Page 2 - 1955-10

FagT2
Din viaţa militarilor patriei noastre
Ostaşii armatei, noastre populare
îşi însuşesc necontenit măiestria ar­
melor. Ei învaţă în armata nouă să iu­
bească pe adevăraţii prieteni şi să
urască din adincul fiinţei lor pe duş­
mani.
Mereu treaz ostaşul păzeşte avutul
poporului însuşindu-şi necontenit în­
văţăturile comandanţilor.
In clişeu : In timpul unui exerciţiu
comandantul dă indicaţiile necesare
unui ostaş.
Fapfă plină de curaj şi răspundere
Trecuse de miezul nopţii. Peste cîmp se
lăsase o linişte odihnitoare. Greerii înceta­ fi o prostie să mă lupt cu ei. Sînt trei.
seră de mult simfonia nopţii. Doar din cînd
în cînd se mai auzea dinspre sat lătratul poate chiar arme. Şi-apoi, mi-ar scăpa de­ scape I
vreunui dulău speriat din somn.
Sergentul Mirea Pavel era la postul său,
la vreo cîtiva paşi de grămada uriaşă de
grîu lăsată de cu ziuă acolo de combină.
Se plimba de colo-colo, pe marginea lanu­
lui de porumb, cu paşi uşori. Deodată se de la grămezile de grîu treierat, nu se
opri. Dinspre sat se auzea parcă un scîrtîit gîndiseră dinainte. Comandantul ordonase
înfundat de căruţă. Ascultă atent. Nu se ca militarii din posturile de pază să fie nu simţiseră nimic. Doi dintre ei şedeau
înşelase. Se auzea acum din ce în ce la 200 m. departe unul de altul, iar dintre
mai aproape şi mersul cailor. Căruţa se în­ aceştia unul să fie cu armă, unul fără.
drepta chiar spre el. ,,Ce poate fi" ? t- îşi
zise'. Se lipi de pămînt, privind înainte pe
drum. Profilată pe albastrul cerului, că­
ruţa se vedea ca o umbră neagră, diformă.
Mirea rămase o clipă aşa, apoi se furişă
fără zgomot în porumb. Aştepta. Căruţa
se auzea mai aproape, din ce în ce mai
aproape, apoi se opri cu un scîrtîit uşor în
fata grămezii, de grîu. Sergentul Mirea îşi
înfipse unghiile adine în pămîntul umed.
Trei bărbaţi înalţi săriră din căruţă. Doi
începură să umple sacii cu grîu, iar al
treilea arunca grîu cu lopata în coşul că­
ruţei.
Mirea se ridică pe jumătate de la pă­
mînt, gata să sară în mijlocul lor, dar se
opri. „Ah bandiţilor! De ce am eu arma
Au salvai avuiul
poporului
„Jur să fiu luptător dîrz, cinstit, curajos,
disciplinat şi vigilent; sa păstrez cu stric­
teţe secretul militar şi de s ta t; să pă­
zesc cu grijă avutul militar şi obştesc..."
Pentru sergentul major Simendroiu Ilie şi
soldaţii Bădescu Alin, Lazăr Vasiie, Bog-
daacscu Ion şi Lăcătuş Petre, aceste cu­
vinte ale jurămîntului militar nu sînt vor­
be goale. Lucrul acesta l-au dovedit de cu-
rînd, într-o acţiune de salvare a bunurilor
poporului. Lucrurile s-au petrecut cam aşa.
Era noaptea tirziu, cînd sergentul major
Simendroiu observă că la stîna gospodă­
riei colective din marginea comunei, a iz­
bucnit un incendiu. Flăcările ameninţau
tiei şire uriaşe de paie care dacă ar fi
luat foc, pe lîngă o imensă pagubă ma­
terială, ar fi creat condiţiuni pentru extin­
derea incendiului în comună. Dînd dovadă
de curaj şi iniţiativă, sergentul major Si­
mendroiu împreună cu soldaţii Bădescu
Alin, Lazăr Vasiie, Bogdănescu Ion şi Lă­
cătuş Petre, s-au aruncat în flăcări şi au
salvat în primul rînd avutul poporului, reu­
şind apoi să localizeze incendiul.
