Page 16 - 1955-10

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 521

închiderea lucrărilor celui de-al 4-lea COMENTARIU EXTERN
Congres al R. L. U. S.-ul
In jurul dezbaterilor problemelor j

de politică generală de ia O. N. U.

Dumdnjtcă au continuat lucrării© celui univ. Vaieriu Novacu, membru corespon­ Comitetului Central al P. C. U. S. întreaga opinie publică mondială care faptul că un număr de delegaţi, care în'
de-al 4-dea Congres al A.R.L.U.S.-uiui. dent al Academiei R.P.R., a făcut propu­ este tot mai mult interesată în slăbirea mod public au sprijinit poziţia S.U.A., au
neri pentru alegerea noului Consiliu ge­ Consiliului de Miniştri al U. R. S. S. încordării internaţionale şi a întăririi păcii declarat în particular că această poziţie
In şedinţa de dimineaţă, prezidată de neral A.RL.U.S. popoarelor, a urmărit cu o deosebită aten­ devine din ce în ce mai greu de susţinut".
tov. Mihaâl Roşianu, preşedintele Institu­ Delegaţii Ia cel de-al IV-lea Congres al Asociaţiei romîne pentru legături de prie­ ţie dezbaterile pe marginea problemelor
tului român pentru relaţiile culturale cu Şedinţa de după-amiază a fost prezidată tenie cu U.R.S.S., exprimînd sentimentele de dragoste şi prietenie ale celor mai largi pă­ de politică generală care au avut loc re­ Cu multă însufleţire au fost discutate
străinătatea, au continuă! discuţiile asu­ de tov. Steiian Morarul, vicepreşedinte al turi ale poporului romîn faţă de marele popor sovietic, trimit salutul lor fierbinte Comite­ cent în cadrul celei de-a X-a sesiuni a în cadrul celei de-a X-a sesiuni a Adună­
pra dării de seamă a activităţii A.R.L.U.S.- Consiliului Central al Sindicatelor, care a tului Central al Partidului Comunist ai Uniunii Sovietice şi guvernului sovietic, care con­ Adunării Generale a O.N.U. de la New rii Generale problemele coloniale, scoţîn-
uiiui pe ultimii 5 ani. anunţat că pe adresa Congresului au fost duc cu succes popoarele U.R.S.S. pe drumul construirii comunismului. York. du-se astfel tot mal mult în evidenţă dife­
primite telegrame de salut din partea aso­ renţa de păreri ce se face simţită în sînul
Au luat cuvântul: Mania Lăzătrescu din ciaţiilor pentru legături culturale cu străi­ Mergînd, sub conducerea încercată a Partidului Muncitoresc Romîn, pe drumul con­ Discuţiile din actuala sesiune, la care puterilor capitaliste. Astfel, prin înscrierea
partea Comitetului .raional A.R.L.U.S.- nătatea din R.S.S. Ucraineană, R.S.S. Ka- struirii socialismului, poporul nostru se bucură de sprijinul neprecupeţit al Uniunii So­ au participat 45 de delegaţi, au scos la pe ordinea de zi a sesiunii a problemelor
Sărmaş, profesor Victor Gheorgihiu din zahă, R.S.S. Azerbaidjană şi R.S.S. Uzbekă. vietice. Oamenii muncii din Republica Populară Romînă poartă o recunoştinţă fără mar­ iveală importanţa evenimentelor survenite Algeriei şi Inmului de vest, puterile colo­
Timişoara, genenal-iocotenent în rezervă De asemenea, s-au primit telegrame de sa­ gini marelui popor sovietic, eliberatorul patriei noastre. în ultimul timp pe arena internaţională; niale, cu toată rezistenţa depusă, au su­
Dumitru Dămăceanu, Persida Jebeleanu, lut din partea asociaţiilor de prietenie cu evenimente care contribuie la micşorarea ferit o nouă înfrîngere.
