Page 9 - 1955-09
P. 9
PRO! ETARI DIN TOATE TARII.E UNITI VA!
IN A C E S T N U M Ă R :
— Ne pregătim pentru însămînţările cercurilor artistice de amatori ale tare de la Helsinki a luat sfîrşif
(pag. 4-a)'
de toamnă (pag- 2-a) sindicatelor (pag- 3-a)
— Rezoluţiile adoptate la conferinţa
— Cronica filmului „Liliom fi” — Pentru o vie activitate a cabinete Uniunii Interparlamentare
(pag. 2-a) (pag. 4-a)
lor tehnice (pag- 3-a)
— Avîntul industriei grele în ţările
— Munca de achiziţii în raionul Orăş- — Conferinţa Uniunii Interparlamen- de democraţie populară (pag. 4-a)
tie trebuie îmbunătăţită (pag. 2-a)
— Pentru îmbunătăţirea activităţii
Patriei — mai multe De pe in tin su Ir
acumulări socialiste !
Pentru cît mai multe bunuri Belşug în casele colectiviştilor M inereu pentru furnale
Chem area grupului de întreprinderi din noastre naţionale impune sporirea şi mai de larg consum In luna trecută, munca harnicilor mi
regiun ea Stalin, adresată La începutul lu m are a acrim ulărilor socialiste, oare m ă
nii iulie tuturor colectivelor întreprinde resc cantitatea de valori m ateriale aflate ? *? In regiunea noastră, din an in an, membrii gospodăriilor agricole colec neri ghelăreni a fost plină de roade. Acea
rilor din ţară de a da patriei cît mai m ul în proprietatea statului, a cooperativelor tive îşi organizează tot mai bine mun ca, îşi însuşesc şi aplică tot mai multe sta se oglindeşte prin faptul că furnalele
te acum ulări socialiste paste plan, a găsit şi a gospodăriilor agricole colective. F o n Succese frumoase reguli agrotehnice cît şi bogaţa experienţă a meşterilor recoltelor bogate de La H u n edoara şi C ălan au prim it cu
un puternic răsunet şi în rândurile oam e durile vărsate în contul acum ulărilor ridi
nilor muncii din regiunea noastră. A n ga că posibilităţile d e lă rg ire a producţ*'.»*. din Uniunea Sovietică, folosind cu pricepere maşinile şi tractoarele puse 2.5 La sută m inereu de fie r peste p reve
jam entele luate de fiecare colectiv pe două de form are a rezervelor sociale şi de
etape — pînă la 23 august şi pînă la sfâr creştere a fondurilor social-culturale, fapt In fiecare lună harnicul colectiv al la îndemînă prin S.M.T. de către statul democrat-popular. Toate acestea derile planului. Contribuţia adusă de co
şitul anului — sînt oglinda posibilităţilor ce face ca economia noastră să prospere, întreprinderii de industrie locală „H o- fac ca gospodăriile agricole colective să obţină recolte bogate, dovedind
de care dispune fiecare întreprindere de a iar nivelul de trai a l oam enilor muncii prin fapte ţăranilor muncitori marea superioritate a agriculturii socialiste. lectivele sectoarelor I şi IV , precum şi a
contribui la înflorirea economiei noastre să crească. ria“ din Alba-Iulia a obţinut însem
naţionale. nate depăşiri de plan, dînd în plus tot Acum, după terminarea treierişului şi predarea obligaţiilor către stat, m inelor „Vest“ şi „Vadul D obrii“, care
In cadrul unor întreprinderi din regiu mai multe bunuri de larg consum.
