Page 17 - 1955-10

PROLETARI DIN TOATF TARILE UNITIVA!
VII. nr. 522
Să depunem toate eforturile
în vederea îndeplinirii integrale
a planului de producţie
De curînd în întreprinderi au fost înche­
iate situaţiile de îndeplinire a planului de
producţie pe primele trei trimestre din acest
an. Majoritatea colectivelor întreprinderilor
industriale din regiunea noastră se pot mîn-
dri pe bună dreptate cu rezultatele dobîn-
dile.
In perioada de timp ce s-a scurs de la
începutul anului şi pînă în prezent, nu­
meroase colective de muncă şi-au îndepli­
nit sarcinile primului plan cincinal.
Aşa de pildă secţia vagoane de la Ate­
lierele C.F.R. şi S.E.C.F. Simeria, I. C Ţe-
bea, întreprinderea de industrie locală „Va-
sile Roaită“ Haţeg, Fabrica „Digitalis"
Orăştie, Depoul C.F.R. Petroşani, I.F.I.L.
Sebeş, etc., au raportat încă de mult că
şi-au îndeplinit sarcinile cincinalului şi au
început să lucreze în contul anului viitor.
Contribuţia muncitorilor, tehnicienilor şi
inginerilor pentru realizarea sarcinilor de
plan se reflectă tocmai în realizările do-
bîndite în procesul de producţie, în felul în
care a existat interes din partea lor de a
ridica şi mai mult nivelul activităţii de zi
cu zi.
Analizînd modul în care unele colective
de întreprinderi au muncit în direcţia în­
deplinirii planului, de producţie se poate
trage concluzia că acolo unde s-a depus in­
teresul cuvenit în vederea luării celor mai
indicate măsuri tehnico-organizatorice, unde
întrecerea socialistă a mobilizat masa de
oameni ai muncii la o activitate vie şi in­
teresantă şi unde muncitorii au fost antre­
naţi în rezolvarea diferitelor probleme le­
gate de îmbunătăţirea procesului de produc­
ţie. rezultatele au fost dintre cele mai bune.
In primele trei trimestre din acest an, în­
treprinderea carboniferă Aninoasa şi-a înde­
plinit planul de producţie în proporţie de
102.4 la sută. întreprinderea carboniferă L'j- că necontenit activitatea lor, dezvoltă răs­
peni în proporţie de 106,55 la sută, Uzina
..Victoria“ Călan şi-a depăşit planul global
în această perioadă cu 7,15 la sută iar Fa­
brica „Teba“ Sebeş cu 11,5 la sută.
La obţinerea acestor rezultate a contri­
buit în bună măsură activitatea rodnică des­
făşurată de către organele şi organizaţiile de la sută iar productivitatea muncii a crescut
partid care au sprijinit şi îndrumat condu­
cerile întreprinderilor de a se îngriji cu
mai mult simţ de răspundere de problemele
producţiei şi au mobilizat masele de mun­
citori în direcţia întăririi răspunderii per­
sonale faţă de activitatea desfăşurată la
locul de muncă.
Cu toate rezultatele obţinute însă, în
unele întreprinderi se mai neglijează înde­
plinirea planului la toate sortimentele, fie
din cauza neasigurării din timp a tuturor
condiţiilor pentru desfăşurarea normală a
•producţiei, fie din cauza mobilizării şl edu­ perete, convorbirile de la om la om, insis-
cării slabe a oamenilor muncii în direcţia
ridicării nivelului lor profesional. Acest lu­ ducerea tehnico-administrativă să ia măsuri
cru se reliefează din plin la Combinatul
siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej" Hunedoara
unde planul de producţie pe trimestrul III
n-a fost îndeplinit în întregime la sortimen­
tele : oţel, fontă, şi aglomerat fieros. De
asemenea, în aceeaşi perioadă, la Uzina
„Victoria*' Călan nu s-a îndeplinit planul
la sortimentul tuburi de scurgere.
