Page 8 - 1955-09

Reg. 4
U n n © y a p @ r f la a t e n u a r e a
în e @ r d ir ü In te r n a tio n a le
lin ocKrnuinicajtiUil dat zilele acestea pu­
blicităţii de către Consiliul de Miniştri
a l R.-P.-R. se arată : „C a o urmare a rezul­
tatelor conferinţei de la Geneva care au
contribuit la o anumită slăbire a încor­
dării în relaţiile internaţionale, Consiliul
de Miniştri al R.P.R., dorind să-şi aducă
aportul la continua slăbire a încordării
în relaţiile între state, a hotărît redu­
cerea pînă la 1 decem brie 1955 a efctivu-
lui forţelor armate ale R.P.R. cu 40.000 de
oameni.
Fondurile devenite disponibile vor fi
utilizate pentru construcţii de locuinţe şi
alte nevoi social-culturale”. A cest com uni­
cat s-a bucurat de o profundă aprobare
din partea întregului nostru popor mun­
citor cât şi de sp rijin u l întregii opinii pu­
blice m ondiale iubitoare de pace.
Ac'est act pozitiv a l gu vern u lu i ţării
noastre, astăzi cînd problema dezarmării
este una dintre cele m ai importante pro­
bleme de pe arena internaţională, dove­
deşte justeţea politicii noastre extern e şi
dorinţa sinceră a poporului nostru ca ală­
turi de U.E.S.S. şi de celelalte popoare ale
lagărului păcii şi democraţiei să contri­
buim la continua slăbire a încordării in­
ternaţionale şi la crearea încrederii reci­
proce între state.
Hotărârea g 'w e m u lu i RJP.R. de a re ­
duce pînă la 1 decem brie 1955 efectivul
forţelor arm ate cu 40.000 oam eni este o
confirm are vie a politicii ?ale consecvente
de pace, a eforturilor sale sincere şi dezin­
teresate de a-şi aduce aportul la slăbirea
încordării internaţionale, la crearea de
condiţii optime pentru ca viaţa celor ce
muncesc să devină m ai îmbelşugată, mai
lipsită de griji.
U.R.SLS., c'onsecventă politicii sale de
pace şi co laborare între state şi în reduce­
rea efectivului forţelor arm ate este un
exem plu demn de urm at de toate ţările,
indiferent d e orânduirea lo r socială şi
de sfat. Astfel, U.R.S.S. pentru a contri­
bui şi m ai m ult la destinderea încordării
internaţionale a hotărît ca pînă la 1 oc­
tom brie a. c. să retragă toate trupele sale
din A u stria şi să reducă efectivul forţe­
lo r sale arm ate cu efectivul trupelor ce
v o r fi retrase din Austria. D e asemenea,
gu v ern u l U n iu n ii Sovietic'e a hotărât ca
p în ă la 15 decem brie a. c. efectivul forţelor
arm ate sovietice să fie redus cu 640.000
de oameni.
U n fap t ce scoate în evidenţă politica
de pace a U .R.S.S. sânt şi propun erile sovie­
tice în problem a reducerii armamentelor
prezentate la 10 m ai a.c. în cadrul lu c ră ­
rilor subcomitetului O.N.U. pentru dezar­
mare.
E x e m p lu U.R.S.S. de a -ş i reduce efectd-
Vril forţelor arm ate^cu.scopul jn ţ ă r ir ii cau­
zei păcii popoarelor,.a.fost,urm at..şi ..de
Republica Cehoslovacă care, miiitînd pen­
tru slăbirea încordării în relaţiile interna-
Evenim entele polit ice din Argentina
B U E N O S A IR ţS (Agerpres). — După
cum relatează presa din Buenos Aires, Juan
D. Peron, preşedintele Republicii Argentina,
a adresat partidului peronist şi Confederaţiei
Generale a Muncii (numărînd şase milioane
de membri) o scrisoare în care a propus
să-şi. prezinte demisia din funcţia de preşe­
dinte al republicii „dacă aceasta ar garanta
pacea (pacea politică — N. R .)“.