Incheindu-se prim a etapă, m ulte colec nea noastră problem a acum ulărilor socia gospodăriile colective din regiunea noastră, au început să împartă avansu ş i-a u depăşit p lanul d e extracţie cu 0,80—.
tive au raportat partidului cu mândrie în liste se înţelege greşit, ca nişte fonduri La 23 August de pildă, planul pro rile de 40 la sută, împărţirea avansului este un minunat prilej pentru a
deplinirea an gajam en telor luate pînă la 23 din care acestea achită diferite penalităţi, dovedi cu prisosinţă ţăranilor cu gospodării individuale, că singura cale 11.5 La suită, a dat posibilitate depăşirii
au gu st A stfel m inele din cadrul Direcţiei .cum a r fi de pildă, locaţiile de vagoane. ducţiei industriale a fost depăşit cu care duce spre belşug şi fericire este calea gospodăriei colective._ _ _ _ _ _ _
G enerale*a Cărbunelui Petroşani au dat In esenţă, acum ulări socialiste pot fi con 21 lia sută. Continuînd întrecerea cu planului global al întreprinderii.
p în ă La această dată acu m u lări sooialiste siderate numai acelea care au fost vărsate deosebită însufleţire, la sfîrşitul lunii,
peste plan în va lo a re de 10.340.000 lei, F i în fon d u l statului şi nicidecum acelea des indicele de plan la producţia indus Num eroase brigăzi de mineri, printre
latura Lupen i — 1.259.000 lei, A telierele tinate pentru acoperirea unor cheltuieli trială arăta o depăşire de 63 la sută.
C.F.R. Sim eria — 1.353.000 lei, F abrica cauzate din neglijenţa unora, sau din Succesele colectiviştilor din Miercurea care şi cele unde lucrează tov. Luoaoi
„T e b a “ Sebeş — 1.137.000 lei, ete. proasta gospodărire şi organizare. Printre altele, în această lună s-au
produs peste sarcina de plan : 400 kg. Au trecut 5 ani de cînd a luat fiinţă mici şi m ijlocii, oare au rămas înafara Aron, Preda Dumitru, Florinoaş TraLan,
Rezultatele obţinute de colectivele unor Rezultatele dobîndite în cinstea celei de săpun de rufe, 28 tone ghiaţă artifi gospodăria agricolă colectivă „Stea gospodăriei colective, au obţinut şi ei
întreprinderi se datoresc m ăsurilor tehni- a 11-a an iversări a eliberării patriei noas cială, 208 m.p. binale, 250 paturi de gul roşu” din Miercurea raionul Se recolte bune, dar mult mai mici decît Oncoş Gheorghe, Gostian T raian, etc., a -
co-organiaatorice luate de către Conduce tre dovedesc că întreprinderile din regiu fier tip „R eşiţa“ , 107 găleţi zincate, 25 beş. In această perioadă, numărul co recoltele gospodăriei colective. In me
rile acestora în v ederea m ăririi produc nea Hunedoara pot să aducă o contribu butoaie stejar a 200 litri, 1.460 dife lectiviştilor a crescut la peste 150 de die pe comună, ţăranii muncitori cu plicînd metode avansate de muncă şi-au
ţiei, productivităţii m uncii şi reducerii ţie şi m al m are la sporirea acum ulărilor rite piese mecanice, s-au exportat şi fam ilii. Numai în acest an în gospo'- gospodării individuale au obţinut 1.400
preţului de cost, cît şi efo rtu rilo r oameni socialiste. P en tru aceasta însă este nece transportat în plus 309 m. steri, lem dărie au mai intrat încă un număr de kg. grîu. la hectar. depăşit p lanul de producţie cu 24-64 La
lo r muncii, oare a u tradus m ăsu rile în sar ca toate colectivele de muncă să-şi îm ne de foc, etc. 17 fam ilii, iar avutuj obştesc al gos
fapte. U n real ajutor în acţiunea de spori bunătăţească şi m ai miult activitatea lo r podăriei şi al colectiviştilor creşte sim Ca urmare a roadelor îmbelşugate sută.
