Page 10 - 1955-10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI ______ __________ Nr, 520

Să strîngem la timp Lipsa de timp, sau indiferenţa ?

Gospodăria colectivă „Partizanul Roşu“ Care sînt însă cauzele? Saivanul gospo­ o magazie pentru cereale. Pătuiele trebuiau recoltă de struguri — Eu nu spun tovarăşe că n-ai drep­ din cînd în cînd, cîte unul, să fie
dm Eenic raionul Alba, este una dintre dăriei este învelit ou paie. Vintul a stri­ sâ fie gata la 30 septembrie. .Gospodăriei tate. Dar, vezi şi dumneata, cine să se ajute. Dar, hu se întâmplă aşa. Cînd îi
primele gospodării colective înfiinţate în cat porţiuni de acoperiş prim oare trece colective 1 s-au pus la dispoziţie fndteria- Ministerul Agriculturii şi Silviculturii şi mai ocupe de treburi de astea ? Nu-d timp chemăm noi câteodată, mai vin, aşa de
regiunea noastră. In scurta perioadă de e- ploaia. Aceasta face ca în saivan să fie un lele de c’onstrucţie necesare. I s-a alocat şi Ministerul Industriei Alimentare comuni­ tovarăşe, asta e. Nu-d timp. formă, Cînd tovarăşul director al şcolii
fcistenţă, această gospodărie a reuşit să aer rece, miros rău, umezeală şi noroi. suma de 180.000 lei .necesară terminării că : când tov. Rusan. Nici unui însă ţiu ne
obţină o serie de succese în ceea ce pri­ construcţiilor planificate. Cu toate acestea, Aşa îmi grăi tovarăşul Ândreşel, preşe­ caută din proprie iniţiativă. Iată pentru
Trebuie remarcat faptul că în gospodă­ consiliul de conducere nu a făcut nimic Din cauza ploilor şi a scăderilor de tem­ dintele gospodăriei colective din Sîntan- ce, aşa după cum vezi de altfel,' ne des­
veşte dezvoltarea ei multilaterală. Au fost ria colectivă din Benic, nu numai oile sînt pentru executarea lor. Tovarăşul preşedin­ peratură din ultimul timp, coacerea stru­ drei raionul Hunedoara, abund cînd eu, curcăm ou destulă heîhdemîhare.
înfiinţate de pildă mai multe ramuiri ane­ adăpostite în condiţiumi necorespunzătoare te Poscu Nicolae, în loc să fie plin de e- gurilor este stînjenită. Pentru a preîntâm­ încercai să-i arăt că activitatea culturală
xe cum s în t: o fermă cu 258 od, o prisacă Acelaşi lucru se poate spune şi despre fer­ nergie, să dea dovadă de orientare practică pina pierderile de récolta şi pentru a ob­ <jle la colţul roşu a gospodăriei, merge a- Auzindu-1, în minte îmi răsări b seară
cu 102 stupi sistematici, o fermă cu 15 ma de .porci. Deşi a fost începută construi­ şi spirit gospodăresc, în loc să combată pă­ ţine vinuri sănătoase şi de bună calitate, nevoios şi că dacă aceasta ar merge mai pe care o petrecusem nu de mult la un
scroafe de producţie, et.c. Gospodăria mai rea unei maternităţi pentru scroafe, încă rerile greşite ale unor colectivişti despre se obligă gospodăriile agricole de stat, în- bine, a t fi spre folosul lor. colţ roşu al unei alte gospodării colective
are 9 hectare de vie şi livezi de pomi ro­ anul trecut totuşi nu a fost nici până acum necesitatea construcţiilor, se lasă el însu­ treprindérile Vihalcool din oadrul Minis­ din regiune. Erau adunaţi acolo, aproape
ditori pe o suprafaţă de 4,16 hectare. terminată. Materialele de construcţie au şi influenţat de unele concepţii înapoiate. terului Industriei Alimentare şi se reco­ Prin urmare, nici aici nu se găsea toţi colectiviştii. In mijlocul lor stătea în­
fost procurate, însă sînt lăsate în ploaie, mand! gospodăriilor agricole colective şi „timp“ pentru munca, culturală. Acest lu­ văţătorul comunei '(şi în acea comună nu
Toate acestea aduc gospodăriei an de an ceea ce duce la deteriorarea lor. Această stare de lucruri constituie o gospodăriilor individuale să ia următoa­ cru mi-1 spuseseră încă vreo oîţiva pre­ era deoît un singur învăţător) Discuta cu
venituri însemnate, ceea ce face să creas­ notă proastă şi pentru comitetul executiv al rele măsuri : Acolo unde strugurii sînt să­ şedinţi de gospodării colective. Drept este ţăranii asupra cărţii lui Mihail Sadovea-
că bunăstarea colectiviştilor. Oile au adus Dacă aşa stă situaţia, atunci nu-i de sfatului popular raional. De aci se vede nătoşi. tehnicienii vor urmări acumularea că cei care îmi spuseseră asefnehea lucru­ nu „Mitrea Cocor". Multă vreme m-a ur­
anul acesta u n ' venit de 17.000 lei, în a- mirare faptul că procentul de mortalitate că gospodăriile colective din raion sînt zahărului în struguri şi împreună ou con­ ri, erau puţini, 2-3. Cei mai mulţi priveau mărit după aceea, căldura cu care acest
f-ară de faptul că colectiviştii au primit la şi de avorturi a fost mare anul acesta la lipsite de îndrumare şi ajutor tehnic pe ducerile unităţilor de mai sus vor hotărî lucrurile cu totul altfel, cei mai m ulţi ve­
avansul de 40% însemnate cantităţi' de ferma de porci. Iată cauzele care fac oa linia realizării planului de construcţii data începerii culesului în funcţie de con­ deau în activitatea culturală un ajutor în­ „dascăl", vorbea despre figura luminoasă
