Page 19 - 1955-10
P. 19
Nr. 522 DRUMUL SOCIALISMULUI1' Pag. 3
Produse textile Planyl trebuie îndeplinit Sa tofî îndioii,
de bună calitate nu numai Sa producţia globală
Problema îmbunătăţirii calităţii produse In faţa întreprinderilor forestiere de ex- Faptul că mijloacele mecanizate şî ate-
lor este în centrul preocupării colectivului ploatare şi transport, stau sarcini deosebit lajele proprii nu sînt utilizate la întreaga
Consfătuiri ale agitatorilor pe ramuri de producţie de muncitori şi tehnicieni ai fabricii „Teba" de importante. Ele trebuie să asigure masa lor capacitate, şi randamentul obţinut este
Sebeş. Conştienţi că numai îmbunătăţind lemnoasă diferitor întreprinderi industriale sub cel planificat, a dus la nerea?
calitatea produselor se poate considera în şi anume: lemn de mină pentru întreprin lizarea sarcinilor în ceea ce priveşte în
La Hunedoara vizionării locurilor de muncă cu materiale deplinite sarcinile de plan, muncitorii şi
necesare, folosirii gazetei de perete, stu toare. în urma cărora au reuşit şi alţi agi tehnicienii de aici printr-o muncă perseve derile carbonifere, buşteni de fag şi brad deplinirea integrală a planului, a produc
Duminica trecută, a avut loc din ini dierii carnetului agitatorului, legării muncii tatori să cunoască această problemă. Pentru rentă de zi cu zi au luptat cu conştiincio
ţiativa Comitetului raional de partid Hu de agitaţie de problemele de producţie. cunoaşterea şi aplicarea graficului ciclic, zitate pentru respectarea cu ‘Stricteţe a pentru fabricile de cherestea şi întreprin tivităţii muncii şi a preţului de cost pla
nedoara, o consfătuire cu agitatorii de la agitatorul Jurcoane Nicolae a organizat disciplinei de plan, reuşind să asigure pro
Combinatul siderurgic ,,Gh. Gheorghiu- In încheierea lucrărilor consfătuirii, to mai multe consfătuiri la care au participat duse de.calitate. De altfel, rezultatele în derile de construcţii, lemn de. brad pentru nificat.
Dej‘! din Hunedoara şi dc la uzina „Vic varăşul Horovitz Emeric, şeful secţiei dp atît muncitorii mineri cît şi maiştrii. deplinirii şi depăşirii planului de calitate
toria" Călan. Aici, au prezentat referate a- propagandă şi agitaţie a Comitetului ra în luna septembrie oglindesc străduinţa şi fabricile de celuloză, traverse pentru C.F.R., Trebuie dată mai multă atenţie şi lichi
gitatorii Lăbuncţ Vaier de la oţelăria Sie- ional de partid Hunedoara, a dat îndrumări După prezentarea celor trei referate, cei eforturile depuse în acest sens. Astfel, pla
mens-Marlin, Negru Gheorghc de la furna asupra felului cum trebuie să muncească prezenţi la consfătuire au. pus o serie de nul de calitate la tricotaje de mătase a fost lemn de foc pentru diferite întreprinderi şi dării stocurilor supranormative de materiale,
lul nr. 4 şi Cimpoieşu Anton de la turnă- agitatorii în viilor în vederea ridicării ac întrebări cu scopul de a scoate în evidenţă realizat în proporţie dé 120,5 la sută, la
•toria uzinei „Victoria" Călan. tivităţii lor în rîndul celor ce muncesc. toate metodele bune de muncă folosite atît tricotaje de bumbac 102,8 la sută, la trico pentru populaţie, etc. piese, ele., a căror valoare se ridică la
de agitatorii minelor de fier Ghelar cît şi taje de lînă 100,7 la sută, la ciorapi de mă
Referatele prezentate au scos în evidenţă Cu toate că lucrările consfătuirii s-au a celor de la Teliuc. tase 182,7 la sută, iar la ciorapi de bum Pentru îndeplinirea sarcinilor de mare răs peste 2.000.000 lei şi care, imobilizează a-
metodele bune folosite de cel trei agitatori desfăşurat satisfăcător, totuşi, mobilizarea bac 100 la sută.