Cauzele care frînează în bună măsură des­
făşurarea ritmică a tuturor fazelor de pro­
ducţie sînt în bună parte cunoscute de că­
tre conducerile sectoarelor şî a întreprinde­
rilor, însă nu se iau măsuri urgente pentru
înlăturarea lor. Unele organe şi organizaţii
de partid se ocupă în prea mică măsură de
problemele concrete ce se ivesc la fiecare,
loc de muncă şi de felul în care conduce­
rile sectoarelor şl întreprinderilor se stră­
Duminică 16 octombrie 1955
duiesc să creleze muncitorilor condiţii bune
de muncă.
îndeplinirea integrală a planului de pro­
ducţie în acest an — ultimul din primul
nostru cincinal — trebuie să stea permanent
în atenţia conducerilor întreprinderilor noa­
stre. Faptul că unele sectoare nu şi-au rea­
lizat In întregime sarcinile de plan nu tre­
buie privit cu îngăduinţă, ascunzînd sub
pretextul diferitelor greutăţi neglijenţa de
care au dat dovadă cei care răspundeau de
bunul mers al producţiei. Aceştia trebuie
să-şi dea seama că neîndeplinirea în mod
ritmic a planului de producţie, creiază
greutăţi nu numai procesului de producţie
din întreprinderea respectivă ci şi altor
colective cu care sînt încheiate contracte
economice.
La multe întreprinderi se fac propuneri
pentru Inovaţii care urmăresc uşurarea şi
perfecţionarea procesului de producţie. Con­
ducerile întreprinderilor au datoria de a stu­
dia cu atenţie fiecare propunere, să verifice
în ce măsură acestea ajută oamenilor mun­
cii să ridice producţia şi productivitatea
muncii sau dacă foloseşte altor întreprin­
deri. La I.C.S. Hunedoara, numai în pri­
mul semestru din acest an, prin aplicarea
a 44 inovaţii şi raţionalizări s-a obţinut o
economie de 1.030.000 lei.
In vederea îndeplinirii planului anual la
toţi indicii, sarcini de seamă le revin or­
ganelor sindicale din întreprinderile indus­
triale. Organizarea întrecerii socialiste pe
bază de obiective concrete care să urmă­
rească ridicarea productivităţii muncii, re­
ducerea preţului de cost şi a rebuturilor,
creind un regim sever de economii şi folo­
sind rezervele interne constituie un mijloc
important de mobilizare a celor ce muncesc
în vederea creşterii neîncetate a rentabilită­
ţii întreprinderilor.
Folosirea metodelor înaintate de muncă
ajută muncitorilor să-şi îmbunătăţeas­
punderea faţă de folosirea raţională a ma­
teriilor prime şi materialelor şi educă pe
fiecare om al muncii în spiritul luptei pen­
tru utilizarea întregii capacităţi a maşinilor
şi agregatelor. La I.C.S. Hunedoara prin
folosirea metodelor sovietice Voroşin, Ma-
keev, Kolesov, etc., în primul semestru din
acest an s-a redus preţul de cost cu 1.58
cu 4,90 la sută.
îndeplinirea integrală a planului de pro­
ducţie; pe anul 1955 trebuie să preocupe şi
organele de partid. Organizaţiile de bază
analizînd cauzele care împiedică buna des­
făşurare a procesului de producţie, pot ori­
enta muncitorii în lichidarea lipsurilor ce
se mai fac simţite, arătîndu-le concret ce
trebuie să facă şi cum se poate îmbunătăţi
activitatea la locul de muncă respectiv. Tot
în acest scop ele trebuie să folosească mai
bine colectivele de agitatori, gazetele de
tînd totodată pe lingă organele din con­
pe linia lor. De asemenea în adunările de
partid este necesar să se arate comuniştilor
contribuţia pe care trebuie s-o aducă fiecare
din ei în vederea lichidării lipsurilor ce
mai există încă.
