Page 20 - 1955-10
P. 20
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 522
Comunieafu! s©vî@f@-eanacliarâ Problema folosirii energiei* atomice In scopuri Importante hotărîri adoptate
la încheierea ’tratativelor de Ia Moscova paşnice In discuţia Comitetului Politic de Biroul Executiv al F.S .M ,
al Adunării Generale a 0. N. 0.
BUDAPESTA (Agerpres). — M. T. I.
transmite:
MOSCOVA (Agenpres). — TASS tavansmite: au contribuit la destinderea încordării internaţionale, deşi nu NEW YORK (Agerpres). — TASS este gata să lărgească corcii statelor cu La 12 octombrie sesiunea Biroului Exe
Ziarele sovietice din 12 octombrie poiblioă textul următorului meroase probleme urmează deabia să fie rezolvate. cutiv al Federaţiei Sindicale Mondiale
convunioat sovieto-oanadian : In şedinţa din 11 octombrie a Comitetu care ar putea să colaboreze în privinţa şi-a continuat lucrările.
In legătură cu faptul că V.M. Molotov a fost unul din pre
Intre 5 şi 12 octombrie, mimâbruiL Aiaoerilocr Externe al Cana şedinţii conferinţei de la Geneva, iar Canada face parte din lui Politic el Adunării Generale a O.N.U., schimbului de experienţă şi a acordării In interesul unităţii de acţiune, Biroul
dei, Lester B. Pearson, a vizitat U.R.S.S. oa invitat al gower- Comisia internaţională pentru supraveghere şi control în Indo- executiv a trasat măsuri îndreptate spre
miilud sovietic. china, a fost posibil să se examineze problemele Indochinei. S-a în Cadrul discuţiei generale in problema de ajutor. stabilirea legăturilor cu organizaţiile sin
stabilit că, în ciuda dificultăţilor existente, trebide să se obţină, dicale care nu fac parte din F.S.M.
In acest timp, L. B. Pearson a avut întrevederi cu conducă în acţiunea de sprijinire a armistiţiului şi de neadmitere a ope folosirii energiei atomice în scopuri paş Guvernul sovietic sprijină propunerile
tori ai statului sovietic şi a dus tratative ou V. M. Molotov, raţiilor militare, aplicarea acordurilor de la Geneva. nice, primul a luat cuvântul şeful delega cu privire la crearea unui organ sau I.a propunerea Consiliului central al sin
ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., I. G. Kabanov, minis ţiei sovietice V.V. Kuzneţov. dicatelor din R. P. Ungară, Biroul Exe
trul Comerţului Exterior, şi S.V. Kaftanov, ministru ad-inte- Sosirea lui L. B. Pearson a fost folosită de asemenea pentru a unei agenţii internaţionale pentru fo cutiv a discutat problema stabilirii de le
rim al Oulturil al U.R.SS. a se examina posibilitatea încheierii unui acord comercial între gături prieteneşti, frăţeşti cu Consiliul
U.RJ3.S. şi Canada pe o bază reciproc avantajoasă, respeotîn- După ce a relevat uriaşa însemnătate a losirea paşnică a energiei atomice. El central al Uniunii sindicatelor din Iugo
La convorbiniie oare au avut loc în cursul acestor întîlniiiri au du-se principiul naţiunii celei mai favorizate. Cei dod miniştri slavia.
participat din partea Canadei persoanele oare 51 însoţesc pe au (recunoscut importanţa măsurilor îndreptate spre înlăturarea problemei în discuţie, el a spus : este gata să pună la dispoziţia fondului
L B. Pearson: M. Sharp, ministru adjunct al Comerţului, J. diferitelor obstacole în domeniul comerţului internaţional: In încheiere, au fost adoptate: decla
Holms, ministru adjunct al Afacerilor Externe, precum şi J. B. Examinând problema colaborării inter internaţional cantitatea corespunzătoare raţia referitoare în problemele unităţii;
C. Waitkims, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Ca S-a ajuns în principiu la un acord ca în viitorul apropiat să se rezoluţia cu privire la activitatea F.S.M,
nadei în U.R.S.S. continue la Ofctawa tratativele începute la Moscova, care, după naţionale în domeniul folosirii energiei de materiale dezagregabile, imediat după la O.N.U. şi la Organizaţia Internaţională
cum se speră, vor da rezultate pozitive în avantajul celor două a Muncii ; rezoluţia comună cu privire la
Din partea sovietică, la tratative, au participat: V. A. Zorim, ţări. atomice în scopuri paşnice, nu trebuie să ce se va fi realizat un acord cu privire la activitatea viitoare a F.S.M. şi alte docu
locţiitor al ministrului Afacerilor Externe el UJR.S.S., D. S. mente.
