Page 18 - 1955-10

Pag. 2
H u n a . pjN.eJtkm .ei M m ÎM â ^ iâ m e iie e cJÎ-ti paio-fwl cliLLa activitatea culturală trebuie întărită
Manifestări sportive
Pentru a cinsti aşa cum se cuvine
prietenia care leqgă poporul ¦romîn de
poporul sovietic, minerii şi sportivii din
întreagă Valea Jiului, îndrumaţi de că­
tre comisia raională de organizare a „Lu­
nii. prieteniei rcmîno-sovietice" s-au în­
trecut la diferite probe sportive. C.C.F.S.
raional în colaborare cu comitetul raio­
nal UT..M. a asigurat mobilizarea a peste
3.000 de sportivi care s-au întrecut la
atletism, tenis de cîmp, tenis de masă,
baschet, handbal, oină, tir, volei, turism.
Rezultatele obţinute de către concurenţi
au fost superioare celor de pînă acum,
dovedind că sportivii din Valea Jiului,
îşi înzecesc eforturile pentru ca rezulta­
tele obţinute şă fie cît mai bune. Iată a-
cum, rezultatele obţinute :
100 m. plat fete
Haşu Elisabeta „Constructorul" Pe­
troşani 13“4/10.
100 m. plat băieţi
Iordache Ion „Minerul“ Petroşani
12"1/10.
La tenis de cîmp, întîlnirea a fost cîş-
tigată cu rezultatul de 2-1 de către ..Mi­
nerul‘J Lupeni care a întîlnit pe „Cons-
structorul „Petroşani.
Dintre celelalte întreceri desfăşurate,
reţinem pe aceea de volei, unde au parti­
cipat un număr de S echipe. In finală,
s-au întîlnit „Minerul I.M.P.)" şi „FI.
roşie" Petroşani, întrecerea fiind cîşti-
gată de către „Minerul I.M.P." cu 3-2.
Demn de remarcat este faptul că co­
lectivul sportiv Petroşani a organizat un
reuşit concurs de turism pe ruta Parîn-
gul, Obîrşla-.Lotrului, Şurianu şi Petro­
şani. Concursul care a durat trei zile a
fost cîştigat de către echipa, colectivu­
lui „Constructoi'uV Petroşani, condusă de
tovarăşul Patuleanu Petru.
Tqt în cinstea „Lunii prieteniei ro-
mîno-sovietice'1, colectivul sportiv „Con­
structorul" Petroşani a lansat o chema­
re la întrecere pentru colectivele sportive
din Valea Jiului, avînd drept obiective,
realizarea unui număr cît mai mare de
purtători ai insignei G.M.A., amenajarea
de baze sportive şi realizarea unul nu­
măr cît mai mare de sportivi clasificaţi.
TrrOrrr .
Cârti noi nvârute
P. GORCEAKOV Lecţiile de regie ale
lui Stanislavski.
A. PUŞKIN: Fata căpitanului (l. magh).
LEV TOLSTOI: Hadji Murad (l.magh.)
A. SERAFIMOVICI: In cartierul Pre-
snia (l. magh.)
F. GLADKOV: Cimentul ft. magh.)
GALINA NICOLAEVA: Povestea Nas-
tei Kovşova ft. magh.)
K. PAUSTOVŞKI: Povestiri despre pă­
duri ft. germ.)
Oameni din acjrisullurâ Ş e f u l d e e c h i p ă
Dealurile ce împrejmuesc comuna Cricău
din raionul Alba, sînt bogate în vii. Pînă
nu de mult, de bogăţia lor se foloseau doar
o mină de oameni. Ale lor erau întinsele
vii roditoare, iar majoritatea locuitorilor co­
munei le erau slugi. Timp de ÎS ani a slujit
şi ţăranul Prunar Nicolae la unul dintre stă-
pînii viilor de atunci. Nu ştia ce-i odihna. Stă- via, dar acum ştie cu mult mai mult. De cînd
pinul cerea şi el trebuia să facă. Lucra în
vie zi şi noapte, iar stăpînul lui, acasă, se
înfrupta din strugurii şi vinul pentru care
el asuda.
Acum, întinsele vii de pe dealurile Cri-
căuluî sînt ale întregului popor, ale statului,
Şi Prunar Nicolae munceşte tot la vie. Dar
munca lui este acum omenească şi plină de tregit cunoştinţele practice, a învăţat maî apreciază pentru munca lui şi pentru grija
venituri.