Pornind hotărîţi la muncă şi insistînd cu
toată tăria în direcţia îmbunătăţirii continue nelui extras de harnicii mineri de la mi­
a rezultatelor obţinute pînă acum, colecti­
vele întreprinderilor din regiunea noastră
vor putea să-şi îndeplinească cu cinste sar
clnile planului de producţie din ultimul an
al primului cincinal, contribuind astfel la
înflorirea economiei naţionale, la creşterea
nivelului de trai al oamenilor munţii.
Muncă harnică la recoltat şi însămînţări
IN A C E S T N U M Ă R
— Luna prieteniei romîno-sovietice — Ing. Vana I. Dumitru : Rolul dis­ — Tribuna agitatorului (pag. --a)'
(pag. 2-a) pecerului în realizarea ritmică şi; — Comunicatul sovieto-canadian !a
— In raionul Uia activitatea culturală la timp a planului. (pag- 3-a) încheierea tratativelor de la Mos­
trebuie întărită. (pag. 2-a) — N. Mindreşti: Planul trebuie în­ cova. (pag. 4-a)
— De ce în raionul Haţeg lucrările deplinit la toţi indicii, nu numai — Răspunzind cititorilor: care este
agricole sînt rămase în urmă ?
(pag. 2-a) la producţia globală (pag. 3-a) situaţia în Sudan. (pag. 4-a)
4 pagini 20 bani
In cinstea celui de al ll~lea Au terminat însămînţările
— Congres al partidului — Folosind din plin şi cu pricepere fiecare Ca şi in alte campanii agricole, tractoriş­
oră de lucru în cîmp, muncitorii şi tehni­
Angajamentul colectivului minei Lonea cienii de la gospodăria agrozootehnică „Mi­ tii Kiss Mihai. Totoi Ilie şi Schmith Da­
nerul IV“ Simeria, au izbutit să termine
Răspunzind chemării colectivu lui de la Vulcan, minerii, tehnicienii însămînţatul terenurilor destinate culturilor niel. au obţinut cele mai frumoase rezultate
şi inginerii minei Lonea şi-au pro p u s: de toamnă. Ei au insămînţat 70 ha. orz
şi 10 ha. secară în rînduri dese. Insămîn- în muncă. Ei şi-au depăşit zilnic normele
— Să îndeplinească planul trimestrului IV în proporţie de 100,5 tările s-au executat în condiţiuni agroteh­
la su tă ; nice înaintate, cu seminţe selecţionate. Pe de lucru. Astfel, tractoristul Kiss Mihai
lingă faptul că terenul a fost bine arat, i
— Să mărească productivitatea muncii cu 1 la sută faţă de plan; s-a aplicat şi 6 tone îngrăşăminte chimice. şi-a depăşit norma zilnică cu 20 la sută. iar
— Să realizeze acumulări socialiste în cursul trimestrului IV în va­ Prin tracţiune mecanică. însămînţatul s-a
loare de 277.000 lei. executat cu un agregat compus din trei Totoi Ilie şi Schmith Daniel cu 10 la sută.
semănători, ia care s-a anexat şi o grapă
Angajamentul colectivului minei Uricani de mărăcini. în timpul nopţii, aceşti tractorişti au exe­
Pentru a cinsti cel de al ll-lea Congres al partidului, colectivul mi­ cutat arături adînci pentru însămînţăriie
nei Uricani s-a angajat:
de primăvară. Paralel cu însămînţările de
— Să îndeplinească planul anual la extracţia cărbunelui pînă în ziua
de 23 decembrie. cereale, la gospodăria agrozootehnică „Mine­
— Să îndeplinească planul anual la pregătiri în steril în proporţie rul IV” Simeria au fost însămînţate şi 5 ha.
de 101,5 la su tă;
cu morcovi, pătrunjel, ţelină şi salată de
— Să îndeplinească planul anual de deschideri în cărbune, în pro­
porţie de 108 la su tă : toamnă. DEJAN DUMITRU
— Să realizeze acumulări socialiste peste plan în valoare de 450.000 corespondent
lei.
