Page 13 - 1955-10

PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI VA!
mul Socialismului
ORGAN AL
Anul VII. nr. 521 |
Colectarea produselor de toamnă
—sarcină de mare răspundere
O sarcina de mare însemnătate politico­
económica ce stă în faţa organelor de
partid şi de stat, precum şi în faţa întregii
ţărănimi muncitoare în această perioadă,
este îndeplinirea integrală a planului de
colectare la toate produsele vegetale şi ani­
male. De îndeplinirea fără întîrziere a pla­
nului de colectări este strîns legată buna
aprovizionare a oamenilor muncii cu pro­
duse agro-alimentare pe deoparte şi a
industriei uşoare cu materii prime pe de
altă parte.
Recolta îmbelşugată pe care ţăranii mun­
citori o culeg anul acesta se datoreşte în
cea mai mare parte sprijinului pe care ei
îl primesc din partea statului democrat-
popular, din partea clasei muncitoare, spri­
jin care se concretizează în mii de tractoa­
re, tot felul de maşini agricole moderne,
îngrăşăminte chimice, îndrumare şi ajutor
agrotehnic gratuit, credite pentru cumpă­
rarea de maşini şi animale, etc. Datoria
fiecărui ţăran muncitor, este de a răspun­
de acestui sprijin prin achitarea obligaţii­
lor sale faţă de stat, în întregime şi fără
întîrziere.
Producţia agricolă din anul acesta oferă
toate condiţiile ca planul colectărilor să
fie realizat şi chiar depăşit la toate pro­
dusele. Pentru aceasta se cere însă o In­
tensă muncă politică şi organizatorică. Or­
ganizaţiile de partid trebuie să-şi prevadă
în planurile lor de muncă sarcini precise
în această privinţă. Este necesar ca agi­
tatorii să cunoască îndeaproape mersul co­
lectărilor. Ei nu pot fi indiferenţi atunci
cînd văd că unii ţărani muncitori din sec­
toarele lor au rămas în urmă cu predarea
cotelor. înspre aceştia trebuie îndreptată
toată atenţia pentru a fi convinşi să urme­
ze' pe cei fruntaşi. Organizarea întrecerii
patriotice trebuie să stea permanent în aten­
ţia organizaţiilor de bază.
Comitetele executive ale sfaturilor popu­
lare comunale au obligaţia de a se îngriji
ca fiecare deputat să aibă o situaţie la
zi cu cetăţenii din circumscripţia sa pe
baza căreia să urmărească mersul colectări­
lor.
In scopul terminării la timp a colectă­
rilor şi a feririi cartofilor de îngheţ, s-au luat îngheţ, este necesar ca bazele de recepţie să
măsuri câ în anul acesta, colectările să se
facă odată cu recoltările direct din lan. -li­
nele organizaţii de bază şi sfaturi popu­
lare. cum sînt de pildă organizaţiile de ba­
ză şi sfatul popular din comuna Dobră ra­
ionul Ilia, au înţeles importanţa acestor
măsuri, îndrumînd ţăranii muncitori să re­
colteze în primul rînd produsele ce trebuie
să le predea statului şi să le transporte din
cîmp direct Ia baza de recepţie.
Se constată însă că majoritatea sfatu­
rilor populare ignorează această măsură
preţioasă. In comuna Turdaş, deşi carto­
fii s-au recoltat în proporţie de peste 40
la sută, totuşi, cotele nu s-au predat decît
în proporţie de 4 la sută. Situaţii asemă­
nătoare sînt şi în comunele Romos, Şibot şi
altele din raionul Orăştie. In raioanele
Alba, Haţeg, Sebeş şi Hunedoara, recolta­
rea cartofilor se apropie de sfîrşit. Cu
toate acestea, nu s-a realizat decît foarte
puţin din planul de colectare. In raionul
Haţeg şi Alba de pildă, s-a realizat nu­
mai 5 la sută din planul de colectare a
cartofilor, iar în raionul Brad numai 2 la
sută.
