Page 1 - 1955-10
P. 1
! Hunpddara-ueva \
PROLETAR] DIN TOATE TARILE DNifl VA!
N ACEST NUMĂR:
Din via(a militarilor patriei noastre Prin aplicarea de. noi metode, la O importantă hotărîre a Prezidiu
tpag. 2-a> ' accelerarea lucrărilor de finisaj în lui Sovietului Suprem al U.R.S.S.
lnsilozarea şi păstrarea cartofilor (pag. 4-a)
construcţii (pag. 3-a)
(pag. 2-a)
Pentru o cît mai bună aprovizio „Obiceiuri neobişnuite“ Sesiunea Adunării Generale a
nare şi deservire a oameniior mun
cii prin comerţul socialist (pag. 3-a) O.N.U. (pag. 4-a)
(pag. 2-a) Cartea — bun prieten şi sfătuitor Din viaţa internaţională
B (pag. 3-a) (pag. 4-a);
Anul VII. nr. 518
Duminică 2 octombrie 1955 | 4 pagini 20 bani
Ziua forjelor armate DIN REGIUNEA NOASTRĂ
ale R
Fontă peste plan succese în întrecerea socialistă multă atenţie şi fineţe in exe Decernarea „Steagului Roşu"
La 2 octombrie, poporul român sărbă- După terminarea războiului antihitlerist cutarea lor. Muncitorii de aci
Dornici de a-şi aduce con îndeplinesc cu cinste aceste de producţie I.C.S. Hunedoara
toireşte Ziua Forţelor Armate ale R.P.B. poporul nostru, condus de ‘partid, a înce tribuţia lor modestă la spori cerinţe ale producţiei, execu-
rea producţiei de metal, jur tînd lucrări de bună calitate Pentru activitatea desfăşurată în primul
Făurită de către Partidul Muncitoresc put măreaţa sa operă constructivă în nu naliştii se întrec în obţinerea Colectivul de muncitori, ingineri, tehnicieni şi funcţio şi depăşindu-şi cu regularita serhestru al acestui hn, colectivul de mun
de rezultate cît mai frumoase nari de la uzina „Victoria“ din Călan, luptă cu hotărîre te sarcinile de plan. citori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari al
Romiîn după măreţul exemplu al eroicei mele socialismului şi păcii, a început să-şi în producţie. pentru a-şi îndeplini cu cinste sarcinile ce le revin în întreprinderii de construcţii siderurgice din
Intre 1-26 septembrie, pla Hunedoara, a primit zilele acestea „Stea
Armate Sovietice, Armata R.P.R. este făurească viaţa aşa cum şi-a doriit-o în In această întrecere, rezul sporirea producţiei de metal. nul acestei secţii la unele ar gul Roşu“ de întreprindere fruntaşă
tate deosebit de frumoase au Antrenaţi în întrecerea socialistă, muncitorii de aci au ticole a fost depăşit a stfel: pe ramură de producţie.
menită să apere interesele construirii so totdeauna — liberă şi fericită. obţinut brigăzile de jurna cazane-băi, 18 la sută, vase
lişti care deservesc furnalul dobîndit succese frumoase în sporirea producţiei de fontă, 6 la sută. Constructorii siderurgici de la Hune
cialismului, independenţa şi suveranitatea Pe acest drum m ăreţ luminat de atotbi- nr. 2. Astfel, schimbul condus doara, au dat Combinatului siderugic noi
de maistrul Moraru loan, a piese turnate şi emailate, etc. De la această secţie s-a evi şi importante agregate. In această peri
patriei noastre şi pacea. ruitoaraa învăţătură marxist-leninistă, de obţinut în perioada 1-26 sep Dăm mai. jos cîtevadiru. realizările colectivului de mun denţiat în muncă tovarăşul oadă. au fost date în exploatare staţia
tembrie o depăşire a sarcini Lazăr Arcadie care şi-a depă principală de conecsiuni, fabrica de dolo-
Armata noastră este o arm ată populară glorioasa experienţă a oamenilor sovie lor de plan de 10,85 la sută, citori de la această întreprindere. __________________ şit norma cu peste 60 la sută mită, centrala termoelectrică, banda a
iar schimbul maistrului Mun- şi echipa tovarăşului Lăcă doua de la fabrica de aglomerare, iar în
a muncitorilor şi ţăranilor eliberaţi de tici — constructorii comunismului — po teanu lonaşcu a elaborat cu tuş Iosif de la vane-băi care prima jumătate a lunii august a fost ter
11.45 la sută mai multă fontă, şi-a depăşit norma cu peste minată şi dată în exploatare prima ba
exploatare, o arm ată a înfrăţirii poporului porul nostru a cucerit noi victorii. Una din fără a avea nicio şarjă de 100 la sută. terie de cocs a uzinei cocso-chimice.