Covahin, ambasadorul extraordinar şd plenipotenţiar al U.R.S.S. In cursul convorbirilor, părţile au ajuns la concluzia că neîn scăpăm din vedere şi să trecem pe al doi crearea unei astfel de agenţii.
în Canada, şi V. I. Erofeev, şeful secţiei a 2-a pentru Europa crederea şi neînţelegerea ar puitea fi înlăturate într-o măsură La Moscova a sosit
din Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S. oarecare printr-un schimb sporit de vizite, atît oficiale cît şi lea plan ceea ce constituie sarcina prin După părerea guvernului sovietic, din
neoficiale. S-a realizat o înţelegere cu privire la necesitatea de cipală a statelor, şi anume — eliberarea agenţie pot face parte toate statele care vicepreşedintele Consiliului
Imiuflmirlle şi convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă de a se depune eforturi pentru înlăturarea obstacolelor din dalea doresc să-şi aducă contribuţia la cauza
cordialitate şi s-au referit la o sferă largă de probleme, printre schimbului liber de informaţii şi de opinii şi de a se lărgi la popoarelor de primejdia unui război ato generală. Agenţia nu trebuie să fie o de Miniştri al Noii Zeelande
oare probleme privind în mod special cele două ţări, precum maximum colaborarea între cele două ţări pe plan cultural, mic. Acestui ţel i-ar corespunde încheie
şi alte probleme oare au o mare importanţă internaţională. ştiinţific şi tehnic. S-a căzut de asemenea de acord că este ne unealtă de presiune politică sau economi MOSCOVA (Agerpres). — TASS
Schimbul de păreri a dus la o înţelegere mai d ară a punctelor cesar să se examineze în primul rînd măsurile în vederea cola rea unul acord internaţional ou privire la că în mâinile vreunui stat sau unui grup La Moscova a sosit Keith Holyoake,
de vedere ale părţilor, ceea oe va contribui la dezvoltarea unor borării în domeniul industriei, transporturilor, agriculturii, pre interzicerea fabricării şi folosirii armei de state care să o folosească pentru a-şi vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri
relaţii bune între cele două ţări. cum şi în domeniul schimbului de informaţii asupra lucrărilor atomic©. şl ministrul Agriculturii din Noua Zee
de Cercetări ştiinţifice în zonele arctice. landă, împreună cu persoanele care-1 în
S-a recunoscut oă nu există probleme între state sau grupări V. Kuzneţov a subliniat că Uniunea Soimpune voinţa altor state. soţesc. Pe aeroportul Vnukovo, pavoazat
de state oare să nu poată fi rezolvate prin mijloace paşnddev cu S-a ajuns la concluzia că vizitele reciproce de delegaţii par cu steagurile de stat ale Uniunii Sovie
condiţia 6ă existe bunăvoinţă şl năzuinţa sinceră de a întări lamentare ar contribui la o mai bună înţelegere între U.R.S.S. vietică a participat adtiv la conferinţa in Activitatea agenţiei nu trebuie să adu tice şi Noii Zeelande, oaspeţii au fost în-
pacea şi relaţiile de prietenie între state. V. M. Molotov şi L B. şi Canada, la întărirea legăturilor dintre ele. tîmpinaţi de P. P. Lobanov, vicepreşe
Pearson şi-au exprimat saMsfaoţia în legătură au faptul că în ternaţională tehnico-ştiinţifică pentru folo că prejudicii securităţii statelor. dinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S.,
subcomitetul Comisiei Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru de Miniştrii Afacerilor Externe eu recunoscut că mpdul diferit M. N. Luţenko, locţiitor al ministrului
zarmare, din oare fac parte U.R.SJ3. şi Canada, punctele de de a privi problemele poQdti.ce şi economice al guvernelor lor ruu sirea paşnică a energiei atomice. Subliniind că ar fi indicat oa această Agriculturii al U.R.S.S., N. T. Fedorenko,
vedere s-au apropiat şi a fost stabilită o comunitate de vederi trebuie să fie un obstacol pentru colaborarea în multe probleme locţiitor al ministrului Afacerilor Externe
praotide, pa baza interesului reciproc şi e dorinţei de a con Guvernul sovietic, luptând consecvent agenţie să fie creată în cadrul Organiza al U.R.S.S., de alte oficialităţi sovietice,
în ceea oe priveşte necesitatea de a se ctontribui la rezolvarea tribui la cauza păcii şi la relaţii de bună vecinătate. O aseme precum şi de reprezentanţi ai presei.