Se subliniază că propunerea lui Peron cu
privire la demisia lui a fost provocată de
activitatea opoziţiei burgheze care s-a in­
tensificat în urma eşecului insurecţiei ar­
mate antiguvernamentale din 16 iunie. Zia­
rele argentiniene subliniază totodată că in­
surecţia a fost începută de unităţile flotei
maritime militare, al cărei comandament în-
Situaţia politică din Pakistan
Căderea guvernului Mohammed Aii este,
fără îndoială, un eveniment important în is­
toria tînărului stat pakistanez. Noul guvern
în frunte cu Cioudri M. Aii, fostul ministru
de finanţe, venit la putere la 11 august, este
primul guvern de coaliţie în: cei opt ani de
cînd există Pakistanul. In acest guvern au
intrat reprezentanţi ai partidelor Liga mu­
sulmană şi Frontul unit al Pakistanului de nată de slaba afluenţă de capital local, pre­
est.
Criza de guvern din Pakistan se profila de
multă vreme. Cauza principală era nemulţu­ med Aii a încercat să rezolve problema In­
mirea păturilor largi ale poporului pakistanez vestiţiilor de capital în industrie prin atra­
faţă de politica externă a guvernului. Guver­ gerea de capital străin, acordînd mari privi­
nul Mohammed Aii, venit la putere în apri­ legii celor ce-1 investeau. D ar această mă­
lie 1953, a încheiat un acord militar cu Tur­ sură n-a făcut decît să înrăutăţească si­
cia-, a semnat un acord de apărare mutuală tuaţia. Ziarul pakistanez „Imroze“ scria la
cu Statele Unite şi a aderat la gruparea mi­ 16 Iunie 1955:
litară din Asia de sud-est — S.E.A.T.©.
Toate, aceste acţiuni nu au fost determi­
nate de vreo necesitate şi nici nu corespun­
deau intereselor naţionale ale poporului pa­
kistanez. Pakistanul are ca vecini state iubi­
toare de pace, şi nici unul din ele nu se
aTată agresiv faţă de el. Politica de parti­
cipare la blocuri militare nu putea să aducă
Pakistanului nimic bun. Ţara s-a văzut prin­
să în mrejele unpr acorduri militare care
î i ' ştirbesc serios suveranitatea şî îi impun
obligaţii militare grele, depăşind considera­
bil posibilităţile ei economice. Faptul acesta
a avut o influenţă nefastă în primul rînd
asupra economiei ţării, c'reînd noi dificultăţi
neprevăzute în dezvoltarea eî.
Economia- Pakistanului are un caracter
agrar. Agricultura, care dă cea mai mare
parte din venitul naţional, s-a specializat în
cultivarea de plante industriale — iută şl
bumbac. Exportul acestor produse constituie
Ada-Redacţia y
1
DRUMUL SOCIALISMULUI
ţioniaâe, a lu at hotărîrea ca pînă la data de
28 decem brie a. c. să-şi reducă forţele a r ­
m ate cu 34.000 de oameni.
Ţ a r a noastră, cat şi celelalte ţări ale la ­
gărului păcii, democraţiei şi socialismului,
luptă cu consecvenţă pentru o pace trai­
nică între state, călăuzindu-se în politica
s -a externă după învăţătura leninistă cu
privire la posibilitatea coexistenţei paş­
nice între state cu orânduiri sociale dife­
rite.
P o p o ru l nostru român n u a nutrit nicio­
dată sentimente de u ră şi răzbunare faţă
de alte popoare. EI a luptat şi luptă pen­
tru cauza păcii, pentru slăbirea încordării
internaţionale.
Această politică justă a ţării noastre nu
poate f i m ai bin e ilustrată decât prin re­
centa hotărâre a gu vern u lu i nostru, care a
stabilit reducerea efectivului armatei şi în­
trebuinţarea fondurilor provenite din a -
ceasta pentru construcţii de locuinţe şi
alte nevoi social-ciolturaie, cu scopul ridi­
cării nivelului de trai a l celor ce muncesc
de la oraşe şi sate.
Politica consecventă de pace a ţării
noastre este dovedită şi prin dezvoltarea
legăturilor sale economice şi culturale cu
alte ţări. D acă în 1950 R P .R . întreţinea le­
gătu ri com erciale cu 29 state, astăzi s -a
ajuns ca aceste legături comerciale să fie
întreţinute cu 55 de ţări, volum ul schim­
b u rilo r ajungând să crească cu 88,8 la
sută. In ultim a vrem e ţara noastră nu
şi-a dezvoltat legăturile sale comerciale
şi culturale num ai cu U.R.S.S. şi ţările de
dem ocraţie populară, d a r chiar şi Cu sta­
tele capitaliste.