clasată.
român cu minorităţile naţionale, educată în aceste victorii ale poporului este şi fău Produse livrate peşte plan Munca plină de elan a harnicilor cons
In această perioadă, planul tructori. a făcut ca planul de producţie
spiritul patriotismului fierbinte şi inter rirea armatei noastre populare, apărătoa de producţie pe întreaga sec Fruntaşi în îndeplinirea La îndeplinirea planului lu Colectivul uzinei „Victoria“ valoric pe sem estrul-I să fie realizat în
ţie furnale a fost realizat în sarcinilor de plan, sînt echi nar de producţie şi executa Călan acordă atenţia cuvenită proporţie de 110,26 la sută. Productivi
naţionalismului proletar. Armata noas rea sigură a cuceririlor oamenilor muncii, proporţie de 101,9 la sută, iar pele tovarăşilor Novac Iosif, rea reparaţiilor capitale, o respectării contractelor econo tatea muncii pe cap de salariat, a fost
declasatele au fost reduse cu de la cochile, cu o depăşire contribuţie importantă a a- mice încheiate cu alte între realizată în această perioadă în propor
tră este trup din trupul poporului munci libertăţii şi suveranităţii poporului* a in 25 la sută faţă de procentul de plan de 74 la sută, Bizidi- dus-o echipa de strungari prinderi din ţară, livrînd aces ţie de 104.92 la sută, Lar preţul de cost
admis. că Gheorghe de la vase cu 39 formată din tovarăşii Popa M. tora la timp şi chiar înainte a fost redus cu 1,58 la sută faţă. de sar
tor. Ea este o armată în care fiii clasei dependenţei patriei şi a păcii. la sută, Bogoş Martin de la Ioan, Gabor Adalbert şi Pla- de termen produsele prevăzute cina planificată.
Fruntaşa pe secţii1e tucerie comercială cu 115 la ter Iosif care şi-au depăşit în în contract.
muncitoare, ţărănimii muncitoare şi inte Armata noastră a străbătut un drum sută, iar de la cubiloul care medie normele cu 72 la sută; Faţă de aceeaşi perioadă a anului tre
de, producţie asigură fonta lichidă turnă echipa de reparat maşini in Intre 1-26 septembrie, pla cut, producţia globală a crescut cu 44,96
lectualităţii noastre, legaţi prin aceleaşi însemnat şi plin de succese în ceea ce torilor, se situează în frunte terne compusă din tovărăşii nul de livrări către întreprin la sută, productivitatea muncii cu 58,63
Drapelul de secţie frunta echipa tovarăşului Peter Şte Peşcar Tronim şef de echipă, derile beneficiare a fost în la sută. iar salariul mediu per total sala
interese — interesele statului nostru de priveşte creşterea cadrelor ei de comandă şă pe secţiile de producţie este fan cu o depăşire a sarcini Erdei Ioan, Froş Ioan şi Pla- deplinit şi la unele sortimen riaţi, a cresout du 36,96 la sută.
deţinut de colectivul de mun lor de plan de 27 la sută. tinca Artur, ivin d o depăşi te depăşit.
