Page 12 - 1955-10
P. 12
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 5 2 0
Franţa şl problema algeriană Răspunsul THo ia Situaţia politică din Grecia
întrebarea ziarului „Narsdna &rm»a!l ATENA (Agerpres) — TASS rea neaşteptată a crizei de guvern“ (adică
Discuţiile care au avut loc în cadrul ei franceze de la sesiunea Adunării gene După cum s-a mai anunţat la 5 octom însărcinarea lui Caramanlis cu formarea
celei de-a 10-a sesiuni n Adunării Gene rale, sînt privite însă cu dezaprobare de in problema dezarmării brie cei doi vicepreşedinţi ai Consiliului noului guvern) „se explică p rin' demersul
de Miniştri al Greciei, Kanellopulcs şi ambasadorului american Oannon“, care ar
rale a O.N.U. in legătură cu includerea unele publicaţii ale presei occidentale.
Stephanopulos. şi-au dat demisia şi regele
problemei algeriene pe ordinea de zi, De pildă, agenţia „France Presse“ refe- BELGRAD (Agerpres). — TASS nu se vor ivi dificultăţi deosebite. Esenţial a însărcinat cu formarea guvernului, pe fi „recomandat să se pună imediat capăt
Gu prilej ui celei de-*a 10-a aniversări este că această problemă a fost urnită de Constantin Caramanlis, deputat al parti crizei de guvern".
s-au soldat prin includerea acestei pro rindu-se la atmosfera care domneşte în a ziarului „Narodna Armia“, preşedintele la un punct mort, iar în această privinţă dului „Uniunea greacă", ministru al Lu
Republicii Populare Federative Iugoslavia, tratativele în cadrul conferinţei de la Ge crărilor Publice şi Transportului. în gu Liderul Uniunii democrate de stingă;
bleme pe ordinea de zi a sesiunii cu 28 mijlocul delegaţiilor la O.N.U., arată că: Tito, a răspuns la o serie de întrebări oare neva sînt deosebit de promiţătoare. De vernul Papagos. Caramanlis a declarat, Passaiidds, a declarat că „formarea guver
i-au fost puse de reprezentanţii acestui apropiata conferinţă a miniştrilor afaceri ziariştilor că guvernul format de el se nului Caramanlis complică şi ascute criza
de voturi pentru şi contra 2?. „In general, delegaţiile tuturor ţărilor ziar. lor externe, oare va avea loc la sfârşitul va bizui pe actuala majoritate parlamen de guvern, politică şi naţională. Forma
Referindu-se la problema dezarmării, acestei luni la Geneva, depinde în mare tară. rea guvernului Caramanlis - este contrară
Includerea problemei Algeriei, (al că consideră acţiunea guvernului Franţei de Tito a spus : măsură succesul rezolvării acestei pro
rui popor se află sub jugul exploatării rechemare a delegaţiei sale la Paris drept Fireşte că un acord ou privire la de bleme. Ziarul „Atiinaiki" scrie că „reglementa cererii întregului popor de a se dizolva
coloniale franceze), pe ordinea de zi a nesocotită şi părăsirea sălii de şedinţă, parlamentul şi de a se ţine alegeri parla
mentare generale". -
celei de a 10-a sesiuni a Adunării Ge inutilă". De asemenea, ziarul britanic
nerale a O.N.U., a produs multă furie în „News Chronicle" consideră că ,fr a n ţa
rîndurile reprezentanţilor Franţei pre ar fi făcut mai bine ca, de îndată ce
zenţi la discutarea acestei probleme. Mai votul a devenit un fapt împlinit, să ac zarmare nu poate fi realizat, după toate Speranţe noi, a spus în cfontinuare Tito,
probabilităţile, atât timp cît nu vor fi re dă contactul oare există între S.U.A. şi
m ult decît atît, în semn că se împotriveş cepte discutarea problemei algeriene". zolvate, măcar în linii generale, marile Uniunea Sovietică în rezolvarea acestor Din activitatea colectivului sportiv „ih/întu!“ Sebeş
te acestei hotărîri, guvernul francez şi-a Hotărîrea pripită a Franţei ia O.N.U. probleme internaţionale care constituie
rechemat reprezentanţii de la O.N.TJ., de- oauza înarmării. Astfel sînt în primul probleme : propunerea lui Eisenhower cu ORGANIZARE muit ca şi terenurile de volei, sînt în
clarînd că consideră includerea proble cît şl politica dusă de aceasta în Africa rând problema germană, epoi problema
mei algeriene pe ordinea de zi ca un de Nord, sînt criticate chiar şi de unele securităţii europene şi alte asemenea pro privire la schimbul de informaţii şi foto treţinute în condiţiuni bune. Cu aceste
„amestec în treburile interne" ale Fran ziare franceze. Astfel, ziarul „France Ti- bleme. Rezolvarea problemei dezarmării realizări, sportivii de la „Avîntul" Sebeş
ţei. reur“ îşi exprimă părerea că problema depinde de noi tratative în aceste probleme grafierea din avion a obiectivelor militare Pentru buna desfăşurare a activităţii de se pot mîndri pe' bună dreptate.
