Page 15 - 1955-10

Nr. 521 DRUMUL SOCIALISMULUI Fag. 3

PE TEME DE PARTI Succese obţinute în sprijinul aprovizionării oamenilor muncii

ds cooperativa „Moţul" In vederea aprovi­
zionării de iarnă cu
Organizaţiile de bază săteşti discută E frumoasă munca din Baia de Criş

mersul campaniei agricole de toamnă de propagandist Antrenaţi în întrecerea socialistă în legume şi zarzava­
cinstea Congresului cooperaţiei meşteşu­ turi a oamenilor
r Gu ocazia adunării deschise a organiza- Pentru ca lucrările stabilite să fie execu­ ...Aşa îmi spuneau mulţi dintre tovarăşii găreşti, cccitinuind întrecerea socialistă muncii din oraşul
ţlei de bază ce a avut loc recent în gos­ tate pînă la datele flixate, agitatorii Murg propagandişti cu care ştăteanţ de vorbă. A- pornită în cinstea zilei de 23 August, co­ Petroşani, organizaţi­
podăria colectivă „Drumul lui Lenin" din Andrei, Purcel Aurel;, Manea Augustin. ş.i celeaşi cuvinte mi-au fost spuse şi la Comi­ operatorii de La „Moţul*'-Baia de Criş, au ile locale Aprozar au
Geoagiu raionul Orăştie, membrii de partid, alţii, an primit sarcina de a organiza în tetul raional de partid cînd am fost prima obţinut în fiecare lună succese frumoase. luat măsuri din timp.
cinstea Congresului partidului şi a zilei dată confirmat.
candidaţii şi ?e> invitat*, au discutat Astfel, planul de producţie pe luna sep­ In clişeu: un as­
felul cum decurg recoltările ş.i Snsăny.nţă- de 7 Noiembrie întrecerea socialistă între Ei mi-âu explicat pe lşrg în ce constă tembrie a fost îndeplinit la producţia pect din magazinul
rile şi sarcinile ce le revin în vederea ter­ colectivişti şi echipe, iar tovarăşul Ţaţor- această frumuseţe, dar eu totuşi nu eram globală în proporţie de 143,883/0. tar pe O. u,C. .uL. . aAppr rooz zaarr
minării înfţ-un timp scurt a campaniei a- cea Grigorje, responsabilul colectivului de convins. Socoteam munca de propagan­ trimestrul III îp proporţie de 131%. De
dist, ca o sarcină în plus., grea. Abia mai din Petroşani — unul
dintre cele mai mari
redacţie, al gazetei de perete, a foşt obligat tîrziu mi-am dat seama de adevărul cu­ asemenea, făoînd o apaliză a realizării
gricole d? toamnă. şi mal bine

Din raportul prezentat de preşedintele de adunarea generală să publice din 10 în vintelor spuse de tovarăşi. Acum afirm şl planului pe cele trei trimestre ale acestui zionate magazine din

gospodăriei colective tovarăşul Stoica Va- 10 zile rezultatele întrecerii. eu că reunea de propagandist este o. mun­ an, la data de 30 sepţembrie proporţia în­ oraş.

sile şi din discuţiile purtate în jurul aces­ Ca agitatorii să fie în stare să desfă­ că frumoasă. De grea, este îţitr-adevăţ- deplinirii planului a fost de llQ,800/0, dîn-
tuia, a reieşit că gospodăria colectivă din şoare o muncă rodnică, s-a fixat şiua de grea. Dar ce mulţumire mai mare poţi avea du-şe peste plan în această perioadă 1170
Geoagiu a obţinut realizări frumoase şi sîmbătă a fiecărei săptămîni pentru instru­ ca atunci cînd vezi că elevii cercului pe perechi încălţăminte din piele, tar la re­
în aceasta perioadă a lucrărilor de toamnă. irea lor. cu problemele curente ce trebuie care-1 conduci, îşi însuşesc cele studiate, paraţii planul a fost depăşit cu 310<Yo-
Astfel, au fost însilozate 1.200 kg. furaje, lămurite colectiviştilor. Sarcina de a ţine sînt ridicaţi în diferite munci de răspun­ Mica mecanizare în cadrul cooperativei
ş-a terminat recoltarea trifoiului şi a bor- instructajul agitatorilor a primit-o tova­ dere ? Eu sînt foarte mulţumit că mi-a fpst a fost realizată înainte de termenul sta­ Grupele sindicale sînt promotorul între­ descărcare, funicular şi altele au muncit
ceagului de pe p suprafaţă d,? 7,4.5 ha., es.te răşul Dudaş Fetru, locţiitorul secretarului încredinţată sarcina de a înarma pe bilit, fapt care a contribuit în mare mă­ cerii socialiste. Irj lupta pentru tot mai mult slab. Organizatorii acestor grupe se mul­