mocrat popular — şi uniţi prin aceleaşi din .rândurile oamenilor muncii, în însu citori al secţiei turnătorie. re medie a normelor de 62 la De asemenea, în primul semestru al a-
Fruntaşă pe secţiile sută şi echipă de construcţii In această perioadă, s-a li cestui an, faţă de perioada corespunzătoare
năzuinţe — năzuinţele de viaţă liberă, îm şirea unei temeinice şi complete pregătiri Turnătorii de la Călan, or- compusă din tovarăşii Kaitar vrat cu peste 10 la sută mai a anului trecot, preţul de cost a fost re
ganizîndu-şi mai bine locul de ¦auxiliare Augustin şef de echipă, Hor- multă fontă cenuşie, cu 5 la. dus ou 4,68 la sută. La aceasta au contri
belşugată şi fericită ale poporului — mun de luptă modeme, pregătirea bazată pe muncă, reuşesc să obţină lu vat Traian, lonaşcu Ioan şi sută mai multe tuburi de buit în mare măsură inovaţiile aplicate în
nă de lună rezultate deosebit Secţia mecanică deţine de alţii, care au avut o depăşire scurgere, cu 18 la sută mai acest semestru care se ridică la 27, adu-
cesc ou abnegaţie pentru continua lor introducerea neîncetată a tehnicii celei de frumoase în producţie. In 10 luni consecutiv drapelul de medie de 64 la sută. multe articole sanitare, cu 44 cînd economii anuale în valoare de
perioada 1-27 septembrie, pla secţie fruntaşă pe secţiile la sută mai multe cochile. cu 1.030.836 lei.
pregătire militară şi pentru creşterea lor mai înaintate, în formarea unor luptători nul secţiei la producţia turna auxiliare din cadrul uzinei. Acest colectiv, harnic, luptă 4,4 la sută mai multe sobe şi
tă a¦fost îndeplinit în propor Colectivul acestei secţii, . prin ca să menţină şi 'pe mai de maşini de gătit, iar la piese
ca cetăţeni înaintaţi ai ţării. curajoşi şi dîrzi, pricepuţi şi capabili, de ţie de 110,3 la sulă, iar pro hărnicia sa, a reuşit să înde parte drapelul de secţie frun şi cozane-băi planul de livrări
centul de rebuturi a fost re plinească planul lunar la da a fost îndeplinit 100 la sută.
Naşterea armatei noastre populare este votaţi fără rezervă.patriei. dus sub cel admis. ta de 28 septembrie, execu- taşă şi rezultatele de pînă a-
tînd reparaţii capitale la un
legată de marile evenimente istorice oare Conştiinţa că sînt apărătorii patriei, că strung paralel, o maşină de cum arată că aşa va fi.
format radiatoare, vagon
au deschis un capitol nou în istoria po sânt continuatori ai celor mai luminoase C.F.U. normal, vagon platfor Vase emailate
mă linie îngustă, un autoca
porului român. In vremurile de grea în tradiţii de luptă pentru libertate ale stră mion „Zis“ şi o maşină de fă La secţia emailaj, lucrează
cut ştipere pentru turnăto- un colectiv mic de muncitori,
cercare şi suferinţe, cînd ţara gemea sub moşilor, întăreşte hotărârea militarilor
dar harnic şi priceput.
jugul cotropitorilor hitlerişti şi al dicta noştri de .a-şi însuşi la perfecţie măes-
Lucrările de emailaj cer
turii fasciste, victoriile istorice ale primu tria armelor. Militarii noştri muncesc cu
lui stat socialist din lume au uşurat şi po avânt pentru îndeplinirea exemplară a în
porului nostru să păşească pe calea elibe datoririlor lor ostăşeşti. Ei muncesc mai
rării din jugul robiei. începutul creării mult şi mai bine pentru a învăţa temei
armatei populare a ţării noastre se leagă nic în timp de pace, ceea ce se cere în
de lupta dusă pentru eliberarea ţării de cazul oînd forţe vrăjmaşe ăr încerca să
către Partidul Comunist în .timpul cri lovească în patria noastră, în cuceririle
minalului război anitisovietLe-dezlănţuit de poporului muncitor.