Pentru iniţiativa şl curajul de care au
dat dovadă, comandantul unităţii i-a citat
prin ordin de front, iar colectiviştii le-au
adus calde mulţumiri.
Pentru o cît mai bună aprovizionare
şi deservire a oamenilor^ mumii
prin comerţul socialist
Trecînd prin magazinele de desfa­
cere din oraşele şi satele regiunii noa­
stre, oricine rămîne plăcut impresio­
nat de abundenta de mărfuri alimen­
tare şi industriale puse la dispoziţia
oamenilor muncii. Aceasta oglindeşte
din plin faptul că statul nostru demo­
crat-popular se îngrijeşte în mod deo­
sebit de ridicarea nivelului de trai al
poporului muncitor.
In anul acesta, populaţia din regiu­
nea noastră primeşte prin comerţul de
stat cu 19 la sută mai multe mărfuri
alimentare, cu aproape 200 la sută
mai multe mărfuri industriale şi cu
peste 450 la sută mai multe mărfuri
în sectorul lalimentaţiei publice, decît
în anul 1951. De asemenea, pentru o
mai bună deservire !a consumatorilor,
în anii cincinalului s-a extins reţeaua
de desfacere cu încă 594 magazine ali­
mentare, industriale şi de alimentaţie
publică.
Odată cu creşterea necontenită a
volumului de mărfuri, cresc deopotri­
vă şi sarcinile comerţului socialist. La
majoritatea lucrătorilor din cadrul co­
merţului de stat şi cooperatist, a cres­
cut simţul răspunderii pentru o mai
bună aprovizionare şi deservire a oa­
menilor muncii, slrăduindu-se sa
practice un comerţ cu adevărat socia­
list.
Numeroase sînt exemplele de lucră-
Iqri care au fost distinşi de către
partid şi guvern pentru merite deose-
r ite, eu insigne de fruntaşi, şi „Meda­
lia Muncii“.
Printre unităţile fruntaşe din regiu­
nea noastră, a căror colective au mun­
cit pentru buna aprovizionare şi de­
servire, se pot aminti : magazinul
„Textile“ din Brad, magazinul de chi­
MIG ILENJA
Ziua de instrucţie se sfîrşise de mult. După o clipă de surprindere şi zăpă­
Din postul său, soldatul Deneş A lexan­ ceală necunoscutul s-a întors brusc şi a
dru cerceta cu privirile pînă departe.
In apropiere, se desluşeau contururile desişurile î l , vor salva.
negre ale unui şanţ de curînd săpat. Pe O detunătură de armă a sfîşiat tăce­
marginile lui, din loc în loc, se înălţau rea adîncă a nopţii.
tufişuri.
...întunericul a cuprins cu vălul său
tabăra. In post soldatul Deneş veghea.
Atenţia îi era şi mai încordată. Ochi-i
scrutau împrejurimile. Deodată tresări. I
se păruse oare sau adevărat ? Se trase
în dosul unui boschet. Privi cu şi mai
multă atenţie. Nu, nu se înşelase; un om
se furişa către tabără. Iată-l tîrîndu-se
către şanţ. S-a oprit. Oare nu va mai
înainta ? A văzut ceva şi s-a speriat. Nu,
a pornit mai departe. A ajuns la şanţ
şi prin acesta se apropia de tabără.
„Un om cinstit nu umblă niciodată fu ­
rişat" — îşi zise sentinela, strîngînd cu
şi mai m ultă putere arma în mină.
— „Stai!” răsună puternic somaţia
sentinelei.
cu mine acum...? Neînarmat şi singur, ar
Au lopeţi de fier în mîini şi cine ştie...
sigur...“
Problema armelor fusese discutată încă
de cînd hotăriseră să intre de pază. N-aveau se lipi de pămînt. Zări din nou profilată
cu ei destule arme. Veniseră doar pentru
ajutor la seceriş. Iar la posturile de pază
Şi iată că duşmanii înrăiţi, veniseră să
fure avutul poporului. Bandiţii umpleau
iute sac după sac. Ce era de făcut ? „Să
strig l gîndi Mirea. Dar n u ! Pînă să vină
în ajutor sergentul Cuzmanovici, cu arma,
hoţii ar putea fugi. Nu, nu trebuie să-mi
scape, nu trebuie!" Şi pe nesimţite începu
să se tîrască prin porumb spre tovarăşul
său. Se tîra aşa cum se tîrîse adeseori în
cele mai grele aplicaţii cu grija ca să
nu facă zgomot. îşi simţea inima bătînd
parcă să-i spargă pieptul. „Dacă fug,
dacă fug ?" Se tîra mai repede. Nu-1 sim­
ţise nici măcar Cuzmanovici. Tresări din-
tr-odată cînd îl văzu sărind în faţa lui.