nea colaborare va fi bazată pe principiul neamestecului unei pentru ca această măreaţă realizare a ţiei Naţiunilor Unite şi ca ea să prezinte
cit mai grabnică a problemei dezarmării. S-a căzut de acord că ţări în treburile interne ale celeilalte şi va fi însufleţită de do Conferinja miniştrilor
rinţa celor două ţări de a lucra împreună pentru stabilirea păcii minţii omeneşti — energia eliberată a rapoarte cu privire la activitatea sa Con
pentru realizarea acesitui scop este de o deosebită Importanţă în întreaga lume şi pentru asigurarea securităţii.
atomului — să fie pusă in întregime în siliului de Securitate şi Adunării Genera
dezvoltarea încrederii între ţări şi întărirea sentimentului de înainte de a pleca din U.R.S.S., L. B. Pearson a vizitat Cri-
meea, unde a fost priimtit de N. A. Bulganin, preşedintele Con slujba omenirii, ia măsuri oare contribuie le, Kuzneţov s~a pronunţat pentru o con
securitate. Măsurile îndreptate spre destinderea continuă a în siliului de Miniştri al U.R.S.S., şi N. S. Hruşciov, membru al
Prezidiului Sovietului Suprem ai U.R.S.S. la dezvoltarea continuă a colaborării in ferinţă a experţilor din ţările cointeresate
cordării în relaţiile internaţionale trebuie să contribuie la
ternaţionale în domeniul folosirii energiei pentru a discuta împreună problemele
aceasta. S-a donstatat c i satisfacţie că hotărtrile conferinţei de
atomice în scopuri paşnice. oare se ivesc în legătură cu elaborarea
la Geneva- din iuMoa.c. a şefilor guvernelor celor patru puteri
Guvernul sovietic a întreprins acţiuni unui statut al agenţiei internaţionale pen
pentru a împărtăşi din experienţa sa altor tru energia atomică.
ţări pe bază de reciprocitate. Propunerile Având în vedere cele de mai sus. dele
Uniunii Sovietice au avut un ecou viu gaţia sovietică prezintă spre examinare
în numeroase ţări. Adunării Generale următorul proiect de
Kuzneţov a arătat că Uniunea Sovietică rezoluţie:
Proiectul de rezoluţie prezenta! da delegaţia sovietică
„Adunarea Generală, acordînd o mare însemnătate dezvoltării pe scară largă a
colaborării internaţionale în domeniul fo loiirii paşnice a energiei atomice
în interesul dezvoltării ştiinţei şi ridicării bunăstării oamenilor, recunoscînd că
interzicerea folosirii şi producţiei armei atomice şi excluderea ei din armamentele
statelor ar contribui în cea mai mare măsură la o largă dezvoltare a colaborării
internaţionale în domeniul folosirii paşnice a energiei atomice, şi ar contribui
de asemenea la slăbirea încordării internaţionale şi Za crearea unei atmosfere
Dezbaterile din Adunarea Naţională Dreptul ţărilor răsăritene de încredere internaţională, constatînd cu satisfacţie succesul obţinut în dome- Apărării din fările
niul schimbului de informaţii tehnico-ştiinţifice în problemele folosirii paşnice a membre ale N. A. T. O.