algeriană n-ar fi fost inclusă pe ordinea între cele patru mari puteri.
şi contrapropunerea lui Bulganin. Propu I cultură fizică şi sport în cadrul colectivu- METODE DE MUNCA
Este limpede că la rezolvarea acestei
de zi a sesiunii Adunării Generale, dacă probleme nu se poate afirma că la începuit nerea lui Bulganin este, după părerea mea. j lui sportiv „Avîntul" Sebeş. încă din preaj-
nu s-ar fi ştirbit drepturile algerienilor. trebuie rezolvată cutare problemă, iar
După întoarcerea membrilor delegaţiei după aceea cutare. Ele trebuie rezolvate pe deplin justificată, deoarece ar fi ab j ma alegerilor organelor conducătoare pe 11-
franceze de la New York, la 2 octom In urma votării în cadrul Adunării Ge paralel şi în acest fel se poate realiza o
brie, a avut loc o şedinţă a Consiliului nerale a O.N.U. pentru .înscrierea pe or oarecare înţelegere cu privire la principiile surd să se aştepte oa U.R.S.S. să fie de ! nie sportivă, muncitorii de la I.F.E.T., E greu de scos in evidenţă un nume
de Miniştri, unde s-au. discutat proble dinea de zi a problemei algeriene, gu pe baza cărora trebuie efectuată în gene
mele Algeriei şi Marocului. In cadrul vernul francez a anunţat hotărîrea de a ral dezarmarea. acord cu un schimb unilateral de infor- j I.F.I.L., fabrica de. lăzi, I.A.R.T. şi fabri- sau un om din atîţia cîţi au prestat, muncă
acestei şedinţe, s-a hoiărît să se trimită amina vizita la Moscova a primului mi
întăriri militare în Maroc, unde se sem nistru Faure şi a ministrului de externe Relevând că subcomitetul Comisiei ftiaţii şi fotografierea ţării, neavînd posi I ca de hîrtie „1 Mai" Pelreşti au discutat în acest colectiv. Şi e greu tocmai pentru
nalează noi răscoale ale- triburilor care Pinay, care trebuia să aibă loc la jumă
au atacat posturi militare franceze. De tatea lunii octombrie. O.N.U. pentru dezarmare a obţinut deja bilitatea să cunoască bazele militare din , iisupra celor cărora aveau să le încredin faptul că omogenitatea de colectiv în între
asemenea. Consiliul de Miniştri ăl Fran
ţei a confirmat hotărîrea de a nu parti Această hotărîre de a amina vizita oa urnele succese, mai ales după propunerea ţările din jurul ei. Cred că contrapropune ţeze conducerea şi răspunderea muncii spor prinderea acţiunilor în folosul colectivului
cipa la lucrările celei de a 10-a sesiuni menilor de stat francezi la Moscova, are
a Adunării Generale a O.N.U., repre loc într-un moment cînd guvernul fran sovietică din 10 mai a.c., oare a micşorat rea U.R.S.S. este absolut logică şi că Uni tive. este destul de mare. Datorită acestui fapt
zentanţii Franţei continuînd însă să par cez îşi vede slăbite nu numai poziţiile
ticipe la lucrările Consiliului de Secu sale internaţionale dar şi cele interne. într-o măsură considerabilă deosebirile unea Sovietică are motive justificate pen In consiliul colectivului sportiv „Avîn- „metoda" de transferare a sarcinilor de
ritate şi ale Comisiei O.N.U. pentru de Guvernul Faure, de mai bine de două la unul la altul este complet înlăturată.