— Hai repede, fără zgomot, după mine.
Se apropiau cu băgare de seamă, dar că­
însuşirea măiestriei militare necesită străduinţă şi atenţie deosebită.
De aceea, ostaşii armatei noastre populare urmăresc cu dragoste explica­
ţiile şi aplicaţiile practice ale ofiţerilor.
In clişeu :0 aplicaţie practică de tragere cu mitraliera.
micale din Alba-Iulia, unităţile ali­
mentare or. 1 Deva, 35 şi 41 Hune­
doara, filialele cooperativelor „Cri-
şan“, „Pleşa Constantin“ din Ribiţa
şi Crişcior, bufetul T.A.P.L. „Cetate“
Deva, etc.
Totuşi, în cadrul comerţului de stat
şi cooperatist mai există încă unele
lipsuri care iau o înrîurire defavora­
bilă asupra desfăşurării unui comerţ
civilizat, care să satisfacă pe deplin
exigenţele crescînde ale consumatori­
lor. Mai există unele colective ale
unor magazine care nu depun toate
eforturile în realizarea planului de
desfacere şi pentru o bună deservire.
Majoritatea conducerilor O.C.L. nu,
se preocupă în suficientă măsură de
problema desfacerii, mulţumindu-se
doar cu aprovizionarea în mare a or­
ganizaţiilor, fără a se îngriji de felul
cum mărfurile ajung în unităţi şi de
acolo la consumatori. Acest fapt, de
multe ori, duce la crearea de stocuri
mari în depozite, realizarea planului
de acoperire fiind m.ai mare decît la
desfacere. Aşa se întîmplă la O.C.L.
produse industriale, şi O.C.L. Alimen­
tara Deva, unde tovarăşul director
Poloky şi tovarăşul Tomescu loan, nu
au avut ca preocupare permanentă şi
problema desfacerii mărfurilor.
In această privinţă, conducerile
O.C.L. şi comitetele de întreprindere
trebuie să dea o îndrumare atentă
gestionarilor şi vînzătorilor, pentru
ca,aceştia să popularizeze cît mai
mult mărfurile, expunîndu-le frumos
în vitrine, aşezîndu-le cu gust în raf­
turi. De asemenea, vînzătorii trebuie
să recomande consumatorilor mărfu­
rile şi în special cele noi sosite, sau
cele asemănătoare celor cerule, pur-
DRUMUL SOCIALSSMULU
încercat să fugă spre pădure, sperind că
Cu mîinile în sus, tremurînă de frica
morţii răufăcătorul s-a oprit.
Dintre tufişuri, ameninţătoare, ţeava
armei se îndrepta către el.
Focul de armă a alarmat garda. Ca­
poralul de schimb însoţit de cîţiva m i­
litari s-a îndreptat grăbit spre postul
soldatului Deneş.
Necunoscutul a fost dus la corpul de
gardă.
Dovedlndu-se a fi un duşman al po­
porului, a fost predat organelor de stat.
Pentru vigilenţa de care a dat dovadă
în timp ce se afla în post, soldatul De­
neş Alexandru a fost avansat la excep­
ţional soldat fruntaş.
Soldat S. COMANIŢA
ruţa plecase. I se auzea doar scîrţîitul. Se
îndepărta spre sat.
— Să le tăiem drumul, nu trebuie să ne
O porniră prin porumb, dar deodată se
opriră dezamăgiţi. Nu se mai auzea nici un
zgomot de căruţă. Mirea ieşi din porumb şi
pe cer căruţa şi silueta unui om. „N-au
să-mi scape, n-au să-mi scape". II trase pe
Cuzmanovici după el în porumb. Bandiţii
tolăniţi pe saci în vîrful căruţei. Al treilea
lega un ham rupt.