M ă su rile luate de U.R.S.S. cât şi d e ţă­
rile de democraţie populară de a-şi reduce
forţele lor armate, sînt apreciate ou multă
căldură de opinia publică a tuturor ţă­
rilor iubitoare de pace, care văd în aceas­
ta intenţia sinceră de a lupta pentru de­
zarm are şi pentru atenuarea încordării in­
ternaţionale. Această Contribuţie a lagă­
rului păcii la reducerea înarmărilor, face
ca atenţia popoarelor să fie şi m ai m ult.
îndreptată spre N e w York, unde în mo­
mentul de faţă se desfăşoară lucrările sub­
comitetului comisiei O.N.U. pentru dezar­
mare, cerând ca de această dată şi puterile
occidentale să-şi aducă partea lor de con­
tribuţie conc'retă la reducerea cursei în ar­
m ărilo r şi la interzicera folosirii arm elor
de exterm inare în masă.
Poporul nostru urmăreşte cu încredere
lucrărilea subcomitetului comisiei O.N.U. pen­
tru dezarmare de la N ew York şi, însufleţit de
hotărârea gu vern u lu i nostru în ceea ce
priveşte reducerea efectivului forţelor ar­
mate, este hotărât să lupte cu şi m ai m ul­
tă, putere pentru consolidarea păcii -popoa­
relor. şi .construirea..unei..vieţi.noi. îa v ţa ra tite de prim ul ministru e l Finlandei,
noastră.
V. OLTEANU
treţinea strînse legături cu cercurile mari­
time militare din S.U.A. Această insurecţie
a eşuat deoarece n-a fost sprijinită de popu­
laţie
Comunicarea despre propunerea de demisie
a preşedintelui Peron a fost făcută de Di
Pielro, secretarul Confederaţiei Generale a
Muncii, care, împreună cu Alejandro Leloir,
preşedintele Consiliului suprem al partidu­
lui peronist, au luat cuvîntul la postul de
radio. Pietro a chemat toate cele 2.400 orga­
nizaţii ale confederaţiei" să declare imediat o
grevă generală naţională de protest împo­
triva demfeieî luî Peron.
In urma acestor evenimente, miercuri seara
preşedintele Peron a rostit un djscurs în
care a anunţat că renunţă la intenţia de
a-şi prezenta demisia.
I. BORISOV
principala sursă a valutei străine de care
Pakistanul are nevoie pentru a importa măr­
furi de consum din străinătate, deoarece
industria locală nu satisface decît o mică
parte din cererea internă.
Dezvoltarea industriei pakistaneze este frî-
cum şi de dificultăţile în obţinerea de utilaj
pentru întreprinderi noi. Guvernul Moham-
„Toate aceste privilegii n-au putut fi pen­
tru Pakistan de nici un folos, deoarece ca­
pitaliştii străini au scos din ţară profituri
uriaşe. Numai anul trecut, la un capital de
80.000.000 rupiî ei au realizat un profit de
35.000:000 rupiî. In afară de aceasta, între­
prinderile industriale create de capitalul
străin nu asigură cîiuşî de puţin industria­
lizarea Pakistanului... Fabricile care produc
mărfuri de consum deficitare şl uzinele de
asamblare nu pot transforma nici o ţară
- într-un stat Industrial".
Cercurile comerciale şl industriale din P a ­
kistan au protestat împotriva privilegiilor
acordate capitalului străin. Fazlur Rahman,
fostul ministru al comerţului, amintind de
refuzul guvernelor LTakuat A lî Khan şl Nazi-
muddin ‘de a face concesii importante mono­
i W I f i l - s t r . 6 Hârtie, gr, 9 Telefon: 188-189. Taxa plătită in numerar conf. aprobării Direcţiunii Generale B.T.T.R, nr. 236.320 din 6 noiembrie' 1949 Tiparul Intrepr, Poligrafică de Slat DEVA.
Comunicatul comun cu privire Ia tratativele
economice sovieto-iugoslave
M O S C O V A (Agerpres). — TASS trans­
mite Comunicatul comun cu privire la tra­
tativele economice sovieto-iugoslave:
In perioada 23 august— 1 septembrie a.c.
s-au purtat la Moscova tratative între de­
legaţia economică a guvernului Republicii
Populare Federative Iugoslavia, condusă de
Svetozar Vukmanovicî-Tempo, vicepreşedinte
al Vecei Federative Executive a Republicii
Populare Federative Iugoslavia, şi delegaţia
economică a guvernului Uniunii Republicilor
Sovietice Socialiste în frunte cu A. I. Mi-
koian, prim vicepreşedinte al Consiliului de
Miniştri al Uniunii Republicilor Sovietice So­
cialiste.