franceză în legătură cu politica de a fi reprezentate energiei atomice la conferinţa oamenilor de ştiinţă care a avut loc la Geneva în
august 1955, şi dorinţa statelor de a continua şi dezvolta colaborarea în acest a luat sfîrşit
guvernului francez în Algeria în Consiliul de Securitate domeniu,
PARIS (Agerpres). — A fost dat pu
PARIS (Agenpres). — In după amiaza, ceză şi a susţinut din nou teza că Alge trebuie respectat cheamă toate statele să-şi continue eforturile avînd drept scop realizarea blicităţii comunicatul final al conferinţei
zilei de 13 octombrie în Adunarea Naţio ria este un departament al Franţei. Re- unui acord cu privire la interzicerea armei atomice, miniştrilor Apărării din ţările membre ale
nală Franceză au continuat dezbaterile în ferindu-se la necesitatea de a se restabili Declaraţia şefului delegaţiei pactului N.A.T.O., care a avut loc la Paris
legătură cu politica guvernului francez în cît mai urgent ordinea, Faure, a arătat că R. P. Polone la O.N.U. îşi exprimă speranţa că în curînd în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite va între 10 şi 12 octombrie.
Algeria. efectivele armatei franceze în Africa de fi creată o agenţie internaţională pentru folosirea paşnică a energiei atomice,
Nord au fost sporite în ultima vreme de NEW YORK (Agerpres). — P. A. P. In comunicat se arată că în cadrul aces
Primul a luat auvtatul deputatul Marcel la 214.000 la 320.000 oamenii, din dare cea La 12 octombrie şeful delegaţiei R.P. consideră că este de dorit să fie convocate periodic conferinţe pentru schim tei conferinţe, care a servit da o conferinţă
Ribeyre (deputat independent din partea mai mare parte se află în Algeria. Trupele Polone la O.N.U. Katz-Suchy, a convocat bul de experienţă în domeniul folosirii pe scară largă a energiei atomice în dife preliminară şedinţei anuale a miniştrilor
teritoriilor de peste mări) care a cerut gu franceze, a spus Faure, s-au făcut însă o conferinţă de presă în cadrul căreia a rite domenii: ştiinţă, industrie, agricultură, ocrotirea sănătăţii etc., şi însărcinea Afacerilor Externe, miniştrilor Apărării şi
vernului să definească precis sensul poli vinovate de abuzuri, iar populaţia alge fădut reprezentanţilor presei o declaraţie ză pe secretarul general să ia măsurile necesare în vederea convocării unei ase miniştrilor de Finanţe ai ţărilor N.A.T.O.,
ticii de integrare a Algeriei în teritoriul riană a fost adesea „frustată de dreptul în legătură cu apropiata alegere a trei menea conferinţe nu mai tîrziu de 1957 , au fosit examinate rapoartele grupului per
Franţei. de a cultiva pământul, de a munci, de a membri nepermanenţi în Consiliul de manent şi ale tuturor comandamentelor
duce o viaţă decentă". De asemenea, Securitate al O.N.U. Aceştia sânt aleşi de consideră oportună crearea unui organintemaţional periodic de presă al oa militare servind în cadrul pactului N.A.T.O.