zarmare. luni, este veşnic ameninţat de contradic dintre poziţiile Uniunii Sovietice şi pu tru această contrapropunere care este tul", au fost aleşi oameni cu dragoste faţă Fiecare membru al consiliului colectivului
ţiile sale interne. Aceste contradicţii ies | de sport, cum sînt tovarăşul inginer Med- îşi cunoaşte sarcinile şi se străduieşte să
Situaţia din Maroc şi Algeria precum şi mai mult la iveală prin faptul că de terile occidentale, Tito a declarat t reală. Sînt încredinţat că propunerea lui | Ier Carol. Fărcaşu Ironim, şi alţii. le ducă 1» bun sfîrşit întotdeauna. Cola
şi rechemarea delegaţiei franceze de la nenumărate ori miniştrii actualului ca borarea cu organele şi organizaţiile inte
cea de a 10-a sesiune a Adunării Gene binet şi-au dat demisiile. Propunerea sovietică, foarte construc Eisenhower a fost sinceră, ea necesită însă Odată ales, consiliul colectivului spor resate in munca sportiva, a dat rezultate
rale a O.N.U., sînt comentate pe larg de bune Un rol important l-au avut consfă
presa occidentală. Astfel, ziarele parisi- Amînarea vizitei primului ministru al tivă, amănunţită şi d a r formulată, con o elaborare ulterioară ' de comun acord tiv şi-a întocmit un plan de muncă bine tuirile organizate de către • consiliul de
ene de dreapta, încercînd să înşele opi Franţei cît. şi a ministrului de externe Principalul constă însă în faptul că S.U.A. studiat. S-au repartizat sarcinile pe om şl conducere la care au participat delegaţi
nia publică franceză că Franţa a fost francez la Moscova, este condamntită de stituie, împreună cu propunerile anglo- ai comitetului raional P.M.R. şi U.T.M.
neîndreptăţită, se dedau la atacuri în întreaga opinie publică franceză care cere şi U.R.S.S. au realrir-at o înţelegere în funcţie şi s-a trecut la rezolvarea practică
franceze, o bază largă pentru tratative în După fiecare antrenament sau competiţie
această problemă. a celor prevăzute în planul de muncă. desfăşurată, se expun aprecierile asupra
cununate de succes cu privire la dezar muncii depuse şi se insistă în deosebi asu
Vreau să subliniez în c ^ odată că impor Cele 8 secţii pe ramuri de sport (fotbal, pra îmbinării pregătirii tehnice cu munck
tant este succesul care va fi obţinut La hochei, tenis de masă. volei, handbal, atle politică. Este folosită cu succes gazeta de
apropiata conferinţă de la Geneva în ceea tism, patinaj şi înnot) cuprind peste 550
ce priveşte metoda şi procedeul de rezol membri cotizanţî. Dintre aceştia, mai mult
vare a problemelor care reprezintă o pri de 270 practică cel puţin o ramură de
sport. Pentru continuitate în creşterea ca
mejdie pentru pace. Cred că problema in drelor pe această linie, pe lîngă secţiile
verşunate împotriva O.N.U. şi a ţărilor cu tot mai multă hotărîre că rezolvarea mare între cele patru mari puteri. Cred terzicerii folosirii armei atomice trebuie să care cuprind elemente mai vîrstnice, func perete care prin articolele scrise, com
că evoluţia generală a atins un asemenea fie rezolvată de Organizaţia Naţiunilor ţionează şi secţii sportive pentru copiii mun bate anumite atitudini vedetiste şi critică
care au votat pentru includerea proble tuturor problemelor litigioase să aibă loc nivel încît în prezent în această problemă Unite. citorilor. aspru orice tendinţă de manifestări huli
mei algeriene pe ordinea de zi a sesiu pe calea tratativelor internaţionale. Gla ganice pe terenurile de sport.
nii. Ziarul „U Aurore", comentînd-în co sul poporului francez este făcut să ră REZULTATE
Analiza muncii pe colectiv sportiv se fa1-
loanele sale „nedreptatea“ ce i Sra făcut sune de ziarul „L'Humanitâ" care con Criză în sinul guvernului francez Succesele obţinute de colectivul sportiv ce în cadrul adunărilor generale, in care
„Avîntul“ Sebeş, sînt roadele unei munci se discută pe lîngă rezultatele obţinute şi
Franţei la O.N.U., în legătură cu pro damnă în coloanele sale hotărîrea cabi PARIS (Agerpres). — Agenţia Franco Pierre Koenig, ministrul Apărării Naţio bine studiate, în care fiecare resort din ca obiectivele muncii de viitor.