In cursul tratativelor au fost examinate
problemele schimbului de mărfuri şi colabo­
rării economice, precum şi-perspectivele co­
laborării pe o perioadă îndelungată între
Republica Populară Federativă Iugoslavia şi
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste.
Călăuzite de dorinţa de a lărgi legăturile
economice dintre cele două ţări, pentru care
există posibilităţi şi interes reciproc, cele
două delegaţii au căzut de acord să dezvolte
mai departe colaborarea economică, avînd în
vedere că acest lucru constituie totodată o
contribuţie la cauza întăririi colaborării eco­
nomice internaţionale.
In cursul tratativelor au fost examinate
probleme legate de schimbul de mărfuri, de
încheierea unui acord pe termen lung cu pri­
vire la livrările de mărfuri, care prezintă ma­
re importanţă pentru cele două ţări, precum
şi probleme financiare şi de credit.
Tratativele au fost duse în spiritul înţe­
legerii reciproce şi al năzuinţei ca colabora­
rea economică să corespundă intereselor eco­
nomice ale celor două ţări.
Semnarea documentelor cu privire la relaţiile economice
dintre U. R. S. S. şi R. P. F. Iugoslavia
M O S C O V A (A g e rp re s).— TASS transmite: publicilor Sovietice Socialiste, condusă de
La 1 septembrie a avut loc în marele
palat al Kremlinului semnarea documentelor
în problemele economice, în legătură cu
care s-au dus tratative la Moscova între
23 august şi 1 septembrie între delegaţia
economică a guvernului Republicii Populare
Federative Iugoslavia, condusă de Svetozar
Vukmanovici-Tempo, vicepreşedinte al. Vecei
Federative Executive a R.P.F. Iugoslavia, şi
delegaţia economică a guvernului Uniunii Re-
Cuvîntarea primului ministru al Finlandei Kekkonen
H E L S IN K I (Agerpres). — Ziarul „M a-
ak an sa” pu blică textul crjjvântării ros­
Kekkonen, la 28 august la K okem iaki.
In cuvântarea sa, Kekkonen a exam inat
teza form ulată de cercurile reacţionare
din Finlanda, potrivit căreia „linia P aasi-
kivi” în politica externă s -a r fi învechit.
Da începutul cuvântării sale, prim ul mi­
nistru a reamintit de recentul interviu
ac’ordat de preşedintele republicii, P a a s i-
kivâ, unui ziar suedez şi a atras atenţia
asupra acelui pasaj din interviu în care
preşedintele a spus că în istoria Finlan­
dei s-a întâmplat de mai m ulte ori ca dis­
trugerile pricinuite de sabie să trebuiască
să fie refăcute cu ajutorul condeiului.
Finlandezii a r trebui să se gândească se­
rios la aceste cuvinte — a spus Kekko­
nen — şi să-şi aducă aminte că timp de
două secole şi jum ătate Finlanda a fost
de multe ori în stare de război cu Rusia
şi că aceste războaie s-au terminat întot­
deauna prin nenorociri. Distrugerile pro­
vocate de sabie au trebuit să fie îndrep­
tate după război cu ajutorul condeiului,
adică prin mijloace politice. Această poli­
polurilor străine, a calificat politica dusă de
Mohammed A lî în această problemă drept o
politică „de sinucidere". După cum a afir­
mat el, această politică însemna în fond
„transformarea Pakistanului într-o colonie“.
Abdul Karim, preşedintele asociaţiei comer­
cianţilor de medicamente, a declarat că a-
ceastă politică „va arunca peste bord pe
toţi viitorii noştri industriaşi şi va distruge
în germene toate perspectivele de propăşire
a industriei şi comerţului Pakistanului“.