Slab a fost organizată şi colectarea po­
rumbului în raioanele amintite. Din aceas­
tă cauză, colectările sînt mult rămase în
urmă faţă de recoltări, iar în raioanele
Orăştie şi Brad nici nu au început cel pu­
ţin.
O astfel de situaţie este, fără îndoială,
rezultatul unei munci lipsite de răspundere,
a unuî slab control şî îndrumare din par­
tea organelor de partid şi de stat. In ra­
ionul Brad şi Alba, colectorii nu sînt con­
trolaţi ceea ce face ca ei să muncească Ia
întîmplare. Atitudinea lipsită de respect
fată de sarcini, manifestată de tovarăşul
Andronie Nicolae în timpul cît a fost îm-
In cinstea Congresului partidului,
să îndeplinim planul anual înainte de termen
Chemarea colectivului minei Vulcan
In urma publicării comunicatului
plenarei C.C. al P.M.R. din 30 septem­
brie — 1 octombrie a.c. cu privire la
convocarea celui de al II-lea Congres
al P.M.R., din iniţiativa organizaţiilor
de bază de la I.C. Vulcan a avut loc
la mină zilele acestea o şedinţă de lu­
cru in cadrul căreia s-au analizat an­
gajamentele luate de mineri în con­
sfătuirile de producţie şi posibilităţile
creiate tn urma acestor angajamente.
Pe baza acestei analize s-a stabilit că
muncitorii, inginerii, tehnicienii şi
funcţionarii de la mina Vulcan au po­
sibilitatea să realizeze în cinstea ce­
lui de al II-lea Congres al P.M.R. ur­
mătoarele obiective:
— Să îndeplinească planul de pro­
ducţie pe anul 1955 pînă la 19 de­
cembrie ;
— Să îndeplinească planul de pre­
gătiri şi deschideri pe .anul 1955 pînă
la 16 decembrie, şi. 'să execute pînă la
sfîrşitul anului 4.000 m.c. pregătiri şi
deschideri peste plan ;
— Să realizeze în cursul trimestru­
lui IV. acumulări socialiste peste plan
in sumă de 200.000 lei la producţie şi
400.000 lei la investiţii;
Joi 13 octombrie 1955
puternlcltul C.S.C.P.A., a dat naştere la un
spirit de liberalism şi indisciplină în ca­
drul aparatului de colectări din raionul
Alba. Asemenea manifestări bolnăvicioase
pot avea loc numai acolo unde organele
de partid îşi exercită slab dreptul de con­
trol asupra aparatului administrativ.
Sarcinile mari pe care partidul şi guver­
nul ni le trasează, cer din partea organe­
lor de partid şi de stat ca paralel cu lu­
crările de recoltare şi însămînţări, să asi­
gure şi îndeplinirea planului de colectare a
produselor agricole de toamnă. Raioanele
Ilia şi Brad care au rămas în urmă şi la
colectarea griului, trebuie să ia măsuri
pentru a-1 colecta în cel mai scurt timp.
Comitetele executive ale sfaturilor popu­
lare comunale, au sarcina în această cam­
panie de a analiza zilnic mersul colectă­
rilor şi felul cum muncesc colectorii. Au
de asemeni obligaţia de a asigura descăr­
carea la zi a fişelor trimise de bazele de
recepţie pentru a se putea urmări ritmul
de colectare.
Munca la bazele de recepţie trebuie or­
ganizată cu mai multă răspundere şi price­
pere decît în campaniile trecute pentru a
se evita aglomerările care fac ca ţăranii
muncitori să-şi piardă zile întregi pînă le
vine rîndul să predea cotele. Plata produ-
¦selor trebuie făcută imediat. Bazele de
recepţie sînt obligate să facă o analiză
justă a produselor recepţionate. Fapte ca
cele săvirşite de laborantul Săvulescu de
la baza de recepţie din Sebeş, care prin-
tr-o analiză nejustă a luat ţăranilor mun­
citori cu 10 la sută mai multe produse, sînt
de-a dreptul străine aparatului nostru de
stat. Elementele duşmănoase care profitînd
de neatenţia unor ţărani muncitori, în­
cearcă să-i înşele, trebuie demascate fără"
cruţare şi deferite justiţiei. In aparatul nos­ tin, Dobai Mihai, Hapciiuc Constantin, Ti-
tru de stat n-au ce căuta hoţii şi şarla­
tanii 1
Ţinînd seama de condiţiile specifice ale
anului acesta, bazele de recepţie trebuie să
acorde o mare atenţie păstrării produselor.
