe toţi mem brii de partid, fără a avea nat încă cu atitudinea de suibapreolere a în occident şl susţineau că nu se poate zbura de onoare, post-mortem, ce i-a fost acordat pary Carol, Terpowschî Colea şi H alunga
ri, în Vederea asigurării participării drept considerent gradul de cunoştinţe po m uncii de ridicare a nivelului politic şi cu un aparat mal greu decît aerul. de Academia Republicii Populare Romîne. Dumitru sînt mîndria aeromodeliştilor din
lo r în acest an şcolar în învăţământul de litice şi ideologice a acestora. T o t la O ră ş Ideologic al m em brilor de partid. regiunea noastră.
partid. tie, la fabrica „V id ra“, pe baza indica M ai tîrziu, cu cîţiva ani, Aurel Vlaicu, ?
ţiilor date de tovarăşul Săbău Ioan, se In tim pul ce a mai răm as pînă la des construind mal multe aparate, a împins mal însufleţiţi de exemplul aviatorilor, sovie
Buna organizare a cercurilor şi cursuri cretarul comitetului raional de partid, b i chiderea noului an şcolar, comitetele înainte tehnica şl în 1910 în zborul de pe In decursul cîtorva decenii aviaţia a fost tici, aviatori! noştri învaţă neobosiţi, pentru
lo r de partid este o muncă minuţioasă, dar ro u l organizaţiei de bază a sdos din în v ă raionale de partid sînt datoare să îndru aeroportul de la Cotroceni îl întrece pe fran pusă de burghezie să servească scopurilor că numai astfel vor răspunde înaltei sarcinî
totodată de m are răspundere, deoarece de ţământul de partid pe tovarăşii M aghiar agresive ale regimului burghezo-moşieresc şi
ea depinde în m are parte trăinicie cursu- ale imperialismului apusean. Cîtă deosebire
rilpr, participarea celor înscrişi. A cunoaş Gheorghe, secretarul comitetului organi m e organizaţiile de bază la o muncă mai cezul Molia. Cu 2 ani mai tîrziu, la con între rolul pe care îl are aviaţia ţărilor ca încredinţate de patrie — de aviator al Republi
te n iv e lu l de cunoştinţe polltd.ce şi cultu zaţiei de bază U.T.M .. oare recent a ter susţinută în ved e re a p regătirii în cele m ai cursul aviatic de la Asupern de lîngă Viena, pitaliste şi rolul aviaţiei lagărului socialist, cii Populare Romîne. Aviatorii noştri mili
rale a fiecărui m em bru şi candidat de m inat cursurile şcolii de partid cu durata bune condiiţiuni a noului an şcolar în în Aurel Vlaicu întrece cel mal de seamă zbu al păcii, unde aviatorii luptă pentru recolte tari, piloţii, paraşutîştii şi planoriştii, tehni
p artid, a ţine cont d e condiţiile de m uncă d e 3 luni, şi p e Inginerul internist Ciocan văţăm ântul de partid. rători din acea vreme, devenind cunoscut în îmbelşugate, supraveghează pădurile, trans cienii şi inginerii din cadrul aviaţiei Repu
din fieoare întreprindere, sînt factorii prin Vasiie, pe m otiv că n -a u urm at încă un în c a d ra re a m em b rilo r de p artid poate întreaga lume. După aceste victorii, firmele portă medici şi medicamente Ia bolnavi. blicii Populare Romîne, păşesc cu hotărîre
cipali d e care v a trebu i feă se ţină seam a cu rs sindical sau de U .T .M . fi încă revăzută de către birourile orga industriale străine îi fac diferite oferte şi îl In patria noastră, după .eliberarea ei de pe drumul deschis de Traian Vuia şl Aurel
în organizarea cercurilor şi cursurilor. U n alt neajuns ce se observă la orga nizaţiilor de bază şi acolo unde s -a pro promit sume mari de bani în schimbul In către glorioasa armată sovietică, poporul Vlaicu, închinîndu-şi toate forţele pentru noi
nizarea certurilor şi cursurilor este faptul cedat greşit, contrar instrucţiunilor C.C. venţiei sale. Dragostea faţă de poporul său muncitor, descătuşîndu-se de robia burghezo* realizări, spre binele şi fericirea patriei noa
A n u l acesta, organizaţiile de partid sînt că în unele raioane nu se ţine cont de al Partidului, greşelile pot fi înlăturate. îl fac pe Aurel Vlaicu să respingă ofertele moşierească a creat o aviaţie nouă, pusă în stre. * C O V A C I AL. C O N S T A N T IN
datoare să asigure studiul politic per condiţiile specifice ale muncii în diferite măgulitoare ale occidentului de a se angaja slujba construirii socialismului a vieţii noi
m anent în sistemul învăţământului de par întreprinderi. Ştiut este de pildă, că la Activiştii comitetelor de partid sînt da şi a viitorului fericii. In anii regimului de- Preşedintele C. O. Regional A.V.S.A.P.