Din salariul ce-1 primeşte,. îşi poate între­ aplicat toate cîte le ştia.
D@ se In raionul Haţeg lucrările agricole m l rămase în u rm i?
Executarea la timp a lucrărilor din a-
ceastă campanie are o importanţă deose­
bită. Prin strângerea fără întârziere a re­
coltei se înlătură pierderile, iar prin în-
sămînţarea griului, orzului şi secarei la
timpul optim, se asigură o producţie spo­
rită în anul viitor. Tocmai la acest lu­
cru s-au gândit colectiviştii din Rîu-Băr-
bat, întovărăşiţii din Toteşti şi mulţi ţă­
rani muncitori din raionul Haţeg, oare au
terminat sau sînt pe terminate cu lucrările
agricole din această campanie.
Astfel de exemple sînt însă puţine în
raionul Haţeg. Deşi timpul se menţine
frumos, în multe comune din acest raion
recoltările decurg cum nu se poate mai
încet. Inisămlnţările, în multe locuri n-au
început, iar acolo unde au început ş-au în­
sămânţat doar suprafeţe neînsemnate. Ca­
litatea lor este în majoritatea cazurilor ne­
satisfăcătoare.
Intr-o serie de comune, sfaturile popu­
lare nefiind controlate de nimeni, laşă
muncile agricole să se desfăşoare l-a vo­
ia întâmplării. Sfatul popular din comuna
Bertheâot de pildă, este complect străin
de preocupările ce trebuie să le aibă în
campania de toamnă. Din această cauză,
cartofii nu sînt recoltaţi pînă în prezent
nici în proporţie de 20 la sută. iar po­
rumbul a fost recoltat numai de pe o su­
prafaţă de 26 ha., suprafaţă neînsemnată
faţă de cea pe care o ocupă cultura po­
rumbului. Insămînţăriie s-au făcut doar
pe 7 ha. cu toate că ritmul zilnic este de
29 hectare.
Situaţia municilor agricole din această
comună nici nu poate fi mai strălucită
de vreme ce tov. Ungur Samoilă preşe­
dintele sfatului popular, umblă fără rost
dintr-un sat în altul, iar tovarăşul secre­
tar Oiulei Iosif şade ziua întreagă în bi­
rou. Ed se mulţumesc doar cu gîndul că
de muncile agricole se c-pupă tov. Doncut
Maria tehniciană agronomă a comnnei
Tovarăşa Doncuţ, fiind lăsată însă de ca­
pul ei, numai de muncile agricole nu se
ocupă.
Pe o poartă din faţa sfatului popular
poate fi văzută o ţaţ>]ă pe care scrie :
„Centru de tratat şi selecţionat seminţe“.
Ce poţi vedea la acest aşa zis centru?
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 522
Festivalul filmului sovietic Din cauza timpului, care, aşa după cum se ştie, în acest an a fost ploios, lucrările agricple de toamnă, au întîrziat simţitor. Pen­
tru ca ele să fie totuşi terminate la timp, e necesar să dăm în această perioadă o .bătălie susţinută, să mobilizăm în spre acest
zb ucium ată scop, toate forţele comunei. Un mijloc de mare eficacitate, prin care ţăranii muncitori pc?t fi îndrumaţi şl lămuriţi pentru a-şi termina
lucrul în timpul prevăzut, îl constituie activitatea culturală. Prin intermediul ei, pot fî popularizate multe metode bune, de care
lucrătorii ogoarelor să se folosească din plin. Sînt multe locuri unde acest lucru e „înţeles şi unde căminele culturale, Joacă un
rol de seamă. Mai sînt însă totuşi şi din acele care acordă o prea mică importanţă jH'oblemelor de acest fel. Un asemenea lu­
cru se întâmplă şi în raionul Ilia. In prea puţine comune de aici, munca culturală se găseşte Ia Ioc de frunte. In cele mai multe,
însă ea este lăsată pe planul doi. Pentru a ne da seama mai bine de acest lucru, publicării mai jos cîteva aspecte:
„In al douăzecilea an al secolului al primăvara anului 1926, reuşeşte să trea­ Salul Cîmpuri-Surdus un^ interes mai viu. Trebuie traşi cu tărie La secţia culturală a
la răspundere tovarăşii Şuciu Ilarie, Cu-
douăzecilea, într-unul din oraşele Ucrai­ că graniţa. Nu reuşeşte în încercările lui Aici, e director de cămin cultural tova­ basec Anton, Lăslău Mariin şi ceilalţi care siaîwiui popular raional