brânză. Din livada de pomi, s-au contrac­ fermele de animale să nu dea rentabilita­ diţiile locale. Se vor lua toate măsurile semnat, prin mijlocirea căruia sarcinile ce a eroului principal din carte, despre viaţa
tat cu cooperativa peste 15.000 kg. tea dorită. Faptele dovedesc că ‘tehnicienii secţiei a- stăteau în faţa gospodăriei erau rezolvate nouă ce a răsărit în satul lud „Mitrea Co­
mere ceea ce înseamnă un venit destul de gricole au o activitate nesatisfăcatoare în pentru a asigura terminarea culesului cel mult mai uşor şi de aceea îşi făceau şi cor". Şi, de cîte ori înfăţişa cîte o ispra­
mate. Membrii consiliului de conducere şi în această direcţie. Nimeni nu poate spune mai târziu la 30 octombrie. Culesul viilor găseau întotdeauna timp pentru întărirea vă frumoasă a vreunui personagiu din
general toţi colectiviştii, trebuie să înţe­ că tehnicienii secţiei agricole a sfatului în care a început atacul de mucegai Va ei. carte, adăuga căutând printre cei prezenţi
Este -incontestabil faptul că cu cît o gos­ popular raional Alba nu merg pe la Be­ începe imediat şi se va termina cît mai cîte un exem plu: taman oum a făcut
podărie colectivă dispune de mai multe leagă că una dintre cele mai principale nic. Ei merg aproape în fiecare zi D3r repede posibil. Nu se admite culesul Din vorbă în vorbă, chiar şi tovarăşul cutare sau cutare de La noi". îl ascultau
tomuri anexe, cu cît aceste romuri sînt condiţii de care depinde productivitatea şi rezultate în urma lor nu se văd. laolaltă ol strugurilor de la viţele altoite şi Ândreşel de la Sîntandrei a ajuns să măr­ colectiviştii, îl întrebau şi părea că-d sorb
mod dezvoltate, cu atât e mai mare avuţia sănătatea animalelor, este adăpostirea lor indigene Cu cei de hibrizi, producători di­ turisească cum că totuşi acest „timp*'
gospodăriei şi valoarea zilel-munCă. în grajduri şi saivane corespunzătoare, La tot şirul de lipsuri enunţate, contri­ recţi. Strugurii negri destinaţi obţinerii pota fi găsit şi în gospodăria lor. cuvintele.
spaţioase, luminoase, curate, călduroase. buie şi slaba preocupare pe care direcţia de vinuri roşii şi negre se vor culege şi
Cu toate acestea, în concepţia unor co­ Atîta timp cît nu sînt construite asemenea agricolă regională o are faţă de construc­ vinifioa separat de cei albi. Strugurii ata­ — Nu zio tovarăşe că nu-i drept de zid Oare din cei 7 — sau oîţi or fi — în­
lectivişti din Benic mai dăinuie tendinţa adăposturi, nu poate fi vorba de dezvol­ ţiile din gospodăriile colective. Dacă ar caţi de mucegaiuri se vor vinifioa separat dumneata — începu el a-mî spune. Eu ştiu văţători şi profesori de la şcoala de 7 ani
greşită de a nu dezvolta ramurile anexe tarea fermelor zootehnice şi de o produc­ exista un control calificat şi o îndrumare de cei sănătoşi şi se va face în mod obli­ că s-ar putea aduna aici la colţul roşu din Sîntandrei, să nu fie med unui oa cel
la nivelul posibilităţilor existente în gos­ tivitate ridicată a animalelor. concretă din partea tehnicienilor din di­ gatoriu desbroboni.tul colectiviştii, colea în zilele de odihnă, ori pe care l-om văzut atunci ?
podăria colectivă, sau chiar de a desfiinţa recţia agricolă, dacă tovarăşul Lascu Ioan seara şi că ar fi foarte bine daca s-ar face
unele din ele. Unii, ce-i drept puţini la Este regretabil faptul că în G.A.C. Be­ directorul direcţiei ar privi cu mai miultă Musturile care provin de la recoltele aşa. Cîte nu-ţi vin în minte în asemenea La gospodăria agricolă colectivă din
număr, susţin de pildă, că ferma de od nu nic- problema construcţiilor a fost lăsată răspundere această problemă, fără îndoială mucegăite se vor limpezi obligatoriu, folo­ împrejurări ? Cîte lucruri bune nu înveţi ? Sînfcandreo se pot face multe lucruri
pe planul al doilea. că şi rezultatele ar fi cele dorite. sind 10-20 grame metabisulfit de potasiu Mai o conferinţă, mai un mic program ar­ frumoase şi folositoare. La colţul roşu- de
ar fi rentabilă pentru o gospodărie colec­ Grajdul pentru vitele mari al acestei la 100 litri must (în funcţie de gradul de tistic, mai o carte bună încălzeşte inima atici pot fi date în zilele de odihnă pro­
tivă şi ca atare trebuie desfiinţată. O ast­ gospodării este cît se poate de necorespun­ Nu este străin nici comitetul raional de mocegăire) sau fum de pucioasă. După colectivistului şi o îmbărbătează grame artistice, pot fi ţinute conferinţe,
fel de „teorie“ nu poate să reziste la nici zător. Nu are lumină suficientă, este in­ partid de aceste lipsuri. Numai lipsa de fermentare, vinurile vor trebui trase de recenzii de cărţi ©te. Toate aceste ocazii
o critică. In regiunea noastră, sînt multe comod (vitele intră în el aplecate de spa­ control şi slaba cunoaştere de către unii pe drojdia groasă, chiar la începutul lunii — Atunci tovarăşe Ândreşel, de ce nu ar ajuta ţăranului colectivist, l-ar face