Presse anunţă că în sînu! guvernului nale, Gaston. Palewski. ministru fără por drul consiliului colectiv şi-a adus aportul
blema algeriană, nu se dă în lături să netului de a amina vizita la Moscova. LIPSURI
aducă insulte grave la adresa U.R.S.S. Masele populare franceze protestează
De asemenea şi celelalte ziare de dreap cu hotărîre nu numai împotriva amînă- francez s-a produs o Criză. înainte de şe tofoliu. Raymond Triboulet. ministrul său. Echipa de . fotbal activează în campio Dacă la volei, atletism, hochei, sau fotbal
ta aduc acuzaţii Uniunii Sovietice, afir- rii vizitei oamenilor de stat francezi la dinţa Consiliului de Miniştri, convocată pentru problemele foştilor combatanţi, şi natul regional ocupînd unul din locurile au fost obţinute rezultate mulţumitoare, a-
joi dimineaţa pentru discutarea situaţiei Maurice Bayrou„ secretar de stat la minis fruntaşe. Jucătorii de fotbal printre care se tît in ce priveşte mobilizarea membrilor cît
mînd, că votînd în favoarea problemei Moscova, dar în special, împotriva tri din Africa de nord, toţi miniştrii membri terul teritoriilor de peste mări numără şi tovarăşii Traian Vasile sudor la şi obţinerea rezultatelor tehnice, nu ace
ai Acţiunii republicane sociale (foşti mem I.A.R.T., Henegaru Nicolae muncitor la laşi lucru se poate spune despre celelalte
algeriene, s-ar fi amestecat în treburile miterii de noi întăriri militare franceze •k fabrica de hîrtie „I Mai" Petreşti, Vintiln ramuri de sport prevăzute în Hotărîrea Bi
interne ale Franţei. în Africa de nord. Aşa după cum se
Organele de presă franceze, care sînt arată în coloanele ziarului „Le Monde", bri ai partidului gaullist R.P.F.), ou ex PARIS (Agerpres). — După cum rela Octavian, Hăprean Gheorghe şi alţii, sini roului Politic al CC. al P.M.R. Este ca
direct controlate de grupul ultra-colonia- mai bine de jumătate din totalul efec cepţia generalului Comiglicn-Molinier, tează agenţia France Presse generalul fruntaşi în sport, iar la locul de produc zul gimnasticei ca disciplină de bază în
ministru] Transporturilor, şi-au prezentat Pierre Billot a fost numit ministru al Apă ţie sînt exemple demne de urmat pentru formarea organismului, a tirului, turismu
liştilor, nu se dau în lături de a aduce tivelor armatei franceze staţionează as demisia preşedintelui Consiliului de Mi rării Naţionale al Franţei în locul genera tineret. lui sau aviaţiei sportive faţă de care preo
niştri. lului în retragere Pierre Koenig, care şi-a cuparea este mai puţină sau chiar nu
grosolane injurii la adresa O.N.U., pre- tăzi în Africa. Tineretul francez care şi-a dat demisia. Rezultate bune a obţinut şi echipa de există.