răşul Herbei. Cu cîţiva ani în urmă, rezul­ fac parte din comitetul de construcţie, în-
nei se deapănă tinereţea eroilor noştri. criminale însă şi, rănit, se ascunde la tatele myncii culturale conduse de el, eu trucît au fost aleşi aici, nu pentru a face Muncesc ald doi tovarăşi şl da.că ar fZ
fost frumoase. Nu e prea depărtat timpul doar aşa, cîte ceva, din cînd în cînd, ci lăsaţi sa se ocupe doar de problemele lor,
Tinereţea lor e tinereţea ţării sovietice, Peceriţa care a devenit şeful secţiei în- de cînd. datorită muncii intense pe ca»*e a pentru a-şi aduce cu hotărîre întreaga con­ ar putea face multe lucruri folositoare pe
desfăşurat-o, căminul cultural de aici, a tribuţie. linia sarcinilor ce le revin, dar, nu este
tinereţea sa zbuciumată şi eroică". văţămîntului urban. Peceriţa acţionează trimis ,pe scena din Deva, la concurs re­ aşa. Cînd unul, cînd celălalt, Iar cîteodată
gional, ansamblul coral, ansamblu de fan­ Comuna Dobra amîndoi, Sînt luaţi şi' trimişi de către co­
Cu aceste cv.vinte începe filmul „Tine­ astfel ca să împiedice pregătirea cadre­ fară şi diferite alte formaţiuni artistice, mitetul executiv al sfatului popular, să se
care au avut mult succes, Le folos Vorbind despre munca culturală de aici. ocupe de alte chestiuni. De pildă, chiar a-
reţe zbuciumată". lor de muncitori tineri. Elevii intervin însă că acum, aceste lucruri, reprezintă doar s-ar putea foarte bine începe cu... a fost cum, tovarăşul Stoicliiţoiu Mircea, şeful a-'
simple amintiri. Activitatea culturală ce odată. Multe lucruri bune şi frumoase, au ceste! secţii culturale, stă de vreo cinci!
...Anul 1920. In Ucraina e război civil. la Kiev — capitala Ucrainei arătînd se desfăşoară acum în Cîmpuri-Surduc, e fost odată aici. A fost un cor, cu care nu zile în comuna Filimon Sîrbu, trimis de
lipsită de continuitate. Ea nu are la bază se mîndreau numai locuitorii Dpbrei, ci către comitetul executiv, în probleme agri­
Unităţile Armatei Roşii părăsesc tem­ comportarea lui Peceriţa. Acesta pre­ un plan bine întocmit şi nici un reperto­ întreagă regiune Hunedoara. A fost o bi­ cole. '
porar oraşul. De pe acoperişul unei bi­ simte că o să fie descoperit şl plasează riu legat de specificul localităţii. Munca de bliotecă, o echipă de dansuri şi multe al­
serici, ofiţerul alb Peceriţa trage hoţeşte pe Kotika la uzina din Verdiansk, apoi mobilizare a slăbit mereu şi acum, repeti­ tele au mal fost. Acum însă, nu mai este Nu-T prea demult de cînd, tova­
ţiile se fac doar din cînd în cînd, atunci nimic. Corul s-a destrămat, biblioteca func­ răşul Vasiu, vîce-preşedinte al sfatului
în cei. ce se retrag. Cade rănit şi co­ dispare. Kotika se dovedeşte a fi un bun cînd se iveşte ocazia şi nici atunci ele nu ţionează ca vai de lume, din echipa de popular raional, într-o şedinţă în care s-a
cuprind pe toţi cei care altădată activau cu dansuri n-a rămas nici urmă. făcut analiza muncii culturale, a promis
misarul comitetului revoluţionar Sergu- muncitor şi sportiv şi cere intrarea sa atâta,, drag la cămin. Tovarăşul Herbei şi-a solemn că „se vor lua măsuri, pentru ca
pierdut mult din entuziasm. E foarte ade­ Directorul căminului cultural, tovarăşul nimeni de la secţia culturală să nu maî
şin. Nikita Kolomieţ, ostaş din Armata în comsomol. A fost împiedecat de Vâ­ vărat că acest lucru porneşte . în primul Chiseev Vladimir, încearcă în van să re­ fie lua! în alte munci”. Promisiunea însă, ă1
rînd din pasivitatea ce l-a cuprins aşa deo­ constituie toate acestea. Oamenii nu mai rămas doar promisiune şî cu promisiuni, aşa.