gospodării colective care au ferme de oi te). Mai mult, nu permite furajarea ra­ activiştii a problemelor legate de dezvol­ noiembrie, mai cu seamă cele provenite din căutaţi să puneţi ordine în această ches­ să-şi ridice şi mai mult nivelul cultural şi
Fiind îngrijite bine, oile în aceste gos­ ţională a animalelor, ceea ce are ca ur­ tarea multilaterală a gospodăriilor colec­ struguri mucegăiţi. tiune ? profesional. Serile petrecute în asemenea
podării au o mare rentabilitate. G.A.C. Un- mări risipă de furaje şi o slabă producti­ tive, au putut duce la situaţii ca cea din fel, n -a r constitui în nici un caz „timp
gurei raionul Sebeş bunăoară a vândut vitate a vitelor. Aceasta este fără îndoială gospodăria colectivă din Benic. Angajamentul Gospodăriei Noua mea întrebare îl puse oarecum în pierdut“. Dimpotrivă prin aceste seri, s-ar
ailiil acesta de la oi peste 7.000 kg. brîhză una din cauzele care au făcut ca gospodă­ de stat din Apoldu de Sus cumpănă. Rămase o cflipă pe gînduri, apoi oîstiga mult, mult de tot.
ceea ce este egal Cu uh venit de peste ria colectivă să nu aibă deoît 11 capete Comitetului raional de partid Alba îi re­ îmi răspunse.
70.000 lei ne mai ţihîhd seama de valoarea de vite, pe cîtă vreme suprafaţa de teren vine sarcina de a analiza de îndată situa­ Ziarul „Scânteia" din 27 septembrie a Se ştie prea bine că acum e perioada în
ţia şi de a liia măsuri phactice In vede­ publicat chemarea colectivului de mun­ — Vezi tovarăşe, aici e şi vina noastră. care se adună recolta- Cu atît mai mult,
meilor şi a linei. Există oare vre-un te­ e mai mare de 130 ha. rea sprijinirii gospodăriei Colective din citori, ingineri, tehnicieni şi funcţionari De numit, am numit noi un colectiv de nu trebuie neglijată activitatea Culturală.
mei pentru a se crede că ferma de od nu In planul de producţie al gospodăriei e Benic pentru ă-şi realiza planul de con­ din G.A.S. „Odobeşti“ prin care acesta vreo 3 tovarăşi care să se ocupe de munca Prin intermediul acesteia, oamenii sînt
este rentabilă ? Categoric hiu I cheamă la întrecere socialistă toate gos­ de la acest colţ roşu, dar n-au făcut nici stim ulaţi înarmaţi cu cunoştinţe noi şl
prevăzută construirea în cursul acestui an podăriile de stat ou sector viticol din ţa­ unul nimic pînă acum şi-apoi. nici noi nu ajutaţi să lporeze cu mai multă tragere de
ră. Chemarea a avut chiar din prima zi, ne-am interesat să vedem de ce anume inimă. Legată strâns de sarcinile peri­
Intr-adevăr, turma de oi a gospodăriei a unui grajd modern pentru 40 v ite Este un puternic răsunet printre Viticultorii nu fac. Şi-apoi, la drept vorbind tovarăşe, oadei, activitatea cu/lturaiă trebuie să fie o
gospodăriilor de stat din regiunea noas­ nici o îndrumare precisă în această di­ permanentă călăuză, ea trebuie să îndru­
colective din Benic .nu a adus anul acesta prevăzut de asemeni, să se construiască strucţii. tră. recţie nu avem. me şi să lumineze la tot pasul munca ţă­
ranului muncitor.
venitul pe Care ar fi trebuit să-l aducă. două pătule de cîte 2 vagoane fiecare şi M. TRANDAFIR Colectivul de conducere al G.A.S. Apoldu Ajuns, aid, respiră odată adine, cu ne­
de Sus, dând dovadă de orientare practică caz parcă, apoi continuă. V. D. ,
- . ¦ -¦ 1 - »¦¦ii n'iH i'T1*»Jk-iimw ' 1 —¦ ¦ — şi operativitate, s-a întrunit chiar a doua
zi după apariţia chemării pentru a da — Sînt în satul nostru vreo 7 învăţători.
Ne vorbesc fruntaşii în cultura griului răspuns viticultorilor din G. A. S. „Odo­ Ar putea, să mai d ea. şi pe La noi
beşti".
Sem ănînd la timp, am ebfinuf frumuseţea lui. De pe cei 60 ari am obţinut Mi-ain curăţat după aceia sămînţa de
cantitatea de 1.740 kg. grîu. Am făcut so­ orz prin trior, om tratat-o ou formalină şi In răspunsul său, colectivul de munci­
recoltă mare de grîu coteala ecas?. şi am văzut ca la hectar pro­ am însămînţat-o în rînduri simple. Se­ tori, ingineri tehnicieni şi funcţionari din Sa se pună capăt nepăsării
mănatul l-am făcut lâ începutul 1linii oc­ G.A.S. Apoldu de Sus şi-au luat printre
Nici într-uh an, nil ştiai, să fi obţinut o ducţia ar 'fi fort de 2.900 kg. tombrie, şi orzul a răsărit inimos, întrînd altele, angajamentul că va recolta în­ Nu e prea multă vreme de cînd, oamenii făcut Că la data amintită, nimeni de la
înfrăţit şi viguros în iarnă. treaga cantitate de struguri în 'termen de m-aneii din Petroşani au avut minunatul Cugir nu auzise despre vreo conferinţă,
asemenea recoltă de grîu, ca aceia pe care Ca să scot şi la anul viitor recoltă bogată 17 zile de la data începerii.campaniei’ O prilej de a asculta conferinţa tovarăşului fapt pentru oare aceasta nici nu s-a pu­
In primăvară, l-am grăpat cu o grapă cantitate de 2000 tone struguri va fi vi- dr. Alexandru Lungu, conferinţă ce se re­ tut ţine.