tid a unui num ăr m ai m are de m embri Com binatul siderurgic „Gheorghe Gheor- tori să în d ru m e organizaţiile de ba ză Ca, Hunedoara-Deva
în cadrul adun ărilor generale în oare se
şi candidaţi de partid, decît în cursul a -
g h iu -D e j“ din H u n e d o a ra sânt m ulţi m em v a analiza situaţia învăţământului de
nilor trecuţi. P en tru a putea asigu ra acest b r i de partîd care locuiesc în sate, la dis partid, să se dezbată temeinic planul de Cabinei tehnic Noi succese ale oamenilor muncii
.lucru, activiştilor d e partid, tufturor b iro u tanţe destul de m ari de Hunedoara. Pentru organizare a noului an şcolar, astfel ca fruntaş pe regiune în lupta pentru îndeplinirea
rilor organizaţiilor de bază le revine sar aceşti m em bri de partid, oare nu pot par fiecare m em bru de partid şi candidat să
cina de a explica fiecărui m em bru de ticipa la învăţământul din întreprindere fie pătruns de necesitatea studierii. T re In ziua de 31 august a.c. ta sala
partid, că m unca de ridicare a cunoştinţelor trebuiau organizate cursuri în comunele buie combătută cu toată tăria atitudinea „Gh. Apostol” din Petroşani în faţa sarcinilor de plan
sale, însuşirea bazelor miarx ism -leninism u- unde locuiesc, cu propagandişti trimişi de acelor tovarăşi care dau dovadă de sub delegaţiilor cabinetelor tehnice din re
lui, este una dintre cele m ai importante la uzină, iar în caz că în tr-o comună sînt apreciere a sarcinii de ridicare a nivelului giunea Hunedoara s-a făcut decerna zat sarcinile de plan în proporţie ds
cerinţe statutare, de oare este obligat să m ai puţini muncitori, ei trebuiau să fie politic şi ideologic ol m em brilor de partid. rea drapelului de cabinet tehnic ROADELE ÎNTRECERII
se achite în mod onorabil. înscrişi în cursurile ce se organizează în P e m ăsura organizării cercurilor şi a fruntaş pe regiune, inventatorilor, ino S-a încheiat o lună de muncă, o 111% .
com unele respective. D e acest lucru însă, cursurilor» organizaţiile de partid sînt d a vatorilor şi raţionalizatorilor de la lună în care minerii, cinstind cele două
In scopul cuprinderii m ajorităţii mem comitetul de partid ăl com binatului n -a toare să repartizeze propagandiştii res U.R.U.M .P. La acest cabinet tehnic în sărbători scumpe lor — ziua mineru ...Minerii de la Vuloan în aprinsă
b rilo r de partid în cursuri şi cercuri, parti ţinut seam a şi, cu siguranţă că şi în a - pectivi şi să îi în dru m e să ia lfegătura cursul anului trecut, s-a realizat o e- lui şi 23 August — s-iau străduit să întrecere cu cei de la Lupeni au obţi
dul a avut grijă de a crea diverse tipuri cest an, astfel organizate cursurile, vor fi cu mem brii de partid şi candidaţii în conomie datorită inovaţiilor propuse dea cît mai mult cărbune patriei noas nut victoria. Pe mină planul a fost
d e cercuri şi Cursuri, în care îşi găseşte nevîabile. scrişi, în vederea stabilirii zilelor celor tre dragi. îndeplinit ta proporţie de 109,4%, fi
loc fiecare m em bru de partid, potrivit ni m ai potrivite pentru ţinerea lecţiilor. şi acceptate, în valoare ae 362.101 lei. ind cea mai frumoasă realizare din
velului său de cunoştinţe. Bunăoară, pen lin această perioadă, concomitent cu în In anul acesta numai în cursul tri Planul global al producţiei de căr Valea Jiului.