colectivistă din comuna Peciu Nou, regiu­ U.R.S.S. din R.D. Germană, Olanda, In­ Asociaţia romînă pentru legături de prietenie cu U.R.S.S. îşi desfăşoară întreaga ac­ încordării internaţionale. De asemenea, ma­
nea Timişoara, Dumitru Leonte, secretar dia. Suedia, Italia, R.P. Albania şi alte ţări-, tivitate cu nobilul scop de a contribui la întărirea şi dezvoltarea prieteniei ce leagă din joritatea celor care au luat cuvîntul au sub­ Ţări capitaliste ca Grecia şl Islanda*
precum şi din partea unor oameni de 'ştiin­ timpuri îndepărtate poporul romîn de marele popor sovietic, comunicînd maselor largi liniat necesitatea dezvoltării politicii de ambele membre ale pactului Atlantic, prin
al Comitetului regional AR.L.ILS.-Iaşi. ţă şi organizaţii A.R.L.U.S. din întreprin­ măreţele realizări şi ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice. Luna prieteniei romîno-sovle- colaborare paşnică între state în spiritul votul lor în problema algeriană au adîn-
profesor Gh. Pick, directorul Instituitului deri şi instituţii. tice, devenită o tradiţie scumpă poporului nostru, constituie un nou prilej de întărire conferinţei de la Geneva a şefilor guverne­ cit şi maî mult contradicţiile între puterile
de studii romîno-sovieitia, Amastase Anas­ continuă a prieteniei romîno-sovietice. lor celor patru mari puteri. coloniale. De exemplu, Grecia, fără să se
tasii!, secretar ăl Uniunii artiştilor plas­ Congresul a ales apoi pe membrid noului lase influenţată de puterile occidentale, a
tici, Spdridon Rulete, secretar al Comite­ Consiliu general A.R.L.U.S. Succesele strălucite ale poporului sovietic, dovadă de nezdruncinat a superiorităţii De o deosebită atenţie, atît din partea votat pentru înscrierea chestiunii Algeriei
tului orăşenesc AjR.L.U.S.-Bucureşti, pro­ sistemului socialist asupra celui capitalist, umplu de admiraţie inimile oamenilor mun­ delegaţilor prezenţi la sesiune cît şi din pe ordinea de zf a sesiunii Adunării Ge­
fesor Ana Gafencu, de la Institutul agro- Acad. Mihai Beniuc a dat citire proiec­ cii din Republica Populară Romînă. Experienţa sovietică este însuşită şi aplicată de partea tuturor iubitorilor de pace din lu­ nerale, iar Islanda- s-a abţinut de la vot.
nomic-Iaşi, şi Grigore Şerbănid, ţăran tului de rezoluţie al celui de-al 4-lea Con­ mase tot mai largi de oameni al muncii din ţara noastră în cele mai diferite domenii mea întreagă, s-a bucurat cuvîntarea tova­
muncitor din regiunea Piteşti. gres A.R.L.U.S., oare a fost aprobat în răşului V.M. Molotov, ţinută în ziua de O atitudine cu totul ostilă reglementării
unanimitate. ale construirii socialismului. 23 septembrie. V.M. Molotov, ministrul problemei algeriene, a avut-o în cadrul
Andrei Novicki, redactor şef al revistei Poporul nostru iubitor de pace susţine hotărît politica consecventă de pace dusă de Afacerilor Externe a U.R.S.S., în cuvînta­ discuţiilor de Ia O.N.U., delegaţia Franţei.
„Przyjazn“ (R. P. Podonă), şi ŞanJdor Oszî, Eroul Muncii Socialiste Ştefan Lungu a rea sa a făcut o profunda analiză a situa­ Deşi S.U.A. au votat împotriva- înscrierii
reprezentantul Asociaţiei de prietenie un- citit apoi telegrama trimisă de cel de-al Ţara Socialismului, politică ce reprezintă un factor hotărîtor pentru destinderea continuă ţiei internaţionale actuale, subliniind în pe ordinea de zi a problemei algeriene to­
garo-sovietice, au adus congresului căldu­ 4-lea Congres A.R.L.U.S. Comitetului Cen­ a încordării internaţionale şi colaborarea paş nică între popoare. special rolul pe care l-a avut conferinţa de tuşi, cercurile ultra colonialiste din Fran­
roase salutări frăţeşti. la Geneva a şefilor guvernelor celor pa­ ţa manifestă nemulţumire faţă de acestea,
tral al Partidului Muncitoresc Român şi Sub îndrumarea Partidului Muncitoresc Romîn, Asociaţia romînă pentru legături de tru puteri asupra slăbirii încordării inter­ datorită faptului că nu au determinat unele
Treciîndu-se la cei de-aâ 2-lea punct al guvernului R.P.R. prietenie cu U.R.S.S. îşi va duce neobosit activitatea de întărire continuă a legături­ naţionale. Astfel, referindu-se la această din ţările Americii Latine şi din Asia, asu­
ordinei de zi, tov. GCedia Manole, vicepre­ lor frăţeşti între poporul nostru şi marele popor sovietic. problemă, V.M. Molotov a arătat că : ,»Im­ pra cărora exercită o mare Influenţă, să-şl
şedinte ai Consiliului general A.R.L.U.S., Citirea textului telegramei a fost înso­ portanţa conferinţei de Ia Geneva constă dea votul lor împotriva înscrierii pe ordi­
a prezentat raportul asupra proiectului de ţită de puternicele aplauze ale participan­ Trăiască Partidul Comunist al Uniunii Sovietice în frunte cu Comitetul său Cen­ în faptul că la această conferinţă oamenii nea de zî a problemei algeriene.