în direcţia atragerii oamenilor muncii la agitatorilor s-a dovedit insuficienta, lip Discuţiile ce-au avut loc cu ocazia cons pundere ce se pun în faţa întreprinderilor ceastă sumă care ar putea fi folosită în
rezolvarea problemelor de producţie şi înlă sind de aici —- deşi ar fi avut multe de fătuirii, au scos la iveală şi o serie de Secţiile depănat, ştric, cotlon, lingerie, a-
turarea lipsurilor şi greutăţilor. Aşa, de învăţat -r agitatori din sectoare importante lipsuri în ceea ce priveşte activitatea agi pretură, kettensluhl şi vopsitorie. şi-au în forestiere pentru exploatare şi transport, scopul asigurării îndeplinirii ritmice a pla
pildă, tov. Lăbuneţ a arătat că în convor ale combinatului, cum ar f i: laminoare, la tatorilor. Este ştiut faptul că rezultatele deplinit planul de calitate în proporţie de
birile ce le susţine urmăreşte problemele borator, turnătorie, cocserie, depou-triaj, muncii de agitaţie sînt strîns legate de fe 101,2-108 la sută. conducerile acestor unităţi trebuie să pună nului de producţie.
legate de îmbunătăţirea procesului de pro etc. Aceasta denotă că organizaţiile de bază lul cum birourile organizaţiilor de bază se
ducţie, analizează lipsurile ce împiedică do- din aceste sectoare s-au preocupat în mică ocupă de pregătirea şi instruirea calificată Un aport de seamă în munca de îmbu capăt cu desăvîrşire practicii dăunătoare De asemenea, trebuie să pună cu desă
bîndirea de rezultate mai mari, cerînd pă măsură de această chestiune, tratînd cu a agitatorilor. nătăţirea calităţii produselor l-au adus de a lupta numai pentru îndeplinirea pla vîrşire capăt practicilor dăunătoare care
rerea în acest sens a maiştrilor şi responsa superficialitate problema îmbogăţirii cunoş tovarăşele Postolache Maria, Dorobanţ Ele nului la producţia globală, neglijînd înde au existat şi care din păcate mat există şl
bililor de brigăzi. „O condiţie de seamă in tinţelor agitatorilor cu metode noi ce le-ar In această direcţie, atît birourile organi na, Răcean Maria, Nicula Ana, Botoroagă plinirea lui pe sortimente, la producţia în prezent în munca unor şefi de sectoare
buna reuşită a muncii agitatorului, — a fi asigurat obţinerea de rezultate mai bune zaţiilor de bază de la minele Teliuc. Maria, Rahoveanu Eiena şi altele. marfă terminală şi. livrată. cît şi la unii tovarăşi din conducerea I.F.E.T-
.spus tovarăşul Lăbuneţ — o constituie per în munca lor. şi de la Ghelar, mai au încă serioase lip
ceperea profesional-politjcă şi exemplul per suri. Ele nu se ocupă temeinic de instruirea JITIANU ANGELA Aceste lipsuri se manifestă şi la între ulul, de a face plăţi peste prevederile le
sonal în stăpînirea meseriei şi cunoaşterea La Gfielar agitatorilor, fapt care face ca o parte din corespondentă prinderea forestieră de exploatare şi trans gale, de a se introduce faze fictive în
agregatului. Fără aceste însuşiri, agitatorul pi să nu fie cei mai activi răspînditori a port (I.F.E.T.) din Orăştie. Deşi condu bonurile de lucru, de a se plăti pentru Iu
nu poate mobiliza muncitorii în direcţia ri In ziua de 9 octombrie şi la Ghelar a experienţei înaintate. Din discuţii a reieşit Respectarea regulilor cerea acestei întreprinderi ştie că pentru crări pasagere care în realitate nu au fost
dicării randamentului muncii lor. Agitato fost organizată o consfătuire, cu agitatorii de asemenea, că mulţi agitatori nu sînt îmbunătăţirea activităţii financiare a între executate sau s-a executat pe distanţe maî
rul, trebuie să insiste asupra rezolvării pro de la minele de fier din Ghelar şi Teliuc. abonaţi la carnetul agitatorului, nu studiază de circulaţie, îndatorire prinderii are o importanţă hotărîtoare nu
punerilor oamenilor muncii pe care aceştia Cu această ocazie, agitatorul Anghel Lu diferite publicaţii de specialitate, nu scriu numai realizarea producţiei globale, ci şi mici. Este ştiut că aceste practici nesănă
le fac în cadrul convorbirilor, propuneri caŢe cian din cadrul orizontului IV de la mi la gazelele de perete, nu-şi cunosc temeinic cetăţenească realizarea integrală, pe sortimente a pla toase au adus întreprinderii pagube de mi
