Page 14 - 1955-10

Pas. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI JI
Nr. 521

Oameni din agricultură Căminul cultural din Pui
poate munci mult mai bine
6,000, kg porumb ştiuleţi la hectar Agronomul gospodăriei

Pe ţăranul muncitor Trifu Petru gunoi încă din toamnă. îşi pregăteş­ Mocanu Augustin. Un nume de om pe Activitatea, culturală din comuna Pui ra­ ce frămîntă căminul. Tovarăşul secretar de
aici însă, în loc să facă această treabă, în
aproape toţi locuitorii din satul te Trifu sămînţa de porumb bob cu care auzindu-1 nu-fi spune nimic. Chiar loc să-l preocupe u„n asemenea gînd, e
dacă-1 vezi, iţi vei zice: „Este un om ca ionul Haţeg, se desfăşoară am putea spune, foarte convins că problemele de ordin cul­
Geoagiu U cunosc ca pe un bun gos.- bob. Merge la inginer, şi-l mai în­ mulţi aiţii. Nimic deosebit. De statură mij* într-un mod destul de satisfăcător. De cînd tural, pot să mai „aştepte“ şi că la ordinea Bogată viaţă culturală
pqclar. Mu are mai mult de 41 de ani. treabă odată cum să facă marcato­ zilei se ridică acum alte chestium mai
Are mumie bătătorite, faţa slăbuţă rul După aceea, îl meştereşte într-o locie, brunet, cu o faţă care exprimă — a fost instalat ca director de cămin cultu­ importante. Atît el, cît şi tovarăşul preşe­ JT a Fabrica „2 Mai“ Petreşti, munca
şi e de statură mijlocie. E cam scump zi şi pleacă ia semănat. poate mai mult ca la alţii — hotărîre, să ral tovarăşul Bertea Moise, s-au făcut mul­ dinte, socotesc că activitatea culturală din culturală a devenit o adevărată tradi­
la vorbă cînd are de lucru. Ii place Măsură o suprafaţă de 30 ari care tot aibe 27-28. ani'*. ŞL cu asta ai termi­ te lucruri bune. La ora actuală, există ai.ci Pui „merge" şî, că de acest lucru nu e în
mult seara după ce vine de la cimp, să o însămînţeze în pătrat şi una de nat tot ce aveai de spus despre el. Bine un cor din 30 de persoane, o echipă de „competinţa“ lor, de a se interesa. Iată ţie. Sînt ani de cînd spectacolele date de
să se sfătuiască cu inginerul agro­ 70 ari pe care să o însămînţeze cu pentru ce dar, prin unele loquri ale plafo­ formaţiile artistice ale fabricii, se. bucură
nom Hondola Apdronic. Cum e şi maşina în rînduri şi a pornit la trea­ înţeles dacă l-ai văzut pentru prima dală teatru şi o .qchipa de dansuri. Toate aces­ nului; de la, cgmin, mal ales prin partea de un numeros public spectator, care, mai
vecin cu inginerul, s-au împrietenit bă. După o saptămînă, porumbul a şi nu ştii nimic altceva în afară de nume tea se pregătesc pentru a da în curînd un care ocupă scena, se poate vedea cu multă apoi nu-şi precupeţeşte aplauzele oferite
repede. De la el, a aflat multe taine răsărit frumos. L -a prăşit pe amîn- Dacă însă te-ai duce la secţia Calda de Jos spectacol. uşurinţă... cerul. fiecărui altist sau formaţie în parte.
a gospodăriei de stat Galtiu, raionul Alba,
Aşa dar, nu s-ar putea spune că la că­ Dar nu .numai sfatul popular comunal Tradiţionale sînt şi formaţiile artisti­
manifestă pasivitate faţă de problemele ce ale fabricii: fanfara de adulţi şi copii,
ale agriculturii pe care nu le cunoş­ două parcelele fără muşuroaie, aşa dacă f-ai cunoaşte munca şi realizările, nu minul cultural din Pui, lucrurile merg- muncii culturale. Pe aceiaşi poziţie se si­ corul, echipa de teatru; Mai tinară între
tea. cum îi spusese inginerul. La a doua tuează şi organizaţia de bază U.T.M. cît şî aceste formaţii este...