statut al Asociaţiei iomine pentru legă­ ţilor la congres. Delegaţii şi invitaţii au tral — forţa conducătoare a poporului sovietic! de stat, care se află la conducere, au ex­
turi de prietenie ou U.R.S.S. Au urmat primat cu precizie năzuinţa guvernelor de
ovaţionat îndelung, manifestindu-şi ata­ Trăiască guvernul Uniunii Sovietice! a depune eforturi pentru ca popoarele să
dezbateri pe marginea proiectului de sta­ şamentul faţă de partid şi guvern. Trăiască marea Uniune Sovietică — bastionul păcii, democraţiei şi socialismului în fie eliberate de teama unui nou război".
tut, la care au luat cuvântul tovarăşii: Printre celelalte probleme importante in­
Ion Morarii, şef de seoţie la.Consiliu! ge­ Prof. univ. N. Sălăgeamu, rectorul Uni­ întreaga lume! ternaţionale, ministrul Afacerilor Externe In cadrul discutării problemelor de po­
neral A.R.L.U.S., Dumitru Mibalache, se­ versităţii ,rC. I. Parhon'* din Bucureşti, a Trăiască şi înflorească prietenia şi frăţia de nezdruncinat între poporul romîn şi ma­ al U.R.S.S. a arătat şi sarcinile ce stau în litică generală de la O.N.U., a ieşit din
cretar general al S.R.SjC., Steddan Mo­ dat apoi citire telegramei trimise de par­ faţa Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru nou la iveală faptul că deşi pe arena in­
rarii, vicepreşedinte al ConsiMulud Central ticipanţii La cel de-al 4-lea Congres rele popor sovietic I atenuarea încordării dintre state şi pen­ ternaţională s-au obţinut unele rezultate
tru întărirea păcii generale. îmbucurătoare, mai sînt totuşi unele forţe
ai Sindicatelor, Miarin Gheorghe, instruc­ AR.L.U.S. Comitetului Central al Parti­ Către Comitetul Central al P. M. R. care nu contenesc să depună eforturi pea-,
tor al Consiliului generai A.R.L.UJ5., Au­ dului Comunist al Uniunii Sovietice şi gu­ şi guvernul Republicii Populare Romîne In ultima parte a cuvîntării sale, şeful tru încorda, a situaţiei internaţionale.
rel Aiudiuiş, Alexandrina Miaiilalt, Andrei vernului U.R.S.S. delegaţiei- sovietice la O.N.U., a pro­ Acest lucru este reflectat prin refuzul ma­
Banyai, Ruliu Horvath, Ion Moddoveanu şi pus spre examinarea Adunării Generale jorităţii Comitetului general de a Include
alţii. Toţi cei prezenţi, în picioare, au mani­ un proiect de rezoluţie intitulat „Cu pri­ pe ordinea de zi a sesiunii problema drep­
vire la măsurile pentru slăbirea continuă tului la autodeterminare al populaţiei din
Ou modificările aduse în .urma propu­ festat călduros pentru marea prietenie ro- Delegaţii la cel de-al IV-lea Congres al Asociaţiei romîne pentru legături de prie­ a încordării internaţionale şi dezvoltarea insula Cipru.
colaborării internaţionale", proiect care a
nerilor făcute de delegaţii la congres, mino-sovietică. Primit cu puternice aplau­ tenie cu Uniunea Sovietică — A.R.L.U.S. — adresează Comitetului Central al Partidu­ fost trecut pe ordinea de zi a celei de-a
X-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U
proiectul de statut a fost supus la vot. ze, a luat cuvântul preşedintele Prezidiu­ lui Muncitoresc Romîn şi guvernului Republicii Populare Romîne un fierbinte salut.