tru comuniştii cu puţine cunoştinţe poli scrierea m em brilor de partid în învăţă D e pe acum organizaţiile de partid tre bune al V ăii Jiului a fost îndeplinit în
tice şi culturale, din n ou se organizează mântul de partid, au loc la comitetele ra buie să se îngrijească de pregătirea să mestrului II la acest cabinet iau fost M INERII LU PE N IU LU I
ionale de partid seminarii pentru pregă lilor şi m obiiierelor unde vor funcţiona înregistrate tacă 15 noi propuneri din
cercuri de politică curentă, în care ei se
tre care 9 dejia se aplică în practică
v o r putea pregăti pentru trec'erea la stu tirea acelor propagandişti care n -a u fost Cursurile, în vederea desfăşurării în bune aducînd în treprinderii econom ii anuale proporţie de 100,4°/«, datorită unui Cu 107,3% pe mină, minerii de la
în valoare de peste 90.000 lei.
dierea m arx ism -len in ism u lu i; ia r pentru trim işi la cursurile de vară pentru pregăti condiţiund a acestora. efort comun din partea tuturor mine Lupeni, fără a fi mulţumiţi de aceas
candidaţii de partid se vor organiza cer re. Organizaţiile de partid au datoria să Pregătirea temeinică a noului an şcolar Inovatorii de la U zina de reparat rilor de la întreprinderile oarbonifere. tă realizare, s-au recunoscut în între
curi de studiere a Statutului P.M .B. Este asigure participarea tuturor propagandişti v a asigura buna desfăşurare a învăţămân utilaj minier din Petroşani participă In mod cu totul deosebit, unele colec
de datoria organizaţiilor de partid de a lor la aceste seminarii. Procedează bine a - tului de partid va duce la ridicarea pe o la concursurile de inovaţii pe ţară. In tive s-au evidenţiat prin buna orga cerea dintre minele din Valea Jiului
utiliza şl aceste forme, cu scopul oa pen cele organizaţii de bază care urmăresc cu treaptă mai înaltă a întregii munci de prima fază a acestui concurs, ei s-au nizare a muncii, prin aplicarea inten pe locul II. La obţinerea acestui re
regularitate prezenţa propagandiştilor lor, partid.
clasificat primii, întrecînd cabinete zultat — care constituie în fond un
succes — au contribuit cel mai mult
tru fiecare m em bru de partid şi candidat şi în cazuri de absenţă îi trag la răspun 1 IR M A KARDA tehnice cu vie activitate cum ar fi cele să a metodelor, sovietice de lucru, prin minerii din sectorul I cu o realizare
M
de la Combinatul siderurgic „Gh. dragoste de muncă, elan, dîrzenie, de pian de 124,8%, apoi cei din sec
Gheorghiu-Dej” din Hunedoara, în toarele : V cu 119,7%, I-A cu 118,9%,
Sfaturi de igienă pentru şcolari treprinderile carbonifere Vulcan şi FRUNTAŞII ÎNTRECERII IV-B 103%, IV -A , 102,8%, I-B 101,3%.-
Lupeni, Atelierele principale C.F.R. Au contribuit 1-a aceasta în mod deo
De cîteva zile şcolile din regiunea cămaşă de noapte sau chiloţi şi să' ăste sete să b'eă apă numai din paha Sectorul II de ta mina Vulcan în sebit brigăzile conduse de Sirop Con
noastră şi-au redeschis cursurile. Sute ţină fereastra deschisă. Aerul curat şi rul său pe care să nu-1 îmţjftimiite Slmeria şi altele. Printre Inovatorii lunia iulie a fost sub plan. Cît necaz stantin, Spînu Petre, precum şi alte
de elevi se reîntorc după o vacanţă proaspăt exercită o influenţă binefă fruntaşi de la U .R.U .M .P., oare au pe minerii de 1a acest sector I In luna brigăzi ce şi-au depăşit planul cu
plăcută cu forţe sporite pentru noul an cătoare asupra organism ului, făcîndu-1 altcuiva. august însă situaţia s-a schimbat. Sec- 56-93%.
de învăţătură. mai rezistent la schimbările de tempe H ainele cu oare elevul se duce Ia contribuit direct la obţinerea drapelu . torul II, condus de tovarăşul inginer
ratură. lui de cabinet tehnic fruntaş pe regiu Arabagean Ovanez şi-a realizat pla M INER II PETRILEI...