— Te repezi la cai, şopti Mirea. Cu el
mă socotesc eu.
Şi fără să mai aştepte, făcu cîţiva paşî buie să fie aşezat pe un teren ridicat. Este
mari, trase foc în aer şi dintr-o mişcare bine ca silozul să se facă aproape de gos­
sări între cei doi din vîrful căruţei. Pe podărie, pentru a se putea supraveghea şi
unul îl cuprinse dintr-odată sub genunchi, controla cu uşurinţă. Straturile adînci de
dar celălalt izbuti să sară şi se pierdu în apă (freatice) să se găsească la cel puţin
porumbişte. Scrîşni din dinţi şi trase după 5 m. adîncime. Nu se pot face şi nu se
el. II auzi pe Cuzmanovici înjurînd. Ii recomandă folosirea silozurilor în regiuni
scăpase şi Iul cel de-al treilea bandit. Caii cu toamne lungi, ploioase şi călduroase;
speriaţi săriseră înlături smucind din loc silozul nu se Va face nicidecum în terenu­
căruţa şi tăind astfel drumul.
— Lasă că-1 avem pe ăsta. Nu-ţi mal vor aşeza cu lungimea în direcţia vîntului
face Inimă rea. Plăteşte el pentru toţi trei. / dominant. La un metru de siloz, în mod
Sergentul Cuzmanovici luă hăţurile şi normal intră cca 500-600 kg. cartofi. A-
porni căruţa cu grîu, dar nu în direcţia nul acesta,n se recomandă să se execute si­
unde ar fi vrut bandiţii. GR. STANESCU lozuri mai la suprafaţă şi este bine să se
tîndu-se în modul cel mai civilizat cu
consumatorii, atrăgîndu-i în felul a-
cestia la cumpărături.
In problema calificării şi educării
cadrelor, conducerile organizaţiilor co­
merciale şi T.A.P.L., au avut o preo­
cupare insuficientă. De aceea, se mai
întîlnesc şi astăzi gestionari, vînzători
şi în special ospătari, care au atitudini
nedemne faţă de consumatori, îi re­
ped, favorizează pe unii în detrimen­
tul altora, ba mai caută să-i şi înşele,
fie la măsurătoare, fie la plată.
Pentru realizarea 'sarcinilor în vede­
rea satisfacerii cerinţelor populaţiei
muncitoare, o condiţie principală este
asigurarea sortimentelor corespunză­
toare de mărfuri şi la sezonul potri­
vit. In prezent, de pildă, în unele ma­
gazine din regiunea noastră lipsesc o
serie de mărfuri ce sînt căutate de
consumatori, ca de exemplu unele ar­
ticole de îmbrăcăminte pentru copii,
anumite furnituri, o serie de condi­
mente, etc. De asemenea, nu a existat
o aprovizionare ritmică cu unele măr­
furi ca ; făină, anumite conserve şi
altele, ceea ce crează nemulţumiri în
rîndul consumatorilor.
Pentru această lipsă, poartă răspun­
derea deopotrivă şi bazele de desfa­
cere M.C.I. Deva şi Petroşani, care nu
ţin o legătură mai strînsă cu între­
prinderile furnizoare, pentru ca aces­
tea să respecte sortimentele prevăzute
în contracte, precum şi graficul de li­
vrare.
In aprovizionarea populaţiei cu bu­
nuri de larg consum, o contribuţie în­
semnată trebuie s-o aducă şi indus­
tria locală din regiunea noastră. O
lipsă a conducerilor O.C.L. este aceea
că nu au colaborat în suficientă mă­
sură cu aceste întreprinderi pentru
a-şi complecta unele sortimente de
mărfuri, ca de pildă articolele de uz
casnic pe care acestea le pot produce.