Inginerul îi spunea de multe, ori că praşilă, i-a dat 60 kg. îngrăşământ se poaţe să nu-1 admiri. prost. Să vedem însă dacă într-adevăr cadrele didactice de aici. De pildă, tovară­
şa Dinu Silvia, directoarea grădiniţei de. ...Brigada artistici de agitaţie
pământul poate da roade şi mai bo­ chimic, după cum auzise la cercul a- Dragostea cu care vorbeşte colectivul a- ceea ce s-a făcut la acest cămin pînă a- copil, care are în răspundere echipa de
cestei secţii despre el, munca bine organi­ cuma, răspunde cerinţelor, să vedem dacă dansuri, se ocupă de această sarcină în- A re. totuşi şi. ea o activitate d.esţul de
gate, dacă ştii cum să-l lucrezi. Lu­ grotehnic că ar fi bine să se facă. zată, condiţiile de trai ale muncitorilor* rezultatele obţinute sînt în măsură de a ne Ir-un mod cu totul nesatisfăcător. o bogată. Ea şi-a¦făcut curţoşcută exis­
crul acesta l-a frămîntat mult pe Cită ceartă nu a avut cu nevasta tenţa, atît la locul de producţie in fabrica,
Trifu, Ştia el că trebuie să gunoiască- pe seama prăşitului. Aceasta-i spunea grija de bunul obştesc ce se desprinde din da satisfacţie deplină. O atitudine la fel de indiferentă în a- cît şi ţn gospodăriile -colective ujidg, a
Mai întîi să ne oprim asupra conţinutu­ ceastă direcţie, o manifestă şi conducerea prezentat programe alături de alte fox.-
bine totul, să prăşească porumbul de că ea nu stă cu sapa pe loc, că oa­ felul în care este întreţinut ţoţ inventarul I.F.E.T. Pui. Deşi această întreprindere, nu 7naţii.
secţiei, şint fapte care spun mai mult ca j lui repertoriilor alcătuite şi în special asu­
2-3 ori, dar nu ştia cum ar putea ob­ menii din sat prăşesc porumbul de oricine că inginerul Mo.canu Augustin şe­ pra celui pregătii de către echipa, de teatru. Fabrica „ 1 Mai" Peţreşti patronează
ţine la porumb roade mai bogate la gospodăriile colective din puia, Clinic şi
hectar. două ori şi ei de ce trebuie să-l pră­ ful secţiei, ştie să se poarte cu oamenii şi Nimeni nu poate contesta faptul ca, acest Petreşti. La împărţirea avansului, de 4.0°/o>
şească de patru ori ? conţinut nu are o valoare artistică reală. brigada, a dat cele mai reuşite programe
să conducă activitatea secţiei. întrucît ele au fost legate de lopul de pro­
— Aşa saune la carte, îi răspun­ Mocanu Augustin nu este de mult timp Gu toate acestea însă, se poate afirma că ducţie respectiv. Fruntaşii s-au bucurat,
Era pe la sfîrşitul lunii ianuarie. dea rîztnd Trifu. Las’că. o să vezi tu şef al secţiei : dîn luna aprilie a acesţui nu răspunde cu toată greutatea sarcinilor căci faptele lor qitate de colectivul brigă­
Trifu s-a dus la cercul agrotehnic, la ce porumb vom scoate noi la toamnă. an. E inginer tînăiy crescut de regimul nos- ce stau în faţa căminelor culturale în zii, au fost date drept pilda demnă de
care se strîngeau mai mulţi ţărani şţru deino.crat-popular. La facultatea de această perioadă de timp. urmat, iar codaşii, în rîsul tuturor şi-au
simţit obrajii dogorind de ruşine.
din sat. Aici, inginerul Hondola, le
vorbea ţăranilor tocmai de metoda Odată cu venirea toamnei, porum­ agrpnpmie diti Cluj, unde a studiat pînă Programul artistic este alcătuit în gene­ are formaţiuni artistice proprii, deşi dis­ Noul program al brigăzii, care va fi
însămînţării porumbului în cuiburi bul lui Trifu s-a copt. Lanul semănat în 1952, după aceea în anii de practică fă­ ral, nelegat de cele mai specifice probleme pune de numeroşi lucrători, totuşi, ea nu prezentat peste cîteva zile, este in titu la t:
în pătrat se deosebea cu mult de ce­ cuţi în diferite gospodării agricole de stat ale localităţii respective, el este lipsit de a sprijinit şi nu sprijină activitatea cul­ „Noi nu iertăm nimic". El satirizează pe
dismise în pătrat. cei ce întîrzie mereu cum sînt Oprea Gheor-
ghe, Bărbulescu Ioan, Kleit Sim ion; pe
Trifu şi-a notat in carnet toate a- lălalt. Pe acest teren porumbul era djn ţara noastră, el a învăţat cum să valoare practică. turală din Pui. unii care fug din faţa unor sarcini mai
muncească şl cum să se poarte cu oamenii. Experienţa; a dovedit că una din cele grele cum s în t: tovarăşii Cuşliu Gheorghe
cesţe lucruri. Nu a mai stat prea mult mai înalt, avea cita 3-4 ştiuleţi lungi Fireşte că dacă In această comună lu­ şi Gherasim Ioan sau doctorul Melxner
ApUcind în practică învăţămintele căpă­ mai eficace forme ale muncii culturale o crurile. se desfăşoară într-un ritm atît de Corneliu, care vine în ajutorul unui acci­
pe gînduri şi, într-o bună zi, i-a şi groşi cum e mina. Pe cei 70 ari tate, inginerul agronom. Mocanu Augustin, constituie brigada artistică de agitaţie. Prin şovăielnic, se datoreş.ţe în. mare parte şî dentat după o oră de la producerea acci­
împreună cu colectivul său. a dat din re­ mijlocirea acesteia, pot fi dezbătute cele secţiei culturale; a sfatului, popular raional. dentului.