burghezie şi moşierime. Alături de armatele statelor europene
Activitatea dusă de muncitorii înaintaţi ale lagărului socialist, strâns unite prin
şi de alţi patrioţi antifascişti în rânduirile tratatul de la Varşovia în lupta comună
prizonierilor români pentru clarificarea lor de apărare a securităţii .şi independenţei Pateiei — mai muN cărbune
politică şi mai ales ajutorul mărinimos lor, animata noastră este un scut de apă
dat de guvernul sovietic, oare a aprobat rare a muncii libere şi constructive a po înainte de termen
cererea delegaţilor mişcării antifasciste a porului, al păcii, democraţiei şi socialis întrecerea minerilor pentru a da patriei
prizonierilor români de a se înrola în uni mului. mai mult cărbune, s-a desfăşurat cu suc
tăţi militare de voluntari oare să lupte cu Militarii armatei noastre populare în Cifre şi fap te din gospodăria colectivă ces în luna aceasta în întreaga Valea Jiu
_________ _ ,,23 August“
arm a în mină, alături de Armata Sovie ţeleg necesitatea de a nu manifesta nici Muncă harnică lui. In fruntea întrecerii, aşa cum a por
tică,- pentru înfrîngerea agresorilor hitle un fel de autoLiniştire. Ei înţeleg că slă nit de La începutul lunii, se află colecti
rişti şi pentru eliberarea României şi altor birea vigilenţei’ şi mulţumirea în urma In această perioadă, ţăranii muncitori vul minei Urioani, care la data de 28 şi-a
din raionul Orăştie, desfăşoară o muncă
ţări de sub jugul fascist, au dus La crea succeselor deja obţinute^ sînt dăunătoare. Gospodăria colectivă „23 August“ din Porumbul a fost prăşit de mai multe ori harnică la lucrările de arături adinei, în- îndeplinit planul pe luna septembrie. Cea
Obreja, a împlinit în acest an 5 ani de fără muşuroi, făcîndu-se şi polenizarea ar sămânţări, condiţionări de seminţe, recol
rea, pe teritoriul U.R.S.S., la 2 octombrie Ei înţeleg temeinic răspunderea perso existenţă. Este o perioadă scurtă cind 2 tificială pe o suprafaţă însemnată. tări şi însilozări de furaje. mai însemnată contribuţie au adus-o bri
vorba de organizarea şi dezvoltarea unei
1943, a Diviziei „Tuidor Vladimi.resbu" — nală ce o au pentru apărarea patriei. mari gospodării agricole. Greutăţile întîm- - Creşte- fondul de bază • - găzile din sectorul II, care, încă la data de
pinate în aceşti ani au fost nenumărate şi
prima mare .unitate românească pusă în Militarii unităţilor şi subunităţilor arm a mari, dar n-au fost de neînvins. • Colectiviştii au construit din resurse 27 septembrie şi-a terminat sarcinile de
locale o remiză pentru adăpostul maşinilor
slujba, .poporului. tei,—în -rândul cărora activează ca entu Pentru a ne da seama de progresul fă şi un saivan pentru 300 de oi. Pină -în-momentul de-faţă,-ei aa-execu plan lunare._ .. . ?ir. ..
cut în aceşti ani de către gospodăria co tat arături pentru însămânţările de toam
Intr-adevăr, numai în ţara socialismu ziasm şi pricepere comuniştii1 şi utemiş- lectivă, este necesar să vedem ce bogăţii • Au fost cumpărate 2 maşini de semă nă pe o suprafaţă de 5.289. ha., iar pen Rezultate frumoase a obţinut şi colecti
avea Ia început ş-i ce arc acum. nat păioase, patru maşini pentru semănatul tru cele de primăvară, pe o suprafaţă de vul minei Vulcan, oare la data de 25 sep
lui se putea ca ostaşi care făcuseră p ir te tii, întăresc necontenit disciplina şi or porumbului, două tocători de mînă, un mo 2.305 ha. Pe lingă acestea, au condiţionat tembrie avea o realizare de plan în pro
din armatele inamice cotropitcare, odată dinea militară, •studiază ou- sîrguinţă teh 'Ar tor pe care-I folosesc Ia Irigaţii şi insilo- o cantitate de 210 tone seminţe şi au în porţie de 105,4 la sută. Minerii sectoru
căzuţi prizonieri să aibă posibilitatea de a nica de luptă, obţin cu perseverenţă noi zarea furajelor. sămânţat cu grîu şi orz de toamnă o su lui IV de la această mină, conduşi de
înţelege limpede drumul pe oare trebuie succese în instrucţie şi în serviciu. In ® La înfiinţare, gospodăria colectivă prafaţă de 110 ha. tehnicianul David Vasiie se situiază în
„23 August" avea 30 familii şi 114 ha. te ® Valoarea fondului de bază Ia înfiinţa fruntea întrecerii pe sectoare din întreaga
să' meargă pentru a-şi salva patria din unităţile şi subunităţile tuturor genunilor ren. In prezent are 40 familii şi 145 ha. rea gospodăriei era de 20.000 Iei. In pre Valea Jiului. încă de la data de 24, har
teren. zent, valoarea fondului de bază se ridică nicul colectiv al sectorului şi-a îndeplinit
robie. de trape creşte cu fiecare zi numărul la suma de peste 600.000 Iei. sarcinile planului lunar.