Se cere ca porumbul să fie depozitat în
straturi subţiri şi să se facă periodic son­
daje în pătule. Pentru a feri cartofii de
aibă pregătite paie pentru a-i acoperi în
cazul cînd timpul se răceşte.
Un rol însemnat în campania de colec­
tare il au delegaţii de convoaie. De aceea,
comitetele executive ale sfaturilor popu-‘
lare comunale trebuie să-i numească din
timp prin decizii. Acolo unde sfaturile popu­
lare nu fac acest lucru, transportul la ba­
za de recepţie se face la întîmplare, ceea
ce dă posibilitate ca elementele duşmănoa­
se să sustragă însemnate cantităţi de pro
duse, aşa cum s-a întîmplat în campania
de vară în comunele Ciugud raionul Alba
şi Şibot raionul Orăştie. Delegaţii de con­
voi trebuie numiţi dintre cele mai bune
elemente, oameni ataşaţi regimului nos­
tru, care au dovedit prin fapte că urăsc
duşmanul de clasă şi luptă pentru întări
rea statului democrat-popular.
Organizaţiilor de partid le revine sarcina
de a ţine trează vigilenţa revoluţionară.
Fără îndoială, chiaburii vor încerca să
saboteze şi de data aceasta campania de
colectări. Unii din ei încearcă să determine
pe ţăranii muncitori mai creduli să întîrzle
predarea cotelor, crezînd că astfel îşi vor
creia situaţii favorabile pentru a se sus­
trage de la colectare. Alţii fac pe „pisica
blinda", se linguşesc, se plîng ca cineva
să-i creadă şî să-i scape de cote. Astfel de
uneltiri mîrşave trebuie demascate ca me­
tode prin care chiaburii încearcă să lo­
vească în economia noastră naţională.
Predarea la timp a cotelor trebuie să
constituie o mîndrie pentru fiecare ţăran
muncitor, o datorie patriotică de la care
nimeni nu are dreptul să se sustragă.
Să nu precupeţim nici un efort pentru a
asigura îndeplinirea integrală şi la timp a
planului de colectare a produselor de
toamnă I
— Să reducă cu 20 la sută soldurile
conturilor de decontare existente la
30 septembrie 1955;
Fiind ferm hotărit să-şi ducă la în­
deplinire angajamentul luat, colectivul
minei Vulcan cheamă la întrecere so­
cialistă pentru îndeplinirea înainte de
termen a planului anual în cinstea ce­
lui de al II-lea Congres al P.M.R. toate
colectivele întreprinderilor din Valea
Jiului. COLECTIVUL MINEI VULCAN
& noastre.
Angajamentul colectivului minei
Lupeni
Răspunzînd chemării colectivului
minei Vulcan, colectivul minei Lupeni
şi-a luat angajamente sporite în cin­
stea Congresului partidului;
— Să dea pînă în ziua deschiderii
Congresului mai multe mii de tone
cărbune şi 8.000 m.c. la pregătiri peste
plan;
— Să realizeze acumulări socialiste
peste plan în valoare de 300.000 lei;
— Să elibereze din fondul de rul­
ment suma de 200.000 le i;
— Sectorul i.A. să termine planul
anupl la data de 7 Noiembrie a.c., sec­
torul III la 1 decembrie şi sectorul V
sud la 15 decembrie.
IN A C E S T N U M Ă R
4 pagini 20 bani
Cele mai noi ş tir i din regiune
Cu cincinalul îndeplinit
Pe lista de onoare a întreprinderilor din
regiunea noastră care şi-au îndeplinit
sarcinile primului plan cincinal, a apărut
la data de 30 septembrie şi I.F.E.T. Si-
meria. An de an, na rare ori înfruntând
capriciile naturii, colectivul I.F.E.T. Si-
meria a putut să-şi depăşească simţitor
planul, reuşind ca sarcinile ce-4 reveneau
din planul cinc'inal să fie îndeplinite cu
trei luni înainte de termen în proporţie de
100,05%.