în ’toi recoltarea fţycţşior şi zarzavaturilor organizaţiei de bază, cursanţi cu cunoştinţele de bază ale marxism- sură la Creşterea productivităţii muncii minereu şi de calitate mai bună, grupele ţumesc doar să încaseze cotizaţia sindicală,

*din grădina gospodărie*- Raportul a scos în leninismului. care a fost realizată în proporţie de 116%. sindicale de la întreprinderea minieră Te- rămînînd in urmă cu multe alte sarcini ce

eyident^ mai mulţi membri de partid care In cei 6 ani de cînd sînt propagandist Sarcina de reducere a preţului de cost a Iiuc au un cuvînt greu de spus, tocmai le revin lor ca organizatori.

prin. exemplul lor personal şi prin sfaturile Problema campaniei agricole de toamnă, (1949-1950 la cercul de politică curentă , fost depăşită cu 1,96% iar calitatea pro­ datorită activităţii pe care o depun în Nu toate grupele sindicale de la mina
ce le-au dat, au antrenat la piuncă majori­ a fost şi este o preocupare de seamă ş| 1951 — curs seral anul I ; 1952 Scurta duselor a fost îmbunătăţită, ele fiind cău­ folosul ridicării productivităţii muncii, a Teliuc îşi trăiesc adevărata lor viaţă. A-
tate^ colectiviştilor. Asemenea tovarăşi sînt pentru organizaţia de bază din comuna biografie; 1953-1954 curs seral anul II) am tate de beneficiari. îmbunătăţirii cît mai accentuate şl crescîn- ceasta se datoreşte in mare măsură şi fap­

