Page 22 - 1955-10

Pag-JS
Seară culturală
Numeroase manifestări au Ioc in cinstea
Lunii prieteniei romino-sovietice pe întregul
cuprins al regiunii.noastre. Marea sărbătoare
a prieteniei, este întîmpinată cu multă dra­
goste de către toţi oamenii muncii care iu­
besc şi luptă pentru apărarea celui mai de
preţ bun al omenirii — pacea.
Sîmbătă 15 octombrie, în sala de festivi­
tăţi a căminului cultural „Mihail Sadoveanu’”
din Sebeş, a avut loc o manifestare cultu­
rală consacrată acestui mare eveniment.
In faţa unul numeros public, a fost ţintită
conferinţa cu temă : „Folosirea energiei ato­
mice în scopuri paşnice în U.R.S.S.". Con­
ferinţa a fost urmată de-un program artist'c
dat de către echipa de artişti amatori ai coo­
perativei „Unirea1.
Bine organizată, această seară culturală
a dat posibilitate cetăţenilor oraşului să afle
lucruri noi despre marea noastră vecină şl
să simtă că năzuinţa lor spre pace şi- feri­
cire, e năzuinţa a milioane şi milioane de
oameni.
MANIFESTĂRI SPORTIVE
Apropierea Marii sărbători a biruin­
ţei Revoluţiei Socialiste din Octombrie,
înflăcărează tot mai mult pe sportivii
regiunii noastre. Paralel cu rezultatele
bune obţinute în munca rodnică de fie­
care zi, sportivii noştri se străduiesc să
obţină rezultate frumoase şi pe terenurile
de spQrt.
Tradiţionalul cros „Să întîmpinăm 7 stesc Marea sărbătoare prin întreceri din Alba-Iulia, turneul de box organizat
Noiembrie", a mobilizat şi anul acesta în sportive, amenajări de baze sportive, etc. de colectivul „Metalul“ Hunedoara sînt
faza de colectiv mii de sportivi, oameni Colectivele sportive „Recolta“ din Bără- acţiuni care dovedesc dragostea sporti­
ai muncii de pe ogoare, din fabrici, mine banţ raionul Alba, Jina, Ungurei din ra­ vilor noştri faţă de marea Ţară a socia­
şi de pe şantiere. Astfel, colectivul „Lo­ ionul Sebeş, Şibot, raionul Orăştie, To- lismului victorios.
!Mu muios a două brigăzi §. i . I .
In această perioadă, S.M.T.-farile au un.
rol important. Da feUul cum muncesc ele,
depinde în mare măsură terminarea la
timp a însămînţărilor da toamnă. Multe
brig-zi S.M.T., folosind întreaga capaci­
tate de lucru a tractoarelor şi maşinilor
agricole au reuşit să-şi depăşească cu
mult sarcinile planificate.
Lucrul acesta s-a dovedit şi la bri­
gada Vl-a de la S.M.T. Miercurea, care,
organizîndu-şi bine munca pe tractoare, a
reelizaj; în scurtă vreme planul la arături
şi însamânţări din această campanie, în
proporţie de 42 1-a sută.
Pentru bunul mers al brigăzii, ponta-
torui alimentator Raţiu Ioan s-a străduit
să delimiteze 'la timp parcelele ce urmau
a fi arate şi însămînţate, măsurindu-ie pe
fiecare în parte. Paralel cu aceasta, el
s-a îngrijit ca brigada să fie aprovizionată
cu toate cele necesare c a : ulei, • benzină,
motorină, piese de schimb, etc,- şi a ţinut
la zi evidenţa realizărilor pe fiecare trac­
tor în .parte.
Datorită acestui lucru, tractoristul Mar­
tin Ioan depăşeşte zilnic norma de lucru
cu 25 la sută. iar Popa Nicolae cu 20 la
sută. Fără îndoială Că realizările obţinute
de brigada Vl-a care e fruntaşă pe staţi­
une, se datoresc şi agronomului de sector,
Acelenesou Septimiiu. Bl a dat îndrumări
şefului de brigadă în ceea ce priveşte res­
pectarea ou stricteţe a termenelor stabili­
te prin contractele încheiate.
Nu acelaş lucru, se poate sipune despre
brigada I-a de la această staţiune. Cu toa­
te dă unii tractorişti, oum este Marcu Si-
mion realizează zilnic norma de lucru 100
la sută. totuşi, pe brigadă, planul a fost
realizat numai în proporţie de 22 la sută.
Dacă stai de vorbă cu tovarăşul Sti-
reciu Ioan agronom de sector, poţi de­
duce repede cauzele oare au făcut ca bri­
gada să nu-şi poată realiza sarcinile de
plan. Brigada a întârziat eşi-rea la cîmp
din cauza nerevizuirii tractoarelor la timp.