urmăresc îmbunătăţirea muncii în sectorul nele de fier Ghelar, a arătat în referatul sarcinile, iar pregătirea lor de către se nulul de producţie şi livrarea producţiei lioane de lei, şi acest fapt trebuie să dea
respectiv". său metodele' de muncă ce le foloseşte în cretarii organizaţiilor de bază se face de Pentru a asigura circulaţia normală pa marfă în termenele stabilite prin contracte mult de gîndit conducerii întreprinderii. Fa
scopul îndeplinirii planului de producţie, a foarte multe ori în mod sporadic. drumuri şi pentru a preîntâmpina acciden întreprinderilor beneficiare, nu a luat mă-- este obligată şi trebuie să exercite un con
Agitatorul Negru Gheorghe a arătat că obţinerii de econo.mii, etc. Ca drept rezul tele oare po<t duce la distrugeri ori de şurile necesare pentru asigurarea îndepli trol riguros asupra îndeplinirii planului în
Intr-unui din planurile sale săptămînale de tat al muncii de agitaţie — a arătat agita Pentru această stare de lucruri se face teriorări de maşini sau la lovirea per nirii integrale a planului de producţie. Şis toate sectoarele, a plăţilor ce se efectu
muncă, a prevăzut trei teme: folosirea de torul. orizontul IV şi-a depăşit planul, cu vinovat atît Comitetul de partid Ghelar cît soanelor, atât organul de stat — Miliţia — ca exemplu, la I.F.E.T. Orăştie, planul la ează şi a construcţiilor ce se fac, pentru a'
şeurilor de fier la furnale în vederea îmbu 4 la sută, iar economiile s-au ridicat la şi organizaţia de bază a minelor Teliuc, care cît şi Comitetul executiv al Sfatului popa- producţia globala a fost îndep.linit în tri
nătăţirii calităţii fontei, alegerea sterilului cifra de 30.000 lei. De asemenea, în urma nu au îndrumat şi controlat temeinic felul lar regional, au indicat prin ciroulări pu mestrul II în pioporţie de 145 la sută, dar putea evita la timp păgubirea întreprinderii
din minereu la prăjitoare şi respectarea re convorbirilor ce le-a ţinut, s-a redus în cum birourile organizaţiilor de bază se ocupă blice o serie de măsuri pe care cetăţenii
ţetei de dozare a materialelor la furnal. In mare măsură şi procentajul de steril în mi trebuie să le respecte în interesul lor per şi a lua măsurile necesare faţă de abaterile
cadrul convorbirilor ce le-a avut cu munci nereu, iar lipsurile de la serviciu au fost de pregătirea agitatorilor. sonal cît şi în interesul colectiv.
torii pe aceste teme. s-a putut vedea inte reduse la două absenţe .pe lună. Fără îndoială că iniţativa Comitetului ra la buşteni-gater răşinoase, lemn de foc şî constate la unii şefi de sectoare, m'anlpulanţf,
resul lor fată de rezolvarea problemelor dis Numărul mic al accidentelor din ulti
Cel de al doilea referat prezentat de agi ional de partid Hunedoara de a organiza mul timp dovedesc eficacitatea- acestor mă la alte sortimente, planul nu a fost rea magazioneri, etc.
tatorul Mateaş Njcolae de la orizontul II această consfătuire a fost bună. .Rău a fost suri şi înţelegerea lor de către majori lizat decît în proporţie de 80-90 la sută. In Este necesar ca, pentru a se asigura o
tatea pietonilor şi conductorilor auto.
însă faptul că tovarăşul Nagy activist al trimestrul III aceiaşi situaţie: planul !a desfăşurare normală a activităţii pentru în
comitetului raional de partid, care avea sar producţia globală este depăşit cu 4,82 la deplinirea planului, să se dea o mai mare
cina să se ocupe de organizarea el, nu i-a sută, dar la buşteni-gater-fag, este realizat
numai 38.08 la sută. lemn de foc 93,19 la atenţie organizării muncii în sectoare, în
sută şî la alte sorlimente planul de ase brigăzile simple, complexe, şî de transport
menea nu a fost realizat. C.F.F., cît şî utilizării raţionale, mai de
Datorită faptului că planul de producţie pline a capacităţii de producţie a mecanis
nu a fost îndeplinit la. multe din sorti melor şi instalaţiilor de care dispune în
mentele planificate, nici sarcina de plan în treprinderea în momentul de faţă.