am obţinut-b anul acesta. de grîu eu om însămînţat deja. Am gunoit uşoară, fiindcă astfel se păstrează mâi bine nifioată în condiţiuni speciale, în vederea ferea la folosirea energiei nucleare şi a-
umezeala în pământ. Şi lucrul acesta, tot şampanizării vinului obţinut Prihtr-o plicarea eT în medicină. Multe lucruri in­ Tovarăşului Florincaş însă, prea puiţih
Cum am făcut ? Am sidt mai întîi de bine pământul şi am băgat în el numai să­ la cămin la conferinţă l-am a u rit Am fă­ bună organizare e muncii de recoltare, teresante au aflat ei cu această ocazie, l-a păsat de acest lucru.
vorbă cil tehnicianul agricol de la comu­ cut grăpatul, cînd am văzut că se formase viticultorii din G.A.S Apoldu de Sus vor multe învăţăminte preţioase le-au rămas.
nă, oare m-a îndrumat cam să-mi pregă­ mânţă curată şi tratată. un fel de scoarţă. Cînd orzul era în plină da în acest an o cantitate de 1.400 tone Un asemenea prilej, trebuia să-l aibă şi De altfel tovarăşul Florincaş priveşte
tesc sămânţa, Cuini să-mi pregătesc terenul*: îndemn şi pe alţi ţărani muncitori să vegetaţie, i-am dat încă 8 kg. de îngrăşă­ struguri peste prevederile planului, iar oamenii muncii din Cugir, în ziua de 26 ou aceiaşi ochi nepăsători. întreaga muncă
şi alte lucruri minte chimice şi l-am plivit de multe ori. preţul de oost al strugurilor va fi redus a lunii septembrie. Tovarăşul dr. Alexan­ culturală a întreprinderii la a cărui co­
facă aşa ca mine, pentru a obţine recolta în aşa fel, că nici 6 buruiană iiu puteai cu 10 la sută faţă de cel planificat dru Lungu, urma ca,. în această zi să-şl mitet sindical e ales secretar. Şi tot ca
bogate la hectar. vedea în lan. expună conferinţa amintită şi îh această dum nealui, priveşte lucrurile de acest fel
In vederea realizării angajamentului localitate. şi tovarăşa! Ghiruţ preşedintele comitetu­
Aveam sămînţa de grîu mai slabă şi de DĂIAN ADAM Dând în pîrgă, l-am secerat şi l-am luat, colectivul de muncitori, ingineri, lui.
dus la arie. Boabele erau mari şi fru­ tehnicieni şi funcţionari din G.A.S. Apoldu Acei căruia i s-a adus la cunoştinţă mai
aceea am schimbat-o la baza de recepţie ţăran muncitor din satul Gelmar moase. Mă gîndeam că o să obţin ca-n de Sus a hotărît să ia o serie de mă­ E vremea să se dezmorţească odată şi să
din Orăştie. Am curăţat-o apoi la centru 6lţi ani, vreo 200 kg. de pe aceşti 10 ari. suri tehnico-organizatorice printre care întîi acest lucru şi care la rândul său, tre­ pornească şi ei la drum cu alţi paşi, cu
Cînd colo, după ce l-am treierat, la oin- s în t: mecanizarea în proporţii de 60 la altă atitudine fată de muncă Nu au fost
prin trior de a rămas numai bob şi bob, Rod bogaî prin aplicarea tărirea sacilor, îmi iese 530 kg. de orz. De­ sută a două centre de vinificare, electri­ buia apoi să procedeze la mobilizare, a fost
iar după aceea am tratat-o cu prafuri îngrăşăminie'or chimice ficarea şi organizarea muncii pe doua aleşi pentru a se uite cu „aere", plictisiţi
legatul batozei după ce socoti îmi spuse : schimburi în 9 centre de vinificare, întro- tovarăş;] Florincaş, secretar ol comitetu­
Griul l-am semănat cu maşina în rîn- peste clocotul muncii culturale, ce Cuprin­
— Dacă aveai semănat un ha., îţi Ieşea ducerea unei evidenţe stricte g struguri­ lui sindical de întreprindere Auzind des­
duri simple. Dar uitam să spun : pe terenul Mie îmi place ca în zilele de sărbători, de mereu mai mulţi şi mai mulţi oameni,
o producţie medie de 5300 kg. lor recoltaţi şi a mustrilul obţinut în ve­ pre ce e vorba, el a ascultat atent tot ceea
unde am însămînţat griul, am avut înain­ după masă, să merg la căminul cultural ol, au fost aleşi pentru a îndeplini cu con­
Acum m-am convins cît este de bine să derea evitării pierderilor, excavarea şi be- ce i s-a spus, şi-a notat apoi grijuliu în-
te semănat porumb. După ce am eliberat din sat, fiindcă acolo întotdeauna se. ţin ştiinciozitate sarcinile ce le revin în a-
aplici cele ce le auzi pe la conferinţele, tonarea a 20 bazine tu o capacitate de tr-un carnet data cînd urma să se ţină
şi curăţat terenul de orice rădăcină de po­ conferinţe de la care aud multe lucruri ceastă direcţie. Aşadar, să nu dezmintă
ţinute de agronomi la căminele culturale. 500 m.c. necesare depozitării tescovinei conferinţa şi... notat a rămas. N-a mai
rumb, dm dus pe el 30 de oare de gunoi. noi, interesante. a !încrederea ce le-a fost acordată. ,
Acestea sînt sfaturi bune, pe care noi ţă­ pentru rachiu. spus nimănui nid un cuvinţel. Aşa s-a S.
Toată suprafaţa ce o aveam de însăm înţat’ In toamna trecută, em auzit la cămin
ranii muncitori trebuie să le folosim, că
era de 0,60 ha. vorbindu-se că îngrăşămintele chimice
numai aşa reuşim să obţinem producţii
După cum am arătat mai sus, semănatul aduc sporuri mari de recoltă. Aveam 0,i0
bogate la hectar.
l-am făcut cu maşina şi din timp, cam pe ha. teren semănat cu porumb în toamna CRISTEA IOSIF