‘Iacob Aron, Băcrau Ioan, Pyrcel Aurel, Dobra, raionul Ilia. căutat totdeauna să dau cursanţilor cunoş­ Prin întrebuinţarea de metode înaintate de a calităţii minereului, cit şl pentru în­ tului că grupele sindicale şi echipele orga­
Ajţurgu Andrei şi alţii, care, pentru hăr­ In această organizaţie (secretar Negrilă tinţele pe care le-am asimilat la seminarii- de lucru, ca de pildă metoda tovarăşului deplinirea cu cinste a tuturor obiectivelor nizate pe locurile de producţie sînt schim­
le permanente şi prin studiu Individual. La Nicolae Militaru, numeroşi cooperatori au propuse în întrecere.
nicia lor se bucură de mult prestigiu aţît Ioan) săptămîna trecută s-a discutat des­ reuşit să reducă consumul specific la bate de la un froyt de lycţ-u la altul, chiar
piele, de la 32,70 dpi. p. piele la 30,11 dm. La mina Teliuc se aplică iniţiativa gru­ în cursul lunii după ce grupa respectivă
în faţa colectiviştilor şît şi a ţăranilor cu pre stadiul în care se găsesc lucrările de început, mi-a fost cu mult mai greu. Re­ p., la o pereche de bocanci de mineri. pei sindicale nr. 19 de Ia uzinele „21 De­ şi-a primit planul lunar. Primindu-şi pla-
gospodărie individuală din comună. toamnă. Pentru a sprijini mai mult aceasta cembrie" din Capitală. De exemplu, grupa nul, grupa îşi analizează posibilităţile şi-şi
campanie, adunarea generală a întocmit un zultatele muncii mele însă, m-au făcut să ţp fruntea tuturor acţiunilor întreprinse tov. Florincaş Gaşpar. îndrumat de co­ ia angajamente în cadrul întrecerii socia­
Membrii de partid din această gospodă­ plan de măsuri repartizînd sarcini iiecă şi a rezultatelor obţinute, a fost tineretul mitetul de secţie, Iov. Florincaş Gaşpar a liste. Dacă aceasta esţe supusă tţ-ayibală-
rie n-au trecut sub tăcşre. nici lipsurile- El rui membru de partid. nu ţin seama de greutăţi, să mă pregă­ cooperativei noastre. Sînt demni de amin­ ajutai concret pe şeful de echipă Goghiţă rii dintr-un sector în alţul, şgu la un
au luaţ în focul criticii pe acei cşre nu tit tineri ca : Todioa Petre, Străuţ Nicolae, l ăscuţ. Aici existau o serie de deficienţe front de lucru la altul, se înţelege că an­
tesc an de an cît mai temeinic pentru a-mi Alexa Lucian, Zeriu Constantin, Barbara în procesul de producţie şi în special la gajamentele grupei nu se pot respecta.
Ic^an, Gpriş Constantin şi alţii oare au ob­ perforaj. Tovarăşul Florincaş a arătat tu­ Unii organizatori de grupe sindicale sînt
ridica tot mai mult nivelul politic şi să mă ţinut lună de lună realizări frumoase, fapt turor membrilor grupei şi tovarăşului Go­ schimbaţi de la un loc de muncă la $ltul
pentru, care nu demult au primit insigna ghiţă Lăscuţ, cum să perforeze, cum să pla­ în cyrşul lunţi, fără şă fie anunţat co­
au venit cu regularitate la lucru în tOimpmulăsură bună, luată de organizaţie, străduiesc să îmbunătăţesc metodele de de „Fruntaş în cooperaţia meşteşugăreas­ seze găurile, lucrînd efectiv cu ei în cîţeva rpi,tetul de secţie sau de întreprindere. Teh­
că", precum şi premii în bani. O preocu­ şuturi. Rezultatul practic al acestui ajutor nicienii şefi de, schimb şi de sectoare, nu
recoltărilor, sau care prin comportările lor este şi aceea de a îndruma deputaţii sa conducerea discuţiilor. Şi cît de mulţumit pare a conducerii cooperativei a fost aceea a fost că grupa tovarăşului Goghiţă a ra­ se consultă cu organele sindicale atunci
au dat ocazie la discuţii neprincipiale. Prin­ mobilizeze pe alegătorii lor la executarea de a Creta condiţiuni optime de muncă portat la sfîrşilul lunii o depăşire de plan cînd fac unele schimbări de oameni. Gru­
mă simt acum cînd văd că mulţi dintre cooperatorilor, atât celor de la centru cît de 47 la sută. La fel procedează şi grupele pele sindicale, echipele, sînt triate chiar
şi celor de la secţiile anexe, în special în conduse de tovarăşii Gros Aurel şi cea n în cursul lunii în raport cu mineralizaţla,
tre aceştia erau candidatul de partid To- în timp şi în bune condiţiuni a lucrărilor cursanţi fac faţă în muncile în care au vederea iernii. Astfel, au fost luate rp&suri ţoYqrăşylui Stănescu Ioan din galeria X iar dacă într-o grupă sindicală sînt 4-5 e-
mescu Simion care a avut o atitudine ne- de toamnă. de aprovizionare a secţiilor cu lemne de chîpe şi în noul front de lucru, nu au Ioc
fost puşi. De pildă, Furdui Arcadie, fost foc, s-au reparat uşile, geamurile şi par­ care* aplicînd iniţiativa grupei sindicale decît 1 sau 2 echipe, grupa sindicală se
doselile. au fost curăţate şi spoite ate­ nr. 19, ajută efectiv grupele din această descomplectează, fiind silită a alege alt
corespunzătoare faţă’ de gospodărie, Bera In această perioadă, se acordă o aten­ cursant la cursul seral pe care l-am condus lierele şi s-au reparat Instalaţiile de ilu­ galerie cum ar fi de pildă cele ale tovară­ organizator de grupă.
Iosif cgre a refuzat să îndeplinească sarci­ ţie deosebită colectărilor. Organizaţia de minat. şilor Andrei Aurel, Marian Iuiiy şi altele,
na trasată de' consiliul de conducere, şî bază din comuna Dobra, în acest scop, a eu, acum. este preşedintele comitetului de pentru ca şi acestea să fie la înălţimea ce­ In cadrul şedinţelor organizaţie! de
făcut analiza muncii politice ce s-a desfă­ S-a dat o altenţie deosebită şd muncii lor fruntaşe. partid, comitetului sindical şi conducerii
alţii. şurat pentru îndeplinirea planului de co­ întreprindere I.F.E.T. Dobra şi se achită cu oulturail-sportive. Tineretul, fruntaş în administrative, s-a analizat această proble­
Adunarea generală a organizaţiei de bază lectări, stabilind măsuri concrete. Astfel, munca productivă, a fost fruntaş şi în La mina Teliuc s-au ţăcut progrese în ac­ mă în mai multe rînduri, însă nu s-a ajuns
adunarea a stabilit ca fiecare membru de cinste de sarcinile ce-i revin, iar Stăniş munca Culturală, ceea ce a făcut ca la tivizarea grupelor sindicale. Conslătairile la niciun rezultat, conducerea întreprinderii
a aprobat şi o hotărîre în care s-au trasat partid să se ocupe de mai mulţi ţărani concursurile care au avut loc pe regiune, de producţie s-au desfăşurat la un nivel motivînd că face aceste schimbări în. inte­
sarcini membrilor şi candidaţilor de partid muncitori, pentru a-I lămuri să se achite Crăciun, muncitor la fabrica de var, da­ precum şi în alte diferite ocazii, echipa mai înalt la grupele tovarăşilor Duma resul asigurării îndeplinirii planului şi al
pentru mobilizarea în jurul consiliului de de obligaţiile ce le au faţă de stat. artistică să fie evidenţiată. Ioan, Gros Aurel,’ Stănescu Ioan, Buda Si­ aprovizionării furnalelor cu minereu. Dar
conducere a colectiviştilor în vederea ter­ torită cunoştinţelor acumulate în cursyrile mion şi Preda Nicolae. Ele s-au ţinut cu oare comitetul de întreprindere nu urmă­
minării cît mai devreme a lucrărilor de Procedînd conform hotărîrii luate de el, Succesele remarcabile obţinute de către regularitate, reuşind să scoată în evidenţă reşte acelaşi lucru ? Ar trebui ca noi să pri­
toamnă. Această hotărîre prevede printre anului de învăţămînt a fost primit colectivul cooperativei „Moţul" se dato­ în fiecare lună lipsurile yvute, precum şi mim un sprijin mai efectiv, mai serios din
altele terminarea însămînţării griului în membrii de partid au dus o Intensă mun­ rase în bună parte şi faptului că în tot promovarea de noi fruntaşi în producţie, să partea organizaţiei de bază şi a conducerii
rînduri încrucişate pe o suprafaţă de 36 în rînd.ul candidaţilor de partid. timpul anului, forul tutelar s-a îngrijit de sporească angajamentele, şi să extindă întreprinderii, să existe o strînsă colabo­
ha. pînă la data de 15 octombrie, mo­ că de lămurire, fiind el însuşi exemplu în o bună aprovizionare a cooperativei cu aplicarea metodelor avansate de lucru pen­ rare îptre noi ^i conducerea întreprinderii,
Mă mîndresc cu astfel de oameni, fiindcă materii prime şi la termenele stabilite, tru extragerea de minereu de bună calitate pentru a ridica şi mai mult nivelul muncii
ceea ce a contribuit la depăşirea planului şl cit mal mult. sindical^ Activizarea giupelor sindicale,
şi eu am contribuit la creşterea lor. de producţie. antrenarea lor într-o activitate piulţilatera-
Noi am evidenţiat pe acel tovarăşi care lă, prezintă fără îndoială, g a ^ ^ a că noi
Anul acesta am fost din nou pus să con­ Analizând rezultatele obţinute în reali­ au muncit bine pe linie sindicală 'şi am cy toţii puţ?m da furnal,elpr ţp,ţ mai mult
zarea planului de producţie, conducerea criticat la timp şi energic, pe acei care minereu şi d? mai pună calitate.
duc cursul seral anul II, în comuna Do­ cooperativei a cerut forului tutelar su­ au subestimat munca sindicală, au fost
plimentarea planului pe anul în curs cu comozi în această direcţie, sau nu au
bra, raionul Ilia. Ca şi pînă acum, voi în,că coa. 20.00 perechi încălţăminte, care muncii chiar de loc. Aşa !de exemplu, gru­
se vor executa pînă la sfârşitul anului.
munci neobosjţ pentru ca cei 11 tovarăşi în­