6*^39
Şi-au depăşit planul
la cărbune
A vântul du care a pornit munca încă
de la începutul lunii trecute, a făcuit
ca la sfîrşitul ei, colectivul minei Uricani
să facă un bilanţ rodnic. Ei ara raportat în­
deplinirea planului lunar la cărbune în
proporţie de 106% pe întreaga mină, iar
planul pe trimestrul III a fost de aseme­
nea îndeplinit în proporţie de 100,3%.
Cele mai frumoase succese le-au obţi­
nut minerii sectorului II care în această
lună au dat cu 9,1% mai mult cărbune
deoîit aveau planificat. Aici s-au eviden­
ţiat în mod deosebit brigăzi de mineri ca
cele conduse d e : Feher Petru, Vereş M'ar-
mofte Spiridom şi alţii, oare au extras pes­
te sarcinile lunii septembrie intre 160—334
tone cărbune.
Succesele minerilor din sectorul II se
datoresc în bună măsură şi tehnicienilor
care au dat sprijinul tehnic necesar şi au
organizat cu pricepere miunca brigăzilor.
Printre aceştia se pot aminti maiştrii mi­
neri : Popa Ioan, Dodenciu Ilie şi Mardare
Eftimie.
Indicile de 103,3% arată că şi munca
minerilor din sectorul I a fost rodnică în
luna trecută. Printre brigăzile fruntaşe
diin acest sector sînt cele conduse d e :
Drăguş Gheorghe şi Hriţoan Vasile care au
încheiat luna extrăgind în plus, prima
415 tone de cărbune şi a doua 274 tone.
De asemenea şi minierii din brigada lui
Apostol Vasiile au extras paste sarcina de
plan 53 tone cărbune.
? Adam şi alţii din Romos. Organizaţiile de
M merii, tehnicienii şi inginerii secto­
rului I. A. de la mina Lupeni, se pol
de asemenea mîndri ou rezultatele obţinute
spre sfîrşitul lunii trecute. încă la data de
28 septembrie, colectivul de aci extrăgea
cărbune în conilul lunii noiembrie.
" Contribuţia la acest remarcabil succes
şi-au adus-o ou prisosinţă brigăzi oa cele
conduse de : Cotxoază Ioan, Fosto Alexan­
dru, Gaşpar Irimde şi alţii, care în luna
septembrie au extras în plus faţă de plan
între 148—205 tone cărbune.
Conducerea sectorului, în frunte cu to­
varăşul Baciu Adalbert, a avat o perma­
nentă preocupare pentru îmbunătăţirea
procesului de producţie şi aprovizionarea
brigăzilor La locurile de muncă, fapt că­
ruia se datorează succesele obţinute până
în prezent.
Analizând realizările obţinute pînă acum
de hamacul colectiv al acestui sector, se
poate afirma ca încredere că angajamen­
tul luat nu de mult, de a-?i realiza sar­
cinile planului anual pînă la 7 Noiembrie,
va fi cu cinste îndeplinit.
LUNA PRIETENIEI ROMÎNO-SOVIETICE
Deschiderea lunii marii prietenii
La Deva
Sîmbătă seara, a avut loc in sala ci-
nematografului „Filimon Sîrbu" din De­
va, adunarea festivă cu prilejul deschi­
derii „Lunii prieteniei romîno-sovietice"
la care au participat reprezentanţi ai
vieţii politice şi culturale, fruntaşi în
producţie, precum şi sute de cetăţeni,
funcţionari şi elevi din oraşul Deva.