Orientară unilaterală a guvernului în co­
merţul exterior, care joacă un rol important
în economia ţării, a dus la o scădere simţi­
toare a rezervelor de valută străină. Potrivit
datelor Buletinului statistic al Ministerului
Economiei. între 30 iunie 1949 şi 30 iunie
1954, rezervele de valută străină ale Pakis­
tanului au scăzut de peste 2,5 orî. Această
scădere a fost determinată în mare măsură
de obligaţiile pe care Pakistanul şî le-a- asu­
mat în baza susmenţionatelor tratate şi acor­
duri militare. Abdul Kadîr, directorul Băncii
de Stat, vorbind la adunarea generală a
consiliului de administraţie al bănci, a ară­
tat că scăderea încasărilor de valută se da-
toreşte mai ales unor cheltuieli ca „Impor­
tantele sume plătite pentru apărare şi plă­
ţile făcute străinilor pentru serviciile lor în
domeniul navigaţiei, asigurărilor operaţiuni­
lor bancare, învăţămîntulul şî investiţiilor
de capital... Restul de valută străină rămas
după aceste cheltuieli, care poate fi folosit
pentru satisfacerea nevoilor de zi cu z! ale
populaţiei, scade mereu ceea ce duce la
lipsa de mărfuri de consum şi la creşterea
preţurilor".
Scăderea încasărilor de valută străină şî
S-a realizat o înţelegere, în baza căreia
valoarea globală a schimbului de mărfuri
va fi în decursul viitorilor trei ani la ni­
velul de 70 milioane de dolari anual, ur-
mînd ca cele două părţi să întreprindă mă­
suri pentru sporirea lui în anii următori. S-a
stabilit că în ianuarie 1956 va fi semnat un
protocol corespunzător cu privire la livrările
reciproce de mărfuri în cadrul structurii a-
corduluî comercial în vigoare, încheiat la
Moscova la 5 ianuarie a.c.
S-a realizat un acord cu privire la li­
vrările de mărfuri pe termen lung, în care
este interesată Republica Populară Fede­
rativă Iugoslavia (cărbune cocsificabil, ţi­
ţei, bumbac ş! altele) şi de mărfuri în
care este interesată Uniunea Republicilor
Sovietice Socialiste (bauxită, cînepă, plumb,
tutun şi altele).
Cele două delegaţii au ajuns la o înţe­
legere în vederea semnării în termenul
cel mai scurt a unui acord cu privire la
colaborarea tehnică şi schimbului de expe­
rienţă între Republica Populară Federa­
tivă Iugoslavia şi Uniunea Republicilor So­
vietice Socialiste care, respectîndu-se legis­
laţia în vigoare în cele două ţări, va regle­
menta colaborarea şi cooperarea între în­
treprinderile şi organizaţiile din cele două
ţări, precum şi schimbul de experienţă şi
de realizări tehnice în domeniul activităţii
economice, inclusiv problemele licenţelor
şi ale documentaţiei tehnice. In vederea
dezvoltării unei asemenea colaborări se va
institui un fond special la care cele două
ţări vor contribui cu cotizaţii potrivit unui
cuantum stabilit.
In ceea ce priveşte colaborarea pe termen
A. I. Mikoian, prim vicepreşedinte al Consi­
liului de Miniştri al U.R.S.S.
Din partea iugoslavă documentele au fost
semnate de Svetozar Vukmanovici-Tempo,
din partea sovietică — de A. I. Mikoian.
La solemnitatea semnării documentelor au
participat L. M. Kaganovici, G. M. Malen­
kov, M. G. Pervuhin, M. Z. Saburov, M. A.
Suslov, precum şi miniştri şi locţiitori de
miniştri ai U.R.S.S. şi funcţionari superiori
tică. de -îndreptare- a urm elor săbiei-este
însă m uncă.,ingrată..Trebuie, .căutată- o
bază nouă pentru relaţii de bună veci­
nătate, întemeiată pe încredere, cu o ţară
duşmană în trecut, şi o asemenea activi­
tate nu se bucură întotdeauna de simpa­
tia tuturor oamenilor.
După terminarea războiului la noi s-a
creat o situaţie în care politica externă
oficială a ţării, bunele relaţii cu Uniunea
Sovietică, deşi sînt aprobate de toate
cercurile de cetăţeni, au trezit nem ulţu­
m ire în rânduirile unei oare cari părţi a po­
porului (din fericire ea nu este prea nu­
m eroasă) care a condam nat pe cei care
aveau sarcina să traducă în fapt politica
oficială.
Când n u se consideră posibil să se cri­
tice politica externă oficială, ca o com­
pensaţie pentru îm potrivirea neputin­
cioasă se recurge la inventarea şi răspân­
direa de zvonuri calomnioase legate de
politica externă.
In aceste condiţii de înveninare a opi­
niei, politica externă oficială este suspec­
tată.