re a acum ulărilor socialiste l-a avut în creatoare, să lupte ou avînt crescând pen Cele mai frumoase realizări în ca obţinute de gospodăria colectivă, s-a
fiinţarea de colective form ate din tehni tru realizarea şi depăşirea angajam ente drul întreprinderii le-au obţinut în a- ţitor. S-au făcut noi construcţii gospo — O—
cieni şi frun taşi în producţie, care a u stu lor luate pînă la sfîrşitul anului. Conduce ceastă lună secţiile: lăcătuşerie, con putut împărţi colectiviştilor ca avans
diat la fiecare loc de m uncă posibilităţile rile întreprinderilor vor trebui să se ocu dăreşti, iar un număr însemnat de co Aplicînd metode
d e ridicare a producţiei şi productivităţii pe m ai bin e d e organizarea procesului de dusă de maistrul Pleşa Trifan, cu o 40 Ia sută, cantitatea de 4,800 kg. grîu
muncii, scăderea preţului d e cost şi rea producţie, de introducerea tehnicii şi teh lectivişti şi-au făcut case noi, şi-au înaintate
lizarea de economii. nologiei înaintate, de descoperirea şi fo pentru fiecare zi-muncă. Colectivistul
losirea sistematică a rezervelor interne, de cumpărat mobilă şi aparate de radio. De curând s-a făcut bilanţul rezultatelor
Utilizarea mai bună a maşinilor şi a - ridicarea calificării oam enilor m uncii şl Şuţu Constantin cu fam ilia, oare a obţinute de colectivul staţiei Coşlariu pe
gregatelor, folosirea în m od just a mate stim ularea iniţiativei creatoare a maselor. luna august. Activitatea rodnică depusă
riei prime, m aterialelor şi a energiei, apli In centrul atenţiei conducerilor trebuie să
carea şi extinderea iniţiativelor noi în stea m ărirea continuă a productivităţii depăşire de 200 lia sută a planului lu Folosind maşinile şi tractoarele, a- muncit efectiv la toate lucrările din de fiecare muncitor a făcut ca planul pro-
muncă, a u fo9t factorii ce a u contribuit muncii, reducerea preţului de cost şi re a nar, turnătorie, condusă de Groza Ni- plicînd metodele agrotehnice înainta gospodărie, primeşte ca avans 40 la duoţiei globale să fie îndeplinit în pro
în bună m ăsură la dobândirea rezultate lizarea de economii, ţinîndu-se în acest te, colectiviştii au dobîndlt recolte bo sută, pentru cele 421 zile-munca, can porţie de 106,68 La sută, staţionarea vagoa
lor de pînă acum. In abatajele minelor scop o evidenţă d a r ă şi La zi pentru a se colae cu 117 la sută si tîmplărie, care gate. Anul acesta, de pildă, colectiviş titatea de 2.208 kg. grîu. Colectivistul nelor în tranzit cu m anevră a fost redusă
Urioani, Pet-rila, V u lcan şi Aninoasa, p ro cunoaşte precis valoarea cheltuielilor an tii din Miercurea au obţinut în medie, Ludoşan Ioan, a muncit singur în gos cu 16,41 la sută. iar staţionarea la încăr
ductivitatea muncii a crescut în ultimul ga ja te în ludru şi d e a putea lu a m ăsuri a realizat un indice de 209 la sută în
tim p cu 15<>/o'. D în d o atenţie deosebită rapide de îndreptare acolo unde se obser această lună.