spus nevestei că ar vrea să încerce însămîntali în rînduri obişnuite, po­ colta anului, acesta peste plan, 2 vagoane mai actuale probleme, cele mai variate as­ Tovarăşul Moraru, şeful secţiei trebuie sa
de grîu, un vagon şl jumătate de mazăre, pecte ale muncii. In Pui, o asemenea bri­ şti,e că nu e de ajuns să primeşti evidenţe Echipa de ţeatru
să semen", o bucată de lot cu porumb rumbul era mult mai slab. Trifu, du­ o jumătate de vagon de măzăriche şi: alte gadă nu există- Dacă vei întrebă însă la pe care la rîndul tău să le raportezi apoi
produse. La grîu producţia medie la hec­ secţia culturală a sfatului popular raio­ mai departe. Aqesle evidenţe, trebuie nea­ re puse în şcenă pînă acum piesele
în pătrat. Aceasta, cînd l-a auzit ce pă ce a recoltat, s-a dus la inginer să tar de pe cele 100 ha. se ridica la 2.000 ftg. nal, pe tovarăşul Moraru, şeful acestei sec­ părat controlate şi oamenii îndrumaţi. De ¦?a „Năpasta" de I. L. Caraglăle şi ,P ia­
In sectorul Zootehnic, are de asemenea ţii, unde anume ştie dumnealui că există bri­ altfel, în. ce priveşte evidenţa activităţii tra din casă“ de V. Alecsandri. In pregă­
zice, s-a făcut foc. vină să-i facă socoteala cit a obţinut realizări mari. De la cele 45 vaci de lapte, găzi artistice de agitaţie, printre altele pe culturale dîn raion, ea lasă de dorit la tire, sînt piesele „Să fie linişte“ şi ..Oas­
îngrijite bine, au realizat pînă acum 2.000 care le va înşira, va aminti şi de aceea de. secţia culturală şi în alte părţi, după cum petele din faptul serii".
— Dar tu, Petre, n-ai de lucru ? de pe cei 30 ari semănaţi în pătrat şi litri lapte pe cap de vacă, cu un procent de la Pul. Mergînd mai departe, tova­ lasă de dorit şi ordinea şî curăţenia de
grăsime între 3,5-4 la sută. răşul director al căminului cultural, va. aici. Mult timp va trebui să te gîndeşti — Piesa „Să fie linişte" va face parte din
Vrei să ne rîdă tot satul ? Vezi-ţi de de pe ceilalţi 70 ari. Inginerul socoti confirma şi el acest lucru — adevărat că dacă bunăoară ai intrat în localul unde repertoriul cu care se vor prezenta la al
Sînt multe realizări ale colectivului con­ ceva mai nesigur — iar tovarăşul secre­ IV-lea concurs al formaţiunilor, sindicale
treabă bărbate şi seamănă cum ai şi află că de pe cei 30 ari semănaţi dus de tînărul inginer Mocanu Augustin, tar al sfatului popular din comună, va re­ această secţie îşi desfăşoară activitatea —- de artişti amatori. Sîmbătă 9 octombrie,
despre care s-ar putea vorbi. Dar şi nu­ cunoaşte sincer că o asemenea brigadă ar­ pînă cînd te vei putea însfîrşit lămuri, că în cadrul unei seri culturale, a fost prer
mai semănat.I în cuiburi aşezate în pătrat a obţinut mai cele amintite sînt deajuns ca să-ţi faci tistică de agitaţie nu au, sau mai precis nu ai nimerit nici într-o magazie, .nici în­ zentată pentru prima oară în faţa publi­
o părere despre acest agronom al gospo­ că o au, dar numai aşa... pe hîrtie. tr-un pod oarecare, ci în secţia culturala a cului piesa „ Oaspetele din faptul sşriiî.
— Zi tu ce ştii — răspunse el. Eu 1800 kg. ştiuleţi, ceea ce ar veni 6000 sfatului popular raional. Desigur că, pen­ De asemenea, tot atymci, a fost prezentat
dăriei. Prin urmare, privind obiectiv peste acti­ un concert coral.
am judecat mult după ce am auzit kg. ştiuleţi la hectar, iar de pe cei
Fanfara de copii;'
agronomul vorbind despre însămîn- 70 ari, a scos 3200 kg. ceşa ce în­
FJ ste o formaţie care a luat fiinţă, încă
ţarea în cuiburi dispuse în pătrat şi seamnă 4570 kg. ştiuleţi la hectar. de prin. 1949. In tot decursul agilor,

am ajuns la părerea că are dreptate, Frumoasă recoltă a obţinut Trifu ea s-a bucurat de multă apreciere djn
-k Petru din Geoagiu în acest an la cul­ partea auditoriuluii, cît şi djn parţea or­
ganelor competente.