Roşie, îl ascunde pe Serguşin la fami­ slii, Piotr şi Galea care şi ei lucrau la a- dată, dar şi de la faptul că. în momentul vin la repetiţii. Şi nu s-ar putea spune că după cum se ştie, nimeni nu se poate în­
de faţă, este încărcat cu peşte cinci sar­ singur directorul încearcă să facă acest lu­ călzi. , Tovarăşul Chîciudeanu Ion preşe­
lia muncitorului Mandjura, lăsînd co­ ceeaşi uzină. cini de răspundere. Desigur că nu este uşor cru, că numai el se frmîntă în această di­ dintele comitetului executiv raional nu cu­
de loc să te împărţi în atâtea bucăţi, pentru recţie. Se zbate tot atît ca şi dînşul şi se­ noaşte poate aceste lucruri sau dacă le cu­
misarului şi un revolver pentru apărare. In acest timp, Peceriţa se ascundea la ca astfel să poţi mulţumi pe toţi. Tovară­ cretarul organizaţiei de partid şi preşedin­ noaşte, atunci cu atît mal rău că se mulţu­
In oraş, albii organizează detaşamente Kotika şi aştepta sosirea vasului „Bal- şul Buştea Ioan, preşedintele sfatului tele sfatului popular comunal. Singurul meşte doar si le cunoască.
Umor“ ca să plece în străinătate. Pece­ popular comunal, ştie prea bine despre a- care nu se „omoară" cu acest lucru, e se­
speciale de elevi de liceu, fii de'bogătaşi. riţa, cere lui Kotika să arunce uzina în cest lucru, dar, se mulţumeşte cu a şti şi cretarul organizaţiei de bază U.T.M. Acesta, De î n c h e i e r e
Kotika este conducătorul unui astfel de cu a mărturisi că „n-are ce face“. Mai rău aşteaptă cuminte şî liniştit, doar, doar, se
e faptul că dacă dumnealui „n-are ce face" va ivi cumva vreo „minune" şî lucrurile In raionul Ilia, activitatea culturală
detaşament împotriva, căruia se ridică aer f, să fugă aminăol. Este tnsi prins în această privinţă, apoi îşi dau „silinţa" să vor porni din nou la drum, aşa, singure. merge anevoios şi ea trebuie neîntîrziat în­
facă alţii şi în special se „străduiesc" în Pînă atunci mai cere totuşi şi el din cînd tărită, deoarece, .se ştie prea bine că acolo
la luptă copiii de muncitori Vasil Man- am Pecerita cit şi Kotika. această direcţie elemente răuvoitoare, care în cînd să se facă cîte un... bal. unde nu muncim noi cu oamenii, îşi scot
profitînd de faptul că în aceste locuri mun­ ghiarele duşmanii pentru ca- să facă ei
djura, Piotr Meremuha, Galea Kuşnir. De acum, tinereţea zbuciumată a lui ca de culturalizare şl ridicare a ţăranilor La Dobra, căminul cultural e lipsit de acest lucru. Să fim deci vigilenţi şi să nu
Kotica descoperă întîmplător pe Ser- Vasili, Galea şi a tovarăşilor lor şe în­ muncitori, a slăbit, caută să-şi exercite in­ viaţă. Aici nu s-au mai dat programe ar­ permitem să se întâmple un asemenea lu­
dreaptă către maturitate, victorii în mun­ fluenţele lor nefaste, scoţînd cu dibăcie Ia tistice de nu se mai ştie de- cînd. Prin în • cru, nicăieri. Există în acest raion, toate
guşin căruia îi fură revolverul şi-l de­ că şi studii, spre dragostea adevărată. iveală otrava superstiţiilor şi a misticismu­ caperile sale e murdar, nemăturat. Doar posibilităţile pentru a se munci bine, pen­
nunţă. Serguşin este executat de către lui. Acest lucru trebuie jieapărat înţeles, aşa, din cînd în cînd, mai dă cu mătura tru a se obţine rezultate satisfăcătoare >n
bandiţii de sub conducerea lui Peceri­ Filmul este realizat de tinerii regizori iar munca culturală din Cîmpuri-Surduc. cîte odată, directorul. Asemenea lucru însă direcţia culturalizării celor ce muncesc.