economisirii m aterialului lemnos şi explo- vă lipsuri. D e asemenea, conducerile între
sivului, colectivul minei Urioani a înregis prinderilor mal au datoria de a mări ne Din deşeuri, fucrari utile de pe suprafaţa de 122 ha. însămîn- podărie şi a primit pentru cele 142 cări şi descărcări cu 6.37 La sută. Planul
trat o economie de 330.000 led, ia r colec încetat rotirea m ijloacelor circulante prin
tivele minelor Aninoasa şi Uonea au rea scurtarea ciclurilor de fabricaţie şi des De cînd s-a înfiinţat secţia de pla- ţate cu grîu, cantitatea de 2.103 kg. la zile-muncă, cantitatea de 681 kg. grîu. utilizării vagoanelor la osii şi tonaj a fost
lizat îm preună o economie la energia e- făşurarea ritmică a producţiei, să organi pumi la fabrica „Ardeleana" din Se
lectrică şi pneum atică în va lo a re de 505.000 zeze raţional aprovizionarea tehnico-mate- beş ,în m agazie s-au adunat zi de zi hectar. Cantităţi însemnate de grîu au primit depăşit cu 21,62 La sută, iar productivita
lei. rială' a întreprinderii şi să ia m ăsuri pen numeroase deşeuri de crepsatin şi
tru desfacerea producţiei. brocheu, rămase de la feţele de pla- Ţăranii muncitori cu gospodării toţi colectiviştii. tea m uncii a crescut cu peste 16 La sută.
M u n c a plină de avîn t a inovatorilor, pe pume.
lângă faptul că a contribuit la uşurarea O rganelor sindicale le revin de aseme Economiile real izate la m ateriale şi v a -
efortu rilor celor ce muncesc şi la m ărirea nea sarcini importante în mobilizarea Colectivul de aci s-a gîndit să în
celor ce muncesc la o activitate mai rod trebuinţeze cu folos aceste deşeuri şi împărţirea avansului la G. A. C. „Petofi Sândor“ goane-ore, se ridică la suma de 21.460 lei.
productivităţii muncii, a fost un factor de nică. întrecerea socialistă şi popularizarea a propus confecţionarea de perne de
experienţei sovietice şi a fruntaşilor noş corative pentru dormitoare, iar din Datorită aplicării regulilor agroteh 1.216 kg. grîu, colectivistul Sebeştein Rezultatele obţinute în luna trecută
scamă în realizarea de acum ulări socialis tri, trebuie să fie a s t fd canalizate, îneît deşeurile rămase din confecţionarea a- nice, colectiviştii din G.A.C. „Petofi
să constituie m otorul luptei pentru spo cestor perne, a propus confecţionarea Şandor“ din Deva, au obţinui în me Ambruş pentru cele 247 zile-muncă, a sînt rodul aplicării pe soară largă a me
te. A p licarea un o r inovaţii la Com binatul rirea acum u lărilor socialiste, să facă pe de plăpumioare pentru păpuşi. die o recoltă de 2.749 kg. grîu la hec primit 1.157 kg. grîu, iar colectivistul
siderurgie Hunedoara a adus acestuia e- fiecare muncitor să înţeleagă că această todelor sovietice Kovaliov, K rasn o v -K o ju -
acţiune este menită să ridice propriul său Realizări ale cooperatorilor tar, de. pe suprafaţa, de 52 ha. cît a Mihai Pal şi cei doi membri ai fa
conomii în v alo are de 1.327.400 lei. O sin- nivel de viaţă şi de trai, că p rin activita avut .însămînţat cu grîu. Astfel, au miliei, au primit pentru cele 412 zile- hari şi Kataev, oare le -a asigurat depă
tea sa contribuie la înflorirea patriei noas Dorinţa de a spori producţia bunu muncă, cantitatea de 1.924 kg. grîu şi
gurL inovaţie — introducerea injeotoruilui tre libere. putut împărţi ca avans 40 la sută, peste un vagon de paie. şiri im portante de plan. Astfel, tura nr. 1,
pentru fiecare zi-muncă, cîte 4,670 kg.