ceea ce priveşte creşterea productivităţii Un ajutor ‘preţios pentru îmbunătăţirea
cutate, venind ei înşişi cu propuneri, care a scos de asemenea în evidenţă multe me dat atenţia cuvenită. La fel, Comitetul de Mai sînt însă cazuri oînd din necunoaş muncii şi reducerea preţului de cost nu a activităţii I.F.E.T., poate şi trebuie să-l
aplicate în practică, au început să dea roade tode bune de muncă cum ar fi de exemplu partid Ghelar şi organizaţia de bază Te terea regulilor elementare de circulaţie fost realizată. Aşa, de exemplu, producti dea conducerii, Comitetul raional de partid,
bune. Pentru a lămuri mai bine muncitorii convorbirile la locul de producţie, pe tema : liuc nu s-au pregătit terrteinic pentru acea sau din neatenţie, se produc accidente de vitatea muncii pe trimestrul III a atins care. trebuie să exercite un control cali
de importanţa economisirii materialelor, în reducerii, absenţelor nemotivate, a felului stă consfătuire şi nu au veghiat asupra fe circulaţie ;' unele din vina pietonilor cum procentul de 93,66 la sută, faţă de plan, ficat şi permanent asupra activităţii econo
cadrul convorbirii amintite, el a arătat cu cum trebuie să se ocupe tinerii de califica lului cum se întocmesc referatele. Rezulta a fost cazul ou maşina nr. 25525 — Deva iar preţul de cost a fost depăşit. mice a acestei întreprinderi, pentru a-i cu
dale concrete cu cît creşte preţul de cost rea lor profesională, scurte analize despre tele precizate de agitatori au constituit in condusă de şoferul Cernea Andrei sau &i noaşte greutăţile şi ‘lipsurile şi a o ajuta
al fontei dacă se risipeşte numai cîteva felul cum s-a desfăşurat munca pe o pe tr-adevăr fapte ale muncii lor, însă acestea maşina 25104—Deva condusă de Sbanciu Cauza principală a lipsurilor ce se ma să le lichideze şi să devină una din în
zeci de kilograme, de cocs pe zi. In acest rioadă dată în procesul de producţie şl al au fost prezentate sub aspectul măsurilor Dumitru, iar altele din vina şoferilor care nifestă în activitatea I.FE.T. Orăştie, constă treprinderile fruntaşe din raion.
fel. muncitorii s-au convins de necesitatea tele. Agitatorul Mateaş a arătat că în urma tehnlco-organizatorlce şl nu prin prlzma conduc autovehiculele, fiind în stare de în faptul că capacitatea de producţie a me
economisirii fiecărui kilogram de cocs. convorbirilor ţinute a crescut simţitor şi pro ebrietate, cum a fost cazul şoferului Cor- canismelor şi instalaţiilor cu care este do Conducerea I.F.E.T. Orăştie, trebuie să
ductivitatea muncii la orizontul său. muncii de agitaţie. doş Gheorghe ou motocicleta 75640—Cluj tată, sînt folosite nesatisfăcător. De exem înţeleagă că este necesar să-şi îndrepte
In cuvîntul său. tovarăşul Cimpoieşu de Este necesar ca în viitor, problema mun sau Adochiţei Teodor cu cisterna 50545— plu, procentul de utilizare a capacităţii de atenţia nu numai asupra îndeplinirii pla
la Călan. a arătat metodele sale în munca Din partea agitatorilor de la Teliuc, re producţie n parcului de tractoare nu trece nului la producţia globală, aşa cum a fă
de lămurire cu privire la reducerea rebutu feratul a fost prezentat de agitatorul Jur- cii agitatorilor să stea în centrul preocu Deva. cu mult de 50 la sută, iar la funiculare cut pînă acum, cî şi asupra realizării inte
rilor de la radiatoare. coane Nicolae, care a vorbit despre felul pării organelor de. partid respective, pentru Este de datoria fiecărui cetăţean de a planul de producţie este realizat sub capa grale a planului Ia toate sortimentele.