In prezidiu au luat loc: tov. Cotoţ Ioan
prim-secretar al Comitetului regional
P.M.R., tov. Dejeu Dumitru preşedintele
Comitetului executiv al sfatului popular
regional, tov. Moirieu Samoilă secretar al
Comitetului regional de partid, tov. Tre-
tianu Ioan secretar ăl Comitetului oră­
şenesc P.M.R., tov. Blrţan luliu preşe­
dintele Comitetului executiv al sfatului
popular orăşenesc, tov. Lazăr Magdalena
preşedinta G.A.C. ,iPetofi Şandor", tov.
Nelega Iosif activist al Comitetului re­
gional A.R.L.U.S., precum şi alţi acti­
vişti de partid şi de stat.
Cuvintul de deschidere a fost rostit de
tov. Cotoţ Ioan prim-secretar al Comi­
tetului regional P.M.R., după care, tov.
Dejeu Dumitru preşedintele Comitetului
executiv al sfatului popular regional
şi preşedinte al comitetului regional
A.R.L.XJ.S., a vorbit despre prietenia ro-
mîno-sovietică, temeiul dezvoltării libere
şi al progresului continuu al patriei
In încheierea festivităţii, a fost pre­
zentat un frumos program artistic la
care şi-au dat concursul corul P.T.T.R.
şi echipa şi orchestra de estradă a sfa­
tului popular orăşenesc Deva.
Scarlat Callimachi: Despre legătu­ Căminul cultural din Pui poate Dr. Kitenyi Ladislau : Prevenirea
rile r'omîno-ruse de-a lungul l e a ­ munci mult mai bine (pag. 2-a) otitelor (pag 3-a)
curilor (pag. 2-a) Oameni din agricultură (pag. 2-a) R. Budin: „Luna curăţeniei“
6.000 kg. porumb ştiuleţi la hectar Pe teme de partid: Organizaţiile (pag. 3-a)
(pag. 2-a)
de bază săteşti discută mersul Pus Nicolae : Tot sprijinul gru­
B. Romulus: Planul de achiziţii campanie'i agricole de toamnă pelor sindicale (pag. 3-a)
să fie îndeplinit pe sortimente (pag. 3-a) închiderea lucrărilor celui de-al
Moisin loan : E frumoasă munca de 4-lea Congres al A.R.L.U.S.-ului
(pag. 2-a) propagandist (pag. 3-a) (pag. 4-a)
Toate forţele pentru grăbirea Au începuf lucrările de
Jucrărilor agricole de toamnă electrificare
Insămînţează de zor Cu viteza melcului Nu de mult. în satul Săcărîmb, raionul
Ilia, a fost constituit comitetul de ce­
Cu 5—6 zile în urmă, la gospodăria co­ Insămînţările în comuna Romos au în­ tăţeni pentru electrificarea satulod. Cu
sprijinul dat de sfatul popular comunal
lectivă „Drumul Socialismului” din Rîu- ceput la 26 septembrie. Aceasta, pe hîr- Certejul de Sus, locuitorii satului au în­
ceput munca de săparea gropilor şi plan­
Bărbat raionul Haţeg, a început executa­ tie numai, fiindcă în realitate ele nici in tarea stâlpilor.
rea arăturilor de toamnă. Pînă în prezent, prezent nu au început cum trebuie. In fruntea lucrărilor s-au situat comu­
niştii Bocanici Gheorghe, Mumtoiu Ghecxr-
au fost arate 17,50 ha. dintre care 15 au Tovarăşul Şandru Petru, preşedintele co­ ghe şi Ciocoi Gheorghe. De asemenea un
sprijin preţios l-au dat tovarăşii Cîmpeanu
fost însămînţate cu secară. mitetului executiv al sfatului popular şi to­ Ioan maistru electrician, Miariş Victor,
Pleter Petru şi Brăloşticianu Eugen.