Aceasta a fădut ca multe traotoare să stea
zile întregi defectate pe brazdă. Mecanicul
\T o i povesti cîteva fapte de viaţă din
v Valea Jiului. Nu ştiu cui să i le a-
tribui: lui Haidu Tuliu, bătrînului Mă-
tăsărean Traian, lui Mihai Ştefan, lui
Vizi Andrei, sau altor zeci şi sute de mi­
neri din „Valea bucuriei“ de astăzi ?!
Asemenea fapte, despre care vreau să
scriu, nu sînt izolate. Ele au apărut ca o
sinteză a conştiinţei noi care călăuzeşte
şl determină drumul oamenilor noi din
Valea Jiului.
N-am inventat' nimic. In această po­
vestire se vor recunoaşte mulţi mineri,
eroi ai zilelelor noastre. Personajele, pe
numele lor, vor fi însă fictive, iar ac­
ţiunea nu va .fi plasată înlr-un loc anu­
me. tocmai din dorinţa de a aeneml*~n
aspectele despre care vreau să vorbesc.
Jf ui Brînduş i se încredinţase condu-
cerea unei grupe de mineri. Era
mîndru de aceasta. Uneori însă, îl fră­
mântau fel de fel de întrebări, la care
el se străduia să găsească un răspuns.
I se părea că sarcina de şef al grupei îi
depăşeşte puterile. Primul an al cinci­
nalului punea în faţa minerilor probleme
noi care trebuiau rezolvate, cerea efor-
;j furi sporite în bătălia măreaţă pentru
• mai mult cărbune. Va putea el oare să
| răzbească în toate ?
ij Intr-o seară de vară s-a .oprit în faţa
comitetului de particj, al minei. Sim-
¦j ţea nevoia să se sfătuiască cu cineva.
i L-a găsit acolo pe Stavăr, secretarul. I-a
i spus tot păsul... Stavăr a prins a zîmbi
j pe sub mustăţile-i stufoase :
; — Ţi-e frică de răspundere ?
j — Mi-i frică uneori! mărturisi Brînduş
i lăsîndu-şi privirea în pămînt.
Secretarul n-a mai spus nimic. L-a
luat pe tînăr de braţ şi-au pornit amîn-
doi prin noaptea înstelată de vară. Era
citita linişte in jur!... Intr uh tîrziu, Sta-
j văr a prins să vorbească. Vorba îi era
l| domoală. caldă. Vorbea despre oameni,
„Ghicitoare literară“
Cînd seara se Iasă pe drumurile Hunedoarei,
în Oraşul Tineretului e multă voie bună;
grupuri, grupuri, tineri şi tinere de. la
I.C.S.H. se îndreaptă înspre clubul „Filimon
Sîrbu". Glumesc, rid, ori fredonează melodii
cunoscute. Ajunşi apoi în încăperile spaţioa­
se ale clubului, se liniştesc ca prin farmec şi
fiecare se consacră activităţii ce-i place mai
m ult: unii joacă şah, alţii tenis de masăt iar
unii se adîncesc in lecturi plăcute, după ce
tovarăşa Pop Emilia, bibliotecara, Ie-a reco­
mandat călduros cele mai noi cărţi apărute.
Aşa e întotdeauna la clubul „Filimon Sîrbu”.
Seară de seară, acesta îşi deschide larg por­
ţile pentru a primi oaspeţii ce vin să-l frec­
venteze din ce în ce mai mulţi.
In această seară, de care vreau să poves­
tesc eu, clubul, a pregătit în cinstea „Lunii
prieteniei ron!îno-sovielice‘‘, un lucru nou —
un lucru distractiv şi în acelaşi timp extrem
comotiva" Alba-Iulia, a reuşit să a-
ducă la start peste 1.600 sportivi, iar
uConstructorul" Petroşani peste 2.500
sportivi. Rezultate frumoase au obţinut
şi colectivele „Constructorul“ Hunedoara,
Şcoala profesională Gura-Barza, Şcoala
medie de 10 ani băieţi şi fete Alba.
Şi sportivii satelor regiunii noastre cin­
Oioran Comei având sectorul îndepărtat
nu putea să facă faţă reparaţiilor. Ingine­
rul mecanic Pressler Richard, nu s-a în­
grijit ca în acest sector mai greu, să pună
doi mecanici pentru a putea înlătura ra­
pid defecţiunile care se ivesc La tractoare
şi maşinile agricole.
In mijlocul tractoriştilor, mai dăinuie
şi indisciplina în muncă. Tractoristul Şte­
fan Ioan. deseori lipseşte zile întregi de
la muncă, iar de multe ori, execută lu­
crări de proastă calitate. Tractoristul A-
postolescu Dumitru este dezinteresat în
executarea lucrărilor şi nu reuşeşte să în­
deplinească norma de lucru zilnică, de­
cât în proporţie de 21 la sută.