Sub îndrumarea partidului, A.R.L.U.S. şi-a dat aportul la întărirea continuă a le­ Dacă privim in ansamblu discuţiile care
Delegaţii la congres au votat în unani- lui Marii Adunări Naţionale, dr. Petru au avui loc asupra politicii generale la Un fapt pozitiv care s-a desprins din
, mitate noul statut al A.R.L.U.S.-ul'ul Groza. găturilor de strînsă prietenie între poporul romîn şi poporul sovietic. A.R.L.U.S. a dus O.N.U., constatăm că ele s-au desfăşural discuţiile purtate în jurul problemelor de
o muncă permanentă în vederea popularizării multilaterale a marilor realizări ale U.R.S.S. într-o atmosferă favorabilă. Cu toate acestea politică generală, este acela că majoritatea
Prof. Aurei Potop a prezentat apoi ra­ Cuvântul de închidere el celui de-al şi a politicii sale de apărare a păcii, în vederea aplicării creatoare a experienţei sovietice însă, nu putem să afirmăm că în cadrul delegaţiilor au dat dovadă, faţă de trecut,
4-lea Congres al A.R.L.U.S.-uilui a fost actualei sesiuni a Adunării Generale n-au de mai multă contribuţie la slăbirea în­
portul comisiei de cenzori privind verifi­ rostit de acad. prof. dr. C. I. Parhon. în viaţa noastră economică şi culturală. răsunat şi glasuri ostile reglementării paşni­ cordării internaţionale, la întărirea cola­
ce a unor probleme practice de importanţă borării dintre state. Acest lucru este dove­
carea gestiunii materiale a A.R.L.U.S.-ului Lucrările congresului au luat sfîrşit în- Participanţii Ia congres asigură Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn internaţională. dit prin aceea că un număr însemnat de
şi guvernul Republicii Populare Romîne că A.R.L.U.S. va aduce şi pe viitor întreaga sa delegaţi s-au împotrivii propunerii S.U.A.
pe perioada 1950—1955. tr-o atmosferă de mare entuziasm. De­ contribuţie la întărirea prieteniei romîno-sovietice, ştiind că astfel va participa activ la încă- din prima zî a lucrărilor sesiunii, de a se proceda la convocarea unei con­
construirea socialismului în patria noastră, la apărarea şi consolidarea păcii între po­ delegaţia sovietică a propus restabilirea ferinţe speciale în vederea revizuirii Car­
Congresul a aprobat darea de seamă a legaţii şi invitaţii la congres au mani­ drepturilor legitime ale R.P. Chineze în tei O.N.U. Printre cei care s-au opus re­
O.N.U. Cu toate că un număr însemnat de vizuirii Cartei O.N.U., a fost şî şeful dele­
comisiei de cenzori şi descărcarea de ges­ festat îndelung pentru nod succese în ac­ poare. gaţiei indiene. Krishna Menon, care a ară­
delegaţii în cuvîntul lor au condamnat cu tat ca „după părerea guvernului său Carta
tiune a Ccnsoldulud general A.R.L.U.S. tivitatea viitoare a AR.L.U.S.-ului, pentru Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn şi guvernul Republicii Populare Romîne! poate fi revizuită cu condiţia ca toţi, şi în
tărie faptul că marele popor chinez de primul rînd statele membre permanente tn
In numele comisiei de oandddare, prof. prietenia de nezdruncinat dintre poporul Trăiască marea Uniune Sovietică, apărătoarea păcii şi libertăţii popoarelor! Consiliul de Securitate, să fie de acord cu
peste 600.000.000 de oameni nu are un re­ revizuirea. In prezent însă. momentul este
român şi marele popor sovietic, construc­ Trăiască în veci prietenia romîno-sovîetică! ^
prezentat al lui la O.N.U... propunerea- so­
tor al comunismului (Agerpres). Trăiască prietenia şi colaborarea paşnică între popoare!
vietică a fost respinsă. Deşi şi de această
REZOLUŢIA CONGRESULUI
dată drepturile legitime ale poporului chi­
Cel de-al IVjlea Congres al Asocjajleii romîne pentru legături de prietenie cu .....A.R.L.U.S. trebuie (să-şi îmbunătăţească metodele de muncă, folosind forme vil şi va­ încă nepotrivit pentru revizuirea Cartei".