Miniştrii demisionari . sînt generalul hochei pe ghiaţă care activează în campio
tinzînd că prin înscrierea problemei al vărsat nu de mult sîngele pentru o cau natul categoriei B şi care la campionatele Consiliul colectivului nu s-a interesat de
anului trecut s-a clasat pe primul loc în organizarea unui cerc aviatic Ia şcoala pro
geriene pe ordinea de zi a sesiunii, O.N.U. ză nedreaptă în Indochina, îşi manifestă serie La volei, atletism şi tenis de ma fesionala din Petreşti unde numărul elevi
să, poţi întîlni dese ori printre numărul lor este destul de mare. Nici în privinţa or
„se abate de la misiunea sa". tot mai mult împotrivirea faţă de mobi mare- de Temei antrenate-<-în sport şi pe ganizării secţiei de schi nu s-â acordat
Ibyăîăştf Slîviif Horbea,"'de la fabrica de atenţia cuvenită. Specificul muncii. în spe
Presa franceză de dreapta cu toate ma lizarea şi trimiterea lui în Africa de Dezbaterile din Adunarea Naţională franceză se lăzi. fruntaşă în producţie. Tovarăşa Hor- cial la I.F.E.T., .permite aplicarea practică
nevrele sale mincinoase, nu poate însă să nord. desfăşoară intr-o atmosferă dificilă pentru guvern bea s-a îngrijit să antreneze şi alte fe — îndeplinind caracterul utilitar al spor
mei în practicarea sportului. în special la tului de schi — în cazul cînd s-a rezolvat
înşele opinia publică franceză. Maselor Poziţia duşmănoasă a guvernului fran cros. Ea se pregăteşte cu multă sîrguintă şi această problemă. Faptul că „muncitorii
conştiinciozitate spre a cîştiga din nou primul peste 28-30 de ani' care sînt pe şantier tn
populare franceze le este cunoscut faptul cez faţă de problema algeriană este con PARIS (Agerpres). — In după-amiaza In discursul său. Schneiter, care — loc 1» crosul „Să întîmpinăm 7 Noiem lucru nu mai fac sport", nu trëbuie să
zilei de 6 octombrie au reînceput la Pa după cum subliniază agenţia France Presse fie un criteriu de orientare în antrenarea
că printre ţările care au votat pentru damnată nu numai de masele populare ris lucrările Adunării Naţionale franceze. — a fost conducătorul delegaţiei parla brie". elementelor tn sport. Dimpotrivă, colec
După cum anunţă agenţia France Presse. mentare franceze care a vizitat Uniunea tivii! sportiv trebuie să-şî orientéze mun
înscrierea problemei algeriene pe ordinea franceze, dar şi de întreaga opinie pu deschiderea şedinţei s-a produs „într-o Sovietică, a subliniat că pentru Franţa Cifrele de plan Ia trecerea normelor ca sa în direcţia mobilizării acestor mun
atmosferă încordată provocată de demisia este necesar să continue contactele inter G. M. A. au stat de asemenea tn aten citori în practicarea a cel puţin o ramură
de zi a sesiunii au fost şi 23 de ţări ca blică mondială care este nemulţumită şl din guvern a celor patru miniştri făoînd naţionale, menite să contribuie la destin ţia colectivului sportiv Astfel, la purtă de sport. O atenţie mai mare trebuie să
parte din grupul foştilor gauilişti“. In şe derea încordării internaţionale. acorde .şi responsabilul financiar în ceea
pitaliste. îngrijorată de evoluţia evenimentelor din dinţa de după-amiază, preşedintele Adu tori ai insignei G. M A. gradul 1, pla ce priveşte strîngerea cotizaţiilor şi pro
nării Naţionale, Pierre Sohneiier, a rostit După discursul lui Schneiter, şedinţa a curarea de materiale de inventar asigurînd
Atitudinea guvernului Franţei faţă de pro ultimul timp în Africa de nord. discursul inaugural. fost suspendată. nul a fost îndeplinit cu 200 la suta ; la«pur- baza materială pentru toate secţiile spor
tive.
blema algeriană cît şi rechemarea delegaţi V. OLTEANU Vorbind despre situaţia politică actuală, Adunarea Naţională şi-a reluat lucrările tători ai ins'ignei G.M.A. gradul II cu 300
Schneiter a arătat că Franţa se găseşte la ora 21 (ora locală). In numele guvernu Avîndu-se la bază experienţa sportului
In Algeria şi Maroc continuă ciocnirile sîngeroase lui, primul ministru Edgar Faure a deschis Ia sută. iar la sportivi clasificaţi cu 133 sovietic, adaptînd în acelaşi timp planul
în faţa unor „probleme îngrijorătoare". dezbaterile în problema marocană. Agenţia de muncă specificului colectivului „Avîn-
ALGER (Agerpres). — După cum a- CASABLANCA (Agerpres). — Luptele France Presse relatează că guvernul fran Ia ?ută. tul", consiliul acestui colectiv va reuşi
nunţă agenţia France Presse, în ultimele din regiunea de la frontiera du Marocul Care necesită o atenţie specială din partea cez l-a însărcinat pe primul ministru să. înlăture şi neajunsurile amintite şl ast
24 de ore pe teritoriul Algeriei au conti spaniol continuă. Agenţia France Presse Faure să pună, „dacă va socoti necesar", Amenajarea bazelor sportive se bucură fel va putea deveni în curînd un colectiv
nuat să se producă ciocniri sîngeroase în anunţă din surse militare că o coloană tuturor deputaţilor. Exprimând punctele chestiunea de încredere. fruntaş din toate punctele de vedere.