Au venit zilele însămînţărilor de tura porumbului. Acesta-i secretul pe
Această formqţie a crescut pînii \n pre­
primăvară. Cel un hectar de pămînt care s-a trudit el. să-l afle pentru a zent vreo trei generaţii de copii din care,
fanfara--de-adulţi, şi-a recrutat qad?e de
care trebuia însămânţai cu porumb, obţine o recoltă mai mare de porumb valoare.

era arat adine şi îngrăşat cu 50 care la hectar. Şi l-a aflat. Cu un repertoriu variat, fanfara a par.1-
icipat îmbogăţind şi înfrumuseţând Pro­
vitatea culturală ce se desfăşoară în comu­ tru această chestiune nu e vinovat numai gramul la diferite spectacole date, atît la
na Pui, se poate spune că aceasta nu tovarăşul şef al acestei secţii. Sînt vino­ gospodăriile colective patr.onq.te de fa­
Planul de achizifii să fie îndeplinit pe Sortimente merge decît pe jumătate. Şi să v.edem de vaţi în primul rînd tovarăşii Mateiaş Ghe- brică, cît şi în alte părţi. Printrq cei mai
rasim, Orbonaş şi Petrinca din comitetul sîrguincioşi şînţ Müller Erich, Kauner Şi-
— .„In problema achiziţiilor, raionul 81 la suită şi la legume şi zarzavaturi 91 la este şi slaba preocupare de care au dat ce anume merge aşa. executiv, care, nu acordă suficientă atenţie mion ?i Brqşsler Andrei.
nostru stă bine. In luna august de exem­ sută. dovadă consiliile săteşti şi consiliile de Vorbind despre tovarăşul Bertea Moise. acestei secţii.
plu, noi am realizat planul .în proporţie conducere. De exemplu, la cooperativa din Celelalte formaţii
de 120 la sută. E drept că pe luna sep­ Insă, planul la grupele: fructe de pă­ comuna Galda de Jos, care nu şi-a înde­ directorul căminului cultural, trebuie să Lucrătorii secţie! culturale, trebuie în­
tembrie avem un procentaj numai de 83 la dure şi deşeuri metalice, grupe care la plinit planul decât în proporţie de 9 la spunem că acesta se interesează într-o mă­ drumaţi îndeaproape şi controlaţi îndea­ nxunca culturală sq face in, cadrul Fa-
sută, dar pe trimestru., planul achiziţiilor achiziţii nu prezintă o prea mare impor­ sută, consiliul sătesc (preşedinte Anghel sură oarecare. E necesar totuşi să spunem proape, pentru ca în acesj îel să desfă­ ir-fi bricii de hîrtie „1 Mai" Petreşti nu,
este întrecute cu 5 la. şută“. tanţă, a fost cu mult întrecut Astfel, la Enea) este inexistent. Membrii consiliului că el nu depune destulă muncă în această şoare la rîndul lor o muncă eficace. Ei. pentru plăcerea unora ; ea este considerată
deşeuri metalice planul a fost îndeplinit nici nu cunosc planul de achiziţii şi nu direcţie, atît cit se cere. Prins în vîrtejiil trebuiesc sprijiniţi pentru a putea cuprinde ca un important factor în îmbunătăţirea
Aşa răspund tovarăşii Cristea Ioan, pre­ în proporţie de 95,5 la sută, iar la fructe sînt exemplu pentru ceilalţi ţărani munci­ unor probleme de ordin personal, tova­ unităţile culturale de care răspund. Numai procesului de. producţie şi obţinerea de
şedintele Uniunii cooperativelor de con­ de pădure 275 la sută. Aşa s-a ajuns la tori. răşul Bertea. lucrează fără tragere de ini­ aşa vor putea cunoaşte în permanenţă un­ rezultate bune. Conducerea fabricii a în­
sum din raionul Alba şi Capră Hristadie, cifra de 120 la sută pe luna august. mă. fără acel entuziasm clocotitor care de anume sînt verigile slabe şl unde anu­ ţeles acest lucru şi în colaborare cu orga­
vicepreşedinte, director al Agevacocpului, Tot în această comună, organizaţia de trebuie să caracterizeze pe un activist cul­ me trebuie îndreptată atenţia lor. Şi, în a- nizaţia Ü.T.M şi sindicat, sprijină desfă­
dacă sînt întrebaţi de .felul oum decurge Cam ac’eiaşi situaţie este şi pe luna sep­ bază n-a sprijinit cu nimic conducerea tural. Nici în ceea ce priveşte sprijinul pe cest caz, fără îndoială că nu se va mai. şurarea activităţii culturale, acordîndu-i
munca de achiziţii. Pentru ei, aceste pro­ tembrie. La grupele cereale şi produse cooperativei. Cu toate că tovarăşul Moise care conducerea căminului cultural de aici ajunge la situaţii în care secţia să se atenţia cuvenită.