Faţă de aceste lipsuri existente în
munca unităţilor comerciale, poartă o
grea răspundere şi comitetele execu­
Mr. 513
Calitatea însămînţărilor - S i lie g r i f e lucrările agricole de toamnă
mijloc de sporire j tn aceste zile, fiecare om de pe ogoare muncitori au sînt satisfăcătoare. Cantităţii
a producţiei ia hectar . | munceşte cu hărnicie la strînsul recoltei Ie de bălegar transportate la cîmp şi supra­
şi la însămînţările de toamnă. Aproape în feţele arate pentru Însămînţări, puteau să
G.A.S. Apoldu de Sus a obţinut anul fiecare sat, poţi vedea cum ţăranii mun­ fie cu mull mai mari. La fel, se observă
acesta o recoltă bogată de grîu. La sec­ citori se grăbesc să execute aceste munci o slabă muncă în ce priveşte condiţionarea
ţia Miercurea de pildă, producţia medie de importante, într-un timp cît mai scurt.
grîu la hectar a fost de 3.201 kg. pe o Şi în comuna Pui din raionul Haţeg, , seminţelor ia centrul de curăţat. Numai
suprafaţă de 56 ha. Această producţie este ţărânii muncitori au început strîngerea un număr mic de ţărani muncitori şi-au
deosebit de mare dacă o comparăm cu recoltei şi-şi pregătesc uneltele necesare curăţat seminţele pînă acum.
1.400 kg. grîu la hectar, producţie medie pentru a începe însămînţările de toamnă. Deputaţii sfatului popular, tov. Cadar,
obţinută de ţăranii muncitori din comuna Numai în decurs de 2 zile, în această co­
Miercurea. mună, a fost strînsă recolta de porumb Francisc Vasionl Ion, But Nicolae şi alţii,
trebuie să ducă mai multă muncă de în­
Cum a reuşit gospodăria de stat să ob­
ţină o asemenea producţie de grîu la de pe o suprafaţă de 22 ha. Ţăranii munci­ drumare în rîndul ţăranilor muncitori din
hectar ? In primul rînd. s-a însămînţat tori Chirian Veliamin, Popa loan, Vlă- circumscripţiile lor, pentru a reuşi în scurt
grîu din soiurile recunoscute „Odvoş“ şi doni Samoilă, Vasiu Filip şi alţii, au fost timp să dea un svînt mal mare execută­
„Cenad". Sămînţa a fost selecţionată şi primii pe comună care au început recoltă­ rii muncilor de toamnă.
tratată aşa cum prevăd regulile agrotehni­ rile de toamnă. Paralel cu această mun­
c e , Iar ca plante premergătoare au fost Strîngerea la timp şi în bune condiţiuni
culturile de leguminoase. Terenul a fost că, ţăranii muncitori de aici se pregătesc a culturilor de toamnă Drecum şi executa­
arat la 18 cm., cu două săptămîni înainte intens să înceapă însămînţările de toamnă. rea insămînţărilor, trebuie să constituie şi
de însămînţare şi grăpat, iar însămînţatul La centrele de reparat maşini şi unelte pentru tovarăşul Fărău loan. preşedintele
s-a făcut în rînduri încrucişate. Ca îngră­ agricole, pînă în momentul de faţă au sfatului popular, precum şi pentru tehnicia­
şăminte, s-a dat superfosfat şi azotat de fost reparate de fierari, un număr de 52 nul agronom Bora Nicolae. un obiectiv
amoniu. pluguri, 8 care, 28 grape şi altele. Cei principal. Din partea organizaţiilor de
Calitatea lucrărilor de pregătire a tere­
nului şi a executării însămînţărilor este o dintîi, care s-au îngrijit să aibă tot in­ bază, se cere r*ă îmbunătăţească munca
preocupare de seamă a muncitorilor şi ventarul pregătit în vederea începerii în- politică de masă în rîndul ţăranilor mun­
tehnicienilor din G.A.S. Apoldu de Sus sămînţărilor de toamnă, sînt ţăranii mun­ citori, pentru e se da un ritm mai viu în-
şi în toamna acestui an. Culturile au citori Pui Alexandru, Groza Pelru, Socacl Bămînţărllo! şi recoltărilor de toamnă.
fost în aşa fel rîndulte, ca grîul să poată Victor şi Părău Cornel.