cu pulverizare periferică — aduce o eco Organizaţiile de bază de partid trebuie grîu. In gospodăria colectivă şi bătrînii condusă de tov. T u d o r Ilie, şi-a depăşit
se pot bucura de cîştiguri însemnate
nom ie antecalcuilată de 226.750 lei. îndrumate să dea o mai m are atenţie înar După ce şi-au achitat în întregime planul cu peste 100 La sută. R ealizări de
cotele către stat şi obligaţia faţă de De exemplu, colectivista Nagy iulia,
R ealizările de pînă acum dovedesc cu mării muncitorilor cu cunoştinţele econo S.M.T. cu ajutorul căruia au lucrat în vîrstă de 60 ani, ..care a muncit în seam ă au dobândit şi revizorul de ace
pămîntul şi după ce şi-au oprit semin gospodărie ca îngrijitoare ia păsări şi
prisosinţă că acolo unde s-au luat m ăsuri mice necesare unei m ai bune înţelegeri a ţele necesare, colectiviştii, au împărţit porci, a primit pentru cele 215 zile- Miarina Nicolae, acarii A rion G heorghe şi
corespunzătoare în urm a angajam entelor, muncă, cantitatea de 1 000 kg. grîu,
însemnătăţii luptei pentru acumulări so Ciufudean Nicolae, magazionerul • V îrva
unde organele de conducere şi politice s-au
cialiste peste plan. E le trebuie îndrum ate Iosif şi alţii.
interesat îndeaproape de problem a acu
m u lărilo r socialiste şi a u Creat condiţiile ne şi aju tate să ţină conferinţe despre im por — O—
cesare bunei desfăşurări a muncii, anga tanţa reducerii preţului de cost. a reali rilor de la rg consum a însufleţit şi avansul de 40 la sută, din produsele iar colectivista G ergely Brigeta în Realizările m uncitorilor
pe meşteşugarii de la cooperativa cuvenite pentru zilele-muncă efectuate. etate d e '66 arii, a prestat în gospodă forestieri
jam entele n -a u fost o simplă formalitate. zării de economii de m aterie prim ă şi m a „U nirea“ din Sebeş. Din primele zile
ale acestui an şi pînă în prezent ei Cu acest prilej, Lazăr Magdalena, rie un num ăr'de 100 zile-muncă, pen I.F.I.L. Sebeş este una din întreprinde
Cu toate acestea însă. mai sînt întreprin teriale, despre îm bunătăţirea calităţii p ro preşedinta gospodăriei colective, a tru care, acum, la împărţirea avansu
au produs peste sarcinile de plan 51 prezentat în faţa colectiviştilor o dare lui, a primit 467 kg. grîu.
deri care nu şi-au respectat angajamentele duselor, folosirea deşeurilor, ete. D e ase garnituri de mobilă pentru bucătărie,
realizînd în acelaşi timp economii în de seamă despre felul cum s-au des Luînd avansul pentru cele 345 zile- rile ce şi-au îndeplinit cu cinste sarcinile
luate pînă la 23 August, şi aceasta, din menea. organizaţiile de bază au datoria să valoare de 35.000 lei, adică cu 5.000 făşurat muncile agricole de viară şi muncă, tovarăşul Gergely Ianos care prim ului plan cincinal. Muncitorii de aici,
lei mai mult decît îşi luaseră ca anga a primit cantitatea de 1.616 kg. grîu, depunînd străduinţă continuă au reuşit
cauza slabei preocupări a conducerilor şi facă pe fiecare muncitor, inginer, tehni jament. Numai la secţia tîmplărie despre rezultatele obţinute. ca în luna august să îndeplinească pro
a organelor politice faţă de această pro s-au econom isit: 53 m.c. cherestea, 250 Colectiviştii au primit produse după s-a angajat ca în viitor să muncească ducţia glo bală în proporţie de 107 La sută,
cian şi funcţionar să înţeleagă că a lupta m.p. placaj şi 59 kg. clei. cu şi mai multă rîvnă, alături de cei productivitatea muncii atingînd un pro
blem ă. L a m ina Lupeni, una dintre cele munoa depusă. Cei oare au venit la lalţi colectivişti pentru continua dez centaj d e 113 La sută.