ţa. Vasili, Galea şi Piotr, cei trei copii, Alexandru Alov şi Vladimir Naumov. trebuie din nou orientată spre făgaşul ei nu cade nici de cum în atribuţiunea lui. El Aceste posibilităţi însă, trebuie din plin
jură să răzbune moartea comisarului. Montajul îndrăzneţ, amănuntele expresi­ firesc. are sarcini mult mai mari, şi .pe acestea tre­ fructificate. Cei doi lucrători ai secţiei cul­
Reinstaurarea puterii sovietice face ca ve, dialogul spiritual, sini mărturii vii buie să şi le ducă la îndeplinire. turale a sfatului popular raional, trebuie la--
Kotika împreună cu tatăl său. doctorul ale şcolii lui Igor Andreevlci Savcenko, Saiuî Lăpugiu Sus saţî să muncească exclusiv în problemele ce
Grigorenko, sa fugă în străinătate. marele regizor şi profesorul tinerilor re-r In ceea ce priveşte biblioteca, aceasta e lip­ le revin şi nu numai că trebuie lăsaţi dar
gizori ai filmului „Tinereţe zbucimată". La temelia căminului cultural de aici a sită de un om care să răspundă de ea, e lip­ şi ajutaţi în această direcţie. In acelaşi timp,
Au trecut ani. Oraşul îşi vindecă ră­ început a se lucra încă din anul 1950 şi se sită de mobilierul necesar, iar cărţile zac trebuie luate măsuri hotărîte pentru ca
nile, iar copiii au devenit adolescenţi. Ei mai lucrează şl acum. Proiectat mult prea îngrămădite într-un dulap, necitite şi nefo­ acei oameni din comunele şi satele raionu­
jos în ceea ce priveşte poziţia plafonului, losite. lui, care sînt chemaţi şă răspundă de mun­
sînt comsomolişti activi şi s-au pregătit Alegerea interpreţilor rolurilor acestui el necesită o serioasă revizuire de plan. ca culturală, să fie folosiţi din plin în re­
Construcţia căminului se face nu pentru Zadarnic se va frămînta directorul de zolvarea acestei mari sarcini ce stă în faţa
sa devină turnători. film a constituit o problemă grea pentru un an şi nici pentru doi. In el se vor cămin cultural, zadarnic se va frămînta noastră. Nu trebuie admis ca ei să fie în­
adăpa-'Ktin-.kimina--culturii multe generaţii secretarul organizaţiei de partid, şi tot za­ cărcaţi cu zeci şî zeci de sarcini, nu tre­
Koţika este unul din agenţii spiona- regizorii filmului, dar care fost re- viitoare. Iată pentru ce dar, nu se poate darnic se va frămînta preşedintele sfatului buie îngăduit ca ei să fie încadraţi în tot
admite In nici un caz, să fie lucrat doar popular punîndu-şi unul altuia în fiecare felul de comitete şi colective, îneît să nu
jului străin şi într-o noapte ploioasă din zolvafă cu succes. aşa, ca să fie. Bani există şî cu aceşti bani zi de 10 ori întrebarea: „de ce oare nu maî ştie în ce direcţie să se îndrepte, aşa
s-ar putea face lot ce e necesar pentru ca merge activitatea culturală în Dobra“ ? cum e cazul învăţătorului Herbei din Cîmpuri-
în sfîrşil, această lucrare începută, să fie Aceasta, nu merge, şl nici nu va merge Surduc, învăţătorului Giurgiu Octavian
terminată şi dată spre folosul celor ce o atîta vreme cît el nu vor întări comitetul de la şcoala de 7 anî din Dobra şi a al­
aşteaptă de atiţia ani. Cu toate acestea însă, de conducere cu oameni harnici, dornici de tora ca aceştia. Comitetul raional de partid
lucrările stau pe loc. Şi nu s-ar putea a munci şî cît timp se vor mulţumi doar a şi comitetul executiv al acestui raion, au
spune că tovarăşul Ursu Dionisie directo­ face şedinţe, în care să traseze sarcini şi datoria să se aplece cu toată grija asupra
rul căminului cultural de aici, nu-şl dă iar sarcini, pe care apoi să nu le mai con­ muncii culturale. Făcînd aşa, în mod neîn­
interesul. El aleargă, cînd într-o parte, cînd troleze nimeni. E necesar să fie antrenaţi în doielnic că nu vor mai ajunge la situaţii, ca
în alta. Singur însă nu va putea face nicio­ muncă culturală toţi utemîştii comunei, să aceea în care se găsesc acum, în care să-şî
dată nimic. Sfatul popular al comunei e fie antrenaţi deputaţii sfatului popular, Iar pună nedumeritele întrebări: „de ce n-o fi.