Şeful de brigadă Ciobanu Vasile împre­
ună ou pontatorul alimentator, au lăsat
ca desfăşurarea muncilor de arături' şi în-
sămînţări să deourgă la întâmplare. Ei nu
s-au preocupat zi de zi, ca tractoriştii să
' cunoască itinerariul de deplasare al trac­
toarelor, pentru a înlătura astfel timpii
morţi. N-au ţinut o evidenţă zilnică asu­
pra lucrărilor efectuate, pentru a cunoaş­
te fiecare ce suprafaţă de teren a exe­
cutat într-o zi, faţă de norma planificată.
Din cauza acestor lipsuri brigada I-a
de traotoare este codaşă pe staţiune la
executarea lucrărilor de însămînţări şi
arături de toamnă.
Tovarăşul Vlad Ioan, directorul S.M.T.,
trebuie să asigure brigăzilor, condiţii oît
mai bune de muncă. Este necesar să se
repartizeze în ac'eastă campanie mai mulţi
mecanioi reparatori. Aprovizionarea cu
piese de schimb, carburanţi şi lubrefianţi
să fie făcută 1a timp pentru a se folosi la
maximum capacitatea de lucru a tractoa­
relor şi maşinilor.
Organizaţiile de partid şi U.T.M. din
staţiune, au sarcina de a-şi îmbunătăţi
munca în această privinţă. întrecerea în­
tre brigăzi şi tractorişti, popularizarea
fruntaşilor în muncă, trebuie să consti­
tuie pentru ele o preocupare permanentă
şi importantă.
OAMENII ZILELOR NOASTRE
despre minunatul suflet al oamenilor. A -
poi, încetul cu încetul, se înfierbîntă, o- hu-i bine să-l gonim pe Cuţui de la noi.
chii îi ardeau ca jarul şi cuvintele i se
învolburau ca apele unui rîu de munte.
Brînduş asculta totul cu răsuflarea tă­
iată, fără să bage de seamă că trecuse
o bună bucată de noapte... Intr-un tîrziu,
Stavăr s-a oprit.
— Te las, dragul meu. Nu-ţi mai spun
decît un singur lucru: munca noastră, a
minerilor e grea, în ea nu răzbim nu­
mai cu braţele, ci şi cu mintea, şi cu
sufletul. Ţi-i frică de răspunderea ta?
.Creşte-ţi oamenii şi vei birui cu ei...
Noapte bună!
Oraşul se potolise. Mii de luminiţe li­
căreau în geamuri ca o salbă de stele.
Era noaptea in care comunistul Brînduş
învăţase un lucru nou de la comunistul
Stavăr. Era noaptea în care doi comu­
nişti deschideau şirul faptelor măreţe ca­
re aveau să înflorească în iureşul im­
petuos al primului nostru cincinal. Şl
aceste fapte aveau să le săvîrşească oa­
menii, minunaţii noştri oameni.
???
D upă şut, Brînduş şi-a adunat orta­
cii într-o încăpere a clubului. Erau
patru cu toţii. Şeful de grupă era emo­
ţionat. Unul dintre ortaci, Cuţui, lipsea.
Nu venise nici la şut. De altfel, Cuţui
lipsea cam des de la lucru şi acum gru­
pa venise să discute ce măsuri trebuie să
se ia. Părevile erau împărţite. Toader,
un flăcăiaş de pe meleagurile Moldovei,
îşi dădu cu părerea:
— Eu aş zice să-l dăm pe Cuţui din
grupa noastră şi să aducem in locul lui
pe altul mai vrednic.
— Aşa aş zice şi eu, mormăi înciudat
Mihu.
Brînduş îi ascultă pe toţi. îşi amin­
tea cuvintele lui Stavăr: „Creşte-ţi oa­
menii şi vei birui cu ei"... El vorbi cel
din urma. 1 1 Mi ! ¦1
— Măi tovarăşi, eu sînt de părere că
DRUMUL SOCIALISMULUI
de instructiv. A pregătit o „ghicitoare lite­
rară'*.
lată-i pe toţi cei înscrişi la concursul „Iu­
biţi cartea", adunaţi în sala mare de festi­
vităţi, fremătînd de curiozitate. Concursul
„ghicitoare" începe. Comisia explică regulile
de desfăşurare şi apoi sînt citite fragmente
din cărţi. Feţele tinerilor strălucesc de în­
cordare, apoi, bucuria Ie zguduie întreaga
fiinţă, atunci cînd reuşesc să ghicească din
ce anume carte a fost luat fragmentul cu
pricina.
Concursul se sfîrşeşte apoi, şi în aplauzele
tuturor comisia anunţă că cele mai multe
dezlegări au fost date de către tovarăşii
IIea Vicenţiu, Marlnescu Nicolae şi Tudo-
rancea Gheorghe.
Aşa se munceşte acum Ia clubul „Filimon
Sîrbu" din Hunedoara. Se simte aici un a-
vint nou, avint ce trebuie întreţinut şi dez­
voltat mereu. S. FREAMAT
meşti raionul Brad, au mobilizat tinere­
tul pentru amenajarea de terenuri de
volei, fotbal, piste de atletism şi altele.