cum munceşte dînsul în problema Introdu că numai în acest fel vor putea fi mobili citatea lor normală de încărcare, atingînd
Discuţiile ce s-au purtat apoi, au scos în cerii unor metode înaintate de muncă. De zate masele de muncitori la traducerea în respecta regulile de circulaţie de a cu un procent de utilizare sub 50 la sută. Pe Depunînd eforturi mal serioase şi simţind"
evidenţă lipsurile manifestate de unii agi pildă, pentru aplicarea metodei „perforajul fapte a hotărîrilor partidului şl guvernului. noaşte că prin respectarea acestor reguli lîngă aceasta, nu sînt utilizate în mod ra cu toată seriozitatea greutatea răspunderii
tatori în privinţa discutării în cadrul con umed“ — a organizat consfătuiri pe sec înlăturăm pierderile de bunuri materiale ţional nici mijloacele proprii de transport faţă de sarcinile încredinţate, conducerea
vorbirilor a economisirii materialelor, apro M. MALEA şi contribuim la înlăturarea accidentelor. I.F.E.T. Orăştie trebuie să înlăture greu
A. CONSTANTINESQLU;
Problema bunei desfăşurări a circula
Circumscripţie fruntaşă la predarea cotelor ţiei pe drumurile publice trebuie să fie o
preocupare pentru toţi cetăţenii regiunii
noastre, întruoît numai aşa va putea fi
Satul Stretea din comuna Dobra, raio ascultat sfatul lor şi au obţinut recolte bo Ei au fost primii care şi-au predat co asigurată securitatea lor personală, iar hipo, în schimb, mijloacele de transport par tăţile şi lipsurile ce se manifestă încă în
nul Ilia, aşezat pe malul Mureşului, este gate. Poate nu se ajungea la aceste rezul tele. Olaru Ana, Moriş Nicolae, Cumin Ioa- transporturile pe drumurile publice se vor ticulare sînt folosite mai mult de cît ar fi activitatea întreprinderii şî să ajungă nu
un sat cu oameni harnici. In fruntea lor tate, dar tehnicienii au avut sprijinul de niche, locuitori ai circumscripţiei, cu care face în condtţiuni bune. necesar. Unele mecanisme ca funicularele şi numai să îndeplinească, dar chiar să şi
HRĂNESC!; g a v r il a
este Munteanu Ioan, deputatul ales de ei, putatului Munteanu loan. a vorbit deputatul, i-au urmat exemplul. INFORMAŢIE trolii. nici nu au fost montate în parche depăşească planul atît la producţia globală
unul dintre cei mai harnici şi conştienţi ţă Ei a vorbit cu fiecare alegător al său, a După ei, toată circumscripţia. tele aflate în exploatare pentru a fi folo cît şi la toţi indicii.
rani muncitori din sat. Şi ca deputat, este
socotit printre cei mai buni deputaţi comu fost primul care a aplicat ceea ce spunea, Astfel, cotele de grîu şi fîn au fost pre TAROM Deva anunţă publicul călător site. N. MINDRFŞTI
nali din raion. Locuitorii circumscripţiei fiind urmat şi de ceilalţi locuitori. date sută la sută, cartofii pe măsură ce
nr. 18 (satul Stretea face parte din acea se recoltează, direct de pe ogor sînt trimişi că de la 17 octombrie 1955, orarul
stă circumscripţie) au încredere în el, îl In munca de lămurire, Munteanu loan a la baza de recepţie. Aşa au hotărît sa facă
respectă şi urmează exemplul lui întot atras şl pe delegatul sătesc, NIcula loan şi cu cotele de porumb. In ceea ce priveşte cursei aeriene Bucureşti-Sibiu-Deva şi ÎNTRECERE PE PROFESII
deauna. şi pe Gelan Aurelia, delegată de femei, care planul la produsele animale a fost de mult retur se modifică după cum urmează :
de asemenea sînt respectaţi de ţăranii mun îndeplinit.
Anul acesta, tehnicienii agronomi au mun citori din circumscripţie. Ora 10,00 plecarea din Bucureşti La şantierul de construcţii Petrila, s-a Găvan Petru care conduce o brigadă de
cit mult pentru extinderea metodelor îna Pentru aceste rezultate — rod al munci! „ 11,15 sosirea la Sibiu format o comisie care se ocupă de între zidari, betonistul Neacşu Vasile, mozaica
intate de lucrarea pămîntulul. Majoritatea Odată cu recoltarea, Munteanu loan, îm de lămurire dusă de deputatul circumscrip cerea pe profesii. Pînă în prezent, în acea rul Negoiţă Dumitru, dulgherii Crenert Ma
ţăranilor muncitori din circumscripţie au preună cu Gelan Aurelia s7 Nimia loan, a ţiei — circumscripţia nr. 18, sat Stretea, este 11,40 plecarea din Sibiu tei, Croicu Vasile şi alţii. Din primele
început să discute cu alegătorii săi despre fruntaşă pe raion la predarea cotelor. „ 12,20 sosirea la Deva stă întrecere au fost încadraţi un număr zile, ei s-au dovedit interesaţi în această
problema predării cotelor. -,i 12,50 plecarea din Deva de 53 de tovarăşi constructori şi fruntaşi problemă.