tre unităţile franceze şi răsculaţii alge formată din soldaţi din legiunea străină, de o atenţie deosebită Prin. grija consiliu
rieni. In regiunea Oued Zenati, pe ver sprijiniţi de tancuri, a plecat de la Ak- de vedere ale cercurilor guvernante şi Comentatorul agenţiei France Presse
santul răsăritean al munţilor Tăia, o uni no'jfl pentru a despresura postul de la subliniază că dezbaterile în problemele lui colectivului sportiv, s-au prestat peste
tate de infanterie franceză a ucis trei al Boured încercuit de răsculaţii marocani. aplaudat de deputaţii de pe băncile d9 Africii de nord se anunţă „extrem de 2.000 ore muncă voluntară Ia bazele care
gerieni. In regiunea Oran algerienii au Pe drum coloana de ajutor a fost ata
atacat postul francez de jandarmi de la cată de puternice detaşamente de maro dreapta şi de extrema dreaptă, Schneiter asigură o desfăşurare normală a activită
Baldessa. Francezii au cerut întăriri. In a afirmat că guvernul este hotărât să ia
total, în ziua de 5 octombrie au fost ucişii cani şi a fost împiedicată să-şi continue ţii sportive. Terenul de hochei, pista de
14 algerieni, iar alţi 486 au fost arestaţi.' „to-ate dispoziţiile necesare oricît ar fi de
drumul spre Boured.
severe pentru a asigura pe plan extern,
Intensifibarea luptelor denotă că răs
menţinerea „drepturilor franceze" în
culaţii marocani au primit întăriri.
Africa de nord“. dificile" pentru guvem. atletism, terenul de fotbal recent împrej- N. CAZAN.
iafzaJUhiEa
Die viata Io.1ernaţională acţiunile ostile, ci victima. Statele Unite fleţire cauzele care au dus la ultimele in ridicat — a recunoscut fără prea multă plă INEPŢIILE POLITICII DE EMBARGO
au întreprins un demers pe lîngă Grecia, succese ale Greciei în domeniul polticii cere şi Pibul Songgram — dar aceasta
NOTE cerîndu-i „să restabilească fără întîrziere externe. In legătură cu aceasta, o serie de îşi are cauzele sale, printre care ultimul Cauza tuturor relelor a fost obişnuitul
unitatea comunităţii Atlanticului de Nord" ziare greceşti critică cu asprime „linia război mondial". păr ^de porc din care se confecţionează pe
?>IN NOU WESTERLING tru a Ie ajuta în tendinţa de a duce ţara — să abroge hotărîrea de a nu participa atlantică" a cercurilor diriguitoare şi cere riile. Toiuşi, lucrurile au luat amploarea
la o democraţie mai largă“. la manevrele regionale ale forţelor armate schimbarea ei. Astfel, ziarul „Vradyni" Există însă alte cauze, mai apropiate, unui scandal internaţional.