U.R.S.S., ţinut în zlíeíe de S-9 octombrie 19i>5,, constată cu satisfacţie că, în activita­ riate de activitate, luptînd pentru lichidarea metodelor formaliste şi birocratice, stimu- nez au fost nesocotite, a ieşit totuşi Ia
tea desfăşurată de asociaţie în perioada de la ultimul Congres, s-au realizat însemnate Discuţiile asupra politicii generale care
lînd şi valorificînd iniţiativa membrilor săi. iveală unele slăbiri ale puterilor capita­
succese. O sarcină importantă a A.R.L.U.S.-ului este de a îmbunătăţi munca cercurilor de au avut loc la O.N.U. într-o atmosferă mai
Răspunzînd dorinţei poporului romîn de a cunoaşte cît mai mult marile realizări ale liste. Această situaţie este foarte bine re­
studiu a limbii ruse, limba lui Lenin şi Sta lin, limba constructorilor comunismului. favorabilă cauze! păcii ca în anul trecut,
poporului sovietic, A.R.L.U.S.-ul, îndrumat de partid şi în colaborare cu organizaţiile Răspunzînd dorinţei şi interesului oameni lor sovietici pentru cunoaşterea ţării şi po­ flectată chiar şi de unele publicaţii occi­
de masă, cu instituţii şi întreprinderi, a des făşurat o rodnică muncă în vederea cunoaş­ sînt o dovadă că influenţa pe care o exer­
terii măreţelor succese ale Uniunii Sovietice în toate domeniile de activitate. porului nostru, A.R.L.U.S. trebuie să îmbuna tăţească activitatea de informare a oamenilor dentale reacţionare cum este de pildă re­
cită mişcarea popoarelor pentru pace asu­
A.R.L.U.S. a dus o activitate susţinută pentru însuşirea metodelor de muncă sovietice sovietici asupra realităţilor din ţara noastră. vista reacţionară americană „Newsweek"
în industrie, contribuind astfel la îndeplinirea primului nostru plan cincinal. O sarcină importantă a A.R.L.U.S.-ului este de a organiza schimburi de vizite reci­ pra O.N.U. are din ce în ce mai mult efect,
care subliniază că „Dincolo de aparenţe au
A.R.L.U.S. a răspîndit cunoştinţe cu privire la superioritatea sistemului socialist în proce între ţara noastră şi Uniunea Sovietică. înscrierea pe ordinea de zi a sesiunii a pro­
agricultură, metodele agrozootehnice avansate, ajutînd ţărănimea muncitoare din ţara A.R.L.U.S. îşi va putea desfăşura cu succes munca dacă în toate acţiunile sale existat semnele unei slăbiri sigure a rîn-
noastră în obţinerea de recolte bogate şi în opera de transformare socialist! a agricul­ blemelor Algeriei şi Irianuluî de Vest re­
se va sprijini pe un larg activ obştesc, format din oameni de diferite profesiuni şi de dife­ durilor anticomuniste. Israelul, care a
turii. flectă tot mai mult creşterea prestigiului pe
Prin larga răspîndire a literaturii, artei şl ştiinţei sovietice, A.R.L.U.S.-ul a făcut rite categorii sociale. votat împotriva comuniştilor anul trecut,
arena internaţională a ţărilor din Africa
cunoscute maselor largi de oameni al muncii progresele uriaşe ale culturii sovietice, Colaborarea A.R.L.U.S.-ului cu celelalte organizaţii obşteşti şi instituţii de stat tre­ s-a eschivat, abţinîndu-se de la vot. Iar In­
contribuind totodată la dezvoltarea unei culturi noi, socialiste în patria noastră. buie să fie mult îmbunătăţită. A.R.L.U.S. trebuie să găsească cele mai variate forme şi Asia care sînt tot mai hotărîte în lupta
de conlucrare cu sindicatele, A.S.I.T., Uniunea Tineretului Muncitor, instituţiile de şti­ donezia, care s-a abţinut în 1954, s-a ală­
Numărul membrilor A.R.L.U.S.-ului a crescut în ultimii 5 ani de la 4 milioane, cîţi inţă şi cultură, uniunile de creatori. lor pentru eliberarea naţională.
erau la cel de-al IlI-lea Congres, Ia peste 6 milioane. turat comuniştilor. Şi mai impor^m este
O deosebită însemnătate are colaborarea strînsă a A.R.L.U.S.-ului cu organizaţiile Popoarele iubitoare de pace îşi exprimă
Asociaţia romînă pentru legături de prietenie cu U.R.S.S. aduce în mod permanent sindicale din întreprinderi şi instituţii, cu căminele culturale de la sate.
contribuţia sa la întărirea prieteniei frăţeşti între poporul romîn şi popoarele sovietice, la dorinţa ca delegaţii prezenţi la lucrările
lupta pentru întărirea continuă a lagărului socialist, pentru colaborare şi relaţii paşnice Congresul îşi exprimă convingerea că, sub conducerea Partidului Muncitoresc Ro­
mîn, A.R.L.U.S. va contribui cu toate forţele sale la întărirea continuă a prieteniei romî­ următoare ale sesiunii Adunării Generale
între popoare. no-sovietice, la dezvoltarea relaţiilor paşnice cu toate popoarele.