„ 13,30 sosirea la Sibiu i în producţie. Printre cei care participă
„ 13,55 plecarea din Sibiu | la întrecerea pe profesii, sîn t: utemistul
„ 15,10 sosirea la Bucureşti
Rotai dispecerului In realizarea ritmică şi la timp a planului în vederea formării unui ansamblu şi asi trative ale întreprinderii trebuie să se oci\pc prinderilor şi a diferitelor sectoare ale în
gurării îndeplinirii normelor programate. cu lucrări care intra în competenţa lor. treprinderii, de a răspunde de realizarea pla
îndeplinirea cu succes a planului cincinal Această mişcare, cere în -mod necondiţio Transportul în cadrul întreprinderilor, cere iar în ce priveşte planul, sînt datoare să nului. Conducerile întreprinderilor, respec
de dezvoltare a economiei noastre naţio nat o organizare coordonată şi potrivită a de asemenea aplicarea metodelor mecanizate Prin atribuţiile pe care le are, serviciul creieze condiţiile necesare pentru pregăti tiv a diferitelor sectoare, secţii sau ateliere,
nale, impune realizarea zilnică a lucrului, mersului producţiei. (conveiere, transportori, rolganguri, etc). de dispecer scuteşte Inginerii şi tehnicienii rea la timp a tuturor mijloacelor de pro trebuie să creieze condiţii tehnice moderne
în toate ramurile şi secţiile uzinelor cons-, care să imprime un ritm viu fabricaţiei, să uzinei şi în primul rînd pe maistru, de a- ducţie, în vederea realizării Iul. şi eficace care să ajute la creşterea conti
tructoare de maşini, prin introducerea ce Serviciul de dispecer trebuie să organizeze elimine timpii morţi ce se produc cu trans tribuţiile secundare, care se referă la crea nuă a productivităţii munci!. Acestea tre
lor mai avansate metode de dirijare şî şi să dirijeze de Ia centru mersul produc portul manual, să uşureze munca echipei de rea condiţiilor exterioare pentru îndeplini Serviciul de dispecer al uzinei, preîntîm- buie să conlucreze cu dispecerii de uzină,
coordonare a mersului producţiei. ţiei pentru îndeplinirea la timp şi în mod transportori şi să accelereze procesul de fa rea planului (urmărirea executării pieselor, plnă la timp întreruperile de orice natură sector, secţie, sau atelier, ştiind că în fa?
uniform a planului pentru toată nomencla bricaţie. distribuirea sarcinilor, materialelor şi semi în fabricaţie, creiază toate condiţiile pentru Iul acesta se pot înlătura la timp dificien-
In acest scop, un serviciu de dispecer tura obiectelor şi să asigure o îndeplinire lichidarea rapidă a dificultăţilor ivite, a ţele ivite.
care să stăpînească şî să cuprindă întreg normală a producţiei . întreg aparatul de dispecer îşi axează ac fabricatelor, uneltelor, asigurarea reparaţii pierderilor în producţie provenite din acea
procesul de fabricaţie din întreprindere, sec tivitatea sa pe baza planurilor de produc lor curente, etc.). Prin aceasta, personalul stă cauză. Aşa cum am arătat mai la început, mun
tor sau secţie, trebuie să ocupe un loc de In acest scop serviciul de dispecer se ţie aprobate de conducerea uzinei şi trebuie tehnic al atelierelor şi uzinei cîştigă un ca de planificare este fără valoare dacă ea
frunte. Cele maî multe uzine constructoare conduce după planuri-grafice şl planuri-pro- să ţină seama de faptul că alcătuirea pla timp preţios, care poate şi trebuie folosit Dispecerul nu,trebuie să fie un simplu nu se controlează |os, acolo unde de fapt
de maşini din ţara noastră, au Introdus grame şl îndeplineşte următoarele funcţii: nului reprezintă numai faza iniţială a pla pentru o conducere tehnică cît mai bună, observator şi înregistrator de date de pe se hotărăşte soarta producţiei, se creiază
serviciul de dispecer, însă el nu este pretu nificării, iar dirijarea planificată propriu- pentru organizare mai extinsă a producţiei, teren — aşa cum se întîmplă în multe în bunurile. Sînl destul de frecvente cazurile
tindeni organizat corespunzător cu meni 1) Supraveghează mersul normal şi neîn zisă, se realizează în cursul îndeplinirii pentru punerea la punct a problemelor teh treprinderi. EI are sarcina de a fi primul cînd diferite ateliere nu pot executa Ia timp
rea sa. Iar în multe întreprinderi acest trerupt al ciclului de producţie pentru în planului. nice noi, pentru introducerea tehnologiei noi, care să seziseze conducerea unei secţii des o lucrare şi aceasta din 'cauza unei defec
serviciu nu cunoaşte în întregime cîmpul deplinirea planului şi a dispoziţiilor de lu pentru asimilarea tehnicii moderne, etc. pre o dificienţă ivită în procesul de fabri tuoase planificări, din cauza insuficientei
său de activitate. De aceea, consider că cru privitoare la toate operaţiile ce se fac Deci nu este vorba numai despre o pla caţie, dificienţă care se poate răsfrînge a- studieri a documentaţiei tehnice, din cauza
acest material de documentare, inspirat din la piese, corpuri şi fabricate. 2) îndreaptă nificare propriu-zisă ci de organizarea în Serviciul de dispecer, trebuie să înlăture supra întregului plan al întreprinderii res lipsei de scule, dispozitive, etc., care nu
minunatele realizări ale oamenilor sovietici, la timpul său semifabricatele obţinute şi deplinirii planului, adică de crearea unul lucrul în „asalt" de la sfîrşitul unei decade pective. s-au prevăzut şi nu s-au procurat odată cu
cît şi din experienţa întreprinderilor frun piesele, spre prelucrarea ulterioară, neper- complex întreg de măsuri tehnice şi orga sau luni. El trebuie să coordoneze astfel lansarea în atelier a lucrării respective.