fi însămînţat după cartofi, trifoi, ma­ Timpul pentru executarea acestor muncii
zăre, şi o mică parte după porumb. Pînă Cu toate acestea în comuna Pui maî este favorabil şi ?l trebuie folosit întoc­
acum. au fost făcute arăturile pregătitoa­ există şi lipsuri în această direcţie. Orga­ mai. Dacă organele de partid şi de stat
re pentru însămînţări pe o suprafaţă de nizaţiile de bază şi sfatul popular din din comuna Puf, vor da atenţia cuvenită
146 ha. urmînd ca zilele acestea să în­ comună, n-au acordat atenţia cuvenită im­ executării acestor munci, cu siguranţă că
ceapă însămînţarea griului. însămînţatul pulsionării muncilor de recoltare şi însă- se va reuşi ca recoltările şi însămînţările
orzului şi a secarei a început. Pînă la 27 mînţări. Realizările obţinute faţă de nu­ de toamnă să se termine într-un timp
septembrie, s-au însămînţat 10 ha. secară
şi 5 ha. de orz. mărul de atelaje pe care-1 posedă ţăranii scurt şi in bune condiţiuni.
Isisfloaarea şS păstrarea cartofilor
Cînd alegem un loc pentru siloz, este ne­ tem folosi şi tuburile de control pentru trebuie aerisit prin desfacerea răsuflăioa^
aerisire. La venirea frigului, ele insă, se relor şi chiar prin scobirea de găuri în
i cesar să avem în vedere faptul că el tre­ înfundă bine şi sini deschise numai atîta coama silozului din loc în loc. Dacă şî
timp cît este necesar să micşorăm tempera­ după aceste măsuri temperatura continuă
tura. Cartofii se acoperă cu un strat de să fie ridicată, într-o zi caldă trebuie des­
paie de 45 cm. la bază şi 30 cm. la vîrf, făcut silozul în partea opusă vîntului.
lăsînd libere capetele şănţuleţului din
fundul silozului. Nu se vor folosi la aco­ In cazul cînd cartofii sînt rău păstraţi,
perire în niciun caz paie de ovăz. în siloz se observă următoarele: dacă si­
lozul abureşte pe timp senin, înseamnă
Pînă la venirea gerului, peste paie se că în el temperatura e prea ridicată. Dacă
aşează un strat de pămînt de cca. 10 se găsesc ochiuri de pămînt neîngheţat pe
cm. grosime. Coama însă rămîne liberă limp de ger, înseamnă că temperatura
pentru aerisire. Temperatura mai ridicată este mare in siloz, Sar dacă unele locuri
rile umede şi de natură argiloasă. Ele se în primele două săptămîni (între 12-15 se lasă în jos (se prăbuşesc), înseamnă
grade C.) nu constituie un pericol deoa­ că în interior cartofii putrezesc şi trebuie
rece cartofii respiră puternic. Coama se deci să desfacem neaparat silozul pentru
acoperă apoi cu un strat gros (50 cm.) scoaterea cartofilor stricaţi.
facă de dimensiuni mici, pentru a putea paie, în formă de streşină, pentru ca apa Dacă lîngă răsuflători cartofii îngheaţă
fi controlate cu uşurinţă. Silozurile cele din ploi să se poată scurge. Cînd tem­ pe o adîncime de 10-15 cm., aceştia se
mai potrivite sînt de 1,5 m. lăţime, 0,8-1 peratura coboară la + 2 grade C., se în­ scot, iar stratul de paie de lîngă răsuflă-
m. înălţime şi lungi de 10 m. Din doi locuiesc paiele cu altele uscate care se a- ţorl se îngroaşă.
în doi metri, li se aşează cîte o răsu­ şează în strat de 30-40 cm. şi se acoperă Cînd cartofii sini păstraţi bine, în pri­
nătoare de soînduri în formă pătrata cu peste tot cu un -strat de pămînt de 40 cm. măvară, la desfacerea silozului, ei sînt
laturile de 20 cm. La fiecare siloz se pun la bază şi 30 cm. la vîrf. Pe latura de nord uscaţi şi sănătoşi. Pentru a evita pierde­
3 tuburi prin care se face controlul tem­ a silozului şi în partea din care bat vîn- rile la cartofii însilozaţl, trebuie respec­
peraturii. Tuburile sînt şi ele de formă turile dominante, stratul de pămînt va fi tate unele condiţii şi anume: să depo­
pătratică cu laturile de 10 cm. Un tub îngroşat cu încă 10 cm. zităm cu multă grijă cartofii în siloz, iar
se aşează în partea de nord a silozului la In tot timpul păstrării, temperatura în acestea să fie executate conform indica­
bază şi la adîncime de 80 cm. în stratul de siloz trebuie să fie de + 1 grad C. — (-4 ţiilor arătate; să facem zilnic controlul
cartofi. Al doilea tub se aşează la mijlocul grade C. Cînd intervine timp geros, se în ­ temperaturii silozului; să desfacem ime­
silozului pe latura din sud la o adîncime fundă răsuflălorile. iar .silozul se acoperă diat silozul cînd constatăm o tşmperalură
mare în interior — 8-10 grade C., adică
de 30-40 cm. în stratul de cartofi. Al treilea cu paie sau zăpadă în grosime de 50 cm. atunci cînd abureşte coama sau cînd por­
tub se aşează la coama silozului la 5 cm. Cînd temperatura din siloz depăşeşte ţiuni din siloz se -prăbuşesc.