bilizarea echipei de grădină pentru termi­ predarea cotelor. Astfel, s-a reuşit ca pe scrişi în acest curs să-şi însuşească temei­

narea recoltării cartofilor pînă la data de întreaga comună, planul la colectările de nic problemele prevăzute în programul

20, octombrie, terminarea culesului fructelor, grîu şi fîn să fie realizat sută la sută, Iar cursului seral.

MOISIN IOAN

stropitul pomilor, etc. la celelalte produse, aproape îndeplinit. propagandist la cursul seral anul II

PREVENIREAsfatul medicului OTITELOR

Este îndeobşte cunoscut fiaptul că, du- tdsitor şi dă bolnavului o senzaţie de boală Din cele expuse mai sus, reiese clar că
rerea de ureche este una dintre cele mai mult mai gravă de cît este în realitate. tratamentul în timp, util al răcelilor sim­
cumplite dureri. Acest lucru este expli­ Pentru a preîntâmpina aceste neplăceri, ple, al guturaiului face. parte integrantă
cat prin aceea că structura anatomică a urechea externă trebuie curăţată totdeau­ din prevenirea otitelor medii.
urechii şi în, special a urechii mijlocii'(me­ na cu vată, de preferinţă muiată în alcool,
diii) este în. aşa fel înoît inflamaţia cea iar dacă totuşi inflamaţia s-a produs, tre­ I n mod’special, trebuie să am intim ‘aici
mai m\că, cauzează dureri intense. In a- buie să ne adresăm primele dureri me­ despre otitele copiilor şi mai ales ale su­
celaşi timp însă, dnftam'aţiile urechilor —oti­ dicului specialist. garilor, care au aspect deosebit, ele putând
tele — pot duce, în cazuri în care nu sînt să influenţeze în mod nefavorabil dezvol­
Mult mai gravă este inflamaţia urechii tarea copiilor. Prezenţa vegetaţiilor adé­