Intîlnirile amicale organizate de colecti­
vul „Progresul“ Brad, Şcoala profesională
Gura-Barza, „Recolta“ Limba, întrecerea
la popice dintre colectivele „Progresul",
„Flamura roşie“, „Locomotiva“, „Voinţa*'
!n asociaţie am obţinut i
producţie bogată de sfeclă
de zahăr
In asociaţie, nod ţăranii muncitori a-
vem mari avantaje şi putem să mun­
cim pământul mai organizat. Avem
puse la dispoziţie maşini de semănat şi
prăsitori, îngrăşăminte chimice, seminţe
de soi, prafuri pentru combaterea diferi­
telor boli a sfeclei şi .primim sfaturi şi în­
drumări de la tehnicienii agronomi şi a-
genţii trimişi de fabrica de zahăr.
Anul trecut, pe suprafaţa de 0,40 ha.
am avuit însămânţat trifoi. După ce l-am
cosit, am arat terenul dar mai la supra­
faţă. Toamna, am dus pe el 12 care ou
gunoi, pe care l-am împrăştiat şi apoi
l-am arat adînc.
Primăvara de tim puriu după ce se
zvîntaseră bine crestele arăturii, am gră-
pat terenul cu o grapă grea (boroană) de
două ori. După grăpare, la interval de
5—6 zile, am .dat cu cultivatorul pregă­
tind terenul pentru semănat. Sămânţa ce
am primit-o a fost bine aleasă şi am în-
sămînţat-o cu maşina în rînduri, la dis­
tanţă de 40—45 cm. rind de rînd.
Cînd a început să răsară sfecla, am
prăşit-o, iar cînd avea două frunze am
rărit-o înlăturând plantele de prisos.
La a doua pr-aşilă, i-am administrat în­
grăşăminte chimice (50 kg. superfosfat şi
30 kg. sare potasică). Sfecla s-a dezvoltat
bine. In total, cu am prăşit-o de trei ori
manual şi de două ori cu prăşitoarea.
Am recoltat cînd sfecla avea frunzele de
la margine îngălbenite. Tehnicianul agro­
nom m-a sfătuit s-o recoltez la momentul
potrivit ca să nu scadă procentul de za­
hăr. Eu am ţinut cont.de acest lucru. Am
fost foarte curios să aflu cât am obţinut
la hectar. 5i cît credeţi că am obţinut?
De pe cele 0,40 ha., am recoltat cantitatea
de 10.000 kg. adică 25.000 kg. la hectar.
Slot foarte mulţumit de recolta pe oare
am obţinut-o în asociaţie.
KENTSCH SIMION
ţăran muncitor asociat, comuna Gârbova
raionul Sebeş
Ba eu cred că aşa-i mai bine! se
oţărî Mihu. L-au mai gonit şi din alte
grupe, pentrucă-i chiulangiu!
— Ce mai vorbă, adăugă şi Toader.
Dacă vrem să avem spor, să aducem în
locul lui un ortac mai acătării!
— E foarte uşor să-l dăm altora,
glăsui Brînduş. E mai greu să lupţi în­
să pentru îndreptarea lui. Şi noi avem
datoria să-l aducem pe drumul cel hun.
— Dar ce, avem noi timp să dădăcim
pe alde Cuţui ? Sări de la locul lui,
Toader. Noi avem producţia... planul...
¦— Dar planul cu cine-1 facem ? îl opri
Brînduş. Cu oameni!
— Adevărat, cu oameni, dar nu cu
chiulangii şi beţivi! ripostă plin de ciu­
dă Mihu.
Brînduş simţea că-şi pierde calmul,
dar se înfrînă la timp şi începu să-şi lă­
murească tovarăşii: , să deschizi numai portiţa către această mîini. Nu-s nici înalţi cît munţii, nici ,
— Măi fraţilor, grăi el, avem datoria
să creştem oamenii, să-i facem să vadă
că munca lor e o muncă de om liber
care-şl clădeşte casa lui, îndestularea Iul.
Numai atunci oamenii vor şti pentru
ce muncesc şi numai atunci vom birui
greul. Sînt sigur că din Cuţui vom scoa­
te un om adevărat... Ce spuneţi, mă fra­
ţilor, îi întindem mina, sau îi dăm cu
piciorul ?
Se aşternu o linişte grea. Samoilă, ca­
re tăcuse tot timpul, rupse tăcerea cel
dintîi:
—Mînca-l-ar purecii de C uţui! Să ve­
deţi dacă nu scoatem noi om din e l !
Eu zic să-l ţinem la noi. Ceilalţi mai
mormăiră cîte ceva mai mult pentru ei
şi s-au înţeles cu toţii pînă la urmă, că-i
mai bine să-l ţină pe Cuţui în grupa lor.