Desfăşurarea procesului de învăţă- şcoală trebuie neapărat să fie curate.- ne, se numără to v a ră ş ii: Sîrbu Sofro- nul pe luna august ta proporţie de
mînt este strîns legată de starea de In fiecare dimineaţă şcolarii se vor D e aceea, întotdeauna după ce vine nie, Farcaş Emeric, Ciumac Ioan, Viş- 126°/3. La acest succes au contribuit Colectivul minei Petrila a raportat
sănătate a copiilor şi taiafarâ de a* spăla pînă la brîu cu apă rece ţinută de la şcoală este bine să le dezbrace, novschi Iuliu, Jic Jianu şi alţii. grupele conduse de tov. Reti Lazăr, partidului şi guvernului că planul pe
ceasta elevului trebuie să i se creeze în cameră de cu seara. să le scuture de praf şi să le ananjeze Enache Gheorghe şi Curelaru Petre, luna august a fost îndeplinit în pro
în şcoală cele mai bune condiţiuni în ordine. Ş tiri s p o rtiv e care au dat între 360-463 tone cărbune porţie de 104,9%.
pentru dezvoltarea normală a orga Niciodată şcolarul nu trebuie să-şi peste plan.
nismului. Prin tre aceste condiţiuni un uite să spele dinţii deoarece cavitatea Revenit' aoasă, înainte de a se aşeza 1 In urma desfăşurării etapei a 18-a din ca O noua victorie în muncă pentru
loc important îl ocupă deprinderile i- bucală este un foarte bun teren de Ia masă, şcolarul nu trebuie să uite D ar întrecerea între sectoarele de la bravii mineri de aici, victoria îndepli
gienice. dezvoltare a microbilor. Atît diminea să se spele pe mîini cu apă şi săpun. drul campionatului regional de fotbal au mina Vulcan n-a fost cîştigată de sec nirii planului, înlănţuită la atîtea a l
ţa, cît şi seara, dinţii trebuiesc spălaţi. torul II, ci de sectorul IV , condus de tele. O contribuţie serioasă au adus-o
Iată de ce socotim necesar ca la în După masă, trebuie să se odihnească fost înregistrate următoarele rezultate: tehnicianul David Vaslte. La capătul minerii din sectorul III cu o realizare
ceput de an şcolar să dăm în cele ce El trebuiesc frecaţi cu o periuţă as sau să se joace cel puţin o oră şi apoi unei întreceri dîrze, minerii acestui de pian de 115,7%, sectorul V 114,5%,
urmează cîtevia sfaturi de igienă pen pră. cu praf sau pastă de dinţi care să-şi facă lecţiile. 1) Fi. roşie Lupeni — Progresul Deva 2— 0 sector au întrecut ne minerii sectoru sectorul IV 100,7%, sectorul 1-101,1%.
tru şcolari, acestea trebuind să fie cu îndepărtează resturile de alimente şi lui II, avînd o realizare de plan de
noscute a tîf de către elevi cît şi de că dezinfectează gura. Deosebit de importantă pentru elev 2) Metalul Ghelar — Locomotiva Alba 1— 1 128,8%. Printre brigăzile fruntaşe la această
tre părinţi. este odihna. El are nevoie de cel mină ta cursul lunii anterioare, se nu
Este cunoscut faptul că sub unghi puţin 10-11 ore de somn. Somnul in 3) Avîntul Sebeş — Locomotiva Simeria 2— 1 Sărbătorirea victoriei celor de Ia mără cele conduse de tovarăşii Szabo
* ' 1 .... ile m ari Şi neîngrijite se aşează mur suficient determină o slăbire a memo Carol, Marcu Grigore, Corcode! Con
dărie şi microbi. De aceea unghiile riei şi atenţiei şi face copilul mai ner 4) Metalul Brad — Metalul Zlatna 4— 1 sectorul IV care au cîştigat întrece stantin şi alţii, care si-au îndeplinit
Este bine ca şcolarul să se Scoale trebuiesc tăiate scurt şi spălate cu vos. De aceea el trebuie obişnuit să se sarcinile de plan cu depăşiri cuprinse
cu cel puţin o oră înaintea plecării la peria de unghii. culce de vreme. înainte de culcare se 5) Flacăra 14 — Metalul Călan 3— 0 rea, a fost un prilej de învăţăm inte şi între 35-80%.