Zoresc semănatul griului
Vom extrage 2.000 tone cărbune peste p an
In aceste zile, pe tarlalele gospodăriei co­ celor 10 hectare în rînduri* simple. La mun­
In urma chemării la întrecere socialistă lansată de brigada de tine­ lective „Steagul roşu” din comuna Miercu­ ca aceasta, s au evidenţiat colectiviştii Ca-
ret a tovarăşului Gross Petru din sectorul I al minei Uricani şi a che­ rea, însămînţările se desiăşoară cu multă covean Nicolae, Roth Martin, Şencher An­
mării Biroului comitetului raional U.T.M. către toate brigăzile de tine­ intensitate. Colectiviştii au hotărît să în- drei, Salonte lacob şi alţii, care atît la
ret din Valea Jiului numeroase brigăzi de tineret şi-au luat angajamen­ sămînţeze în acest an o suprafaţă de 45 însămînţat cit şi la curăţirea şi tratarea
te sporite. hectare cu grîu numai în rînduri încrucişate. seminţelor, s-au străduit să execute numai
Ei ştiu că datorită aplicării acestei ţnetode, lucrări de bună calitate.
Dăm mai jos angajamentul brigăzii U.T.M. condusă de brigadierul Harnicii semănători ai colectivei, • dau a-
Csiki Emeric din sectorul III al minei Vulcan. vor reuşi în anul viitor să obţină produc­ cum zor să termine de însămînţat şi cele­
lalte 30 ha. de teren.
??? ţii bogate de. grîu la hectar.
In cinstea celui de al ll-lea Congres al partidului, noi minerii brigă­ In scurt-timp, ei au terminat însămînţarea
zii utemisie din sectorul III — tineret al minei Vulcan, analizînd chema­
rea tovarăşului Gross Petru, şi posibilităţile ¦noastre, ne angajăm : celor 45 hectare în rînduri încrucişate şi a
— Să dăm zilnic peste plan-26 tone de cărbune, adică 2.000 tone Producţie mare de cartofi la hectar
pînă la sfîrşitul anului;
Ţăranii muncitori din comuna Sălaş, ra­ a fost îngrăşat anul trecut cu oile. In a-
Să depăşim, randamentul planificat cu 55 la sută; ionul Haţeg, se află în toiul muncilor de fară de aceasta, ei au mai aplicat îngră­
— Să reducem consumul de explosiv cu 5 la sută; recoltări şi însămînţări. Acei care au ur­ şăminte chimice pe care le-au primit de la
— Să calificăm la locul de muncă doi ajutori mineri ca mineri şi doi mat sfaturile agronomilor, culeg acum o punctul agricol. Prăşitul cartofilor a fost
vagonetari ca ajutori mineri; recoltă îmbelşugată. făcut de mai multe ori.
— Să lucrăm după metoda graficului ciclic. Ţăranul muncitor Antal loan (Puţinei) de Producţia de cartofi obţinută de aceşti 'ţă­
Pentru realizarea acestor angajamente, conducerea sectorului III — pildă a obţinut o producţie de 25.200 kg.
tinerel, se obligă să aprovizioneze la timp brigada cu lemn şi vagonete cartofi la hectar. De asemenea, ţăranul mun­ rani muncitori, dovedeşte că în comuna Să­
goale, să introducă în abatajul nostru trei crgfere pînă la 20 octombrie citor Glie Petru, a recoltat în medie peste
a.c. şi să repartizeze tehnicieni care să ne sprijine efectiv. 23.000 kg. cartofi la hectar. laş există mari posibilităţi de sporire con­
Brigada noastră este ferm convinsă că in cinstea celui de al ll-lea
Congres al P.M.R., va realiza cu cinste obiectivele propuse. Ei au obţinut asemenea producţii dato­ tinuă a producţiei agricole.