în stratul de cartofi. Cînd este cald, pu­ ,+ 6 grade C, tn timpul gerului, silozul Ing. agronom N. CINDEA
f i / J ţ çZc S tre e t ţy. Tub </<• C o sJ'ro p
Str a t t j
'Tub <A c e n t r a t e,° T r/>,eS' Utv a w s v/î O.ZC n .
?75^ J fF //^ë Y /ra /A 9dm ulstra t •A fici/n t p o rxZ ^.,
i f rat defae
V i ! î: U
!__—
1i l J Ä
///sw sw s///a \ f */
?/
‘ P/U R â n d d e Cort o p .
[|
''•0,&20' , ¦? ¦ * Wt/i/ftiWf7fLZ/Li.i oLi 'fArpffuÎ 5~<-*7>.
f" l > 'r r s f/'3/N = ^ P&mîrCţ oCcrtcuC CU e c t m a u a .
ff , —* ?'/¦/?>*n! 0 ,tO rO .,? n .
j f e a S P p so M ă r /ie r t& i jw k fv f/* ü ü Q . f l ä ä U L fU L W c O M d' fio J d O /
p H a n to rç 'o ft*
jd je c ÎU o /je . i h a n i re rc d ta ţj.
tive ale sfaturilor populare : regional, luate în consideraţie. Puţina impor­ V eşti de 8a corespondenţi
raionale şi orăşeneşti, care nu au în­ tanţă ce se acordă acestor consfătuiri
ţeles să sprijine în mod eficace acti­ reiese şi din faptul că la consfătuirile Demonstraţie practică de însilozarea
vitatea organizaţiilor comerciale. De pe grupe sindicale, nu participă nici porumbului
pildă, nici pînă în prezent nu s-au un conducător din cadrul O.C.L., iar
luat măsuri concrete pentru rezolva­ la consfătuirile pe organizaţii comer­ In ziua de 21 septembrie, în comuna
rea problemei spaţiului de depozitare ciale, nu participă niciodată un mem­ Baia de Criş raionul Brad, a avui loc
a mărfurilor, care în multe cazuri stau bru al comitetului executiv al sfatului o demonstraţie practică de însilozarea po­
în locuri necorespunzătoare. popular regional, aşa cum ar fi ne­ rumbului. Din iniţiativa sfatului popular
cesar. comunal Baia de Criş, au fost invitaţi înr
Trebuie de asemenea să dispară din gineri, tehnicieni, medici veterinari şi ţă­
practica comitetelor executive, acea In ce privesc sugestiile şi reclama- rani muncitori din cadrul raionului pentru
tendinţă dăunătoare de a întrebuinţa ţiile consumatorilor, acestea sînt prea a participa la această demonstraţie. A-
cadrele secţiunilor comerciale la di­ puţin luate în consideraţie de către proape 6 care de porumb au fost trecute
ferite alte munci, cum procedează co­ conducerile O.C.L. şi T.A.P.L. In con- prin maşina de tocat şi aşezate în groapa
mitetul executiv al sfatului popular dicele de sugestii şi reclamaţii, foarte de murat.