Luând cuvântul, deputatul Pierre Cot Adunarea Generală din doi în dai ani. menilor de ştiinţă atomişti, consacrat problemelor folosirii paşnice a energiei ato
(progresist) a declarat, edrasîndu-se gu Edgar " Faure a subliniat '„anomalia' re Katz-Suchy a amintit că, potrivit acor mice şi însărcinează pe secretarul general să organizeze editarea acestui organ Corespondenţii agenţiilor de presă occi
vernului : „Aţi propus o politică de inte gimului social şi .sadarial al celor .300.000 dului de la Londra din 1946, care prevede în cursul anului 1956". dentale au subliniat că conferinţa de la
grare unui popor care nu o dore^e.Nod de algerieni care locuiesc în Franţa". acordarea unui loc nepermanent în Con Paris a miniştrilor Apărării a examinat
nu avem dreptul să decidem singuri în Edgar Faure s-a pronunţat în favoarea siliul de Securitate uneia din ţările Euro Apoi a luat cuvântul reprezentantul Ca Apoi preşedintele comitetului, Munroe unele probleme legate de divergenţele din
ceea ce priveşte statutul Algeriei. Aţi în politicii de integrare a Algeriei în terito pei răsăritene, la 1 iunie 1955 Polonia şi-a nadei, Martin. (Noua Zeelandă), a cerut delegaţiilor „să cadrul alianţei atlantice. Printre aceste
trebat poporul aigerian ce gândeşte des riul Franţei şi a cerut Adunării Naţionale prezentat candidatura pentru Consiliul de nu se ocupe de problema dezarmării“, de probleme, corespondentul agenţiei United
pre aceasta ? Propun adoptarea unei mo Franceze să se pronunţe asupra următoa Securitate. Martin a consacrat o mare parte din clarând că această problemă va fi discu Press cita fricţiunile dintre Grecia, Turcia
ţiuni oare să precizeze că algerienii au relor problem e: 1) Problemele de politică Katz-Suchy a relevat faptul că în ciu cuvântarea sa realizărilor Canadei în do tată aparte de comitet. şi Anglia în problema Ciprului, disloca
aceleaşi drepturi politice, sociale şi eco generală, 2) Ansamblul de măsuri econo da obligaţiilor sale în calitate de mare meniul folosirii paşnice a energiei ato rea unor trupe franceze din cadrul uni
nomice oa şi francezii din metropolă. Alt mice şi sociale cunoscut sub numele de putere participantă la acordul de la Lon mice. La sfârşitul şedinţei a luat cuvîntuă re tăţilor N.A.T.O. din Germania occidentală
fel, politica de integrare este o cursă în „Planul Soustelle", 3) Un plan economic şi dra, S.U.A. propun candidatura Fiiipine- prezentantul Filipinelor, Romulo. pentru a fi trimise în Africa de nord şi
tinsă algerienilor". administrativ pe un termen mijlociu, 4) O lor pentru locul rezervat Europei răsă hotărârea guvernului englez de a reduce
serie de măsuri politice care să asigure ritene în Consiliul de Securitate. Demisia guvernului Harahap efectivele forţelor armate britanice,
A utnrnat la cuvânt primul ministru sinceritatea şi libertatea alegerilor în Al îndeplinirea acordului de la Londra în cerută în parlamentul indonezian
francez, Edgar Faure, oare a declarat oă geria. actuala sesiune a Adunării Generale a sesas
problema oare face obiectul dezbaterilor O.N.U., a spus în încheiere reprezentantul DJAKARTA (Agerpres). — TASS Partidului Comunist din Indonezia, a de
Adunării Naţionale Franceze „este cea Adunarea Naţională urmează să se pro R.P. Polone, va constitui o sărbătorire La 12 octombrie, în parlamentul indo clarat că slăbiciunea actualului guvern se SPORT
mai gravă problemă care stă în faţa. Fran demnă a celei de a 10-a aniversări a nezian au început dezbateri pe marginea datoreşte faptului că în el nu sînt repre
ţei şi cea mai greu de rezolvat“. După ce nunţe în cursul nopţii de 13 spre 14 oc O.N.U. A lipsi Europa răsăriteană de lo declaraţiei guvernamentale făcută la 7 zentate partide mari ca partidele naţio
a făcut un istoric al problemei algeriene, cul său legal în Consiliul de Securitate ar octombrie de primul ministru Harahap. nal şl comunist. Vorbitorul a subliniat ne
Edgar Faure a contestat dreptul alegerle- tombrie, asupra politicii guvernului în fi în contradicţie cu înaltele norme de La şedinţele din 12 şi 13 octombrie ma cesitatea creării unei coaliţii guvernamen
niior la o altă naţionalitate decât cea fran conduită internaţională oare trebuie să joritatea deputaţilor au criticat cu vehe tale cu adevărat naţionale, care să se
Algeria. domnească în organizaţia noastră. menţă politica guvernului. sprijine pe păturile largi ale ponorului.