In vederea însămînţării griului, s-au fă­ varăşul Romcea Aurel tehnicianul agronom
JOSAN IOAN
cut pregătiri, selecţîonîndu-se pînă acum al comunei, susţin că în Romos muncile a- corespondent
sisas
cantitatea de 3.600 kg. grîu şl efectuîndu-sc gricole de toamnă se desfăşoară destul de
Conferinfă inlerconfesională
arături pe o suprafaţă de 2,50 ha. repede. Aceasta o spun atunci cînd stai de
în sprijinul lupfei pentru
Pentru faptul că din cele S ha. însămin- vorbă cu ei în mod general. Cînd ii în­
pace
ţate cu grîu în rînduri încrucişate s-a ob­ trebi însă concret ce s-a făcut, se uită unul
ţinut anul acesta o producţie medie de 2.100 la altul, dau din umeri şi nu răspund nimic.
kg. la hectar, întrecînd cu 400 kg. la fie­ Ce dovedeşte acest lucru ? Dovedeşte că
care hectar, media obţinută de pe restul pe el nu-i interesează cît se recoltează zil­
suprafeţei însămînţate după alte metode, nic, cît se ară, cît se seamănă, sau cită să-
colectiviştii au hotărit ca în toamna aceasta mînţă se tratează.
să însămînţeze în întregime cu maşina şi Dacă în felul acesta se preocupă memhrii
în rînduri încrucişate. comitetului executiv şi tehnicianul agronom
In munca de selecţionare a seminţelor s-a al comunei de muncile din campania de De curînd, în cadrul luptei pentru apă­
rarea păcii popoarelor, a avuit loc La Ilia
dovedit fruntaşă colectivista Ivănescu Eva toamnă .atunci nu-i de mirare că ele sînt o conferinţă interconfesională ou slujitorii
oultelor religioase din acest raion.
care a fost prezentă întotdeauna Ia punctul mult rămase în urmă. Porumbul de pildă,
de selecţionare. La executarea arăturilor şi a fost recoltat numai în proporţie de 2(K>/o»
însămînţărilor, un aport deosebit l-au dat iar însăminţările decurg cu viteza melcu­
tovarăşii Mohovschi Petru, Szombatfalvy lui. In 10 zile au fost însămînţate numai Cuvântul de deschidere l-a avut proto­
popul Josan luliu oare printre altele, a
Erno, Dobocan Ioan, Vasîu Ioan şi alţii. 122 ha. pe cită vreme viteza zilnică e sta­ arătat rolul slujitorilor cultelor religioase
in menţinerea şi apărarea păcii.
Insămînţatul culturilor de toamnă Ia gos­ bilită la 149 ha.
podăria colectivă „Drumul Socialismului” Sînt mulţi ţărani muncitori din comuna
din comuna Rîu-Bărbat, continuă intr-un Romos care au terminat insămînţările iar In continuare, protopopul ortodox Chiffa
Teofi.l a expus referatul ¦intitulat \ „Bise­
ritm tot mai vioi. PETRE FARCAŞIU alţii sînt în curs de a le termina. Printre rica în sprijinul luptei pentru pace“, din
care a reieşit faptul că biserica creştină,
corespondent aceştia se numără Mihăilă Avram şi Că- fără deosebire de confesiune, a fost şi va
fi întotdeauna un luptător pentru apăra­
tănici Maria din Romoşel, Stoicoi Ioan, rea şi întărirea păcii.
Colectiviştii în frunte Basarab Aurel, Stanciu Nicolae, Ştefan Expunerea referatului a fost urmată de
La intrarea în perimetrul gospodăriei co­ bază şi sfatul popular nu au făcut însă ni­ discuţii, cu care ocazie slujitorii diferi­
lective din Şibot, îţi apare în faţă un cimp mic pentru a populariza şi generaliza me­
de verdeaţă care se întinde ca un covor pe todele lor de muncă. telor culte au arătat cum au înţeles ei să
mari suprafeţe dc teren. De la distanţă îţi
faci impresia că ar fi vreo pajişte sau vreo Este timpul ca sfatul popular al comu­ pună în practică dorinţa de a lupta activ
trifoişte înverzită, dar pe măsură ce te a- nei Romos să ia măsuri pentru a înlătura
propii încep să se desluşească rîndurile cît mai grabnic aceste deficienţe care fac pentru pace.
drepte de parcă ar fi aranjate pe sfoară. ca lucrările agricole să întîrzîe în această
Este orzul gospodăriei colective insămînţat comună. 6*^39
in toamna aceasta.