la începutul lunii octombrie. Cînd dăduse trecută, şi vroiam ca după recoltare să ţăran m uncitor din comuna
Geoagiu
zăpada griul meu avea aproape fiecare fir seamăn în el orz. M-am gîndit că e bine

cîte -6-7 fraţi, fapt care a contribuit la ca locul acesta să-l îngraş numai cu în­

mărirea producţiei la hectar. grăşăminte chimice fiindcă aveam gunoi

Am avut în acest ah mult de lucru cu puţin acasă. Aşa am şi făcut. Am recoltat FOILETON Cu treburi la Haţeg

buruienile din cauză că pământul era bine porumbul, am strâns cocenii şi am grăpat

îngrăşat. In timpul vegetaţiei pliveam bu­ locul. Am cumpărat apoi de la puinotul

ruienile din săptămână în săptămână. Ne­ agricol 25 kg. îngrăşăminte chimice (azo­

vasta, de multe ori Îmi spunea să n-o mai tat de amoniu) pe care l-am împrăştiat pe Cele ce vreau să ui le povestesc le 4 iulie ...Răsăritul soarelui m-ă găsii

bat la cap cii plivitul. Dar în schimb cînd teren şi am făcut arătura la o ad>noime am însemnate într-un carnet. Aşa-i o- pe una din străzile Haţegului îhdreptîn-

griul dăduse în pîrgă s-a bucurat şi ea de de 20-22 cm. biceiul m e u : cînd dau de ceva nou îmi du-mă spre O.R.A.C.A.

notez, iar cînd timpul îmi permite scot ...Cum mă văzură îmi şi ziseră:

puterea de germina­ carnetul, îl răsfoiesc şi-mi „amintesc" — E plecat la Deva.