tratate, la scăderea auzului şi chiar la medii (otita medie). Dintre cauzele ce pot noide, prin vecinătatea lor cu urechea OPRIŞA NICOLAE pa tovarăşului Vîtcă Alexandru, a lui Bol­ PUS NICOLAE

dispariţia acestuia. Iată dece este necesar duce frecvent la otite medii trebuie să medie, poate să ducă la otite. Scoaterea vice preşedinte — cooperativa dea Ioan de pe traseul C.F.ţ. Ţeliuc-Că- preşedintele comitetului de întreprindere
oa în câteva ouvinte să arătăm modul în menţionăm din -nou prostul obicei de a lor, printr-o operaţie simplă, previne oti­
„Moţul" Baia de Criş lan, grupele sindicale de la încărcare şl al minei Teliuc

•'áre otitele pot fi prevenite. Se flace însă curăţa urechea ou scobitori, chibrituri, tele la copii, otite care prelungite pot duce
diferenţă între inflamaţia urechii externe, agrafe, care de data aceasta pot zgâria la surditate iar atunci când sînt produse la
vârsta fragedă chiar la surdo-mutiltate.
adică a conductului auditiv dare colectează timpanul însăşi sau chiar să-l rupă. De Trebuie să accentuăm că tratamentul MINEREU PENTRU FURNALE Oazetă de perete bună
şi conduce sunetele la membrana timpa­ multe ori, bolnavii ascultând de sfaturi
nului, (otită externă) şi între inflamaţia băbeşti, introduc în ureche buruieni, şi otitelor odată produse, aparţine specialiş­ Un scurt bilanţ de miyereu. Aşa: de exemplu, graficul ce La intrarea in .saja d? 4 tain?* Peţri-
membranei şi cutiei timpanului, infla- mai frecvent usturoi — în cazul durerilor tilor. Mulţi încearcă să le trateze cu mij­ există In subteran la orizontul I indică la, întilneşti gazeta d.e perete-„Cărbunele pă­
maţie pe oare o numim otita medie. de măsele. Vrind mai tîrziu să scoată a- loace băbeşti, alţii folosesc la întâmplare „Mai mult minereu pentru furnale" este echipele care se situează zilnic in frun­ cii", pe fondul căreia se pot citi în ţot-
ceste corpuri străine, pot leza cu uşurinţă în toate cazurile indiferent de aspectul pe lozinca sub care minerii de la Ghelar, se te cit şl pe cele rămase în yrmă, dînd ast­ d,eauna lucrun noi şi de actualitate.
Otita externă se constată cele mai de­ tim panul De cele mai multe ori însă, gu­ care-1 are boala penicilină, streptomioină, întrec în sporirea producţiei de minereu de fel posibilitate minerilor să cunoască cum
se ori în urma. obiceiului urît pe care îl turaiul şi răceala sînt cauza otitelor medii. sulfamide, etc. Toate acestea însă trebuie fler. stau cu realizările sarcinilor de plan. Pe Articolul semnat de inginerul Belba Pe­
au uncie persoane de a curăţi urechea cu Un guturai prelungit, prost îngrijit, poate folosite numai şi numai după prescripţia tru, exprimă realizările gryp.şlor care au
agrafe, scobitori, chibrituri. Acestea zgâ­ să se complice cu inflamaţia urechii, a-j şi indicaţia medicului specialist. Adire- Făcînd bilanţul realizărilor obţinute pe
rie pielea fină a conductului auditiv extern, ceasta extinzându-se de la nas la urechea sîndu-ne la timp medicului specialist şi lucrat după graficul ciclic. P-? pUdlţ, mi­
zgîrîieturi ,care prin infectare sînt puncte
nerii din brigada lui S.lderoy, Vasfle din