In seara aceea, Brînduş s-a dus să-l
caute pe Cuţui. Nu l-a găsit acasă. A
dat peste el în circiumă. Ortacul băuse
mult. Era beat de nu se mai putea ţine
nici pe picioare. Cînd l-a văzut pe şeful
In drum s p re m ai b in e
Muncă culturală, iată o noţiune cu o
sferă foarte largă. Oîte forme nu poate
îmbrăca această muncă mai ales înitr-o fa­
brică ca „Teba" din Sebeş? Există tine­
ret mult care poate fi uşor atras în diver­
se formaţii artistice, fiecare după încli­
naţia pe care o manifestă. La clubul fa­
bricii se pot petrece seri minunate, seri
în oare distracţia se va îmbina în mod ar­
monios cu utilul. Nioi biblioteca nu tre­
buie să rămână în afara atenţiei, căci
cartea a însemnat întotdeauna mult in
viaţa omului şi de aceiaşi preţuire se bu­
cură şi în rândul muncitorilor de 1a fabrica
mai sus menţionată.
Să începem prin a ne referi la activita­
tea formaţiilor artistice. In urmă cu două
luni de pildă, în fabrică n u exista decât
o brigadă artistică de agitaţie care-şi trăia tatea desfăşurată pe tărâm cultural, rea­
viaţa sub presiunea entuziasmului tine­
resc a celor ce intrau în componenţa ed.
Atât şi nimic mai m ult
Iniţierea şi trecerea la pregătirea celui
de al IV-lea concurs pe ţară al cercuri­
lor artistice de amatori ale sindicatelor,
analiza activităţii culturale desfăşurată la
fabrica „Teba" în ultima vreme, făcută
de către comitetul orăşenesc de partid cît
şi unele materiale apărute în ziarul nos­
tru, au avut ca rezultat Înviorarea activi­
tăţii culturale — a formaţiilor artistice
mai eies şi a determinat în acelaş timp io
nouă atitudine a conducerii fabricii faţă
de această problemă.
In cadrul fabricii a luat fiinţă o echipă
de teatru care pregăteşte piesa „Iarbă
rea" sub îndrumarea directă a tovarăşei
Bogdan. Rolurile se cunosc în mare mă­
sură şi de asemenea s-a realizat un bun
joi de scenă, lucruri care scot în evidenţă
faptul că există preocupare şi că oamenii
lucrează ou dragoste.
De asemenea, la fabrica „Teba" a luat
Activitatea culturală la Vata poate f i îmbunătăţită
Pentru a ajunge la Vaţa de Jos, străbaţi
o bună parte din văile care se deschid
! printre culmile munţilor Zarandului. Apa
Cnişului Alb, ca un bun tovarăş, te că­
lăuzeşte printre sate cu case cu înfăţişa­
re semeaţă, unde, întâlneşti destul de des
figuri de oameni ce îţi dau cri plăcere cea
mai folositoare informaţie şi care sînt ga­
ta să-ţi povestească oricând despre luptele
eroice ca şi despre întâlnirile tăinuite de
pe timpul lui Horea. Ajungând la Vaţa de
Jos, te întâmpină un parc- îngrijit, în care
copaoi groşi de nu-i pot cuprinde trei
oameni, cresc în voie primenind aerul,
făcîndu-te să-l respiri ou toată puterea
simţind că eşti stăpînul frumuseţilor şl
bogăţiilor patriei tale.
Orice trecător prin această localitate îşi za însă acest lucru. Iată însă care este
pune diferite întrebări relativ la ocupaţia
locuitorilor, manifestările culturale, preo­
cupările pentru ridicarea nivelului de trai,
conlucrarea dintre instituţiile şi întreprin­ comună se străduiesc să înjghebeze din
derile din comună. •
Curiozitatea de a afla cît mai mult des­
pre viaţa culturală a acestei aşezări, de
multe ori este nesatisfăcută, şi orice ce­
tăţean din această comună întrebat, îşi
va începe relatarea cam aşa...
A fost şi la Vaţa activitate culturală.
Şi vremea oînd a fost activitate nu e
prea îndepărtată. In anul trecut, echipa
artistică a căminului cultural din Vaţa
de Jos a depus o frumoasă activitate. A-
ceastă echipă prezenta aproape săptămî-
nal cîte un program artistic pentru cei ve­
niţi La odihnă şi pentru săteni. Progra­
mul prezentat de formaţia corală a că­
minului cultural, ouprindea cîntece popu­
lare româneşti şi sovietice care erau mult
apreciate de locuitorii din Vaţa, Căzăneşti,
Tătărăşli, Târnava de Oriş. La fel de ac­
tivă era şl echipa de dansuri formată în
cadrul căminului cultural. Biblioteca era
destul de des frecventată, astfel că nu­
mărul câtitorilor ajungea la 200 lunar.
Despre acestea şi despre ieşirile orga­
nizate în satele şi comunele apropiate
sau mai îndepărtate, îţi va povesti cu
său de grupă, şi-a dat drumul la tot nă­
duful pe care-l ţinea în el. Ii ocăra pe
toţi, ca şi cum ei erau vinovaţi de păca­
tele lui. Brînduş îl lăsă să-şi verse tot
necazul.