Raymond Westerling porneşte din nou ale N.A.T.O. .şi să-şi retragă cererea ca pro scrie : care au provocat situaţia catastrofală a
spre Indonezia, — a anunţat la 21 septem Aventurierul apare acum în rolul de „con blema Ciprului să fie examinată la actuala poporului din Tailanda. Presa locală şi stră ...In unul dintre porturile japoneze, au
brie din Haga corespondentul agenţiei Reu- silier“ al unor grupuri politice indoneziene: sesiune a Adunării Generale a O.N.U. Po „Să părăsim calea pe care am mers pînă a- ină arată că poporul trece prin vremuri fost de curînd încărcate pe un vapor ocea
ter.. i organizatorul expediţiilor de represalii — trivit relatării ziarului turc „Her hun', cum, deoarece ea ne duce doar Ia înşelare grele din cauză că cercurile diriguitoare nic lăzi îngrijit ambalate, cu produse din
în rolul de campion al unei „democraţii această cerere a fost întărită prin amenin şi trădare. Există o a treia cale, mai lar ale ţarii se preocupă în primul rînd nu de păr de porc. Vaporul le-a transportat în
Numele lut Raymond Westerling — că: mai largi"! ţarea că în viitor ajutorul american pentru gă — calea prieteniei cu toţi. Pe această dezvoltarea economiei şi de ridicarea ni Stalele Unite Părea că lotul este în or
pitan în armata olandeză — a apărut în Grecia şi Turcia „va fi acordat în funcţie cale merg multe ţări... De ce să nu mear velului de trai, ci de pregătirile de război. dine : mister Smith îşi va cumpăra o
repetate rînduri în paginile presei mondiale, In realilate, pe Westerling îl- atrage în de relaţiile prieteneşti care vor exista între gă şi Grecia ? Dacă o vom alege pe aceas nouă „periuţă'' şi-şi va curăţa în linişte
în legătură cu evenimentele din Indonezia. Indonezia speranţa că, în actuala situaţie, ta, vom fi respectaţi de toată lumea. Acum, Potrivit mărturiei ziarului failandez pipa, iar mistress Johnson, înarmîndu-se
De numele acestui aventurier, executant va putea să se ocupe din nou de activitatea ele“. însă, se consideră că am fost cumpăraţi „Praladhipatai”, „toiul arată ca şi cum cu o perie de haine confecţionată din a-
docil al voinţei colonialiştilor, se leagă ne sa de odinioară. Aţîţate din afară, bandele Dar cînd Grecia a declarai că nu-ş» pe dolari, că sîntem sclavii lor şi că ei sînt ţara ar fi în stare de rc.boi". Pentru ocro celaşi păr de porc. va putea să pună în
numărate fărădelegi sîngeroase împotriva organizaţiei teroriste musulmane Dar-ul-Is- stăpînii noştri“. tirea sănătăţii, pentru învăţămînt, dezvol ordine garderoba familiei sale...
poporului indonezian. In- 1946, Westerling lam îşi intensifică activitatea antipopulară. poale retrage cererea adresată O.N.U.-ului tarea industriei şi agriculturii, se cheltu
a organizat exterminarea a 30.000 de locui Se pare că Westerling speră că, într-un în problema Ciprului, partenerii ei superiori Presiunea „aliaţilor" asupra Greciei con iesc sume tot mai neînsemnate. In acelaşi Dar în Statele Unite cineva a bănuit că
tori lipsiţi de apărare din insula Celebes asemenea moment, forţele reacţionare din au făcut din această problemă obiectul tinuă. Ziarele şi agenţiile occidentale au limp. cheltuielile militare cresc şi, după periile cumpărate în Japonia sînt confec
de sud. Sub conducerea sa, în 1948 a fost Indonezia şi protectorii lor străini vor avea unei tranzacţii politice şi au obţinut ex şi început să scrie că guvernul de la Atena cum relatează ziarul indian „Delhi Ti ţionate din păr de porc (o, grozăvie!)
ras de pe faţa pămîntului paşnicul oraş nevoie de serviciile sale şi de experienţa cluderea ei de pe ordinea de zi a sesiunii a consimţit să participe Ia manevrele for mes", se ridică în momentul de faţă la pes cumpărat în „China roşie".
indonezian Tjikalong. Sîngeroasele atroci sa în materie de represalii în masă. Adunării Generale. ţelor armate ale N.A.T.O. Dar este îndoiel te 60 la sută din bugetul de stat.
tăţi din Bandung, organizarea unei rebeli nic că „prietenia allantică", cîrpită prin Totul a început de aici. Japoniei i M
uni împotriva autorităţilor indoneziene le Dar figura sinistră a lui Westerling este Atitudinea lipsită de scrupule a condu asemenea metode, s-ar putea întări în ur Militarizarea ţării, arată acelaşi ziar cerul să prezinte scuze pentru încălcarea
gale de la Djakarta — iată numai cîteva prea bine cunoscută în Indonezia, pentru cătorilor N.A.T.O. faţă de Grecia a ară ma acestor evenimente. indian, s-a agravai în mod deosebit de cînd embargoului asupra comerţului cu China.