AI IV-lea Congres A.R.L.U.S. îşi exprimă convingerea că organizaţiile A.R.L.U.S. vor a O.N.U., să Ia o atitudine şi mai fermă,
Trăiască Uniunea Sovietică şi eroicul său popor, constructor al comunismului şi apă­
ridica neîncetat Ia un nivel tot mal înalt munca lor de răspîndire a bogatei experienţe în ciuda uneltirilor duşmanilor păcii, pen­
sovietice în Industrie, tehnică, agricultură, artă, literatură şi ştiinţă, vor face cunoscută rător al păcii!
în mase tot mai largi politica externă de pace a Uniunii Sovietice. _______ Trăiască poporul romîn care sub conducerea Partidului Muncitoresc Romîn constru- tru asigurarea unei securităţi colective în

eşte cu avînt socialismul în scumpa noastră patrie, Republica Populară Romînă I întreaga lume.
Trăiască în veci prietenia romîno-sovîetică!
V. OLTEANU

In cyllseie politicii de blocuri militare Este interesant că, de curînd, am auzit lul de ameninţări. Or, trebuie să fie lim­ PE S C U R T
această mărturisire din gura unui om com­ pede că grija pentru apărare este un drept
Acum cîteva zile, presa a anunţat refu­ portantă decît respectarea dreptului naţiu­ discuţiei generale la sesiunea Adunării petent ca generalul Gruenther, comandan­ inalienabil al fiecărui stat. Tot atît de in­ MOSCOVA. La 10 octombrie, V. M. Mo­
zul Greciei de a participa la manevrele de nilor la autodeterminare, înscris în Carta Generale a O.N.U. au susţinut pe toate tul suprem al forţelor armate ale N.A.T.O. contestabil este dreptul fiecărui stat de a lotov, ministrul Afacerilor Externe al
toamnă ale forţelor armate ale blocului at­ O.N.U. Ţările care dau tonul în comuni­ tonurile vechea versiune, destul de uzată, în Europa. Cîte nu s-au spus pe tema po­ cumpăra arme pentru nevoile apărării sale, U.R.S.S., a avut o a doua întrevedere cu
lantic, denumite „Fluviul de argint". Pu­ tatea atlantică au rămas surde la argumen­ despre caracterul strict voluntar şi defen­ trivit căreia constituirea N.A.T.O. ar fi fost de la alte state, în condiţii comerciale nor­ L. B. Pearson, ministrul Afacerilor Exter­
ţin mai înainte, guvernul grec a refuzat să tele Greciei, căreia î s-a propus pur şl siv al N.A.T.O. aproape o necesitate istorică şî ar fi întru­ male. ne al Canadei, la oare a continuat discuta­
dea1 curs cererii puterilor occidentale de simplu să înghită jignirile şl insultele ce chipat Idealurile „lumii libere" I Dar iată ca rea problemelor privind relaţiile sovieto-
a-şî retrage plîngerea adresată la O.N.U. i-au fost aduse prin manifestările ostile In legătură cu aceasta, este cazul să în­ la 28 septembrie, luînd cuvîntul la Chica­ Am văzut că viaţa pune anumite limite canadiene şi schimbul de păreri în proble­
în problema Ciprului. Partenerii Greciei în din Turcia. Mai mult decît atît, grecilor 11 trebăm : cum se potrivesc cu aceste afir­ go, la Congresul Asociaţiei bancherilor a- amestecului puterilor occidentale, chiar în mele internaţionale oare interesează cele
blocul atlantic au fost nevoiţi să lupte pe s-a spus că în viitor ajutorul american va maţii ameninţările de a recurge la repre­ merlcani, Gruenther a declarat că atunci treburile ţărilor-membre ale blocului at­ două părţi.