— Parcă eu nu ştiu că voi umblaţi să
mă scoateţi din grupa voastră ? Am au­
zit eu asta de la Toader şi de la Mihu.
Scoateţi-mă dacă vreţi! Toţi au dat cu
piciorul in mine... Goniţi-mă şi voi...
Aici Brînduş îl opri:
— Nu vorbi prostii ţ Nu te scoate ni­
meni din grupa noastră, avem nevoie de
tine.
Cuţui făcu ochii mari de uimire...
— Aveţi nevoie de mine? mormăi el.
— Da.
— Adevărat ?... mare minune !
— Hai acum la culcare. Mîine vino
la timp la şut şl mai stăm după aceea de
vorbă...
Părea că ochii lui Cuţui se acoperă
treptat, treptat, de o strălucire nouă pe
care Brînduş nu i-o mai văzuse nicio­
dată. Părea că se trezeşte, încet, încet,
din ameţeala băuturii. Deodată, ridică de
pe masă sticla pe fundul căreia -mai erau
cîteva picături de vin, şi o aruncă pe
podele de- se prefăcu în sute de cioburi:
— Fi-re-ar să fie de treabă!... care va
să zică aveţi nevoie şi de mine /... care
va să zică sînt şi eu bun de ceva /... Ciţi
şefi de echipă am avut pînă acum, ni-
ciunul nu mi-a spus asta. M-au purtat
din abataj în abataj şi nu ştiau cum să
se scape de mine... Fi-re-ar să fie de
treabă!
— Hai şi te culcă, mîine trebuie să fii
odihnit. Şi Brînduş îl luă de braţ pur-
tîndu-l ca pe un copil mic şi neputincios
care abia învaţă să meargă...
Dar faptele abia acum încep să se de­
pene. Cuţui a venit a doua zi cel dintîi
la lămpărie. A stat şi i-a aşteptat pe cei­
lalţi. N-a spus nimănui nimic, pînă ce
n-a ajuns in abataj. Şi-a dezbrăcat haina,
Nr. 523
fiinţă un cor format din 90 de persoane varăşul Vaatovschi Ladislau secretarul
care repetă numeroase cîntece şi care se organizaţiei U.T.M. despre . organizarea
anunţă a fi un concurent serios pentru concursului „Iubiţi cartea" ? Pînă în mo­
celelalte formaţii corale din regiune. Nici mentul de faţă, nu există niciun tînăr în­
brigada artistică de agitaţie nu a încetat scris şi aceasta nu pentru că n-ar fi exis­
să-şi trăiască viaţa. Cîndva, nu cu prea tat dorinţa de a participa la concura, ci
mult tâmp în urmă, ea s-a enumerat prin­ pentru faptul că ţinerii n-au fost îndru­
tre cele mai bune brigăzi artistice de agi­ maţi şi mulţi n id n-au auzit de aşa cev-a.
taţie din regiune. E condamnabilă atitudinea de nepăsare a
comitetului U.T.M. faţă de această pro­
Este demn de scos în evidenţă faptul blemă şi de problema muncii culturale în
că direcţiunea fabrioii şi organizaţia de general, oînd, ar putea, şi ar trebui de
bază de partid de aici a trecut la o mai fapt, să dea un ajutor dintre "cele mai
activă sprijinire a activităţii oamenilor pe preţioase în acest sens.
tărâm cultural. Trebuie amintit ceva şi despre activita­
Au fost înşirate până aici unele reali­ tea brigăzii artistice de agitaţie. Mal întâi
comitetul-sindical nu s-a îngrijit ca aceas­
zări obţinute la fabrica „Teba" în activi­ tă brigadă să aibe un colectiv de creaţie.
Tovarăşa Bucur Gabriela lucrează singură
lizări care permit să se aprecieze această şi nu e bine. Uneori n-a fost principială
activitate ca fiind satisfăcătoare. Printre în alegerea exemplelor pe oare le-a folo­
cele bune, mai sânt însă şi unele lucruri sit în material, alteori după ce a consultat
care reclamă în mod arzător o îmbună­ organizaţia de bază cu privire la program
a făcut apoi. singură anumite adăugiri ca­
tăţire. re n-au fost cele mai fericite. Toate aces­
In clubul fabricii de pildă, activitatea ce tea sînt rezultatul unei munci de unul
singur, a unei munci în care nu ai posi­
se desfăşoară este săracă, chiar foarte .să­ bilitatea să te consulţi, cu nimeni şi faci
racă. In afară de faptul că aci se fac totul aşa după cum Crezi că e mai bine.
repetiţii, nu există altceva nimic. Deşi Creierea unul colectiv de oreaţie a r duce
problema activităţii clubului a mai fost la o serioasă îmbunătăţire a muncii bri­
dezbătută în coloanele ziarului nostru şi găzii artistice de agitaţie.