ţine şi familia, nu numai pe el. De trei ani Asigurînd oameni pentru muncile ce Ie a- dator să privească problema acestei cons­ prin comisia de femei să fie mobilizate mergînd activitatea culturală la noi ?”. Dim­
lucrează în gospodăria agricolă de stat Gal- vea de efectuat ca : dezgropat, tăiat, înfipt trucţii cu tot spiritul de răspundere. E dc toate gospodinele care au dovedit talent.
tiu— trupul Cricău. Aci sînt 72 ha. de vie. araci, cercuit, sapa mare, praşile, legat, co­ ajuns atîta tărăgănare. Trebuie manifestat Numai prinlr-un front unit şi hoţărît alcă potrivă vor putea privi cu satisfacţie suc­
La început, a fost un simplu muncitor zllier. pilit, cîrnit, marcatul butucilor, stropirea, etc., tuit din toţi cei chemaţi să desfăşoare mun­
Acum, este angajat al gospodăriei ca şef dc el a efectuat aceste munci la timp, reuşind ca că culturală, se va putea ajunge ca la cesele pe care le vor obţine.
echipă. Are in primire peste 5 ha. de vie. cele 5 ha. pe care le are în primire să fie mai Dobra activitatea culturală să stea din nou
El munceşte cu drag, aplicînd cele mal îna­ bine îngrijite ca restul viei. Faptul că el a- la loc de frunte. • . -V. AFLOAREI
intate metode. Ştia el şi înainte să lucreze vea întotdeauna muncitori zilieri la efectua­
rea lucrărilor arătate, se datoreşte felului
a luat fiinţă gospodăria agricolă de stat, au cum s-a purtat cu oamenii, atenţia pe care
fost organizate cursuri unde el ca şi alţi lc-a dat-o, pontîndu-i la zi şi îngrijindu-se ca
muncitori îşi îmbogăţeşte cunoştinţele profe­ fiecare să fie răsplătit după munca depusă.
sionale. Cu toate că abia putea să se iscă­
lească, Prunar Nicolae, n-a scăpat nici-o lecţie Conducerea secţiei Galda de Jos, de care
care s-a predat la cursuri. Astfel, el şi-a în­ aparţine trupul Cricău, are mare încrede­
re în şeful de echipă Prunar Nicolae, îl
multe metode de îngrijirea viţei de vîe şi a faţă de bunul obştesc de care el a dat do­
vadă. R. BUD1N in vizită la fabrica
?3SS3e2Ea de teracotă din Beva
Zilele trecute, elevii clasei a X-a de la
Un trior fără curele aşezat în must de recoltat în proporţie de peste 90 la suită. Şcoala medie de zece ani din Deva, au vi­ BIBLIOTECARA BLOCULUI
bălegar. Griul încolţit care se află în coş In satele Ciopeia, Sînitămăria-Oriea şi Să- zitat fabrica de teracotă cu scopul aprofun­
dovedeşte că stă în ploaie şi că nimeni cel, recoltarea porumbului a fost termi­ dării cunoştinţelor lor. Aci, tovarăşul Bota Privirea aleargă grăbită în toate părţile. ceva despre munca dînsei ca bibiiotecară a
n-a pus mâna pe el cine ştie de când. In nată în întregime. Iată deci ce rezultate Ioan, şeful serviciului producţie, a explicat Ai vrea să cuprinzi totul dinlr-odată. Mul- blocului. N-a fost greu să aflu ceea ce
aceeaşi situaţie se află porzolatorul. frumoase pot fi obţinute acolo unde exis­ elevilor amănunţit întreg procesul de fa­ toi a dintre noi nu ne-a fost dat să vizi­ mă interesa.