Guvernul a fost criticat deosebit * de
Bao Dai demască pe Ngo Dinţi Diem aspru de liderul Partidului naţional, Man- La 13 octombrie presa îndoneziană a In urma desfăşurării jocurilor restante din
gunsarkoro, care a subliniat că guver publicat declaraţia Federaţiei centrale a campionatul regional de fotbal, au fost în
PARIS (Agerpres). — Agenţia Fraude nistru dl guvernului sud-vietnamez Ngo nul trebuie să demisioneze, deoarece po sindicatelor din Indonezia (Sobsl) şi de registrate următoarele rezultate:
Press© reproduce o ştire publicată de zia Dinh Diem. Bao Dai îl reproşează lui Ngo porul nu aprobă programul său. claraţiile unor organizaţii de ţărani, femei
rul „Le Monde“ potrivit căreia Bao Dai Dinh Diem că duce o politică „antidemo Lukmann, secretar general adjunct al şi tineri, care cer demisia guvernului Ha Metaliil Ghelar—Avîntul Sebeş 2-0
a adresat note diplomatice ou conţinut si cratică" şi urmăreşte sistematic „să agra rahap. FI. roşie Lupeni—Metalul Brad 1-0
milar guvernelor Franţei, S.U.A., Angliei, veze relaţiile dintre Vietnamul de sud şi Metalul Călan—FI. roşie Alba 1-1
U.R.S.S. şi Indiei, în oare „se desolidari Vietnamul de nord".
zează fără nici un echivoc" de primul md- La etapa din 9 octombrie 1955 au fost
omologate rezullaţele:
Sudanul se află situat pe continentul a- Răspunzînd cititorilor Parlamentul sudanez a supus această de ’ Flacăra 14—FI. roşie Lupeni 6-1
frican în partea de sud a Egiptului şi are cizie spre aprobarea Angliei şi Egiptului.
o suprafaţă de 2.000.000 km.p., ceea ce Progresul Deva—Avîntul Sebeş 1-5
înseamnă suprafaţa întregii Europe cen La 16 august a.c. parlamentul sudanez
trale. Care este situaţia din Sudan a adoptat o rezoluţie cu privire la înfăp Minerul Lonea—Metalul Brad 3-0
tuirea autodeterminării Sudanului. In a-
Această ţară, avînd o situaţie strategică ceastă rezoluţie, se prevede ca în termen (neprezentare)
cît şi diferite bogăţii, fiind scăldată de de 90 de zile, toate trupele străine să fie
apele Nilului, încă din a doua jumătate a retrase din Sudan. A tît Anglia cît şi Egip Metalul Călan—Locomotiva Simeria 0-2
secolului XlX-lea a fost invadată de co tul au fost de acord ca toate forţele lor ar
lonialiştii englezi, dornici de a-şi spori cît mare scăderea continuă a nivelului de In momentul de faţă, Sudanul este ad pînirii sale asupra Sudanului, Anglia ar mate să fie retrase din capitala Sudanu Metalul Zlatna—FI. roşie Alba 2-1
mai mult profiturile fabuloase. trai al oamenilor muncii din Sudan. Deşi ministrat în comun atît de Anglia cît şi putea controla pe mai departe navigaţia lui, Chartum, pînă la 9 noiembrie a.c., iar
muncitorii sudanezi sînt siliţi să munceas de Egipt. Pentru aceste două ţări însă, pe apele Nilului şi deci ar putea în felul din întreaga ţară pînă la 13 noiembrie a.c. Locomotiva Alba—Constructorul Hunedoa
Astfel, în anul 1872, colonialiştii englezi, că cite 13-14 ore pe zi, totuşi, cîştigul lor Sudanul a devenit un adevărat „măr al acesta să exercite un control şi asupra
sub pretextul lichidării comerpilui cu este insuficient traiului, ajungînd la 8-10 economiei Egiptului. Divergenţele dintre Anglia şi Egipt cu ra 3-0. Jocul a fost omologat cu rezultatul