s-a arătat co anume ar trebui sa se facă,
totuşi, munca nu s-a îmbogăţit. Aci pot Ou tot ce s-a realizat pe tărîm cultural
avea loc serate literare, jurnale vorbite, la fabrica „Teba", mai sînt încă multe de
conferinţe pe teme de producţie urmate de făcut. Orice început e greu şi de aceia
program artistic şi cîte altele. Ar fi bine să roadele culese sânt Cu atât mai preţuite. Şi
se ia în mod serios în discuţie această la fabrica „Teba“ au fost multe greutăţi
problemă şi duhul să fie transformat în care au fost învinse şi mal sînt încă greu­
ceea ce de fapt a r trebui să fie. S-a spus tăţi care de asemenea vor putea fi învinse.
că la d u b ar putea avea loc serate lite­ Ou puţin efort, însoţit de interes şi cola­
rare. Cei ce a r trebui să le organizeze nu borare avem convingerea că se vor putea
simt însă că au această obligaţie. Comite­ obţine multe rezultate frumoase.
tul U.T.M. nu are asemenea preocupări
deşi ar putea folosi anumite acţiuni din SILVIA SIMŢEA
cadrul clubului în probleme ce îi intere­
sează direct. Na ştim ce are de spus to­
..... UF.................................................. ..... *----- ----—*
mîndrie fiecare cetăţean din Vaţa. Lu­ sfatului popular, nu-i interesează activi­
crurile au mers însă bine doar pînă prin tatea culturală de aici ?
luna mai 1955. cînd s-a produs „ruptura“
între conducerea căminului cultural şi De altfel, grija sfatului popular nu
conducerea unor întreprinderi de acolo. s-a prea văzut nici în ce priveşte asigu­
rarea materială a căminului cultural. To­
Acest „motiv" a făcut că astăzi Cei in­ varăşul Coif directorul căminului, a au­
teresaţi să spună : zit doar că i s - a r fi repartizat vreo 6.000
kg. de lemne de foc însă nu le-a vă­
Există puţină preocupare pentru mun­ zut.
ca educativ-culturală. Faptul că conferinţele primite de la
S.R.S.C. sau de la secţia culturală sînt pre­
E adevărat că există perioade la salte zentate în faţa a maximum 50 de per­
unde mobilizarea populaţiei amatoare la soane din comună nu poate justifica ou
diferite manifestări cultural-sportive este nimic activitatea culturală.
mai greu de realizat. Cu insistenţă şi
mai ales prin colaborare, se poate reali­ Considerentele asupra celor existente in
prezent trebuie să deschidă drumul sp re :
realitatea la Vaţa de Jos :
O muncă mai bună.
Dacă majoritatea cadrelor didactică din
E necesar oa tovarăşul Ivan de la sec­
nou echipa de dansuri, cor, teatru, sport, nu ţia culturală a sfatului popular raional
acelaşi lucru se poate spune despre con­ din Brad, împreună cu tovarăşul Ranta de
ducerea întreprinderii „Orişana" fabrica la comitetul raional U.T.M. să sprijine mai
de var, despre conducerea Cooperativei mult pe tovarăşa Cioara Ghizela bibliote­
cara- -salariată^-a-căminului cultural, care,
„Munca noastră", despre sfatul popular deocamdată „posedă" regulamentul con­
şi despre „ajutorul" dat de către instruc­ cursului „Iubiţi cartea" însă în privinţa
torul teritorial UTM Brad, tovarăşul R-an- mobilizării tinerilor la acest concurs nu
ta, care se ocupă de toate celelalte. însă a făcut nimic.
de aceasta mai puţin.
De asemenea, *sfatul popular comunal e
Faptul că, colectivul sportiv din Vaţa dator să ia măsuri urgente pentru asigu­
de Jos s-a destrămat, că echipa de dan­ rarea celor necesare căminului cultural şi
suri nu mai este susţinută de cît de tov. a activiştilor pe această linie, iar conduce­
Eleda Gheorghe,. Dărăştean Constantin, rile de la „Munca noastră", „Crişana" şi
Dîlv Dumitru, Buzdugan Anuţa, iar la cor I.F.E.T., trebuie oa la rândul lor, să lase
poţi întâlni doar pe tovarăşa Toma Emilia de-o parte „ambiţiile" personale, conlu­
în vârstă de peste 40 de ani, Maci Roman, crând în realizarea scopului final -— cul­
Avram Azarie, Bodioi Iovu, Tat Constan­ turalizarea maselor.