In faţa oamenilor ţie este mai mică de de cei pe care îi am trecuţi aci. Se vede treaba că nu le eram străin
muncii din agricultu­
80%, gospodăriile co­ Rîndurile âe faţă le închin „amintirii" 14 iulie... In autobuzul Petroşani-Haţeg
ră stau sarcini mari
în toamna aceasta. lective întovărăşirile celor 6 zile pe care le-am petrecut fără taxatoarea îmi taie biletul fără să în­

Ploile abundente au făcut ca majoritatea şi ţăranii muncitori, trebuie să schimbe folos, bătînd drumul Haţegului. Dar trebe unde merg, iar şoferul îmi da po­
culturilor să ajungă cu întârziere la ma­
turitate, aglomerîndu-se astfel muncile. a celorlalte lucrări din această campanie. introdus în toate raioanele din regiune. In fără vorbă multă. să. dăm cüvíntul „ră­ liticos „bună dimineaţa". Mă cunosc de
Recoltarea culturilor de toamnă — porum­ Trebuie arătat însă că unele comitete acest fel, recoltatul se poate face într-o
bul, cartofii, floarea-soarelui, sfecla de perioadă foarte scurtă, ceea ce dă posibi­ sămînţa la bazele de recepţie. Sămînţa bojului" ca să povestească el faptele, aşa acum amîndoi. Pentru că de cînd cu dru­
zahăr, strugurii şi fructele, — este o pro­ executive ale sfaturilor populare raionale litatea ca şi însămînţările să fie făcute la
blemă ce nu poate fi neglijată cîtuşi de şi comunale, dînd dovadă de pasivitate, timp. dare răsare în proporţie de peste 80%, se cum s-au petrecut: murile astea la Haţeg, sînt ca şi abonai
puţin. O neglijenţă, oricât de mică ar fi nu mobilizează atelajele la executarea a-
răturilor şi e însămînţărilor,’ lăsînd ca Agronomilor de la secţiile şi punctele a- poate semăna însă cu condiţia de a se 18 iunie 1955. La sub baza ce funcţio­ la autobus Ei mă cunosc, iar eu mă re­
ea, duce la pierderi în recolte aceste lucrări să se desfăşoare la voia în­ gricole le -revine obligaţia de a asigura o
Paralel cu muncile de recoltare, tre­ tâmplării.. Numai aşa se poate explica fap­ înaltă calitate a lucrărilor. Ei trebuie să mări cantitatea la hectar, Oii diferenţa de nează la Pui, am predat un porc pe că- semnez : „E al cincilea drum spre
tul că în unele raioane viteza zilnică de îndrume ţăranii muncitori oa acele ară­
buie executate însămînţările şi arături­ însămînţare ce se realizează este extrem turi pentru. însămînţări care nu au timpul procent. De exemplu, cantitatea normală re-l contractasem cu statul, am luat ba­ O.R.A.C.A.".
le adînci de toamnă pentru însăminţarile de scăzută. In raionul Sebeş de pildă, vi­ să se aşeze înainte de a fi însămânţate,
de primăvară. teza zilnică de însămînţare stabilită este să fie tăvălugite. Boabele de grîu însă­ de sămînţa ce trebuie dată la üh ha. este nii urmînd ca pe bonul luat de aci să-mi La Haţeg, pe lingă cofetărie, trec fără
de 908 ha. Ou toate acestea, în perioada mânţate într-o arătură neaşezată-, nu au
Lucrările sînt multe şi au o mare im­ de la 27 septembrie la 1 octombrie, au fost contact strâns cu solul, ceea ce face ca de 180 kg. Dacă are o ‘putere de germi­ ridic de la O.R.A.C.A. Haţăg celé două oprire. Mi-e foame şi bucuros aş lua
portanţă politică şi economică. Pentru a însămânţate doar 13 ha. In raionul Ilia, încolţirea să nu fie- uniformă. In afară de
le putea termina la timp, se cere din par­ unde viteza zilnică este stabilită la 391 aceasta, prin aşezarea brazdelor, se rup naţie de 80%, se vor da 204 kg. lâ hectaf dovezi: pentru mărfurile de la comerţul, ceva, dar grija blestematei dovezi nu-mi
tea organelor de partid şi de stat, din ha., au fost însămânţate în această perioa­ rădăcinile plantelor.
partea fiecărui om ol muncii din agricul­ dă abia 25 h a .; în raionul Haţeg unde vi­ îh loc de 180. de întîmpinare şi pentru reducerea din mai dădea pace.
tură, o organizare pricepută, multă ope­ teza zilnică este stabilită la 350 hă., în 5 Seminţele au rol hotărîtor în sporirea
zile s-au însămînţat numai 2 h a .; în ra­ producţiei la hectar. Ele trebuie să înde­ In acest an, există condiţii pentru â sé cotele obligatorii, după normele stabilite Nu intru bine în birou şi unul mă
rativitate şi energie. ioanele Alba şi Orăştie unde viteza zil­ plinească o serie de condiţii pentru a pu­
Ştiinţa agrotehnică ne învaţă, iar prac­ nica este stabilită la peste 1000 ha., au tea fi semănate. Boabele trebuie să fie însămânţa suprafeţe friari cu maşinile şi de hbtăr'îr'e. informează scurt :
fost însămânţate în ultimele zile suprafe­ mari şi grele. Dintr-o sămânţă uşoară, mică
tica anilor trecuţi ne dovedeşte, că exe­ ţe neînsemnate. şi zbîrcită, planta nu are de unde să-şi pentru a se extinde metoda însămîhţării 20 iunie 1955... Iată-mă în drum spre — E plecat... 1
cutarea însămînţărilor la timpul optim, ia hrana pînă la formarea rădăcinilor. In
este o condiţie de care depinde soarta re­ Ritmul nesatisfăc'ător cu care se desfă­ afară de aceasta, seminţele trebuie să fie în rînduri încrucişate. In această privin­ O.R.A.C.A. Haţeg. Ajuns aci, îmi spun pa­ — Ştiu, la Deva. îi iau eu vorbă din