scoală, timp în care, fără să se gră va aerisi bine camera în care doarme
bească, va putea să se pregătească aşa Părul trebuie să fie periat şi piep copilul. 6) FI. roşie A lba — Constr. Hunedoara 3— 0 pentru sectorul I, sector ce şi-a reali- A. PANIŞ
cum trebuie. tănat cu grijă. (neprezentare).
Elevul trebuie să se obişnuiască ca
ori de cîte ori nu se simte bine să se In urma acestor rezultate clasamentul se
prezintă astfel:
1) Flacăra 14 18 13 4 i 46 14--30
2) Avîntul Sebeş 18 13 2 3 63 17-—28
3) Locom. Simeria 18 9 7 2 43 18--2 5
4) Metalul Brad 17 9 6 2 30 13--2 4
5) Metalul Ghelar 18 8 6 2 27 24--2 3
In primul rînd va face 5 minute e- L'a şcoală elevii trebuie să se obiş arate medicului sau sorii şcolare, de 6) FI. roşie Alba 17 6 5 6 32 21--1 7 Tot mai multă fontă şi produse turnate
xerciţii de gimnastică, el va executa nuiască să păstreze curăţenia clasei, la care va primi sfaturile necesare. 7) Minerul Lonea 17 7 1 9 21 28-—17
corect diferitele mişcări, învăţate la să nu scuipe pe podea, să nu arunce Toate aceste sfaturi de igienă, cu ?) Progresul Deva 17 5 4 8 25 31--1 4 peste plan
orele de educaţie fizică la şcoala. A- resturi de m încare sau hîrtii pe sub noscute de mulţi îşi respectate de pu 9) Metalul Zlatna 18 5 3 10 24 36— 13
ceste exerciţii îi alungă somnul şi le bănci în timpul recreaţiei. Copilul tini)' deşi mărunte în aparenţa, sînt 10) FI. roşie Lupenî 17 4 2 11 21 40--1 0 La uzinele „V ictoria ” Călan, peste La secţia turnătorie, 16 echipe de
nea, îl înviorează şi ajută dezvoltă este bine să se joace ordonat în aer deosebit de importante. Respectarea
rii normale a organismului. Este bine liber, să nu răm îie în clasă. Gălăgia, lor contribuie în foarte mare măsura 11) Metalul Călan 17 4 2 11 18 41*-1 0 89% din numărul furaaliştilor şi tur turnători aplică iniţiativa grupei sin
ca în timpul cînd execută aceste m iş alergătura, jocul dezordonat, va obosi la păstrarea sănătăţii elevului.
cări, elevul să fie îm brăcat numai în elevul în loc să-l odihnească. Dacă îi 12) Lotom. Alba 17 4 1 12 19 50-- 9 nătorilor sînt antrenaţi în întrecere dicale nr. 19 de la uzinele „21 Decem
Dr. N. WEBAR
13) Constr. Huned. 17 3 2 12 18 45*- 8 socialistă şi aproape 75 % din numărul brie” din capitală. In luna august
Pentru etapa din 4 septembrie 1955 sînt lor aplică ta muncă metode sovietice muncitorii din această secţie au dat
programate următoarele jo c u ri: înaintate.