cente înseamnă o' mare victorie, din care animale, planul este realizat abia în pro­ FUorian secretarul organizaţiei de bază ' tr6bQie"Să;-l'~primea;seă de la; sfatul--popu­ legene în credinţa că în cutare sau cu­
şi-au împletit o cunună: „cununa reali­ porţie de 32 la sută şi respectiv 30 la sută, face parte din consiliul de conducere al lar şi celelalte organizaţii din comună, nu tare loc, treburile merg bine, cînd de fapt Meritul tovarăşului Şerban Ioan, care
zărilor“. iar la deşeuri a fost întrecut ou peste 270 cooperativei, el n-a pus in discuiţi©in orga­ se poate afirma, că este suficient. Sfatul acolo ele merg mediocru sau chiar slab. răspunde de problema muncii culturale în
la sută. nizaţie problema achiziţiilor, pentru a îndru­ popular al comunei ar putea să se. intere­
Mulţumiţi de .cifra care indică realiza­ ma membrii de partid să ducă muncă cu seze mult mai îndeaproape, de problemele V. D. cadrul fabricii, reiese limpede din fru ­
rea planului global pe trimestru, nu sca­ In afară de nerealizarea planului pe sor­ ţăranii muncitori în vederea valorificării
pă niciodată ocazia să scoată in evidenţă timente, Uniunea raională a cooperativelor prin cooperativă a surplusului de pro­ 0 staţie de radioficare 03 funcţionează defectuos moasele rqzulţate. pe. care muncitorii le
faptul că la cooperativele pe care le de consum Alba, ere lipsuri şi în ceea ce duse. obţin şi pe acest tărîm.
c'onduc, munca merge cum nu se poate priveşte îndrumarea, deopotrivă, a tutu­ In Oraşul Tineretului din Hunedoara, dragă, eu trimit mereu liniorul, dar ştiu eu
mai bine. Dacă însă analizăm felul in ror cooperativelor. La realizarea planului Pentru îmbunătăţirea muncii de achizi­ staţia de radiofi.care funcţionează necores­ ce face“? S. SIMŢEA
care s-a aj'-ms la acel procentaj, vom global arătat, nu toate cooperativele au ţionare a cerealelor, este necesar ca to­ punzător. Locuitorii de aici, pe drept cu-
vedea că „cununa realizărilor“ du care se contribuit. De pildă, cooperativele din varăşii din conducerea Uniunii raionale a vînt sînt revoltaţi pentru faptul că difu­ De fapt, e foarte adevărat. De unde
mândreşte Uniunea raională a cooperati­ comynele Alba-Iulia, Cricău şi Bărăbanţ, cooperativelor de consum, să exercite un zoarele instalate prin casele lor funcţio­ oare ar putea şti tovarăşul Herban ce facş
velor de consum din Alba, este o cunună şi-au îndeplinit planul de achiziţii (bine­ control sistematic şi să îndrume toate coo­ nează extrem d.e defectuos ; fie că. atunci liniorul, dacă el nu-1 controlează? Şi tot
improvizată. înţeles nu pe sortimente ci global) cu câte perativele pentru ca ele să îndeplinească <$nd funcţionează se aud nepermis de în­ la fel, de unde ar putea tovarăşul Rohan
300-400 la sută, iar cooperativele din Gal- planul pe sortimente şi în special la cet, fie că încetează chiar de tot. de pildă, de la _ P.T.T.R. Hunedoara, să
Vorbind de luna august de pildă, când da de Jos, Mihalţ, Sintimbru, Teiuş, sortimentele de bază (cereale produse ani-? ştie care e situaţia staţiei de radioficare
planul achiziţiilor a fost îndeplinit în pro­ Strernţ şi altele, n-au depăşit cifra de male, seminţe, etec.). O asemenea stare de lucruri, nu poate, fi a Oraşului Tineretului din Hunedoara, cînd
porţie de 120 la sută, ne dăm seama că a- 50 la syţă.
ceastă cifra se referă Ia planul global al Consiliile de conducere, Consiliile să­ explicată decît prin faptul că. tovarăşii di.n dumnealui nu se deplasează pe aici ?