fi acordat ţării în funcţie de hotărîrea gu­ siuni împotriva Greciei şi Islandeî ? Nu se cînd a fost creată N.A.T.O., „teama a lantic. Atunci, ce anume dă dreptul con­
faţă pentru a exclude plîngerea Greciei de vernului de la Atena de a se împăca cu cei poate admite că miniştrii greci ar înţelege unit" ţările aliate, pe cînd acum există ten­ ducătorilor N.A.T.O. să se amestece în PHENIAN. Djpă cum transmite Agenţia
pe ordinea de zî a Adunării Generale. La ce au insultat-o. ma! prost interesele ţării lor decît belgianul acţiunile legitime ale guvernelor care nu Centrală Telegrafică Coreeană, în confor­
30 septembrie, în timpul votului în problema Spaak 1 Dacă am da crezare declaraţiilor dinţa de slăbire a acestor temeri. doresc să-şi lege soarta de dictatul mitate ou recenta hotărâre cu privire la
Algeriei, Grecia, spre deosebire de celelalte Actualele ameninţări — de a se aplica obişnuite privitoare la caracterul N.A.T.O., După cum am văzut din exemplul Gre­ N.A.T.O. ? retragerea din Coreea a şase divizii de
puteri din blocul atlantic, s-a pronunţat măsuri disciplinare faţă de Grecia şi Islan­ nu am putea explica nici alte conflicte care voluntari chinezi, la 10 octombrie prin ora­
pentru Includerea eî pe ordinea de zî a da pentru poziţia pe care acestea au luat-o au loc în culisele politicii de blocuri mi­ ciei, politica „atlantică", bazată pe temeri Organele de conducere ale N.A.T.O. nu şul de frontieră Sînîcdju a trecut primul
Adunării Generale, iar un alt membru al la sesiunea Adunării Generale a O.N.U. — litare. Iar numărul acestor conflicte, cer­ artificiale, se izbeşte tot maî des de in­ au nimic împotrivă ca unele ţări să fo­ eşalon Ou voluntari chinezi, care se reîn­
N.A.T.O. — Islanda — s-a abţinut de la continuă linia conducătorilor N.A.T.O. turi şi neînţelegeri a crescut într-o aseme­ teresele diferiţilor membri ai N.A.T.O. Dar losească armamentul „atlantic" în scopul torc în patrie.
vot. Imediat, Spaak, ministrul Afacerilor Concluzia logică a acestei linii ar fi aceea nea măsură, încît unele organe de presă această politică ameninţă să provoace com­ înăbuşirii mişcării de eliberare naţională a
Externe al Belgiei, a ameninţat că atitu­ că ţările care au intrat în blocul atlantic occidentale au început să vorbească des­ plicaţii serioase şi pentru ţările care se află popoarelor. N.A.T.O. binecuvîntează poli­ PARIS. La 8 octombrie, a sosit la Pa­
dinea celor doi nesupuşi va fi discutată de nu au nici măcar dreptul formal de a duce pre pericolul unei „crize" în comunitatea în afara blocurilor militare. Astfel, atrag tica datorită căreia trupele americane re­ ris, la invitaţia Consiliului economic al
organele conducătoare ale blocului atlantic. o politică independentă. Intr-adevăr, dacă atlantică. Ziarul „New York Times" şi atenţia încercările continue ale conducăto­ trase din Austria rămîn în Italia de nord, Franţei, o delegaţie de specialişti sovietici
fiecare caz de vot la O.N.U. care nu este săptămînalul francez „Express" au consa­ rilor N.A.T.O. şi ale filialelor sale din Asia ca contingente „atlantice”. Asemenea acţiuni în domeniul energeticii, în frunte cu V.S.
Toate aceste evenimente au ridicat întru- pe placul Statelor Unite, Angliei sau Fran­ crat articole speciale acestei probleme. şi din Orientul apropiat şi mijlociu de a-şi nu se prea potrivesc cu declaraţiile lideri­ Ermakov, prim locţiitor al ministrului Cen­
cîtva perdeaua ce acoperă viaţa din culise ţei va constitui obiectul unei examinări la extinde controlul asupra politicii interne şi lor NA.T.O. privitoare la necesitatea în­ tralelor Electrice al U.R.S.S. Delegaţia so­
a N.A.T.O., au aruncat lumină asupra unor statul major al N.A.T.O., ce va rămîne din In comentariile pe această temă, Intere­ externe a statelor care au nefericirea să tăririi încrederii internaţionale şl slăbirii vietică va vizita diferite centre industria­
laturi rămase în umbră ale polticii de blo­ politica independentă a altor membri al sează nu atît enumerarea fugitivă a sîmp- intre în orbita „intereselor strategice“ ale încordării. le din Franţa.