A r fi trebuit să sperăm că noi. care am
dificultăţile întîmpinate la desfacerea mărfu­
rilor de export pakistaneze pe piaţa mon­
dială au silit pe reprezentanţii cercurilor co­
merciale să se ridice împotriva orientării
unilaterale în comerţul exterior. Dakka Na-
rayanganj A. Jalil, vicepreşedintele Came­
rei de comerţ, a declarat în legătură cu a-
ceasta: „Pakistanul nu poate să Ignoreze
piaţa lumi! socialiste, care cuprinde U niu­
nea Sovietică, China şî ţările din Europa
răsăriteană, reprezentînd aproape jumătate
din populaţia lumii“.
Exprimînd părerea unei însemnate părţi a
cercurilor de afaceri pakistaneze, ziarul
„Times of Karaci" scria în Ianuarie 1955
că Pakistanul trebuie să folosească orice- pieţe triva politicii de aderare a Pakistanului la
unde-şî poate vinde materiile prime, fără să
ţină seama de „bariere ideologice".
Cererile de a se schimba politica econo­
mică a guvernului au fost însoţite de creş­
terea nemulţumirii păturilor largi ale opi­
nie! publice faţă de orientarea politicii ex­
terne a- guvernului. Unul dintre cei mai în
vîrstă fruntaşi ai vieţii politice pakistaneze,
Maulan Bhashani. liderul Ligii populare din
Pakistanul de est, a făcut următoarea con­
statare într-o cuvîntare pe care a rostit-o:
— Participarea Pakistanului la S.E.A.T.O.
este foarte primejdioasă şî poate avea con­
secinţe dintre cele mai grave..
In presa pakistaneză a început să se
vorbească tot mai des despre „izolarea cres-
cîndă pe arena internaţională", despre nece­
sitatea de a se duce o politică mal „pru­
dentă" şi de a se evita luarea de hotărîri
„pripite".
Rezultatele alegerilor pentru Adunarea le­
gislativă a Pakistanului de est, care au avut
Nr. 510
lung, cele două delegaţii au avut un schimb
de păreri şi au căzut de acord ca în cursul
lunii ianuarie 1956 să încheie un acord cu
privire la punerea la dispozţia Iugoslaviei a
unui credit în vederea achitării materiilor
prime livrate de U.R.S.S. în sumă de 54 de
milioane de dolari, cu folosirea acestui cre­
dit pe termen de trei a n i; un acord cu pri­
vire la punerea la dispoziţia Iugoslaviei a
unui credit într-o sumă corespunzătoare
pentru achitarea lucrărilor de proiectare, a
utilajului şi a unor materiale pentru con­
struirea unei uzine de îngrăşăminte azotoase
cu o capacitate de 220.000 tone anual care
să fie prevăzută cu o termocentrală avînd
puterea necesară, a unei uzine de superfos-
faţi cu o capacitate pînă la 250.000 tone a-
nual, organizîndu-se şi producţia de acid
sulfuric şi pentru reconstrucţia a trei mine
precum şî un acord cu privire la punerea
Ia dispoziţia Iugoslaviei, de către Uniunea
Sovietică a unui împrumut în valută sau în
aur în sumă de 30 milioane dolari, care să
fie folosit de Banca populară a R.P.F. Iugos­
lavia timp de 2-3 ani.
Acordurile de credit sus-menţionate vor fi
încheiate prevăzîndu-se o dobîndă de 2 la
sută pe a n ; termenul de amortizare fiind de
zece ani.
In cursul tratativelor au fost discutate
posibilităţile de încheiere a unor acorduri de
investiţii în compensaţie în legătură cu alte
întreprinderi industriale.
Cele două delegaţii au făcut de asemenea
schimb de păreri asupra posibilităţii colabo­
rării în domeniul folosirii energiei nucleare
în scopuri paşnice.
Moscova, I septembrie 1955.
din Ministerul Afacerilor Externe şî Minis­
terul Comerţului Exterior.
Din partea iugoslavă la solemnitatea sem­
nării documentelor au participat Hasan
Brkici, locţiitor al secretarului de stat pentru
Afacerile Externe, Nenad Popovici, consilier
de stat al secretariatului de stat pentru A fa­
cerile Externe, Vladim ir Sacici, consilier al
secretariatului de stat pentru Afacerile Ex­
terne, precum şi alte persoane oficiale iu­
goslave.
trecut • prin şcoala" unei experienţe dure,
am. învăţat să-judecăm problemele de po­
litică extern ă La rece sau cel puţin cu
prudenţă. Când tratativele de la G eneva
dintre m arile puteri au generat speranţe
într-o slăbire a încordării internaţionale,
unele ziare s-au grăbit să tragă conclu­
ziile lor cu privire la Finlanda.