rită faptului că terenul cultivat cu cartofi
In numele brigăzii U.T.M. FLORESCU CONSTANTIN
CSIKI EMERIC corespondent
Angajamentele luate prind viaţă împărţirea veniturilor
la întovărăşirea zootehnică din Jina
încă din primele zile ale acestei luni, numeroase brigăzi de tineret
din minele Văii Jiului au şi început să dea viaţă angajamentelor luate în In satul Jina, din raionul Sebeş, a avut „Noi, de cînd sîntem crescători de •oi, nu
lupta pentru mai mult cărbune. loc nu de mult într-un cadru festiv îm­ am obţinut nici înlr-un an cantităţi atît
părţirea produselor pe interval de trei luni, de însemnate de brinză, lapte şi lînă ca în
• La mina Vulcan, brigada utemistă condusă de Toderici Petru, a dat membrilor întovărăşirii de- creşterea oilor. anul acesta cînd ne-am înscris tn înto­
în intervalul de la 1-8 octombrie. 401 tone cărbune peste plan, brigada Intovărăşiţii au primit pe cap de oaie pe vărăşire. Folosirea metodelor zootehnice
condusă de lovan Andronic 63 tone, brigada lui Csiki Emeric 47 tone, acest interval, cantitatea de 3,700 kilo­ înaintate, ne-au ajutat ca acum la împărţi­
etc. grame brinză. rea veniturilor, fiecare dintre noi să se bu­
cure de martie foloase ce le-a adus forma­
• Brigăzile de tineret de la mina Lonea au obţinut şi ele succese fru­ Vlad Dumitru şi Sterp Pavel, luînd cu- rea întovărăşirii în satul nostru".
moase în acest interval. Se pot remarca îndeosebi brigăzile conduse de: vîntu) la adunare, au spus printre altele:
Compodi loan, care a dat peste plan 414 tone cărbune, Mureşan Gavrilă
130 tone şi brigada lui Domocoş losif, care, a dat în plus 109 tone. Expoziţie agricolă sătească
• La mina Aninoasa, brigada lui Grass Gheorghe a extras peste pla­ La punctul agricol din satul Peşteana, berculi de cartofi din soiul „Gyul Bobo“
nul celor 8 zile 263 tone cărbune, cea condusă de Cristea Aurel 241 raionul Haţeg, a fost deschisă nu de mult care au o greutate medie de cca. 250 grame.
tone, iar Vancea loan împreună cu ortacii săi, au dat 94 tone cărbune o expoziţie agricolă, la care sînt expuse di­ Producţia la hectar a fost evaluată la peste
în plus. ferite specii, soiuri şi varietăţi de produse 2 vagoane. Ţăranul muncitor Moldovan Dă*
agricole ale gospodăriilor colective şi ţă­ nilă a prezentat grîu care a dat o produc­
• Intre 53-183 tone cărbune au dat. în primele zile ale acestei luni ranilor muncitori din comună. Gospodăria ţie de 2.400 kg. la hectar.
şi brigăzile de tineret de la Petrila, ca de pildă cea condusă de Marian colectivă din Demsuş a prezentat la acea­
loan, Cenuşa Cornel şi altele. stă expoziţie porumb care după evaluările Aspectul atractiv al expoziţiei precum şl
făcute, va da o producţie de 4.000 kg. faptul că pe etichetele puse la fiecare pro­
Noi victorii în producţie ştiuleţi la hectar. A mai prezentat de ase­ dus sînt arătate metodele prin care s-a pu­
menea spice de grîu dintr-un lan care a tut obţine producţii mari la hectar, fac ca
In întrecerea socialistă ce se desfăşoară de muncitori şi-au depăşit planul cu 31-85 dat 2.700 kg. la hectar. expoziţia să fie zilnic vizitată de numeroşi
coi avânt, muncitorii de la preparaţie oare la sută. ţărani muncitori. Pentru ca metodele folo­
lucrează la spălarea şi prepararea cărbu­ Gospodăria colectivă din Peşteniţa a ex­ site de gospodăriile colective şi ţăranii mun­
Echipa de lăcătuşi de întreţinere con­ pus spice de secară de la care s-a obţinu! citori care participă cu produsele lor la ex­
nele Petrila, Lonea şi Aninoasa, au obţi­ dusă de fruntaşul Maizenbach Mihai şi-a o producţie de 2.400 kg. la hectar, dato­ poziţie. să poată fi larg cunoscute în în­
nut noi succese în producţie. depăşit norma cu 104 la suită şi lucrează rită faptului că i s-a făcut polenizarea ar­ treaga comună, tehnicienii de la punctul a-
în contul anului 1957. Această echipă oare tificială. gricol îndrumaţi de organizaţia de bază, or­
Secţie fruntaşă în această întreprindere lucrează la întreţinerea sitelor „Zimmer“ ganizează consfătuiri cu ţăranii muncitori
este din nou secţia carbonizare. Muncito­ din secţia spălătorie, deserveşte întotdea­ Ţăranul muncilor Fiat Gheorghe din Peş- In localul expoziţiei.