¦ •»---- - Recolte bogate de legume şi
Intr-o altă parte a perimetrului, pe su­
prafeţe întinse de abia le cuprinzi cu ochii, Neglijentă în pregătirea zarzavaturi
seminţelor
Ssecţia legumicolă din Deva a gospo­
se vede o singură arătură bine fărîmiţată şi In comuna Blandiana, problema selecţio­ dăriei anexe Mintia, culege anul aces­
ta o bogată recoltă de legume şi zarzava­
aşezată. Dacă îndrepţi privirea în jos şi nării şi tratării seminţelor este neglijată turi. Pînă în prezent, a re-coltat şi livrat
diferitor cantine muncitoreşti şi instituţii,
te uiţi cu atenţie, observi că şi aci firi- de către sfatul popular. Pe întreaga comu­ peste 83.000 kg. ardei de toate soiurile^
peste 90.000 kg. ceapă, aproape 30.000 kg.
şoarele plăpîride ?.le griului încep să răsară. nă, nu au fost selecţionate decît 6000 kg. castraveţi de toamnă, mai mult de 21.000
kg. fasole păstăi de toamnă, peste 82.000
Mai la marginea perimetrului se zăreşte un seminţe, ceea ce reprezintă mai puţin de kg. roşii. Ln afară de acestea, au fost re­
coltate şi livrate zeci de vagoane de car­
tractor trăgînd din urmă o maşină de se­ 20o/ q din cantitatea necesară. tofi, dovlecei, morcovi, conopidă şi alte
legume şi zarzavaturi. Numai producţia da
mănat. I In satul Blandiana, ce are mai mult de varză depăşeşte Cantitatea de 17 vagoane.
— Aici, în tarlaua aceasta — spune pre­ 220 gospodării, şi-au selecţionat şi tratat Muncitorii de la această secţie au fabri­
cat pînă acum peste 32 000 kg. pastă de
şedintele gospodăriei Mara Ioan — avem sămînţa doar 12 ţărani muncitori. Sînt zile roşii şi 2.500 kg. pastă de ardei. Au fost
de asemenea preparate şi puse la murat
21 hectare pe care le-am insămînţat cu întregi in care nu se selecţionează şi tra­ 19.000 kg salată de castraveţi, ceapă şi
ardei la un Toc, s-a conservat 6.600 kg fa­
grîu în rînduri încrucişate. Mai avem în tează nici un bob de săminţă. Din ziua de sole verde, 2.200 kg. ardei pentru umplut
şi 2.000 kg. ardei umpluţi ou varză roşie.
tarlaua dinspre Mureş 10 ha. însămînţate 6 şi pînă în 10 octombrie de pildă, nici un
In vederea obţinerii de trufandale tim­
în rînduri drepte şi 1G hectare sînt pregă­ ţăran muncitor nu s-a prezentat la centru purii în primăvara anului viitor, au fost
însămînţate în luna aceasta 2 ha. cu spa­
tite pentru a fi însămînţate. Tractoarele ară pentru a-şi curăţi şi trata seminţele, ceea
nac de toamnă şi s-a arat şi discuit tere­
acum în trifoişte unde vom însăminţa tot ce înseamnă că in comuna Blandiana ţăra­ nul în vederea plantării lui în cursul a-
cestei luni Cu ceapă stufoasă şi usturoi.
grîu. nii muncitori însăminţează seminţe necu­
După ce chibzuieşte puţin, fără a mai fi răţite şi netratate.
întrebat, tovarăşul Mara începe să spună Vinovat faţă de această situaţie se face
apăsat: comitetul executiv al sfatului popular co­
— Orice-ar fi, pînă la 20 luna aceasta munal care nu a făcut nimic pentru a mo­
terminăm însămînţărlle. Avem mult de lu­ biliza ţăranii muncitori să cureţe şi să tra­
cru dar cu rînduială toate vor fi făcute te teze seminţele. Tehnicienii de la punctul
timp. Floarea soarelui am recoltat-o, zilele agricol din Şibot, ajung rar prin Blan­
acestea terminăm recoltatul sfeclei de za­ diana. Iar atunci cînd alung, se mărginesc
hăr şi treieratul trifoiului de săminţă. Ne să stea la sfatul popular în loc să meargă
rămîne să-i dăm apoi zor cu culesul po­ la cîmp pentru a da îndrumări practice ţă­
rumbului. ranilor muncitori.