1) Progresul Deva — Metalul Ghelar. peste sarcina de plan 20 tone piese de
Desfăşurarea întrecerii pe profesii schimb pentru laminoare, 40 tone ro
Consfruefîî trscepyfe dar nefermînafe 2) Locomotiva Alba — Metalul Călan. şi aplioarea metodei sovietice Filipov, chile pentru oţeiării, au turnat peste
3) Minerul Lonea — Locomotiva Simeria. i-a ajutat pe furnaliştii de la Călan să . prevederile planului cu 19,1% mai
Orice om nou venit în Hunedoara, re Ia termenul prevăzut, şi, în anul arhitectonic, sînt aliniate strîmb, sau 4) Fî. roşie Lupeni — FI. roşie Alba. dea în cursul lunii august peste 10 va multe vase em ailate, cu 15,2% mai -
acesta a încheiat un alt contract cu sucite într-o parte sau alta. Cine anu
îşi dă imediat seama cîte lucruri administraţia regională a pieţelor. me a executat aceste mese răm toî să 5) Flacăra 14 — Metalul Brad. goane fontă peste plan. multă tucerie comercială, cu 4,6% mai
deosebite, m ăreţe s-au înfăptuit cîte Noul contract prevede ca lucrarea să stabilească iov, Marta Mihai. Cei care
sînt în curs de înfăptuire. U- fie terminată la 15 iunie 1955. Deşi şi-au bătut joc de materialul cu care 6) Constructorul Hunedoara — Avîntul jD in fonta dată peste plan în aceas multe sobe şi maşini de gătit, etc.
ziraa cocso-chimică, term ocentra termenul de executare a trecut, lucră s-au construit aceste mese, trebuie să
le electrică, fabrica de aglom e rile de am enajare a pieţei încă nu fie traşi la răspundere cu toată as Sebeş. tă^ lună se pot turna : 1.600 maşini de P e întreaga secţie planul lunii au
rare, oraşul muncitoresc şi alte au fost terminate. S-au construit aici primea.
le, sînt doar cîteva din construcţiile două şiruri de mese din beton şi ur 7) Metalul Zlatna — Metalul 108 (am ical). gătit, sâu 160 tone piese de schimb gust a fost realizat în proporţie de
mează să se facă asfaltarea porţiuni Intrucît Trustul regional de con 'ir pentru oţeiării şi laminoare, sau 1.000 101.1 °/o. Consumul specific a fost re
gigantice ale acestui oraş în plină în lor cuprinse între mese. Cînd va fi ter strucţii a contractat şi alte lucrări în
minată această lucrare nu se ştie. regiune (piaţa din Brad, piaţa din Continuînd seria pregătirilor pentru ba bucăţi baterii radiatoare pentru calo dus cu 1%. iar preţul de cost cu 4% .
florire, D ar ochiul noului venit, în- Trustul regional de construcţii tocă Deva, etc.) şi fie că nu le-a început
nu a început lucrările de asfaltare. încă, fie că le lucrează foarte încet rajul categoriei B ’ce va începe la 4 sep rifere. De asemenea s-ar putea con Procentul de rebuturi la tucerie co
cîntat de priveliştea eroicelor con D e altfel, începerea unei lucrări şi a- depăşind cu mult termenul prevăzut în
bandonarea ei pe la jumătate, a de contract, conducerea trustului tre tembrie, echipa de handbal a colectivului fecţiona din această fontă piese pen mercială, vase emailate, tuburi, piese
strucţii, nu poate trece cu vederea pes venit de ia un timp un obicei pentru buie să facă o cotitură serioasă în
munca ei. Tovarăşul Marta Mihai di Minerul Aninoasa campioană regională pe tru fabricarea a zeci de tractoare şi sanitare, etc., a scăzut faţă de admis
te unele-luGrări care dau un aspect
anul 1955, a susţinut două întîlnîrî amicale camioane. cu 40%.
urît oraşului,, care dovedesc lucrări
cu echipa Metalul I din Reşiţa (categoria A) In cursul lunii august indictle de La obţinerea acestor frumoase rea
de mîntuială, lipsă de gust arhitecto
şî cu Campioana regiunii Timişoara pe anul utilizare al furnalelor a crescut cu lizări s-a evidenţiat în mod deosebit
nic, superficialitate din partea între
acesta, Metalul 3 Reşiţa. Intîlnîrea revanşă 1,2%, iar declasatele, la fontă, au fost prim-maistrul turnător Dudaş Ioan,
prinderii care execută lucrarea res
a avut loc la Aninoasa între aceleaşi echt- reduse, fată de admis, cu 20%, cres- echipa de turnători, condusă de frun
pectivă. Un astfel de aspect urît ora
pe, înregistrînd scorul de M 2 . cînd astfel considerabil oalitatea fon taşul ta producţie Groza Ioan, de ia
tei. turnarea pieselor mecanice, oare şi-a
Se remarcă din partea colectivului Mine
rul Aninoasa, o mai mare susţinere a acestei Prin recuperarea prafului de m ine depăşit planul cu 108%, echipa lui
ramuri de activitate sportivă. reu, valorificarea gazului de furnal, Ghebăr Emeric, care a turnat peste
CONSTANTIN C A PA flN A uscarea jghiaburiior cu motorină, în Sarcina de plan 50 maşini de gătit.