Ele au încercat să dea asigurări că
odată Cu apariţia unei noi situaţii poli­
tice internaţionale, politica ţării dusă
până în prezent faţă d e Uniunea Sovietică
s -a r fi „învechit” şi a r fi devenit „incon­
secventă”.
In încheiere primul ministru a sp u s:
Este probabil că şi de astă dată este v o rba
de prom ovarea unor idei dictatoriale, ca
în anii de după 1930. D a r a caracteriza
linia Paasikivi ca inconsecventă şi înve­
chită înseamnă a fade începutul unei
schimbări în orientarea politicii externe,
îm potriva căreia trebuie să avertizăm din
timp. Respectând în mod cinstit şi sincer
actuala politică — şi numai în felul ace­
sta — vom putea întări situaţia statului
nostru, libertatea şi independenţa sa.
loc în martie 1954, au arătat în mod con­
cret starea de spirit a opiniei publice pa­
kistaneze. Victoria în alegeri a repurtat-o
Frontul unit al Pakistanului de est, din care
fac parte Partidul muncitoresc-ţărănesc, Liga
populară din Pakistanul de est, Partidul
progresist, partidul Nizam E-Islam şi alte
cîteva organizaţii politice.. Frontul unit a
obţinut în Adunarea legislativă 223 locuri
din 309, iar L ig a musulmană numai zece.
Unul dintre factorii hotărîtori care au
asigurat victoria Frontului unit a fost po­
ziţia adoptată de reprezentanţii tuturor par­
tidelor care alcătuiesc acest front, împo­
blocuri militare. U n rol important l-a ju­
cat şî programul Frontului în domeniul po­
liticii interne, program care corespundea în
multe privinţe cerinţelor arzătoare ale popu­
laţiei Pakistanului de est. Principalele sale
puncte e rau : desfiinţarea- proprietăţii fun­
ciare moşiereşti fără nici o compensaţie şi
împroprietărirea ţăranilor; recunoaşterea
limbii bengaleze ca una dintre limbile de
stat ale Pakistanului; acordarea . unei au­
tonomii cît mai depline Pakistanului de
est; stabilirea de legături economice şi
culturale strînse cu India.
La alegerile pentru adunarea constituantă,
care au avut loc la 21 iunie 1955, partidul
condus de Mohammed Aii a suferit o nouă
înfrîngere. Din 80 de locuri. Liga musul­
mană n-a obţinut decît 32, în timp ce în
adunarea constituantă a primei legislaturi
ea deţinuse 64 locuri. Şapte miniştri din
guvernul Mohammed Alî au trebuit să-şi
părăsească posturile, deoarece nu fuseseră
aleşi în adunarea constituantă. Frontul unit
al Pakistanului de est a obţinut 16 locuri,
iar Liga populară din Pakistanul de est,
care părăsise Frontul Unit, a obţinut 12
locuri. Aşadar, alegerile au arătat întărirea
Locuitorii Vienei şi-au luat
rămas bun de la ostaşii
armatei sovietice
V IE N A (Agerpres). — TASS
In seara zilei de 30 august a avut loc
la Viena, în piaţa din faţa primăriei, un
miting solemn la care locuitorii capitalei
Austriei şi-au luat rămas bun de la osta­
şii armatei sovietice care se înapoiază
în patrie. In piaţă şi pe străzile înveci­
nate cu ea s-au adunat mii de cetăţeni
austriaci.
In faţa celor prezent* a luat cuvîntul
prof. Hugo Glaser, preşedintele Asocia­
ţiei Austria— U.R.S.S.
„Noi, oamenii muncii din Austria, a
spus el, mulţumim Uniunii Sovietice
pentru că ne-a eliberat de jugul fascist
şi pentru drepturile sociale pe care le-am
primit la întreprinderile conduse timp de
10 ani de administraţia sovietică, drep­
turi pe care noi le apărăm astăzi. Rela­
ţiile prieteneşti trainice vor rămîne şi se
vor consolida tot mai mult fără să ţină
seama de hotare. Muncitorii din Viena
trimit un salut muncitorilor din Uniunea
Sovietică!“
In numele ostaşilor sovietici a luat cu­
vîntul generalul V. I. Jdanov, caTe a fost
îptîmpinat cu aplauze de cei prezenţi.