pentru realizarea de acum ulări socialiste
mai mecanizate mine din Valea Jiului lucru zi de zi, care au muncit bine, voltare şi înflorire a gospodăriei co L a obţinerea acestor realizări au contri
peste plan, înseamnă a lupta pentru creş au luat produse multe. Colectivistul lective, pentru a-şi face viaţa îmbelşu
se putea ridica productivitatea maşinilor
terea pe toate căile a productivităţii m un Peter Istvan cu fam ilia, pentru cele gată şi fericită.
prin utilizarea întregii lor capacităţi, iar 260 zile-muncă a primit cantitatea de
cii care, dă posibilitate fiecărei întreprin
m aterialele şi energia a r fi putut să fie Pe lîngă acestea ei iau valorificat Sărbătoare la Oiejdea buit brigăzile tovarăşilor Bianga Simion,
deri să asigure statului venituri suplimen numeroase deşeuri, făcînd din talaj Veliki Tudoraehe, H îrbean Silvia, Vasiu
folosite în mod mai raţional. Slabă a fost
tare. lin număr de 81.000 cutii farmaceuti Pentru colectiviştii din Oiejdea, ziua brînză şi lînă, cît şi suma de 700 lei. Avram , Nichifor Ioan şi alţii Ce şi-au de
şi preocuparea colectivului uzinei electrice
din Vulcan în problem a respectării con Simiţindu-se m ai mult m obilizaţi şi fă - ce, iar din alte deşeuri 500 umeraşe împărţirii avansurilor a fost o adevă împreună cu colectiviştii s-au bucu păşit norm ele cu 66-95 la sută.
de haine, 180 solniţe, măsuţe şi tabu-, rată sărbătoare.. Preşedintele gospo rat toţi cei prezenţi la această 'sărbă
sum urilor specifice de combustibil. D in a - cînd din sporirea acum ulărilor socialiste rete pentru copii şi alte bunuri. Din munca inovatorilor
dăriei colective tov. Barta Gheorghe, toare. S.oţiei colectivistului Vass, nici
ceastă cauză, colectivul de aici a rămas o sarcină permanentă; oamenii muncii din a arătat în darea de seamă felul cum nu-i venea să creadă cînd a văzut cît.e
cu ap ro ap e 1.000.000 lei sub planul de acu regiunea noastră vor aduce o contribuţie iau muncit colectiviştii în cursul cam bucate sînt încărcate în căruţe numai de la Călan
m ulări. De asemenea uzina „Victoria” Noi !nova)ii în Valea Jiului paniei agricole şi succesele obţinute. ca avans. In alte căruţe au fost încăr
de seamă la dezvoltarea economiei noastre Colectiviştii ascultau cu atenţie cu cate produsele cuvenite fam iliei colec In cursul lunii august, la cabinetul teh
Călan, deşi avea posibilităţi să-şi respecte In luna trecută, inovatorii de la F ila vin tele preşedintelui. Erau mîndri că tivistului Popa Vasile. El şi cu soţia au nic al uzinei „Victoria” Călan au fost în
naţionale, la îm bunătăţirea propriilor lor prin munca lor au reuşit să obţină o
propriul angajam ent, totuşi a rămas sub tura Lupeni au prezentat cabinetului teh recoltă bogată în acest an. Preşedin dus acasă peste 1401 kg. grîu. registrate un num ăr de 16 propuneri de
an gajam en t cu peste 174.000 lei. condiţii de m uncă şi trai. nic num eroase inovaţii. Printre inovaţiile tele a arătat că gospodăria colectivă inovaţii — Cel m ai m are num ăr din acest
m ai im portante înregistrate se num ără cea — Cînd am lucrat singuri pămîntul an. Din acestea 6 propuneri au fost accep
Dezvoltarea necontenită a economiei a tovarăşului Ştranschi A rthur care a con şi-a îndeplinit obligaţiile faţă de stat — a spus soţia lui Popa — abia du tate pentru aplicare. 5 pentru experim en
şi S.M.T., şi a pus deoparte fondurile ceam acasă cîte 600-700 kg, grîu. tată
că acum ducem căruţele încărcate.