taşe din ţara noastră, va aduce o contri miţind opriri inutile în ateliere sau în ma nizatorice care să asigure îndeplinirea pla producţia, îneît’ să se desfăşoare normal, In acest fel, dirijarea producţiei prin sIs
buţie de seamă în activitatea profesională gaziile intermediare. 3) Supraveghează in nului stabilit. fără perioade de stagnare sau perioade de temui serviciului de dispecer are ca scop. Conducerile diferitelor întreprinderi tre
a dispecerilor avînd drept scop realizarea trarea la timp în uzine a materialelor şi a forţare a ritmului de fabricaţie. Aceasta din în primul rînd, dezvbltarea şi consolidarea buie să creieze condiţii materiale suficiente,
şi depăşirea primului nostru plan cincinal. obiectelor din producţia intermediară, pre Problema de cea maî mare răspundere a urmă, duce la extenuarea muncitorului, la formelor socialiste de muncă şi are ca ur pentru ca munca dispecerilor să fie cît mal
cum şi distribuirea lor la momentul potrivit serviciului de dispecer este tocmai aceea a scăderea calităţii produselor şi la o supra mare : a. îndeplinirea şi depăşirea planului operativa, pentru ca dispecerul să nu fie
In întreprinderile constructoare de maşini, organizării îndeplinirii planului de produc încărcare a maşinilor. de producţie în strictă conformitate cu ar un „cal de cursă" de la- un capăt la celă
şl în special în acelea în care se produc în atelierele uzinei. 4) Supraveghează a- ţie. In acest scop. serviciul de dispecer va ticolele prescrise, cu respectarea termenelor lalt al întreprinderii. Staţiile de interfoane
obiecte complicate (tractoare, camioane, lo provizlonarea neîntreruptă a locurilor de elabora programul operativ sub formă de Sarcinile mai Importante ale serviciului şî a calităţii producţiei; b. Mărirea produc de la uzinele „Ernst Thălmann" şi „Stea
comotive, vagoane, maşinî-unelte, etc.), cu muncă cu materiale şl semifabricate. 5) planuri-grafice pe intervale scurte de timp de dispecer sîn t: 1) Planificarea şi pre tivităţii muncii prin pregătirea corectă şi gul roşu" din oraşul Stalin, prezintă o
o cantitate însemnată de piese şi unde cir Supraveghează distribuirea la timp în ate vederea pe baza unui calcul exact a ope deservirea precjsă a locurilor de muncă şi formă superioară de organizare a serviciu
culaţia materialelor şi a semifabricatelor liere a tot felul de scule fabricate, cumpă (lună, decadă, săptămînă, zi, schimb), prin raţiilor. 2) Distribuirea tuturor ordinelor prin întrebuinţarea riguroasă a zilei de lu lui de dispeceri.