rii de aci care lucrează la fabricarea se- una la timp celelalte echipe ale secţiei. .teana a prezentat la această expoziţie tu­
mâ-cocsului, şi-au depăşit normele cu 115
la sută. Un sprijin preţios au avut mun­ Alţi fruntaşi în întrecere ca : lăcătuşul 40.000 kg sfeclă de zahăr la hectar
citorii din partea maiştrilor Ţîrlea Dumi­ Calda Teodor, fierarul Dumbravă loa-
tru şi Moldovan Traian. chim, sudorul Toth loan, cureLarul Gnld Aplicînd regulile agrotehnice, ţăranii 6.870 kg. adică 27.480 kg. la hectar, iar ţă­
losif şi alţii, care sînt responsabili de e- muncitori din comuna Miercurea culeg anul ranul muncitor Crîşmar Alexandru a recol­
In alte secţii ale întreprinderii c a : pre- chipe, au obţinut depăşiri de norme de acesta o recoltă bogată de sfeclă de zahăr. tat de pe cei 30 ari cultivaţi cu sfeclă de
paraţie, spălătorie, flotaţie, haldă, echipele pesrte 40 la sută. zahăr, cantitatea de 6.300 kg., producţie e-
Astfel, ţăranul muncitor Teiss loan de chivalentă cu 21.000 kg. la hectar.
pe suprafaţa de 30 ari, a recoltat cantita­
tea de 12.000 kg. ceea ce înseamnă că a Şi alţi ţărani muncitori din comuna Mier­
obţinui o producţie de 40.000 kg. la hectar. curea care au respectat îndrumările date de
Ţăranul muncitor Tăuşan Dumitru a recol­ tehnicienii agronomi, au obţinut de asemenea
tat de pe suprafaţa de 25 ari, cantitatea de producţii însemnate de sfeclă de zahăr.
??? I vai S ra jn ,
Colectiviştii din Şibot culeg anul acesta 1 .I K
o recoltă îmbelşugată de porumb Pe o
suprafaţă de 27 ha. ei au însămînţat se­ 'Â '
minţe de porumb hibride provenite din
soiurile „F is te rîn c ru c işa t cu Portoca­
liu“. In acest teren fiţeare tulpina de po­
rumb are cîte 2-3 ştiuleţi mari şi sănă­
toşi ceea ce înseamnă ca şi producţia va
fi dublă faţă de cea din terenul unde nu
s-a însămînţat seminţe hibride.
In clişeu (stînga) : Tov. Mara loan pre­
şedintele gospodăriei împreuna cu un grup
de colectivişti, admirînd producţia de po­
rumb hibrid.
Colectiviştii din Şibot au hotărît să ex­
tindă în toamna aceasta aplicarea meto­
dei insămînţării în rînduri încrucişate.
In clişeu (dreapta) : tractoristul Gornic
loan din brigada I-a a S.M.T. Ornstie, exe-
cutind însjumînţatvl. Printr-o bună organi­
zare a muncii el reuşeşte să însămînţeze
zilnic cîte 15-16 ha. în loc de 11 cit are
norma. ???