achiziţiilor pe întreaga uniune. Pe sorti­ Una din cauzele care au dus la nerea­ teşti precum şi organizaţiile de bază, au
mente însă, planul nu a fost îndeplinit. Şi lizarea planului de achiziţii pe coopera­ datoria să sprijine această latură a muncii colectivul de conducere al acestei staţii, nu Această problemă trebuie neînţîrziat lim­
ce este mai rău, chiar la sortimentele de tive şi sortimente, este mulţumirea de cooperativelor. In scopul îndeplinirii pla­
baza procentul este nesatisfăcător. De pil­ sine de oare au dat dovadă tovarăşii din nului pe sortimente, este bine să fie for­ se interesează în măsura cuvenită de si­ pezită, Muncitorii din Oraşul Tineretului,
dă, la grupa cereale (grîu. secară, orz, conducerea uniunii, care au fost satisfă­ mate echipe oare să ducă muncă de lămu­
ovăz, porumb), planul a fost îndeplinit cuţi de realizările globale. Ei n-au urmă­ rire între ţăranii muncitori, iar membrii tuaţia în care aceasta se află. Responsabi­ cer să le fie asigurate condiţii de audiţie
abia în proporţie, de 31 la sută. La grupa rit îndeplinirea pe sortimente a planu­ acestor echipe să fie ei înşişi exemplu
lui de achiziţii şi n-au tras la răspundere în valorificarea • surplusului de produse lul staţiei, tovarăşul Herban, deşi a auzit clară a emisiunilor de la radio, pentru ca
seminţe 5 la sută, produse animale 24 la prin cooperative.
conducerile cooperativelor Care au negli­ personal în atîtea rînduri, nemulţumirii acestea să le fie cu adevărat folositoare.
sută, plante medicinale 3 la sută, furaje B. ROMULUS
jat problema achiziţiilor. O altă cauză abonaţilor, continuă să ridice din umeri şi VOI,CU VASILE
corespondent
să dea mereu acelaşi răspuns: „Ce să fac

nmnkrDespre le g ă tM e romîiio-ruse de»a Iqngţul rut ţarului să-i predea pe Dimitrie înfăptuirea actului unirii Moldo.vei ralului Kiselev. In alte traduceri ale
Cantemir. Atunci, ţarul a răspuns ast­ cu Muntenia în 1859 se datoreşte în sale, găsim neîndoioase influenţe ale
Aşezarea geografică a Ţărilor Romî- de SCARLAT CALUMACHI în timpul lui Vasile Lupu a fost adu­ fel marelui vizir : „Aş putea să dau mare parte sprijinului acordat în literaturii ruse de atunci.
neşti; cît şi comunitatea de cultură din­ să la Iaşi o tipografie care a împru­ turcilor toată ţara pînă la Kursk, pen­ cursul evenimentelor de către Rusia,
Directorul Muzeului Romîno-Rus din tru că îmi rămîne speranţa de a o re­ iar scuturarea jugului otoman în 1877 Şi. alţi scriitori romîni de frunte din
tre popoarele de pe teritoriile de azi mutat de l-a meşterii Kievului nu nu­ cuceri, dar nu pot în nici un chip, să — împotriva voinţei guvernelor An­ prima' jumăţate a veacului a! XlX-lea
ale U.R.S.S. şi R.P.R., au contribuit la Bucureşti mai forma tipăriturilor, ci şi modelul frîng credinţa şi să predau pe un prin­ gliei şi Franţei — este de asemenea au scris sub influenţa literaturii ru­
plămădirea străvechilor legături ro- frontispiciilor şi caracterelor tipogra­ cipe care şi-a lăsat Principatul pen.tru una din expresiile puternice ale spri­ seşti folosindu-se adesea, chiar de
mîno-ruse. In decursul veacurilor, a- Petru Rareş. Este concludent în a,- fice şi s-a întemeiat la Iaşi o şcoală mine, căci este cu neputinţă să recîş- jinului acordat de poporul rus, po­ teme ale poeţilor ruşi contemporani..
ceastă privinţă textul unui document de limba slavonă în care au predat tigi onoarea odată ce ai pierdut-o". porului nostru de-a lungul timpurilor. Astfel, Alexandru Donici a tradus po­
ceste legături fie politice, fie militare, în care Ivan al III-lea, adresînd.u-se cursuri învăţaţi veniţi din Rusia. emul rus „Ţiganii“, iar Costache Ne-
fie economice şi culturale, au dus la unor soli lituani, spune între altele: Popoarele din Balcani adresează Relaţiile străvechi romîno-ruse sînt gruzzi celebra poezie „Salul negru“
„Noi sîntem cu Ştefan voevod în uni­ Dascălii noştri din acele vremuri au Rusiei chemarea de a le ajuta în lupta adine vizibile şi în literatura timpuri­ ambele de Puşkin. Toi Alexandru Do­
momente hotărâtoare în viaţa şi dez­ re şi prietenie şi cînd ne va da de ştire crescut la lumina izvorului moscovit. de eliberare de sub jugul otoman. In lor. începuturile literaturii noastre au nici, în colaborare cu Costaţhe Negru-
voltarea poporului nostru. Ştefan voevod că turcii au pornit îm­ secolul al XVIII-l.ea şi al XlX-lea Ru­ fost puternic influenţate de operele ma- zzi, au tradus şi au publicat la Iaşi,
potriva lui şi că are nevoie de ajuto­ Intre Moldova şi oraşele ruseşti au sia poartă mai multe războaie cu im­ ţilp.r şeriitori ruşi. ^ştfel, un. scriitor în 1844, „Satire" şi alte scrieri aţe
Cu muite suţe de ani in urmă, aşe­ rul nostru, din mila lui Dumnezeu,- existat întinse legături comerciale, periul otoman. de seamă al Moldovei, Costache Sta- scriitorului rus Antioh Gantemir.