coltei din anul viitor. şoară însămînţările în aceste raioane, nu din ecelaş soi, să aibă o mare putere de
poate fi justificat cu nimic. El este o ur­ încolţire, să aibă miros şi culoare normală ţă, uh rol însemnat îl au S.M.T.-'uriie. Ele sul şi aştept. De dincolo de ghişeu ră­ gură.
Iată un exemplu grăitor în această pri­ mare a lipsei de interes, a muncii în ge­ şi să fie bine curăţite.
vinţă. întovărăşirea agricolă din Orăştie neral şi a slabei organizări a lucrărilor trebuie să fié îh fruntea luptei pentru g- sună o impunătoare întrebare: — Nu, la tribunal ..
a însămânţat o parte din grîu La timpul din dceastă campanie. Asemenea lipsuri Unele gospodării agricole din regiune
optim în anul tredut. Acesta a dat o pro­ nu mai pot fi tolerate. Organele de par­ nu ţin însă seama de toate aceste condiţii. pllcarea regulilor înaintate. Fără îndoială, — Dar obligaţia de predare a cotelor Of... ce neregulă la O.R A.C.Â. asta.
ducţie de 2.300 kg. la hectar. O altă parte tid şi de stat au sarcina de a trece de în­ Sămînţa trimisă la analiză de către G.A.S.
a terenului a fost însămânţată cu întâr­ dată la lichidarea lor. Galtiu, G.A.C. Şibot şi Teiuş şi de către majoritatea mecanizatorilor din, regiune ai adús-ó ? mi-am zis eu în gînd, şi-am plecai.
ziere. Pe aceasta, producţia a fost de 1.200 întovărăşirea din Băcia, a fost respinsă
kg. la hectar — cii 1.100 kg. mai puţin. Ţinîndu-se seama de condiţiile speci­ de laborator pe motivul că are prea multe înţeleg să fie la înălţimea acestor sarcini. Eu, care mă ştiam fără obligaţie la 19 iulie ...Nu mai am file in carnet
fice ele acestui an, nu trebuie să se mai corpuri străine. Aceasta înseamnă că mine — am făcut stingă împrejur şi am pentru însemnarea asia şi comedia n-o
Iată deci cîtă importanţă prezintă ter­ aştepte cu însămînţările, pînă după recol­ unităţile amintite nu au selecţionat să­ Sînt însă cazuri oa de pildă, la S. M. T. plecat avînd de grijă să le adresez căl­ să se termine nici azi desigur căci e zi
minarea însămînţărilor în epoca optimă. tarea culturilor de toamnă. Griul poate fi mînţa în Condiţiunile prevăzute de agro- durosul salut — „la revedere". de marţi, şi buhică-mea — iertata sâ fie
In condiţiile de sol şi climă ale regiunii însămînţat şi după păioase cu condiţia o- minim. Acele gospodării agricole care n-au Miercurea, unde unii tractorişti nefi-ihd
noastre, epoca cea mai potrivită în oare bligatorie ca terenul să fie bine îngrăşat selecţionat sămînţa în condiţiunile prevă­
trebuie să fie terminate însămînţările anul cu gunoi de grajd. Acolo unde culturile de zute de agrominîm, trebuie să treacă de controlaţi, fée arături de proastă calitate,
acesta este pînă la 25 octombrie. toamnă sînt ajunse la maturitate, ele tre­ îndată la reselecţionarea ei. Nu se admite
• Aşa după cum se ştie, solul are buie recoltate de îndată, iar în locul lor însămînţarea nici-unui bob dacă nu este mânifestînd totodată indisciplină în mun* 23 iunie ...Intr-adevăr ne-am revăzut. — îmi spunea m ereu : „Marţea, ăf-agul
umiditate potrivită, plantele ce răsar nu poate fi însămânţat grîu. Anul acesta se
mai sînt ameninţate în nioi Un raion de recomandă ca porumbul să fie recoltat cu bine curăţat şi tra ta t că şl risipă de combustibil: Conducerile Cu obligaţia în mînă m-am oprit în faţa meu. să nu porneşti la drum că HU-fi
atacul muştii de „Hessa" şi nici- de alte coceni cu tot şi transportat în gospodărie Ploile au făcut ca puterea de germinaţie
insecte. Prin urmare, există toate condi­ urmând ca aci să se desfacă ştiuleţii de pe S.M.T. au datoria să lupte pentru a stâl­ ghişeiăui: merge bine".
ţiile favorabile pentru impulsionarea rit­ coceni Acest obicei s-a încetăţenit în ra­ a seminţelor să fie slabă în multe locuri
ionul Haţeg prin comunele Sînlămăria- anul acesta. Sămînţa întovărăşirii din Vin-, pi éstfel de fenomene nesănătoase din ac­ — Am venit cu obligaţiunea să-mi ri­
mului însămîhţăriibf. ţul de Jos de pildă, are o putere de ger­ dic dovezile pe care in rîndul trecut...
Organele de partid şi de stat au dato­ Oriea, Băieşli şi allele şi este bine să fie minaţie de numai 70%. O astfel de să­ tivitatea lor. Ele trebuie să se intereseze Am deschis uşa şi era gata s-o închid
— Ştiu, ştiu, mă întrerupse Oancea să mă întorc şi să plec, cînd de după
ria de a mobiliza toate atelajele din co­ mânţă nu se poete semăna. Acolo unde îndeaproape de calitatea lucrărilor şi de Ghizela, funcţionară aci, dar cel care ghişeul cu buclucul v>azui că se ridică
eliberează dovezile astea nu e aici, iar eu unul şi mă pofti sa in tru :
mune pentru efectuarea însţţmîr.iarilor şi buna aprovizionare a tractoarelor cü cele nu am această calitate. — Hîrtia mi-a fost gata în 2-3 minute
Iar atunci cînd eu m-am minimat cît de
necesare pentru a putea lucra fără între­