fecţionat un dispozitiv pentru reducerea prevăzute de statut. Apoi a arătat ce N ici, nu ştim unde să-l punem.
tare şi 5 propuneri sînt în studiu.
de consum electric la injectoarele de vid la avansuri de produse se cuvin mem După ce colectiviştii’ şi-au dus la De asem enea din cele 26 de teme de
secţia Il-a . Economia realizată se cifrează brilor pentru zilele-muncă efectuate. casele lor bucatele, s-au întors cu fa inovaţii, cuprinse in planul tematic pe a -
la sum a de 17.023 lei, recompensa inova nul 1955 în cadru l concursului, num ai în
torului fiind de 2391 lei. — Să felicităm pe tovarăşul Vass m iliile în gospodărie şi, împreună cu luna trecută au fost înregistrate un nu
Geza — a spus preşedintele. El şi cu oaspeţii, au petrecut pînă noaptea tîr- m ăr de 7 propuneri.Printre cele m ai
Frezorul Silvăşan Ca rol, tot de la F ila soţia, drept avans de 40%, vor primi ziu. Cîntecele şi voia bună domneau
peste tot.
1.349 kg. grîu, cantităţi frumoase de
tura Lupeni, a con importante inovaţii
fecţionat un dispozi aplicate în ultima pe
tiv pentru ajustarea De Ziua aviaţiei în satul lui Aurel Vlaicu rioadă s în t: modifi
suporţilor de bobine carea procesului teh
la maşinile de filaj Mergeam grăbit, învăluit in col Am citii unele fragmente din scri gen. El a descris viaţa şi opera genia nologic de fabricaţie
„Haubold“. Pentru a -
ceastă inovaţie, to bul ştirnit de mulţime, pe uliţa sa sorile adresate de Aurel Vlaicu pă lului constructor şi zburător, aducind a oalelor de zgură
varăşul Silvăşan a
primit o recompensă tului Aurel Vlaicu. Voiam să nu pierd rinţilor săi. lată de pildă, ce scria în numele şoimilor patriei, cinstire pentru furnale, ino
de 400 lei.
nici un aspect, nici un amănunt din printre altele în una din aceste scri celui ce a deschis porţile aviaţiei ro- vaţie realizată de to
ir
Colectivul format felul in care oamenii muncii din re sori: „cu miniştrii nu stau tocmai mineşti. varăşul B ucur D.. ge
din tovarăşii Coman
Mihai, Czibula Iosif giunea noastră, cu ocazia „Zilei a- bine că sînt mulţi care nu cred că Aviatorii — a arătat el în încheie neratorul de acetelină
şi N em eş M ihai de la viaţiei R.P.R.". cinstesc memoria pri re — cinstesc memoria lut Aurel
A apăru t în lim b ile : rusă, română, franceză, germ ană, engleză şi spaniolă U.R.U.M.P., a propus mului pionier al aviaţiei romîneşti, zbor, dar mie nu îmi'pasă, am să le Vlaicu, urmîndu-i glorioasa tradiţie pentru sudura auto
Confecţionarea fla n - aici, chiar in satul unde s-a născut arăt"... Şi în alta: „îmi lipsesc pie şi sini totdeauna gaia să apere cerul
„Pentru pace trainică, pentru democraţie populară!“ şelor pentru tuburi şi unde şi-a realizat primul său vis. se... nu ştiu de unde să îmi mai fa genă, realizat de ino
de aer comprimat Se adunaseră peste 3000 oameni ve ceţi rost de bani... Promisiuni şi iar senin al patriei noastre dragi, cer
Eucureşti. O rgan al Biroului Inform ativ al partidelor comuniste şi muncitoreşti prin ştanţare din m a niţi din diferite părţi ale regiunii. promisiuni. Nu primesc la timp pie sub care se desfăşoară munca paş vatorii M un tean u
nr. 35 (356) terial laminat. A p li sele... Mulţi imi făgăduiesc ajutor şi nică a construirii unei vieţi fericite.
carea acestei propu La casa muzeu sprijin dar la fapte nu se vede ni Ioan I V şi N elega I o -
CUPRINDE : neri a adus uzinei o Cinstire memoriei lui Aurel Vlaicu
econom ie de 30.954 mic..."- şi salut aviatorilor au adus şi oame sif, apoi inovaţia p ro
Articol de fond: Pentru întărirea păcii în Extremul Orient şi în himea întreagă. led.