Festivalul filmului sovietic
In regiune „PUTEREA DRAGOSTEI“
Deschiderea „Lunii prieteniei romino- RECENZIE
sovietice“, a prilejuit o manifestare căl­
duroasă a sentimentelor de prietenie ale Intre 12-16 octombrie, pe ecranul ci­ pitan de vapor. In 1937, i s-a încredin­
oamenilor muncii şi din celelalte oraşe
ale regiunii noastre faţă de marele popor nematografului „Filimon Sîrbu“ din De­ ţat comanda spărgătorului de ghiaţă
sovietic. Sîmbătă 8 octombrie, la Petro­ va, va rula filmul în culori „Puterea dra­ „Gheorghi Sedov’*.
şani, Hunedoara, Alba-Iulia, Sebeş, Brad gostei".
şi în celelalte oraşe, au avut loc adunări Badighin poate fi numit pe drept cu-
Acest film, realizat de studioul Maxim vint nu numai căpitan polar, ci şi ex­
festive închinate deschiderii acestui tra­ Gorki din Moscova, redă o întîmplare plorator polar şi istoric care a studiat
autentică, petrecută în urmă cu două temeinic natura aspră a Arcticei. Că­
diţional eveniment. Expunerile făcute cu veacuri, în nordul Rusiei. lătoriei în necunoscut a lui Sedov i-a
acest prilej au arătat foloasele pe care Dacă cineva ar întreba pe Constantin închinat două că rţi: „Pe vasul „Gh.
oamenii muncii din regiunea noastră le- Badighin, unul din autorii scenarului Sedov“ prin oceanul îngheţat“ şi „Trei
au obţinut în urma întăririi prieteniei cu filmului „Puterea dragostei1’, ce profe­ ierni în gheţurile Arcticei”, precum şi
marele popor sovietic, precum şi dragos­ siune are, în locul obişnuitului răspuns : schiţa „îngheţurile Arcticei", care se bu­
tea neţărmurită a muncitorilor noştri „scriitor" „scenarist", sau „dramaturg" cură de un bine meritat succes
faţă de Uniunea Sovietică — Ţara con­ i-ar răspunde: „căpitan de vapor". Studiind letopiseţul călătoriilor po­
structorilor comunismului. In cei 25 de ani de muncă în flota co­ lare, K. Badighin cunoaşte „neboişnui-
mercială, K. Badighin a parcurs drumul tele întîmplări ale celor patru marinari
glorios de la simplu marinar pînă la că- ruşi", în care se povesteşte despre un
grup de vînători, nevoiţi să petreacă şase
ierni pe o insulă îndepărtată şi in care
se vorbeşte despre curajul, eroismul şi
prietenia lor credinciosă. Acest material
a fost folosit pentru noua carte a lui
K. Badighin „Drumul la Grumat" apă­
rută în 1952. Cartea la rîndul ei a servit
ca bază pentru scenariul filmului „Pu­
terea dragostei", scris de K. Badighin şi
dramaturgul V. Kreps.
Regia acestui film a fost încredinţată
lui I. Egorov, cunoscut nu numai ca re­
gizor dar şi ca unul din autorii populari
ai piesei „Trei soldaţi", ce se joacă pe
scena diferitelor teatre din Uniunea So­
vietică.
Portretele personajelor principale sînt
filmate cu multă măiestrie. Ele permit
spectatorului să pătrundă în lumea in­
terioară a eroilor, să le cunoască senti­
mentele şi gîndurile.
Filmul „Puterea dragostei", redă po­
vestea captivantă a unor întîmplări neo­
bişnuite, precum şi bărbăţia şi eroismul
marinarilor ruşi.