tă preocupare. bricare a teracotei începînd de la materia tăm noua Hunedoara. Transformările sufe­
Cu toate acestea, pe situaţia de la sfa- primă şi terminînd cu teracota fabricată. rite de oraş in ultima vreme ne sînt cu­ In Oraşul .Muncitoresc nu există încă o
ţul popular figurează că a fost selecţio­ Starea avansată a recoltărilor în co­ De asemenea, elevii au făcut cunoştinţă cu bibliotecă. Bibliotecara de la biblioteca ra­
nat şi tratat un vagon şi jumătate de muna -Sîntămăriia-Orlea, este un merit ai fruntaşul în producţie Karşai Petru, care
seminţe. Secretarul sfatului şi tehniciană comuniştilor şi deputaţilor din această co­
agronomă susţin că ţăranii muncitori din mună. Majoritatea din ei au ştiut să con­
Berthelot ar fi tratat sămânţa în satul vingă ţăranii muncitori de necesitatea în cinstea celui de al IV-lea congres al noscute din scrieri doar. Şi oricît de mult ională şi-a recrutat cîţiva dintre cei maî
Tuştea. Acest lucru nu-1 pot crede însă grăbirii recoltărilor, dând ei înşişi exem­ s-ar fi scris despre aceste fapte şi chiar buni cititori şi a înfiinţat în blocuri un fel
nici cei mai naivi oameni fiindcă Tuştea plu personal în această privinţă. Nu poate A.R.L.U.S.-ulfii şi-a depăşit planul de pro­ de-ai fi citii tot, impresia primului contto! de biblioteci volante. Printre aceşti iubitori
se află la coa. 10 km. de Berthelot. Pe fi trecut. însă cu vederea faptul că orga­ cu acest oraş-şanlier este din ceje mai pu­ de literatură, deveniţi bibliotecari, o găsim
de altă parte, în acest sat, există un sin­ nele de partid şi de stat raionale au lip­ ducţie cu 360 la sută. ternice. şi pe tovarăşa Grigoriadis Irina. Dînsa în­
gur trior la care s-a selecţionat abia 2.500 sit organizaţiile de bază şi comitetul exe­ Vizita organizată de conducerea şcolii deplineşte „funcţia” de bibliotecară încă de
kg. grîu. De porzolaior nici nu se ştie pe cutiv al sfatului popular din comuna Sîn- Acelaşi sentiment l-am încercat şi eu cîn<l, multă vreme. Se pare că această muncă o
tămăria-Orlea. de o îndrumare concretă, medii a contribuit mult la creşterea şi a- după ce am coborîl din maşină sus la pasionează, de aceea îi consacră cu multă
aici. ceea ce a făşut ca acestea să muncească Oraşul Muncitoresc, am începui să caut plăcere timpul necesar. Nefiind salariată
Situaţia din comuna Berthelot nu este unilateral. Aşa se face că deşi recoltatul profundarea bagajului de cunoştinţe al ele­ blocul 39. Mi se învălmăşeau în minte tot nicăieri, cititorii din bloc o pot găsi ori-
a fost terminat în multe sate, totuşi. în- felul de dale din ceea ce citisem, fotogra­ cînd acasă, gata să le ofere prin bunăvo­
unida în raionul Haţeg. In comuna To­ sămîntările nu au început nici pînă în vilor. fii pe care le văzusem şi abia acum îmi inţa ei o seară plăcută, rezultată din lec­
teşti.trioarele sînt de asemenea lăsate în prezent. conturam în mod definitiv imaginea adevă­ tura unei cărţi interesante. Cei mai nume­
părăsire, iar tovarăşul Rădoi Ignat pre­ S. MUNTEANU rată a acestui oraş ridicat în cîţiva ani. roşi şi consecvenţi cititori îi are însă între
şedintele sfatului popular. în loc să se Tovarăşul inginer agronom Roşea Ioan copiii din bloc, Baidan Silvia, Ungureanu
ocupe de organizarea centrelor de tratat care răspunde de comuna Sîntămăria corespondent In sfirşit, am ajuns în faţa blocului pe Maria şi Eugenia, au liste respectabile de
seminţe, frecventează bodegile. In Dem- Oriea, împreună cu tovarăşul Mişched care-1 căutam şi am sunai la uşa aparta­ cărţi împrumutate şi citite, în caetul de
suiş, numai doi ţărani muncitori au selec­ Francisc tehnicianul agronom al comunei, In atenţia depunătorilor mentului 38. evidenţă al „bibliotecarei".
ţionat sămânţa, iar de tratat nu au tra­ stau ziua întreagă în biroul sfatului popu­ la C. E. C. pe librete
tat-o niciunul fiindcă nu există porzola- lar cu nasul în hîntâi în loc să meargă pe Mi-a deschis o femeie tînără de tot, cu Ceea ce este însă demn de remarcat, con­
tor. Tehnicienii de la punctul agricol din teren pentru a îndruma ţăranii muncitori de economii cu cîştiguri o figură aproape copilăroasă, încadrată de stă în faptul că tovarăşa Grigoriadis nu
Peşterna au fost în ziua de 12 octombrie să înceapă de îndată însămânţarile. o basma, de sub strînsoarea căreia reuşi­ aşteaptă să T se schimbe stocul de cărţi pe
prin Demsuş, dar nioiunul nu s-a dus la In ziua de 9 octombrie a.c., în oraşul seră ,să scape cîţiva cîrlionţi negri. care le are de la biblioteca raională, ci se
central de tratat să vadă care e situaţia. Faptul că în raionul Haţeg muncile din Craiova, a avut loc tragerea la sorţi la li­ duce singură să procure altele.
această campanie sînt lăsate la voia în­ bretele de economii cu cîştiguri. Din urnă. — Tovarăşa Grigoriadis ?