orăşenesc Deva sau al sfatului popu­ rar se vede o rezoluţie semnată de Prezenţi la demonstraţie au fost şi to­
lar raional Orăştie. La Orăştie, şeful vreun director sau şef de serviciu din varăşii Lăpuşneanu Mihai, medic veteri­
secţiunii comerciale Nistor Adam este cadrul O.C.L., lucru care îi face să nu nar şi Oancea Liviu, inginer agronom, care
trimis în alte munci care n-iau nimic cunoască cerinţele consumatorilor, sau au explicat celor prezenţi modul de însi-
comun cu comerţul. In felul acesta, o serie de deficienţe pe care aceştia lozare a porumbului pentru murat. Această
unităţile comerciale din cadrul raionu­ le sezisează. demonstraţie s-a bucurat de un mare suc­
lui sînt lipsite de sprijinul şi controlul ces prin faptul că a dai posibilitatea mul­
necesar din partea secţiunii comer­ In majoritatea lor, lucrătorii din co­ tor tehnicieni şi crescători de animale să
ciale, dînd totodată posibilitatea şe­ merţ sînt tineri. O sarcină de seamă vadă practic cum se face o însilozare a
fului secţiunii de a fugi de răspundere. în educarea acestora revine deci or­ nutreţului pentru murat, alît-de necesar
ganizaţiilor U.T.M. Este necesar ca pentru hrana animalelor pe limpnl iernii.
Lupta pentru o bună aprovizionare ele să se ocupe mai intens, şi nu nu­
şi deservire a oamenilor muncii, tre­ mai de tinerii utemişti aşa cum se FARA ÎOAN 1
buie să preocupe în egală măsură, atît face deobicei, ci de toţi tinerii pe care
conducerile organizaţiilor comerciale, îi cuprinde în raza de activitate. Co­ Se pregătesc pentru alegeri
comitetele executive ale sfaturilor mitetele raionale şi orăşeneşti de
populare, cît şi organele şi organiza­ U.T.M., trebuie să întărească printr-un L a Şcoala mixtă nr. 3 din oraşul Sebeş
ţiile de partid, sindicale şi de U.T.M., sprijin eficace munca organizaţiilor se desfăşoară o temeinică pregătire în
care au sarcina de a educa lucrătorii U.T.M. din cadrul comerţului socia­ vederea alegerii colectivelor pioniereşti. În­
din comerţul socialist. list.
că din primele zile de şcoală, pionierii au
O metodă eficace în educarea lu­ Organizaţiile de bază de partid din
crătorilor din comerţ, o constituie con­ organizaţiile comerciale, trebuie să in­ fost îndrumaţi penlru a scrie la gazeta de
sfătuirile de producţie. Aceste consfă­ tensifice munca politică în rîndul tu­
tuiri însă trebuie ridicate la un nivel turor lucrătorilor din comerţ, în sen­ perele articole din care a reieşit impor­
corespunzător; să se discute în spiri­ sul de a ridica conştiinţa fiecăruia şi
tul liniei partidului, să se popularizeze a-i face să simtă că sînt luptători tanţa alegerii acestor colective. De ase­
metoclele bune şi pe fruntaşi, să se pe calea vieţii fericite ce şi-o conslru-
combată cu tărie lipsurile ori de la eşte poporul nostru. menea, în cadrul şcolii au fost confecţio­
cine ar porni.
Lucrători din comerţul de stat şi nate mai multe lozinci mobiiizaioare în a-
Pînă acum, în organizaţiile comer­ cooperatist I Partidul şi guvernul v-au
ciale, consfătuirile de producţie s-au încredinţat o sarcină grea dar nespus ceaslă direcţie.
ţinut la un nivel slab, iar unele pro­ de frumoasă : îndrumarea belşugului
puneri ca recepţionarea mai atentă a în casele oamenilor muncii, făuritori ai In cinstea alegerilor activului pionie­
mărfurilor în depozite, aprovizionarea socialismului. Luptaţi pentru ca acea­ resc, unitatea nr. 2, a organizat înire-
ritmică a magazinelor şi altele, care stă sarcină să fie îndeplinită continuu cerî pe detaşamente în vederea colectării
s au făcut aci, nu întotdeauna au fost şi în cele mai bune condiţiuni l fierului vechi. Pînă în prezent, au fost co­
lectate aproape 400 kg. Pionierii şcolii mix­
te nr. 3 din Sebeş, sini hotărîţi să în-
iîinpine alegerile cu noi succese Ia învă­
ţătură, convinşi fiind că prin aceasia vor
puica deveni buni consiruclori ai patriei
noastre. CHIŞBAC MAR1A