zarea slavilor în împrejurimile de pe vom sta pentru creştinătate împotriva care s-au dezvoltat încă din timpul mati, unul dirţtre premergătorii litera­
teritoriul ţării noastre a jucat un rol doţnn.iei lui, Alexandru cel Bun. In a- In aceste războaie, (de pildă, în turii noastre ţa.ţce, a tradus o,da poetu­ Dezvoltarea mişcării muncitoreşti
păgîniior turci“. fară de tratatul militar încheiat de războiul din 1807—1812), printre vo­ lui Derjavin : „Durnnezeu" pe care a din ţara noastră a fost strîns legată
deosebit.de însemnat în procesul istoric Veacuri de-a rîndul poporul romîn a Gheorghe Ştefan, domn al Moldovei, luntarii romîni care au luat parte lş publţoat-o ap.oi în „Albina Româneas­ de mişcarea revoluţionară din Rusia
al formării poporului romîn, precum şi cu ţarul Alexei (tatăl lui Petru cel război a fost şi Tudor Vladimirescu. că’’ sub titlul. „Laudă lui D.umnezeu”. de la sfîrşitul secolului XIX şi începu­
în închegarea primelor state feudale purtat lupta sa eroică împotriva sîn- Mare) în anul 165.6, de pildă, în ace­ Armata rusă condusă de generalul De asemenea, în poeziile, sale „Fiica tul secolului XX.
pe teritoriul ţării noastre. Totodată, gerosului jug otoman. Domnii Moldo­ laşi an cîteva luni mai tîrziu, a fost Milpradpvici a apărat — în 1807 — lui Decebal”, „Păgînul şi. fiicele lui“,
influenţa exercitată de slavi îşi găseş­ vei şi Val-ahiei au dus războaie grele oraşul Bucureşti împotriva armate- scriitorul se dovedeşte a fi’ foarte in­ Intre anii 1873—1875, au luat fiin­
te o puternică expresie în procesul pentru izgonirea de pe pămîntul ţării semnat un tratat comercial în care telor turceşti venite din sudul Dunării. fluenţat de romantismul, şi sentimen­ ţă în ţara noastră primele cercuri re­
a cotropitorilor turci şi a uneltelor putem citi : „...Lui Ştefan voevod şi talismul poetului rus j.ukbyşk'i. Cos- voluţionare în oraşele Iaşi, Galaţi şi
formării limbii romîne, care cuprinde lor. O pildă emoţionantă a frăţiei de stăpînitor al Moldovei... mihiind pe Anul 1829. Armata rusă înaintează tache Stamati a mai publicat poemul Bucureşti. Aceste s-au format şi s-ău
un mare număr de cuvinte de origină arme romîno-ruse a fost lupta dusă supuşii tăi, negustorii din Ţara Mol­ victorioasă spre Adrianopol. Turcii „Prizonierul la Cerchezi“ după Puş- dezvoltat sub influenţa ideilor pre-
slavă. Vreme de cinci secole limba cot la cot de Moldovenii lui Ioan Vodă dovei, ca să vie în ţara măriei noastre cer pace. Prin pacea semnată în ace­ kin şi alte nenumărate poezii din li­ marxiste ale marilor revoluţionari de­
cancelariilor domneşti şi a bisericii în (1572—1574) supranumit de boieri ţariene, Moscova, cu orice fel de măr­ laşi an, ruşii obţin pentru Moldova şi rica lui Lermontov. El a tradus şi fa­ mocraţi ruşţ Cernîşevschi, Herţen,
Moldova şi în Ţara Romînească ia fost, „cel cumplit“ şi de cazaci, în frunte furi şi să tîrguiască cu negoţ liber..." Muntenia libertăţi însemnate, ca : în­ bule din Krîlov, traduceri care au in­ Dobroliubov etc. înseşi primele no­
cu hatmanul Svierciovschi, împotriva lăturarea monopolului turcesc asupra fluenţat fabula romînească. Costache ţiuni de marxism, scrierile lui Marx şi
ca şi în Rusia şi Ucraina, vechea lim­ Alt moment însemnat în istoria le­ comerţului, care devine liber şi resti­ Stamati a avut prilejul să cunoască Engels, ne-au venit tot din Rusia.