• Vite, avea 4 vaci şi 2 cai. Acum are
In condiţiile înaintării victorioase a uni fruntaşilor în pregătirea de luptă şi poli 26 capete din care 10 sînt vaci de produc Creşte bunăstarea colectiviştilor Pentru ţăranii muncitori din acest ra Fruntaşe în această lună sînt şi sec
ţie. Mai are o fermă cu 277 oi de rasă ţi- ion munca recoltărilor constituie o lucrare toarele IV de la mina Aninoasa, III şi
tăţilor Armatei Sovietice, forţele patrioti tică. .Ca o expresie a avântului patriotic gaie, 65 de porci din care 20 sînt scroafe 9 Mărirea avutului obştesc şi ridicarea importantă, ce trebuie făcoită la timp. I A. de la mina Lupeni şi altele.
de producţie, 52 de stupi şi o fermă de pă producţiei la hectar, a avut ca urmare creş Astfel, ei au terminat de recoltat o su
ce populare din ţara noastră, conduse de al militarilor în însuşirea măestriei mili sări. Toate acestea nu existau la început. terea din an în an a nivelului de trai al co prafaţă de 85 ha. porumb, 54 ha. floarea-
lectiviştilor. Anul acesta, Ia avansul de 40 %carelui, 250 ha. cartofi de toamnă, 3 ha.
către Partidul Comunist, duceau lupte tare este mişcarea pentru creşterea im • Veniturile aduse anul acesta de ferma la. sută colectiviştii au primit pentru fiecare
de oî şl porci, depăşesc surna de 30.000 zi-muncă cîte 3 kg. grîu, 0,750 kg. brînză, sfedă de zahăr şi au însilozat 200 tone
eroice împotriva ocupanţilor hitlerişti şi a petuoasă a numărului subunităţilor frun Iei. De la oi, s-a vîndut pînă acum brînză 0,400 kg. lînă, 3,400 kg. ceapă şi altele. furaje pentru iarnă.
în valoare de 4.500 Iei. In afară de aceasta,
trădătorilor antenesoiend. Partidul organi taşe — caracterizate prin îndeplinirea per s-au mai vîndut 160 kg. carne de miel, 50 ® O familie a unui colectivist care a mun
kg. lină, iar 350 kg. lînă a fost împărţită cit regulat în gospodărie, cum este de pildă
za detaşamente muncitoreşti înarmate, du fectă de către toţi militarii a cerinţelor colectiviştilor. cea a lui Cleja Ioan, a primit la avans In 25 zile mai mult ca într-o lună
1.772 kg. grîu, 41 kg. brînză, 19 kg. lînă,
cea o muncă temeinică de atragere a ele serviciului militar. • Din grădina de legume s-au vîndut pînă 227 kg. ceapă, etc. Numeroase sânt brigăzile de la mina
în prezent peste 17.000 kg. de legume şl Urioani care în răstimpul celor 25 de zile
mentelor cinstite din unităţile militare, Tăria armatei noastre îşi are izvoarele zarzavaturi, care au adus un venit mai mare ® Creşterea nivelului de viaţă al colecti Cele mai mari realizări la aceste munci, din această lună au scos din adâncuri zeci
pregătea în amănunţime planul doborârii în faptul că în ea îşi fac datoria mili de 30.000 lei. viştilor este oglindit şi de faptul că 4 fa şi sute de tone de cărbune peste plan.