sclavi, au pătruns in Sudan unde apoi an cîrşi (monedă sudaneză), ceea ce înseamnă discordiei". Egiptul susţine unirea lui cu
de an şi-au întărit poziţiile de exploata că este egal cu 1,250 kg. linte. Deşi fe Sudanul, iar Anglia, foloseşte fel de fel de La 12 februarie 1953, în urma tratati de 3-0 în favoarea colectivului Locomotiva
tori, jefuind fără milă populaţia sudaneză. meile sînt supuse la aceleaşi munci ca şi maşinaţiuni pentru a i se da Sudanului velor dintre Anglia şi Egipt, s-a încheiat
bărbaţii, ele nu primesc totuşi aceeaşi fila o independenţă formală — în fond inten- un acord cu privire la Spdan. Potrivit a- Alba, întrucît Constructorul Hunedoara a
Pentru a masca dominaţia sa asupra tă, ci numai 6 cîrşi pe zi. ţionînd prin aceasta să rămînă tot sub cestui acord reprezentanţii poporului suda
Sudanului, în 1899 Anglia a impus Egip crunta sa exploatare. Prin menţinerea stă- nez vor înfăptui autodeterminarea ţării fost scos din campionat pentru trei nepre-
tului un aşa zis acord de stăpînire în co Lipsa de asistenţă medicală face să ac lor. Aceasta va însemna că o Adunare
mun a Sudanului—Egiptul el însuşi fiind centueze şi mai mult Marea de mizerie a Constituantă ce va fi aleasă de popor, zenlări.
sub stăpînirea trupelor engleze. Insă din oamenilm muncii. Deşi populaţia acestei pînă la începutul anului 1956 va trebui
acest an, Sudanul a devenit o colonie en ţări numără 8.500.000 locuitori, totuşi, în să decidă dacă Sudanul va deveni un stat privire la reglementarea problemei suda Comisia regională de fotbal, aplicînd li
gleză. întreaga ţară, nu sînt decît 40 de spi independent sau se va uni cu Egiptul. Ale
tale şi 75 de medici. Sub-alimentaţia ca gerea pentru Adunarea Constituantă ur neze, au avut drept urmare încordarea nia Comisiei Centrale de fotbal din ca
Ca o consecinţă a exploatării coloniale, şi lipsa de îngrijire medicală duc la aceea mează să fie supraveghiată de o comisie
populaţia sudaneză este condamnată să că întreaga ţară este bîntuită de dezin- internaţională. Acest lucru a dat naşte relaţiilor din sînul partidului guvernamen drul C.C.F.S., referitor la stabilirea unor
ducă o viaţă plină de mizerie. Deşi ocu terie, meningită, trahonie (boală de ochi), re la o serie de divergenţe între Anglia şi tal naţional, naţional-unionist din Sudan, rezultate de la jocurile anterioare, comunică
paţia de bază ă populaţiei este agricultura, etc. In sudul ţării, boala care bîntuie tot Egipt, prima opunîndu-se constituirii u- exprimată printr-o adevărată criză. Tre următorul clasament oficial:
din suprafaţa totală de pămînt arabil doar mai mult este malaria ce are ca urmare nei comisii internaţionale şi susţinînd ca buie să menţionăm că acest partid avînd
10 la suta aparţine celor ce muncesc, res pierderea a mii de vieţi omeneşti. Ca o guvernul sudanez să-şi pregătească sin drept lozincă „Unitatea ţărilor din Valea Flacăra 14 22 16 4 2 60-20--36
tul de 90 la sută fiind în stăpînirea moşi consecinţă a condiţiilor grele de viaţă din gur alegerile. Prin aceasta, Anglia nu ur Locomotiva Simeria 23 13 8 2 65-24--34