Ho Ş! M IN : A zecea aniversare a Republicii Democrate Vietnam. pusă de colectivul
* * * in partidele comuniste şi muncitoreşti. Tovarăşul Diber-
Mu Y ao -b an : Uniunea nouă democratică a tineretului din China — cel mai apropiat nando Iosif de la a - condus de tov Săbău
aceeaşi.uzină a propus
ajutor al Partidului Comunist. şi realizat un dispozi •A urel, constînd în
Nicola Ftirnadjiev : Bulgaria renăscută. tiv pentru curbarea
Adani R apak i: In interesul păcii, în interesul poporului polonez şî • al popoarelor-Iugos inelelor de la tuburi Şi tóale acestea nu vorbesc decît nii muncii din Orăştie prin cuvîntul perfecţionarea con
le de aeraj. Aplicarea puţin, dar cea mai grăitoare dovadă, unor membri ai A.V.S A.P. precum
laviei. acestui dispozitiv, a Casa în care s-a născut şi a cres ca o acuzare a trecutului, este sfîr şi pionierii, dintre care mulţi vor fecţionării niplurilor
Wilhelm P a iso n î: Cum. clădim noi o viată nouă. adus o economie de cut Aurel Vlaicu arată ca orice casă şitul său tragic care de asemenea se duce mai departe tradiţia glorioasă a
Jan Alarek : Note politice: Despre cei care tulbură apele. 6076 le). ţărănească, cu singura deosebire că, poate vedea aci înlr-o fotografie ori aviaţiei romîneşti. de radiatoare, etc.
înainte de a intra, te întîmpină un ginală.
De vînzare la toate librăriile, chioşcurile şi debitele O.C.L. mic muzeu. k Prin aplicarea acestor
Preţul 40 de b'anî Am ieşit din muzeu şi, prins în
Să ne oprim deci la muzeu. Aci valul de oameni, mă îndreptai spre Mitingul s-a sfirşit. Tribuna se inovaţii, în luna au
locul de adunare. transformă în scenă unde echipe ar
sînt expuse numeroase schiţe şi pla tistice prezintă frumoase programe gust s-au realizat e-
nuri, diferitele modele concepute de
Aurel Vlaicu în năzuinţa lui de a cu conomii î n . valoare
de cca. 200 000 lei.
Pentru inovaţiile a -
plioate s-au întoc
ceri văzduhul asemenea păsărilor. M i t i n g u l închinate „Zilei aviaţiei R P R ". mit form ele pentru
Studiind toate piesele şi documentele ...Şi pînă seara tirziu in solul unde recom pensarea a 20
de aci nu poţi să nu-ţi dai seama de in faţa tribunei, frumos împodobi s-a născut aviatorul Aurel Vlaicu. de inovatori cu su
geniul acestui om, şi totodată de tă şi pe care străjuia portretul lui pe buzele şi in gihdurite mullimii a ma de 5.675 lei. De
greutăţile ce le-a întîmpinat din par Aurel Vlaicu se adunaseră mii de persistat numele aceluia ce a deschis asemenea au fost dis
tea regimului burghezo-moşieresc în oameni. In numele aviatorilor a vor cel dinţii drum spre înălţimi. tribuite un num ăr de
drumul spre realizarea visului său. bit ofiţerul de aviaţie Argatini Eu R. 5ERBAN 10 insigne şi certifi
cate de inovatori.