dictaturii fasciste şi curăţirea teritoriului tară fiii oamenilor muncii, fără deosebire milii şi-au construit în anii din urmă case le-au obţinut ţăranii muncitori din comu
Producţii mari la hectar prin aplicarea noi, iar altele două sînt în curs de a se con De pildă, brigada lui Timofte Spiridon
ţării de trupele hitleriste. de naţionalitate, în conducerea ei de că regulilor agrotehnice strui. Mulţi colectivişti, ca de pildă Bobl- nele Geoagiu,. Turdaş, Vinerea, Romos şi şi cea a lui Feher Petru de la sectorul II,
ţan Eugen, au cumpărat mobilă, iar alţii au dat $ n ă la data de 25 septembrie cu
Această acţiune eroică a partidului, tre Partidul Muncitoresc Român, în folo ® In ciuda ploilor abundente din acest se pregătesc să introducă lumina electrică Şiibot. Gssas 132 şi respectiv 136 tone de cărbune mai
an, colectiviştii din Obreja au obţinut pe în casă. fiindcă în cursul acestei luni a
lupta plină de abnegaţie dusă de forţele sirea metodelor de instruire pe baza ştiin suprafaţa de 50 ha. o producţie medie de fost electrificat şi satul lor. mult decît prevedeau, sarcinile de plan pe
1.81S kg. grîu la hectar. Pe cele 15 ha. unde întreaga lună, iar brigada condusă de mi
patriotice conduse de partid, au fost în ţei militare sovietice. griul a fost însămînţat în rînduri încruci Cifrele şi faptele arătate, ilustrează suc Au însilozat furaje nerul Doboi Mihai, a dat în plus faţă de
şate, producţia la hectar a fost de peste cesele obţinute de tinerele noastre gospo planul lunar 211 tone. De asemenea, şi
cununate de victorie. Militarii noştri îşi ridică zi de zi nive 2.500 kg. dării colective. Ele ne dovedesc că gospo brigada condusă de Hriţcan Vasiie de la
dăriile colective se consolidează pe zi ce seotorul I a dat peste sarcinile lunare 81
După doborîrea regimului fascist, os lul ideologic şi politic. Ei dezvoltă succe ® Peste 80 la sută din suprafaţa culti trece, că prestigiul lor creşte, că nivelul tone cărbune.
vată anul acesta cu porumb a fost însă- de viaţă al colectiviştilor este din an în
taşii armatei române, care îşi iubeau pa sele pe care le-au obţinut, întreţin un minţată în rînduri aşezate în pătrat. După ari tot mai ridicat, ceea ce face ca noi fa Pentru a asigura cantităţi suficiente de
aprecierile făcute în Ian, producţia de po milii de ţărani muncitori să păşească cu în nutreţuri de calitate, pentru hrana anima
tria şi urau pe ocupanţii hitlerişti, au răs ritm viu al întregului proces de instru rumb ştiuleţi Ia hectar va fi de peste 4.000 credere pe calea colectivizării. lelor pe timpul iernii, colectiviştii din
kg. G.A.C. Geoagiu raionul Qrăştie, au con
puns cu entuziasm şi cu hotărîre chemării ire şi educare, ridică pe o treaptă mereu struit un bazin prevăzut cu trei compar
partidului de a se alătura luptei popoare mai înaltă calitatea pregătirii de luptă a timente. în care să se Insiilozeze furajele.
lor iubitoare de libertate împotriva fas unităţilor şl subunităţilor. Ei muncesc cu
In cele trei compartimente ale bazinu
cismului. perseverenţă — sub conducerea coman lui, s-au însilozat: intr-unui porumb ştiu Cărbune mai mult în cele 25 de zile au
leţi, în altul porumb ou coceni, iar în al dat şi alte brigăzi de la Urioani. Aşa de
In lupta eroică purtată de ostaşii celor danţilor şi lucrătorilor politici, a organi treilea trifoi verde, fin, frunze de varză şi exemplu, brigăzile conduse d e : Greguş
floarea‘-soarelui. Gheorghe, Crişan Nicolae, Vereş. Martin,
15 divizii romîne, alături de glorioasele zaţiilor de partid şi utemiste — pentru a Hapciuc Constantin, Marton Ioan şi alţii,
La munca de însilozare a furajelor s-au au extras în plus între 84 şi 218 tone.
oşti sovietice pentru curăţirea teritoriului răspunde ou cinste încrederii pe oare po evidenţiat colectiviştii Manea Augustin,
Stoica Maria, Pena Iosif, Dudaş Valeria, *
nostru de trupele hitleriste, pentru elibe porul şi-o pune în armata sa populară. Borza Augustin şi alţii.