între ateliere şi în cuprinsul uzinei se des rate şi reparate, a utilajelor, abrazivelor, care se stabileşte succesiunea pregătirii şi referitoare la producţie, numai prin dispe cru. c. 0 mai bună folosire a capacităţii de
făşoară pe o scara mare, ia'r piesele par modelelor, ştanţelor, etc., precum şi distri îndeplinirii lucrărilor separate, corespunză ceri, care le înregistrează în jurnalele cores producţie a atelierelor şi a uzinei întregi, pe Sarcinile serviciului de dispeceri sînt nu
curg un cjclu tehnologic complicat de pre buirea la timp a sculelor la locul de mun toare cu starea reală a producţiei, alcătu punzătoare pe a •căror bază se efectuează baza unei exploatări corecte a instalaţiilor, meroase şi de felul în care va şti să le re
lucrare, deplasîndu-se în mod neîntrerupt de că. 6) Supraveghează livrarea la timp în ieşte împreună cu organele respective ale controlul sistematic al executării ordinelor precum şi printr-o coordonare operativă a zolve, depinde realizarea planului în între
la o operaţie la alta, străbătînd un traseu atelierele uzine! a utilajului reparat sau conducerii uziniî, planul pentru asigurarea 3) Verificarea reciprocă a informaţiilor din muncii în atelierele auxiliare (de reparaţie, prinderea respectivă.
lung de fabricaţie în cuprinsul aceluiaş ate achiziţionat (maşini, motoare, Instalaţii e* producţiei cu materiale, semifabricate, scule, diferite puncte pentru a stabili starea reală de unelte, energetice, de transport, etc.). d.
lier şi dintr-un atelier în altul; mecanis lectrice, etc.). precum şl planul de repartiţie al utilajului a producţiei printr-o legătură telefonică Ridicarea calitativă a muncii prin eliberarea In momentul de faţă, cînd o serie întrea
mele, agregatele şi maşinile ce se fabrică, şl procurarea pieselor de rezervă. directă cu oricare loc de lucru, (atelier) şi persbnalului tehnic din producţia principală, gă de întreprinderi şi-au îndeplinit cinci
parcurg şl ele ciclul lor tehnologic pînă Serviciul de dispecer trebuie să fie în serviciu al uzinei. 4) Formarea unei ima de atribuţii nepotrivite, e. Scurtarea ciclu nalul. măsurile menite să ajute cît mal
în momentul cînd maşina complect gata, curent şî să controleze în mod permanent Aplicînd un ^control riguros şi constant gini clare despre starea producţiei în orice lui de producţie prin micşorarea timpului de multe întreprinderi în realizarea înainte de
întră in depozitul de produse finite. situaţia producţiei din orice moment, atît în îndeplinirea acestor planuri, serviciul de moment, pe baza informaţiei sistematice, oprire între ateliere şî între operaţiunile termen a planului cincinal, trebuie să se
a pieselor izolate, ansamblurilor de piese dispecer realizează funcţionarea bună a lo cu ajutorul legăturilor prim dispeceri, înre pieselor, reducerea numărului produselor îndrepte spre folosirea integrală a tuturor
Odată cu mişcarea pieselor din producţia montate, cît şi a produselor finale fabri curilor de muncă, prin distribuirea la timp gistrărilor din !urnale şi prin ţinerea evi netermînate şl stabilirea unui regim coordo rezervelor şi resurselor întreprinderii, în
principală (de bază) circulă de asemenea cate (maşini) precum şi starea sculelor, a programelor şi sarcinilor, asigură prin denţei corespunzătoare. nat şl complect a proceselor Industriale, vederea măririi neîntrerupte a producţiei, a-
prin multiple căi proprii diferite scule, ştan- materialelor, etc. toate mijloacele pregătirea materială şi teh f. înlăturarea discordanţei de ritm în munca
ţe, utilaj diferit, abrazive, piese de rezervă nică şi coordonează munca organelor de Serviciul de dispecer •— odată înfiinţat — pentru îndeplinirea planului şi lichidarea ceasta fiind calea cea mai sigură care duca
şi alte obiecte pentru producţia auxiliară, In vederea scurtării distanţelor de cir deservire şl auxiliare şî cea a atelierelor este singurul care răspunde de executarea „asalturilor".
care poartă diferite denumiri. culaţie a pieselor în circuitul producţiei, a- de produse principale, precum şi cu cea a la timp a programelor. Nici un alt serviciu Ia continua creştere a nivelului de trai ma
telierele uzinei trebuie să fie astfel aşezate secţiilor de pregătire, prelucrare şi mpntare, din uzină nu se amestecă în problemele înfiinţarea serviciilor de dispecer, în în
încîl ele să fie cît se poate de apropiate. conducerii operative şî a organizării înde terial şl cultural a celor ce muncesc, Ia
plinirii planului. Celelalte organe adminis treprinderi, nu scuteşte conducerile între
constîuirea socialismului în pairia noastră.
Ing. VANA I. DUMITRU