şului îl dă noua piaţa. Şi nu hala. care conducerea Trustului regional de con rectorul trustului şi întreaga conduce loc de mangal, etc. Furnaliştii de la Şi de data aceasta utemistul Dom l-
Călan au realizat în cursul lunii au
a fost deja construită de I.C.S. Hu strucţii. De ce se întîmplă acest lucru, re, trebuie să se lase de acest obicei Abonaji-vă la ziarele gust economii în valoare de 457.964 nic Mihai se situează în fruntea între
nedoara şi în care s-au amenajat chioş credem că numai tovarăşul M arta M i- urît şi dăunător. Conducerea trustului şi revistele sovietice lei. cerii pe întreaga turnătorie. El şi-a
curi cu diferite mărfuri, ci piaţa m ici hiai directorul trustului ar putea să trebuie să se ţină de cuvînt atunci pe anul 1956 depăşit planul la turnarea pieselor sa
lor producători care încă nu a fost ter dea explicaţii.- cînd contractează o lucrare şi să pună In fruntea Întrecerii la obţinerea nitare cu 200%. Brigada de turnătoa
acestei realizări s-au situat furnaliştii
re, condusă de Andoroa Ema, a ob
minată, Amenajarea pieţii micilor pro La începutul materialului de faţă, un accent deosebit, nu numai pe ter din' echipa condusă de comunistul
era însă vorba şi de lucrări care dau minarea la timp a lucrării respective, •ie Munteanu Romulus, maistru furnalist ţinut în cursul lunii august o realiza
ducători, a fost contractată încă din un aspect urît oraşului Hunedoara. ci şi pentru a-i da un aspect frumos, la furnalul nr. 2, care a obţinut o de- re a planului de 144%,
Este .vorba de cele două şiruri de rhe- atrăgător, modern, Revistele sovietice de speciali năşire a planului de 5,30% şi au re
anul trecut cu Trustul regional de con se construite de Trustul regional de tate relatează cele mai noi rea dus declasatele cu 53 % faţă de admis. Pe întreaga uzină planul fizic a fost
construcţii pentru piaţa neorganizată, Oamenii muncii cer întreprinderilor lizări ştiinţifice în domeniul realizat cu 101,4%, iar valoarea pro
strucţii locale. Primul contract pre mese aşezate lîngă hala mare a pie de construcţii să lucreze cu mai multă ştiinţei medicale. $i furnaliştii din echioa comunistu ducţiei globale a crescut cu peste 9%
ţii. Aceste mese au fost lucrate cît se răspundere, trainic şi.frumos, mai re lui Muraru Ioan au dat cu 2,64% faţă de cea planificată. Economiile
vede ca aceaslă lucrare (construirea poale de grosolan, fără pic de gust pede. Acest lucru se cere şi Trustului Abonamentele pe anul 1956 realizate în cursul lunii august de
de mese din beton şi asfaltarea por regional de construcţii I se primesc ia toate oficiile poş mai multă fontă peste olan. EchiDa călre muncitorii, tehnicienii şl ingine
ţiunilor cuprinse între mese) să fie tale, prin factorii poştali şi di- maistrului furnalist Bîriea Iosif rd î la
terminată la dala de 31 decembrie rii 'de la uzina ..Victoria” Călan, au
1954. Trustul regional de construcţii fuaz;.o.,r..ii voluntari . di.n,___in_stituţii. furnalul nr. 1 a 'obiîniit o realizare ?, ajuns la suma de 568.436 lei.
însă, n-a puiul executa această lucra planului de 101,48%,-
' ‘ A. ZAH ARIA