blocului atlantic ? A porni pe calea Indi­ tomelor de „criză“ sau „destrămare" a puterilor occidentale. Nu pot fi ignorate
curi militare. cată de Spaak, înseamnă a transforma fă­ N.A.T.O., cît încercările de a descoperi cau­ nici ultimele hotărîri adoptate la recentele Fără îndoială că evenimentele care au PEKIN. La 10 octombrie a părăsit Pe­
însăşi evoluţia conflictului greco-turc în ţiş consiliul N.A.T.O. într-un fel de „ca­ zele fundamentale ale greutăţilor prin care conferinţe ale membrilor S.E.A.T.O., unde loc în culisele blocului atlantic vor contri­ kinul, pleoînd spre patrie, prin Uniunea
meră înstelată", într-un tribunal secret, trece blocul atlantic. Iar în această pri­ s-au discutat făţiş planurile de a Include bui Ia răspîndirea în Occident a unor con­ Sovietică, Pietro Nenni, vicepreşedinte al
problema Ciprului, care a luat forme ex­ dispunînd de drepturi mai mari decît cutare vinţă, majoritatea comentatorilor sînt de statele din Indochina în acest bloc. Un cepţii maî lucide în ceea ce priveşte carac­ Consiliului Mondial al Păcii şi secretar
trem de acute, a arătat cît de depărtate de sau cutare guvern. acord. Ei arată că slăbirea încordării inter­ exemplu caracteristic de amestec în tre­ terul şî scopurile acestei organizaţii. Mitul general al partidului socialist italian.
realitate sînt afirmaţiile care se fac deobi- naţionale este. o otravă pentru politica de burile altor state îl constituie şi zarva stîr- cu privire la caracterul voluntar şi paşnic
cei, cum că N.A.T.O. corespunde cel mai Cîndva, organizatorii N.A.T.O. au ţinut blocuri militare. Spunînd aceasta, ei recu­ nită de adepţii politicii de blocuri militare al N.A.T.O. a fost de mult spulberat. î’e RANGOON. La 9 ootombrie, au început
bine intereselor naţionale ale membrilor a- numeroase discursuri afîrmînd că blocul at­ nosc de fapt că politica de înjghebare a în jurul problemei cumpărării de armament la Rangoon tratativele dintre delegaţiile
cestei organizaţii. Este semnificativ că Gre­ lantic este o uniune liberă şi voluntară, unor blocuri militare Izolate—faimoasa poli­ de către Egipt. De mai mulţi ani, conducă­ măsură ce trece timpul, va fi tot maî greu din Patet Lao şi Laos. După terminarea
cia n-a găsit în cadrul N.A.T.O. nici măcar creată exclusiv în scopuri „defensive" şi tică „atlantică", generată de „războiul rece", torii N.A.T.O. livrează arme partenerilor să se întreţină acest mit. Popoarele se con­ primei şedinţe, s-a dat publicităţii un co­
o înţelegere elementară a poziţiei ei. Dim­ „în numele aceluiaşi ideal paşnic". Nu —este în contradicţie cu tendinţele de nor­ lor, impunîndu-le anumite condiţii politice. ving, din propria lor experienţă, că politica municat comun, în oare se spune că păr­
potrivă, în problema soartei Ciprului, ea s-a mai departe decît acum cîteva zile, o serie malizare a relaţiilor internaţionale şi de A fost suficient însă ca Egiptul în intere­ de blocuri militare nu le poate aduce pace ţile ara adoptat următoarea ordine de zi
izbit de frontul unit al celorlalţi membri ai de oratori care au luat cuvîntul în cadrul slăbire a încordării. sul apărării sale legitime, să se adreseze trainică şl securitate şi că, în acelaşi timp, 1) încetarea operaţiunilor m ilitare; 2) res­
blocului, pentru care menţinerea bazelor pentru arme Cehoslovaciei, pentru ca gu­ ea primejduieşte serios independenţa şi su­ tabilirea administraţiei regale în provin­
militare pe teritorii străine este. mal im­ vernul egiptean să devină ţinta a tot fe­ veranitatea lor. ciile Fonsaly şî Sam-Neua; 3) alegeri ge­

(Din „Timpuri Noi" nr. 41) nerale ; 4)’ reglementarea problemei situa­
ţiei unităţilor militare din Patet Lao.

Redacţia şi Adm, darului str. 6 Martie, nr, 9 Telefon: 188-189. Tasa plătită tn numerar cont. aprobării Direcţiunii Generale B.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949 - lipar ui Intrepr. Eoligraflcâ de Stat DEVA.