După miting în piaţa din faţa primăriei
a avut loc o reprezentaţie dată de an­
samblul de cîntece şi dansuri. al armatei
sovietice. Locuitorii Vienei au oferit florii
artiştilor ansamblului.
După solemnitatea luării de bun rămas
de la ostaşii sovietici, publicul i-a ova­
ţionat puternic. Din diferite colţuri ale
pieţei se auzeau exclamaţii de salut şî
urări prieteneşti adresate ostaşilor sovietici.
Călătoria de inspecţie
a lui Eden
L O N D R A (A gerpres). — Potrivit re­
latărilor presei, primul ministru Eden a
hotărît să inspecteze personal bazele mi­
litare şi centrale de cercetări ştiinţifice
atomice. Eden va pleca de la Londra la 6
septembrie şi timp de trei săptămîni va
călători cu avionul prin întreaga Anglie.
Comentînd călătoria lui Eden ziarul
„Daily M aiP scrie:
„Această călătorie a primului ministru
este aproape fără precedent pentru timp
de pace. Ea are ca scop de a preciza su­
mele pe care Anglia va trebui să le chel­
tuiască în viitor pentru forţele armate şl
de a stabili dacă vreo parte a activităţii
lor nu a devenit de prisos. In legătură cu
pericolul crizei financiare, cheltuielile
pentru apărare au devenit pe neaşteptate o
problemă arzătoare pentru guvern“.
--- ¦¦
Proiecfafa întîlnire separară
a miniştrilor de Externe
ai S.U.A., Franjei şî Angliei
W A S H IN G T O N (Agerpres). — France
Presse transmite:
Departamentul de stat a anunţat
miercuri că miniştrii Afacerilor Externe aî
Statelor Unite, Franţei şi Marii Britanii se
vor întîlni la 27 septembrie la N ew York pen­
tru a coordona punctele de vedere occiden­
tale în preajma conferinţei miniştrilor A fa­
cerilor Externe ai celor patru puteri, care se
va deschide la 27 octombrie la Geneva.
Comunicatul Departamentului de stat, care
anunţă această reuniune, precizează că or­
dinea de zi va cuprinde probleme de „inte­
res comun“. Acelaşi comunicat indică pe
de altă parte că ministrul Afacerilor Exter­
ne al Republicii Federale Germane, Von
Brentano, va participa Ia 28 septembrie la
conferinţa celor trei miniştri occidentali.
Influenţei politice a partidelor de opoziţie
Frontul unit şi Liga populară.
La 7 august, liderii fracţiunii Ligii musul­
mane din adunarea constituantă au hotărît
să-I înlăture pe Mohammed Aii de Ia condu­
cerea fracţiunii. Ca lider al fracţiunii a fost
ales Cioudri Mohammed Aii, ministrul fi­
nanţelor. Mohammed Aii a fost nevoit să-şi
dea demisia din postul de prim-ministru.
In noul guvern condus de Cioudri M. Alî,
reprezentanţii Ligi! musulmane şl aî Fron­
tului unit au primit un număr egal de por­
tofolii. Liga populară, condusă de H. S.
Suhrawardy, a hotărît să nu participe la-
guvern. Dar, după cum a declarat noul
prim-mînistru Cioudri M. Alî, componenţa
actualului guvern este provizorie. El şî-a ex­
primat speranţa că reprezentanţii Ligii popu­
lare vor sprijini noul guvern în rezolvarea
problemelor naţionale ce-î stau în faţă.
Prezentînd la radio programul guvernu­
lui, prîmul-mînîstru Cioudri M. AH a men­
ţionat printre alte sarcini ale noului guvern
necesitatea de a se reglementa problema
Caşmlrului în interesul menţinerii pritenîeî
între India şî Pakistan.
Opinia publică a primit de asemenea cu
satisfacţie declaraţia lui Cioudri M. Aii că în
domenTuT politicii externe guvernul său va
depune toate eforturile pentru consolidarea
păcii. Măsurile efective pe care noul guvern
pakistanez le va lua în această direcţie vor
găsi fără îndoială sprijinul tuturor statelor
iubitoare de pace, interesate într-o destindere
a încordării în regiunea Asiei de sud-est şî
a Orientului mijlociu.
(Din „Timpuri Noi“ Nr. 35),