erilor şi în special a colonialiştilor engle Sudan, viaţa unui om durează în medie mărea altceva decît să cîştige victoria de Nilului", sau cu alte cuvinte lipirea Suda Avîntul Sebeş 23 15 3 5 70:22- -.33
zi. Această stăpînire colonialistă a făcut 30 de ani. partea sa, adică Sudanul să fie dependent nului la Egipt, a reuşit ca să obţină vic
ca pe pămîntul Sudanului să se cultive de ea. Pînă la urmă, cu toată rezistenţa
mai mult susanul şi bumbacul, ultimul Analfabetismul la care sînt supuşi oa depusa din partea Angliei, comisia in toria în alegerile din anul 1953. Primul Metalul Brad 23 11 6 6 40:23--28
fiind destinat exportului. menii muncii din Sudan, face să comple ternaţională s-a constituit cu delegaţi din ministru Al-Azhari, îndepărtîndu-se însă Metalul Ghelar 22 12 6 4 30-25- -28
teze gradul de exploatare care se face tot Cehoslovacia, India, Norvegia, Suedia, El de la această lozincă şi uneltind pentru FI. roşie Alba 22 7 9 6 39:25--23
De o industrie proprie în Sudan nici mai simţit. Din întreaga populaţie a ţării, veţia, Pakistan şi Iugoslavia. dependenţa Sudanului faţă de Anglia, a Metalul Zlatna 23 10 3 10 34-42--23
nu poate fi vorba, exploatarea colonială numai 2,5 la sută ştie să citească şi să fost exclus la 13 august de către Aduna
reducînd aceasta doar la nişte ateliere şi scrie. Un exemplu care reflectă lipsa de După aceasta însă, parlamentul Suda-
întreprinderi care au un aspect cu totul . nului a luat o nouă atitudine, adoptînd în rea generală a partidului, Adunarea ge Minerul Lonea 23 9 1 13 34:45--19
primitiv. ' interes faţă de ridicarea nivelului cultu
unanimitate o rezoluţie prin care ale nerală în urma acestei excluderi s-a pro Progresul Deva 23 7 5 11 32:50- 19
Dezvoltarea economică a ţării, ţinută în ral al populaţiei este şi acela că în re gerile sînt înlocuite printr-un plebiscit. nunţat din nou cu o majoritate de voturi Flamura roşie Lupei 24 6 5 13 37:54--17
loc de dominaţia engleză, a avut ca ur- Acum, o rezoluţie a parlamentului sudanez pentru „o Republică sudaneză democrati Metalul Călan 23 5 3 15 27:58- •13
giunea Dongola, deşi există o populaţie de arată că problema autodeterminării ţării că, suverană şi independentă, unită prin Locomotiva Alba 23 6 1 15 26:64--13
va fi decisă printr-un referendum popular. alianţă cu Egiptul".
650.00Q.de oameni, nu se află decît o
Colonialiştii englezi din Sudan însă, nu Penlru etapa din 16 octombrie 1955 stnt
singură şcoală primară. contenesc să depună eforturi pentru a-şi programate următoarele jocuri :
păstra şi pe mai departe dreptul de ex
ploatare asupra populaţiei sudaneze. A- Locomotiva Alba—Progresul Deva
ceastă situaţie face însă ca lupta oame Locomotiva Simeria—FI. roşie Alba
nilor muncii din Sudan împotriva exploa Minerul Lonea—Metalul Zlatna
tării coloniale şi pentru adevărata inde Metalul Ghelar—Flacăra 14
pendenţă naţională, să crească zi de zi şi
să fie tot mai greu de învins. Avîntul Sebeş—Metalul Călan
Redacţia şi Adm. ziarului str. 6 Martie, nr, 9 Teleion: 188-189, Taxa plătită tn numerar eoni, aprobării Direcţiunii Generale R.TJ.g, nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949 - Tiparul Intrepr, Poligrafică de Stat DEVA.