rarea Ardealului, Ungariei şi Cehoslova Alături de toate popoarele lumii, po
ciei a curs şi sîngele multor fii buni ai porul nostru sprijină iniţiativele luate de
poporului romîn. Contribuţia trupelor ro U.R.S.S. pentru slăbirea încordării inter In lupta lor de a zmulge adîncurilor
mai mult cărbune, au obţinut succese fru
mâne a fost apreciată în repetate rânduri naţionale, salută progresele realizate de moase şi brigăzile de mineri de la Vul
can. In perioada 1-25 septembrie, brigă
de către conducătorii poporului sovietic Conferinţa de la Geneva pe drumul re zile conduse de minerii : Resiga Anghel,
Daneiu Gheorghe, Csiki Emeric, Mihai
In multe ordine de zi ale Comandamentu zolvării pe calea tratativelor a probleme Concomitent cu această lucrare, în gos Ştefan, Cioara Alexandru, Brîndău Gheor
ghe şi Boyte Pavel, au extras zilnic mai
lui Suprem Sovietic au fost citate trupele lor litigioase, pentru încetarea războiului podărie s-au mai executat recoltarea fruc m ult ca 30-75 la sută decit normele pla
nificate.
române. In cinstea victoriilor lor s-au tras rece. telor, legumelor, florii-soarelui şi alte lu
Asemenea lor sînt şi brigăzile conduse
salve de artilerie la Moscova. Pentru vi Stăpân pe soarta sa, pe bogăţiile patriei crări. de Oprea Ioan, Moraru Nicolae. Şerban
Nicolae, şi alţii, oare au realizat depăşiri
tejia dovedită în bătălia de ia Debreţin, sale, poporul romîn, în deplină unanimi- P. DUDAŞ de normă între 27-35 la sută.
corespondent
divizia „Tudor Vladimirescu“ a fost cita - täte solidar cu politica guvernului R.P.R.,
tă prin ordinul comandamentului suprem bazată pe principiile coexistenţei şi con
al Armatei Sovietice şi a primit dreptul vieţuirii paşnice a tuturor ţărilor, nu se
de a purta în titulatură numele oraşu amestecă în treburile interne ale niciunui
lui eliberat. Numeroşi ostaşi şi ofiţeri ro stat şi respinge cu hotărîre orice încer
mîni au fost decoraţi cu ordine şi meda care de amestec din afară în treburile in
lii sovietice. terne ale ţării noastre. Dragostea poporu
Contribuţia armatei romîne la războiul lui romîn pentru armata s-a populară este Expoziţia qazeiefor de perele
anlihtlerisţ este încă un temei al cererii unul din aspectele hotărârii sale de a păs Din iniţiativa Comitetului regional de
partid Hunedoara, s-a deschis în ziua de l
ţării noastre de a-şi primi locul ce i se tra neştirbite independenţa şi suveranita La G.A.C. „Drumul octimbrie în sala „llie Pintilie“ din ora
Socialismului” din co şul Deva, o expoziţie a celor mai bune ga
cuvine în Organizaţia Naţiunilor Unite. tea patriei sale. muna Rîu-Bărbat ra zete de perete săteşti. Cele 30 gazete de
ionul Haţeg, în acest perete expuse aici, oglindesc activitatea cuî-
Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romîne an livada de meri, peri tural-educalivă din satele regiunii Hune
şi pruni, a avut un doara. Citind articolele cît şi dosarele a-
DECRET rod bogat. cestor gazele de perete, vizitatorului ii
sînt înfăţişate aspecte din lupta ţărănimii
pentru convocarea Marii Adunări Naţionale In- clişeu : Colecti muncitoare pentru transformarea socialistă
a Republicii Populare Romîne vistele Szonbotfelvi a agriculturii, pentru sporirea recoltelor
Otilia şi Duncea Ma- la hectar, acţiunea de înfrumuseţare a sa
In temeiul «ari. 37 lit. a din Constituţia Republicii Populare Române ria Ia culesul merelor. telor cil şi poziţia sănătoasă de stîrpire a
tot ce este dăunător în practica lucrării pă-
Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romîne decretează : mîntului.
* Gazetele de perete de la S.M.T. Alba-Iu-
1. — Se convoacă în sesiune Marea Adunare Naţională a Republicii Populare lia, de la G.A.C. Benic, din comuna1 Bert-
ă / helot şi altele, au desfăşurat o rodnică ac
Române, pe ziua de luni 3 octombrie 1955, orele 10 dimineaţa, la sediul Marii Adu tivitate, ele fiind un factor activ în mo
bilizarea ţăranilor muncitori la realizarea
nări Naţionale. • hclărîrilor partidului şi guvernului.
Preşedintele Prezidiului A T te t *,
Marii Adunări Naţionale
Secretarul Prezidiului
PETRU GROZA Marii Adunări Naţionale
Bucureşti, 29 septembrie 1955, AVRAM BUNACIU