de plecare ale otitelor externe. In acest medie printr-un canal numit Canalul lui respectând cele câteva sfaturi expuse, fie­ trimestrul III, ei au înregistrat următoa­ primele 7 zile ale lunii octombrie, sectorul IV au realizai 7 $ cicluri p.ţste
Eustache. Durerile şi surditatea sânt sem­ care dintre noi putem contribui la profi­ rele re?ultatş: producţia globală — 103,5
caz, bolnavul se plânge. de o durere in­ nele cele mai frecvente ale acestei boli. Ia sută,; productivitatea muncii _ 11,5,53 graficul indica: echipa 30 Bidfga Ioan -f plan, obtiyînd o .jyimă de p?ata 7.3,95 lei.
tensă oare se acCentuiiază la cea mai mică Durerea este vie şi profundă şi nu se laxia otitelor. 54 tone peste plan ; echipa 2Ş Lucaţi pe­ La fel, brigăzile conduse; de Fila. lyşn din
atingere, şi chiar la mînoare. însăşi tra- Dr. KILENYI LADISLAU la sută, iar py luna septembrie au obţinut sectorul Ilţ, a frynjaşului Kibedy- A,dalt?ert

tamentril acestor infecţii este dureros, ţplic- accentuează 3a atingere. medic consultant O.R.L. . de asemenea rezultate frumoase şi anume: tru + 23 tone; echipa 28 —- Preda Dumi­ din sectorul II şi al lui Mihai Ştefan din

productivitatea muncii — 115,40 la sută, din tru +' 12 tone, etc. sectorul de tineret, depăşindu-şi prevederile

care Ia limonită — 122,17 la sută. ciclogramei, au obţinut o primă între 770

ff Luna curăţeniei• i i Echipele care şi-au adus o contribuţie Cîştiguri frumoase şi 6.726 lei.

Cu echipa pe strada Faţa regiunii noastre a început să se schimbe. In toate un aspect de clădire părăsită. însemnată la îndeplinirea prevederilor pla­ Dobîndirea de realizări importante în în- Gazeta de perete „Cărbunele păcii" poa­
Crivlţâ oraşele, comandamentele constituite pentru „Luna curăţeniei” Conducerea întreprinderii „1 nului de producţie pe trimestrul III sînt: deplinirea sarcinilor de, producţie aduce le să servească ca model şi altor colective
şi-au început activitatea. De asemenea şi în comune şi sate. Mai" este obligată să' se îngri­ cchlpy Iui Preda Dumitru din orizontul minerilor de la Ghelar cîştiguri frumoase; de redacţie, -care mai au încă, leşuri în
Strada Griviţa, una din stră­ Drept rezultat, multe din străzile şî drumurile care pînă ny jească de curăţenia ei. I, care şl-a depăşit planul cu 21,86; echipa activitatea lor.
zile periferice ale oraşului Deva, Iui Zlytiyr loachim din orizontul II cu munca lor rodnică fiind răsplătită aşa
6,12 la sută; echipa iul Oncoş Gheorghe cum se cuvine. De exemplu, în luna sep­ Gazetă cetăţenească
din orizontul III cu 36,39 la sută; echipa tembrie minerul Preda Dumitru a primit un

pînă nu de mult, era plină de de mult erau încărcate cu gunoi, nemăturate, au astăzi un Ceva despre lui Gostlan Traian d;*n orizontul IV cu salariu de 1544 Iţi, Alimpescu Aron 1071 dată uitării
gunoaie. Cînd ploua, din cauza aspect frumos. Cu toate acestea, mal sînt încă multe de făcut în comandamentul „Lunii 21,55 la sută şi Lucaci Petru de la mina l.?l» Lucaci Aron 1544. lei, Georgescu Marin
şanţului de pe margine, care era problema salubrizării, In această lună a curăţeniei. Redăm mal curăţeniei", Sanepid şi vest cu 31,38 Ia sută. 1902 Iei. Aceste cifre dovedesc cu priso­ In centrul oraşului Orăştie exiştă o ga­
înfundat, abia răzbăţeai prin jos cîteva aspecte din oraşul Deva. întreprinderea comunală sinţă faptul că nivelul de trai al minerilor zetă de perete cetăţenească frumoasă ca
băltoace. Acum, strada are un Graficul din mină aspect, dar de care se vede treaba nu se
Strada 6 Martie, este socoti­
In perioada 1-7 octombrie, numeroase e- este în continuă creştere, datorită şî îngrijeşte nimeni oa ediţiile să apară cu
aspect frumos: şanţul a fost grijească mai mult de curăţenia Bufetul „Cetatea"... tă ca o stradă curată de către