fapte înscrise la activul lui Westerling în ca noua sa apariţie pe scena politică de tat limpede cît de puţin cîntăresc inte Tailanda a devenit membră a S.E.A.T.O Apoi. ministerul industriei şi comerţului
perioada 1949-1950, după care a fost nevoit acolo să poată avea vreun succes. resele ţărilor mici în această „comuni ROADE AMARE Politica participării „active" Ia acest bloc exterior din Japonia a sistat acordarea de
să fugă în Olanda. cere mereu alte cheltuieli pentru între licenţe de export ghinionistului comerciant
PRIETENIE ATLANTICA tate". Luînd recent cuvîntul la sesiunea Adu ţinerea armatei şi a consilierilor militari de produse din pâr de porc, asupra căruia
In vara acestui an, Raymond Westerling Ca urmare, după curn transmite agenţia nării Naţionale, Pibul Songgram, primul- străini care reorganizează armata. Asffel, căzuse bănuiala de a ti avut- legături cu
a încercat să se reîntoarcă în Indonezia. După jignirile şi înjosirile pe care Grecia ministru al Tailandeî, a prezentat auditori pentru întreţinerea misiunilor militare şi piaţa chineză. Alte firme japoneze di«pa
Dar planul a eşuat, deoarece guvernul Re le-a suferit în upma dezordinelor de la Reuter, „în întreaga Grecie domneşte o lor săi perspectivele îmbucurătoare ale tehnice americane, se cheltuiesc fonduri cum a anunţat postul de radio Tokio la
publicii Indonezia i-a atras atenţia fără Istambul şi din alte oraşe turceşti, au ur stare de spirit caracterizată prin neîncre dezvoltării economiei ţării. Dar optimismul mai mari decît pentru întreţinerea a şase 6 septembrie, au fosl ameninţate că-şi vor
echivoc asupra consecinţelor posibile---- mat noi lovituri date demnităţii sale naţi dere. nelinişte şi dezamăgire cruntă". Şi premierului tailandez s-a volatilizat repede pierde de asemenea licenţele.
onale — de data aceasta din partea pute acest lucru este lesne de înţeles. cînd a fost nevoit să vorbească nu des ministere, printre care ministerele in „dacă sc vor naşte suspiciuni că materiile
Şi iată că Westerling porneşte din nou rilor occidentale. dustriei şi finanţelor. prime din rare sînt fabricate produsele lor
spre insulele din Arhipelagul Malaya. El „Oare soarta a hotărît — scrie ziarul pre viitorul nebulos, ci despre realitate. sînt importate din China comunistă sau din
se grăbeşte înlr-acolo, pentru a avea, po Conducătorii blocului atlantic, temîn- francez „LAurore" — că Grecia trebuie să Ultimul război mondial a adus într-ade Coreea de Nord".
du-se că agravarea relaţiilor greco-turceşti soarbă paharul pînă la fund ? Că după a- Or realitatea tailandeză — după cum a văr multe suferinţe .tuturor popoarelor, in
tiîvit afirmaţiilor sale, va nimici aripa de sud-est a edificiului tacuri cărora le-au căzut victime cetăţenii clusiv poporului Tailandei. Dar nu acesta Consecinţele pe care le-a avut pentru
„posibilitatea să dea sfaturi unor grupuri N.A.T.O., au ales o metodă destul de ciu greci din Turcia. O.N.U. va refuza din nou scris presa locală în repetate rînduri —* este motivul situaţiei economice grele crea Japonia cazul aproape anecdotic cu părul
indoneziene şi în măsura posibilului, pen dată pentru a potoli conflictul. Ei s-au a- să discute problema Ciprului, iar doi din de porc, aralâ o dată mai mult cit de mult
pucat să potolească nu pe cel vinovat de este criza din industrie, şomajul şi scum- te in această ţară. Tailanda esle nevoită se poate pierde simţul măsurii din cau
(Din „Timpuri Noi" nr. 40) tre aliaţii ei cei mai credincioşi o vor a- za nefericitei politici a embargoului.
pelea vieţii. să culeagă roadele amare ale participării
bandona cu un dispreţ jalnic ?” .„Poporul consideră că costul vieţii este
sale la blocurile militare agresive.
Opinia publică şl presa discută cu în.su-
Redacţia Şi Adm, ziarului slr. 6 Mailie, nr, 9 Telefon: 188 189. Tara plătită In numerar cont. aprobării Direcţiunii Generale P.T.l.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul Inlrepr. Poligrafică de Stat DEVA.