ţa şi Calancea Tamara, dovedeşte că cele
afirmate mai sus oglindesc o realitate de­ .Pentru a se ajunge la înfăptuirea acestui
favorabilă instituţiilor şi întreprinderilor scop, este nevoie de muncă, de colaborare
din Vaţa. între factorii interesaţi, este necesar oa
fiecare om cinstit din această comună să
Oare din marele număr de muncitori fíe pătruns de necesitatea ridicării nive­
ce există la „Crişaroa", la I.F.E.T. sau la lului său şi a celor în mijlocul cărora lu­
„Munca noastră", nu s-ar găsi amatori crează-
care să întărească activitatea cultural-
sportivă din această localitate ? Posibilităţile comunei Vaţa de Jos sînt
destul de mari. Rezultatele depind numai
Oare pe tovarăşul Coza Gheorghe conta­ de bunăvoinţa tuturor pentru a reveni La
bilul şef de la cooperativa „Munda noas­ frumoasa activitate oultuiral-sportivă.
tră" ca şi pe preşedintele şi secretarul
N. CAZAN
a agăţat lampa de un stîlp şi l-a întrebat struite. Ii place şi un pahar cu vin bun,
pe B rînduş: şi o mîncare bună. îşi iubeşte nevasta, şi
— Ce trebuie să fac ?.,. copiii. Are însă o supărare: de ce adi­
In ziua aceea nimeni din grupa lui că în abatajul lui nu s-ar aplica metoda
Brînduş n-a simţit cînd a trecut tim­ graficului ciclic ? Toader, flăcăiaşul nă­
pul. A doua zi, la fel. Oamenii păreau bădăios de pe meleagurile Moldovei, s-a
că au căpătat forţe noi. Cuţui tăcea tot îndrăgostit. Tot .timpul nu vorbeşte de­
timpul. Ceilalţi îl urmăreau din cînd în cît despre Irina lui. Şi zilele trec, trec
cînd cu coada ochiului. Băiatul nu stă­ neobosit. La capătul lor se culeg roade­
tea în loc nicio clipă; acum căra stîlpi le unei munci libere, avîntate.
pentru armătură, acum trecea la bate­ ir ic ic
rea găurilor, fugea după artificier... La Q înt ultimele luni ale cincinalului.
încărcarea cărbunelui, nimeni nu-1 în­ O Ca o boare de vînt proaspăt adie
trecea. printre minerii Văii Jiului un îndem n:
Ce transformare miraculoasă se petre­ „In cinstea Congresului partidului, să
cea în el, ce vrăjitor scormonise în el, cu îndeplinim la toţi indicii prevederile
bagheta magică, atîtea porniri înaripate planului anual /“
care lînceziseră pînă atunci ? Acel vră­ Eroii zilelor noastre dau de mult căr­
jitor era încrederea în forţele proprii, bune în contul anilor viitori. Nu-s nişte
conştiinţa omului care-şi dă seama că eroi din cei ca în basme, cu chivăre de
este folositor celor din jur. Este destul oţel, cu armuri, cu lănci ‘îngrozitoare în
conştiinţă, ca să te simţi mai puternic de n-au chipul feţi-frumoşilor din poveşti.
cît te-ai crezut altădată şi să te simţi Sînt oameni obişnuiţi aşa cum ii vezi in
mîndru de demnitatea ta de om. Acesta fiecare zi. Puterea lor nu stă în nimic
era secretul minunatelor fapte a le lui supranatural, puterea lor este dragostea
Brînduş şi ale griipei lui care urca trep­ nestăvilită de viaţă, de muncă, încrede­
tele primului cincinal fluturînd steaguri­ rea în viaţă.
le victoriei în luptă cu stinca de cărbune. Mai sînt insă unii care zic :
Dar nu-i destul numai să deschizi por­ —Grupa lui Brînduş ?! Cred şi eu... D<ţ
tiţa către conştiinţa oamenilor. Trebuie asţa sînt ei eroi, pentru că li se dau ce­
să consolidezi şi să dezvolţi mereu tot le mai bune locuri de m uncă; pe cînd
ceea ce ai găsit bun şi cinstit în conşti­ nouă..
inţa oamenilor. Despre aceasta i-a spus Dar Brînduş şi ortacii săi sînt de altă
într-o seară comunistul Stavăr. comu­ părere şi o spun tuturor:
nistului Brînduş... Şi nu-i uşor acest lu­ — Nu locul bun de muncă face pe
cru. miner bun, ci minerul bun face locul ds
Iată-i acum pe cei cinci mineri în muncă b u n !
biblioteca clubului, studiind metode a- Aceştia sînt oamenii şi faptele, care
vansate de muncă, izvorîte din experien­ prin frumuseţea şi măreţia lor, împle­
ţa bravilor mineri sovietici. Iată-i în tesc, ca intr-o jerbă de flori, cel mai
sala de repetiţii a echipei de teatru, în- grăitor omagiu închinat partidului, care
ne-a dat în mîini cheia tuturor victo­
terpretînd rolurile unei piese..
Cuţui şi-a cumpărat haine noi, şi-a riilor noastre pentru o viaţă mai bună,
luat mobilă şi stă acum cu nevasta şi co­ mai luminoasă , şi mal demnă.
piii într-unul din blocurile noi con­ CONSTANTIN BEIU