desfundat, a foşt cărat gunoiul din casă, să aierisească cît mai ...Este unul dintre cele mai comandamentul oraşului Deva chipe de mineri de la Ghelar, au dobîndit atenţiei deosebite de care e* se bucură din regularitate şi ca în articolele ce se pu­
de pe marginea străzii. In case curate localuri din oraşul Deva. pentru „Luna curăţeniei”. realizări însemnate înt sporirea prodycţei partea regimului nostru d?bi°?rat-pppular. blică aci să fie tratate cele mai importante
şi curţi, gospodinele, ascultînd des încăperea. Gestionarul acestui bufet, îm­ probleme care se cer a fd rezolvate. în a-
de îndemnul echipei formate de Sînt însă şi unii cetăţeni care preună cu personalul d,e ser­ Este socotită, pentru că tova­ Consfătuire despre aplicarea graficului ciclic ceastă perioadă.
comandamentul oraşului Deva, viciu, păstrează în permanenţă răşii nu ştiu realitatea. Adevă­
au început să facă de asemeni nu ascultă sfatul echipei. Ast­ curăţenia localului. Tacîmurilp, rata stare de lucruri se prezin­ Zilele trecute, comitetul U.T.M- al, mi­ a dat citire unui referat despre mynca Dacă citim articolele care există. în pre­
curăţenie generală. fel, locuitorii de la nr. 7, au mesele, paharele, alimentele şi. tă în felul următor: strada nu nţi Petrila a organizat o consfătuire cu brigăzii Eroului Muncii Socialiste Hatdu zent la această gazetă, vedem, că ele ppar-
nesocotit sfatul tovarăşelor din celelalte articole din inventarul este măturată săptămîni de-a minerii care aplică metoda sovietică de Iuliu din sectorul XI. Din referat a reie­ tă datele de 5, 7 şl 12 septembrie. ţ>eci
? bufetului, sînt igienic îngrijite rîndul. întreprinderea comunală înaltă tehnicitate a graficului ciclic. şit că, transportul cu materialele necesare acum aproape ta jumătatea lupii octom­
Bone Ratca, soră la spital, echipă, continuînd să arunce şi păstrate. Magazia bufetului care are oameni angajaţi ca să pentru brigăzile miniere nu este asigurat brie, articolele ta galeta de perete sînt
care răspunde pe linie profesio­ gunoiul in faţa casei, dînd un este de asemenea de o curăţenie măture şi această stradă cel La. această, consfătuire, au participat res­ în bune cond,itfuni
nală şî de strada Griviţa, împre­ aspect urît şi încâlcind totodată ţar întîlnită. Exemplu de mun­ puţin odată pe săptămînă, nu a ponsabilii celor 16 brigăzi miniere care lu­ ve?hi şi nu mai atrag nici un cj$taŢ-
ună cu Pintea Valeria din co­ că al gestionarului bufetului crează pe bază de grafic ciclic, num.croşi Luînd, cy;VÎntul, minerul. Haidu Iuliu a Dţşi în faţa organelor de partid şi de
misia de femei, au primit sar­ regulile de igienă. Mal mult, controlat să vadă d?cg în.ţr-ade- mineri din aceste brigăzi, ingineri şi teh­
cina din partea comandamentu­ gospodina Varga, proprietara ca­ „Cetatea", trebuie să fie urmat văr se mătură. nicieni. aijătai fiecare niin.ţi; care aplică graficul stat din Orăştie stau. în această perioadă
lui oraşului Deva pentru „Lu­ sei nr. 19 nici n-a vrut să stea şl de gestionarii celorlalte bu­ ciclie, trebuie să cunoască bine metoda, în probleme importante de rezolvat ca : re­
na curăţeniei" să îndrume ce­ de vorbă cu echipa, iar atunci fete. la care. se manifestă prea Sanepidul, deşi a fost anun­ Şedinţa a fost deschisă de tov. inginer coltatul culturilor de toamnă, însămînţă-
tăţenii din această stradă ca să cînd chiriaşele î-au cerut să cu­ puţină grijă faţă de curăţenia ţat că pe această, stradă la nr. brigadă să fie întotdeauna disciplină, să rile, colectările, problema curăţeniei ora­
menţină curăţenia în curţi şi reţe şi ea partea pe-î revenea, a localului. 22 şi 24 locatarii aruncă gunoiul Belba Petru — inginer responsabil cu ci- nu se admită nicio absenţă nemotivată de şului, etc. care se cer şi trebuie să fie
case. început să se certe. Tpt în curtea clizarea la mina Pelrila — care a vorbit la lucry. Au mai luat apoi cuvîntul mine­ tratate în articolele ce ar trebui să se pu­
casei nr. 19, există o; groapă înapoia clădirii pe terenul de despre importanţa antrenării brigăzilor la rii fruntaşi IG.b.edy Adalbert, Nistoreanu blice la această gazetă de perete, sînt ne­
pentru aruncatul apei, de ţa volei al colectivului sportiv glijate. Se pune întrebarea : oare tovarăşii
care vine un miros greu de su­ „Progresul”, nu a luat nici o