bă slavă, fapt care a constituit o prin­ năvălitorilor turci. găturilor romîno-ruse, este domnia tuirea către Muntenia a oraşelor mun- personal, între anii 1822—1824, o sea­
cipală condiţie pentru dezvoltarea unei In istoria ţării noastre avem multe lui Dimitrie Cantemir, aliat, prieten şi tene de la Dunăre : raialele Brăila. mă de scriitori ruşi, printre oare pe In cel de al doilea război mondial,
comunităţi de cultură între popoa­ consilier a! marelui ţar Petru I. Giurgiu şi Turnu Măgurele. marele Puşkin şi pe Svinin. datorită eliberării noastre de sub ju­
exemple despre sprijinul dat de caza­ gul fascist de către gloriase Armată
rele noastre. ci poporului nostru. E cunoscut aju­ In ziua de 13 aprilie 1711, vistier­ Tot din iniţiativa Rusiei s-a alcătuit Foarte legat de Stamati a fost scri­ Sovietică, ne-am putut relua legătu­
Legăturile dintre poporul nostru şi torul căzăcesc pe care l-a primit Mihai prima Constituţie a Ţărilor Romîne — itorul Gheorghe Asachi, personalitate rile pe toate tărîmurile cu marea noas­
Viteazu -si mai ales cel dat de hatma­ nicul Luca, solul lui Dimitrie Cante­ „Regulamentul Organic", la alcătuirea însemnată în cultura moldovenească tră vecină de la Răsărit, continuînd în
popoarele de pe teritoriul Rusiei s-iau nul cazacilor zaporojeni, Bogdan mir, a semnat în oraşul Lutc din Vo- căruia, ca şi la întocmirea noilor orîn- dinainte de 1848. Ga şi tatăl ş.ă.u Leon felul acesta o tradiţie veche şi neînlre-
HmişlnitW, lui Vasile Lupu, domnul linia un tratat în care ţarul Petru îşi duiri, veghează — dîn partea ruseas­ Asachievici, originar din Podolia, ruptă de veacuri. Astăzi, atît legalu-
dezvoltat şi s-au întărit de-a lungul Moldovei. că.— generalul Kiselev. Gheorghe Asachi s-a străduit în per­ rile economice, politice, cît şi ştiinţa,
veacurilor pe baza intereselor istorice asuma următoarea obligaţie: manenţă pentru adîncirea legăturilor literatura popoarelor din Uniunea So­
Epoca lui Vasile Lupu este bogată „Noi, Petru, marele împărat şi Despre el a spus Mihail Kogîlnicea,- culturale romîno-ruse. Opera ' istorică vietică, pictura, sculptura, muzica şi
comune, pe baza luptelor comune pur­ şi în alte soiuri de legături cu ruşii. nu în „Cuvînt introductiv la cursul de şi literară a lui Asachi este rriuit in­ teatrul lor exercită o adîncă înrîurire
tate împotriva cotropitorilor străini. Pe vremea lui, nenumăraţi pictori au ţar făgăduim ponorului valah istoria naţionala". (1843) : fluenţată de istoricul rus Karamzin. asupra dezvoltării R P R.
venit în capitala Moldovei şi au lucrat să-l apărăm întodeauna de toţi
Faptele arată că, în momentele de la împodobirea bisericilor Golia şi „Kiselev, un nume pre care romînii In anul 1832, Asachi traduce în ro- In cartea frăţiei de veacuri a po­
răscruce ale istoriei sale, în lupta sa Trei Sfetite. In vremea aceea minu­ duşmanii, pentru oare am dat prezenta nu trebuie să-l rostească decît cu re: porului nostru cu marele popor rus.
natele icoane moscovite erau dorite şi diplomă imperială cu pecetea şi sem­ cunoştinţă şi dragoste, este însărcinat mîneşte „Tstoria imperiului Rossiene” cu popoarele de pe teritoriul' înUns al
pentru neatîrnare, poporul nostru s-ia de voevodul valah Matei Basarab. Tot nătura noastră“. cu regeneraţi?, patriei, cu punerea îţi Uniunii Sovietice, s-au înscris şi se
bucurat de ajutorul şi sprijinul pu­ lucrare a pravilelor menite să facă o a lui Kaidanov pe care o dedică gene­
După bătălia de la Stălineşti. în care naţie,!,“ înşerju noi şi minunate pagini.
ternic al marilor popoare de la răsărit.
Relaţii strînse între poporul nostru armatele ruso-moldovene au fost în-

şi poporul rus s-iau cimentat în tim- conjuraîe de turci, Marele .vizir ia ce­
^pul statului din Kiev şi mai tîrziu în

anii domniilor lui Şţefan cei Mare şi