De altfel, îndrumarea tehnică pe Care o tâmplării, este şi o consecinţă a lipsei de în prezenţa unei comisii, au fost extrase Mi-a răspuns cu o uşoară înclinaţie a ...Şi dacă într-o zi, în faţa bibliotecii ra­
dau ei ţăranilor muncitori se face din şa­ organizare a întrecerii patriotice. Iu nici-o următoarele numere cîştigătoare: capului apoi, prietenoasă, m-a invitat să ionale din Hunedoara veţi vedea staţio-
retă. comună întrecerea n-a iost organizată. intru şi să iau loc. Nu părea sa fie sur­ nînd un cărucior cu un copil ce nu are încă
Popularizarea fruntaşilor se face formal, Nr. 870 a cîştigat faţă de soldul mediu prinsă de vizita unui străin şi aceasta pen­ doi ani şi o tânără femele care va aduce un4'
Iată deci cum înţeleg unele sfaturi popu­ iar gazetele de perete, în majoritatea lor, trimestrial cu 250% tru că era obişnuită cu aşa ceva. M-a în­ braţ de cărţi şi-l va aşeza în cărucior con-
lare şi unele organe agricole să asigure sînt lăsate în părăsire. Slab se reflectă şi trebat dacă doresc să iau o carte de citii linuîndu-şi apoi drumul — aceasta este to­
calitatea însămânţărilor. agitaţia prin lozinci. Doar în unele sate nr. 966 cu 200% şi în acelaşi timp a început să cerceleze varăşa Grigoriadis lfţna cu copilaşul ei
poate fi văzută cîte o lozincă răzleaţă nr. 030 cu 100% prin diferite întţpbări iscusite cam ce a- Dănuţ, care au venit să ducă cărţi noi pen­
Este lesne de înţeles că printr-o ase­ scrisă pe bucăţi mici ‘ de hîrtie. In satul nr. 182 cu 100% nume m-ar interesa, încercînd în acelaşi tru cititorii din bloc după ce au predat mai
menea preocupare nu vom putea înlătura Peşteniţa de pildă, sînt vreo trei lozinci nr. 207 cu 100% timp să-mi recomande cîte ceva cum ar fi îniîi pe cele vechi pînă la ultima şi în
metodele înapoiate în lucrarea pământu­ scrise cu litere minuscule pe nişte petece nr. 335 cu 100% „Verişoara Bette“ a lui Balzac sau „Ana
lui, nu poate fi de asemenea asigurată o de hîrt-ie, îngrămădite într-un singur loc. nr. 769 cu 100% Carenina" a lui L. Tolstoi. sta?e bună.
producţie soorită în anul viitor. nr. 418 cu 100% I-am spus că de fapt doresc să cunosc
Comitetul raional de partid şi Comitetul nr. 612 cu 100%
Ritmul nesatisfăcător cu care recoltă­ executiv al sfatului popular raional Ha­ nr. 514 cu 100%
rile şi insărn.înţările decurg în raionul ţeg, au datoria de a analiza de îndată si­ Deţinătorii libretelor cu numerele de mai
Haţeg, porneşte de la faptul că ţăranii tuaţia muncilor articole, de a trage con­ sus, sînt rugaţi a se prezenta la ghişeele
muncitori nu au fost mobilizaţi în toate cluziile necesare din lipsurile semnal aIp C.E.C. care le-a emis libretele pentru a 11
comunele să recolteze porumbul cu tul­ şi de a lua măsurile corespunzătoare. se trece în libret suma cîştigată.
pini cu tot pent.ru a elibera terenul cît Tragerea următoare pentru trimestrul IV
mai repede în vederea însămânţărilor. In T. MARIAN 1955, va avea loc la începutul lunii ianua­
comuna Sînto măria Orisa, acest lucru s-a rie 1956.
făcut şi rezultatul este că porumbul a fost