Intr-una 4,in zilele trecute, ca portat. Cu toate că proprietara Pe strada Plevna măsură. lucru după graficul Ciclic. Gheorghe, Fleşcan Constantin şi aiţii. din Comitetul orăşenesc de partid Orăştie,
Conducerea sanepidului, este da­ oare trec aproape zEnic pe lîngă aceasjă
de obicei, cele două tovarăş? au a fost anunţată de echipă şî de Tovarăşul Bosa Corneliu, inginer stagiar, M. MORARU corespondentă gazetă, n-au avut cel puţin curiozitatea
pornit iarăşi să stea de vorbă chiriaşe să astupe groapa şi s-o Şî locuitorii de pe strada toare să ia măsurile ce-i stau în

cu gospodinele. In multe curţi, facă în fundul grădinii, ea a Plevna, au început să se în­ putere pentru a obliga pe loca­ să se uite şi să vadă ce articole noi au
R e aliz ă rile m u n c ito r ilo r d e Ia I.F .E .T . O ră ştiegospodinele, aşa cum fuseseră refuzat acest lucru. apărut? Se vede treaba că nu.
grijească de igiena locuinţelor. tari să confecţioneze lăzi de

îndrumate, strîngeau gunoiul şi Mergînd mai departe pe stra­ Se poate spune chiar că este o gunoi pe care să-l dea căruţelor Colectivul de muncitori de la I.F.E.T. sectarul Cetate-Grădişte, ca^e şira realizat Această gazetă este luminată noaptea
ţi dădeau, foc. da Griviţa, echipa intră la în­ stradă îngrijită. Dar aspectul a- întreprinderii comunale care trec Orăştie a îndeplinit plaiiul producţiei glo­ planul ta buşteni de fag în proporţie de ca oamenii să poată citi oricînd. Acum.
treprinderea de Abator. Cu toa­ cestei străzi este pătat de loca­ dimineaţa pe stradă. bale pe trimestrul III în proporţie de 142% ; brigada simplă condusă, de Daşcălu aceste becuri luminează nepăsarea de Care
La. nymărul, 24. B.onş Ra;tca şi. te pă de această întreprindere lul morii de care răspunde în­ 104,82%, iar pe luna septembrie pianul a dă doyadă colectivul de redacţie al ga­
Piytea Valeria, au foşl t^ttm- răspunde un membru al coman­ treprinderea „1 Mai" D.eva, şi Membrii comandamentului o- fost depăşit cu 5,68% din care la buşteni Ilie, din sectorul Cugir» care şi-a depăşit zetei de perete, şi îngăd(uinta tovarăşilor
pinate de gospodinş Myraru damentului, toyarăşele Bone care stă ca „un cui ruginit într-o. raşului Deva, pentru a cunoaş­ de rulaj cu 21,75%, la lecrrne de foc cu planul la lemne de foc cu 36% ; brigada din Comitetul orăşenesc de partid Orăştie.
Eva, cai;e a ţinut neapărat s.ă Ratca şi Pintea Valeria, o vizi­ te mai bine situaţia păstrării 5,33%, iar productivitatea muncii a QrescU|t simplă de transport condusă de Dinca Du­
l.e arate cum a curăţit ea curteu. tează fădnd, observaţii preţioa­ seînduţă. nouă.*’. igienei în oraş, trebuie să se cu i i %. Considerăm că aceste rînduri vor face pe
Tovarăşele din echipă, au intrat se de care conducerea Abato­ In jurul acestei mori, este un deplaseze inai des pe străzile mitru, din sectorul C.F.F, Cugir, care şi-a tovarăşii djp Comitetul orăşenesc de partid
apoi în casă dînd îndrumări rului ţinînd cont, a reuşit să de care răspund şi să la mă­ Demne de remarcat sînt realizările ob­ depăşit planul cu 47% şi brigada complexă să ia măsurile oare se cer oît mai urgent
gospodinei cum să păstreze a- asigure o bună curăţenie. adevărat focar de microbi. Gu­ surile ce le stau în competinţă. ţinute în cursul lunii septembrie de bri­ condusă de Nasui Vasile, din sectorul pentru oa această gazetă să-şi trăiască
| limentele şi sfătuind-o să se în­ noiul rău mirositor necurăţat de gada condusă de Pop I. Manu®aru, din viaţa, folosindu-se de ea tfa 'de un ajutor
săptămîni întregi, bălăriile, dau R. BUDIN Arieş-Grădişfe cu o depăşire a planului inqUi'ensăbii în munca lor de fiecare zi.
lunar de 18%.