rupere.

Sarcini de mare răspundere le revin în Ce era să fac ? M-am întors pe călcîie repede s-a rezolvat, cel care mâ servise

această campanie şi organizaţiilor de par­ necăjit şi am plecat. Nu era Chip de aş­ măgulit de compliment, îmi declară so­
teptat pentru câ nimeni nu ştia cînd are lemn :
tid. Ele au datoria de a antrena toate or­

ganizaţiile de masă în acţiunea de mobili­ să se întoarcă.

zare a oamenilor muncii din agricultură la — La noi aşa e tovarăşe, totul se re­

executarea fără întârziere a tuturor lucră­ 28 iunie... Mă aflu din nou în strada zolvă în cîfeva m iv u te ; e preţios timpul

rilor ce se cer. O mare însemnătate o are Lungă, în faţa instituţiei O R A C A. Trec pentru fiecare om..

în acest scop munca de lămurire de la om pragul şi mă îndrept spre ghişeu. Ascultindu-l am simţit ca-mi vine rău

la om. In acelaşi timp, prin staţiile de ra- — E tót plecat tovarăşul cu dovezile ? De aceea am plecat repede, fără să-i mai

dioficare, gazetele de perete, panouri, fo= ...Era tot plecât. Am avut noroc însă spun istoria zilelor pierdute de mine pe
ca xina din dovezi (cea pentru comerţul la uşa instituţiei O R A.C.Â. Haţeg.
tomontaje etc., trebuie să fie larg reg u ­

larizate regulile agrotehnice şi exneren- de întîmpinare) mi-a elib6rat-o o tova­ Cînd am ajuns acasă am scos din nnu

ţa fruntaşilor în obţinerea de recolte bo­ răşă. Cealaltă se vede ca nu depindea de Carnetul şi ăm notat : Ce bive-dr fi dacă

gate. ea. li mulţumesc şi plec. Mă gîndeam : oamenii ăştia s-ar ţine mai mult de

Numai depunînd tot efortul pentru asi­ „Pentru o dotadă am făcut trei drumu­ treabă şi dacă i-ar mai scutura cineva

gurarea succesului campaniei agricole din ri la Haţeg, pentru ceâlaltă desigur voi din cînd în cînd.

tbâm ha aceasta, vom as'gura o recoltă bo­ face alte trei“. fă îica şu Fetru

gată în anul viitor. T. MARIAN