Page 23 - 1955-10
P. 23
Nr. 523 DRUMUL SOCIALISMULUI'¦ Pag. 3
Pe marginea concursului Sporeşte producţia bunurilor CiluTdirm m M a h A jf
de larg consum
gazetelor de perete săteşti -------------------------------------- ------------------- - - r ~ - y
In scopul ridicării continue a nivelului de trai al populaţiei muncitoare, numeroase
Sala expoziţiei regionale a gazetelor de torilor în aplicarea metodelor agrotehnice a- colective din întreprinderile regiunii noastre luptă pentru realizarea unei producţii Luptăm pentru obţinerea de noi succese
perete săteşti care a funcţionat timp de vansate. mărite de bunuri de larg consum. Rezultatele obţinute de cîteva din ele, sînt edifi
două săptămîni în clubul „Ilie Pintilie" din catoare. Cum au reuşit să dobîndească succesele de pînă acum ?
Deva, a fost vizitată de mulţi oameni al Preocuparea organizaţiilor de bază faţă
muncii. Unii dintre ei şi-au notat impresiile de îndrumarea agitatorilor şi a membrilor Prin contribuţia întregului beş să obţină realizări frumoase. Planul pe încă de la în- După îndeplinirea sarcinilor primului
în carnetul de sugestii, iar alţii şi-au expri de partid cu munci de răspundere să scrie colectiv întreaga fabrică a fost îndeplinit în valori
mat verbal satisfacţia pentru iniţiativa de a articole la gazetele de perele, reiese din constante cu 112 Ia sută, iar în valori cu ceputul planu- nostru plan cincinal, care s-a soldat cu
se strînge într-un mănunchi acele gazete de multele materiale semnate de aceştia în Harnicul colectiv al întreprinderii „Vaslle rente cu 111.83 la sută. La sortimentul tri
perete săteşti care au acumulat în timpul timpul campaniilor, în urma cărora s-au Roaită ’ din Haţeg, continuă şirul victoriilor cotaje de bumbac, planul de producţie a fost toi cincinal, în succese însemnate, muncitorii şi tehni-
concursului o experienţă bogată. obţinut şi rezultate frumoase. De exemplu, obţinute pînă în prezent. încheind situaţia îndeplinit în proporţie de 104 la sută, la
ca urmare a articolului scris de Stoica Va- realizărilor din trimestrul III, s-a constatat tricotaje de lînă cu 112 la sută iar la tri t'ni A W Î IÎ % / QÎa muncitori- denii nu s-au culcat pe laurii victoriilor
Privind cele 30 de gazete expuse şi răs sile, preşedintele gospodăriei colective „Dru că planul producţiei globale a fost îndeplinit cotaje de bumbac cu 105 la sută. De aseme r tttr o U L ^ f \ lor şi tehnicie- obţinute, ci caută permanent să dea pa
foind filele din dosarele lor, ne edificăm mul lui Lenin” din Geoagiu, colectiviştii au în proporţie de 141 la sută, iar planul pro- nea la ciorapi de bumbac şi de mătase pen
asupra activităţii rodnice pe care au depu terminat la timp secerişul şi treierişul ce ducţiei-marfă a fost depăşit cu 60 la sută. tru femei, planul a fost depăşit cu 4 şi nilor din secto- triei noastre cît mai multă cherestea de
s-o acestea în direcţia oglindirii prin arti lor 33 ha. grîu, obţinînd totodată şi chitanţa respectiv 3 la sulă.
colele publicate, a strădaniei ţăranilor mun nr. 1 pe comună la colectări. La o serie de sortimente, s-au obţinut de rul industriali- bună calitate, să mărească necontenit
citori pentru obţinerea unei recolte îmbelşu păşiri mari de plan. Aşa de pildă în sectorul Frin depăşirile de plan de 43—122 la sută,
gate. Ne dăm seama că aceste colective de Un merit deosebit are colectivul 'de re alimentar, extractiv, metalurgic, forestier şi obţinute în munca lor, tovarăşele Opincar z.ării lemnului productivitatea muncii şi să dea cît mai
redacţie, răspunzînd cu înflăcărare la chema dacţie al gazetei de perete „Drum Nou” din .industrializarea lemnului, depăşirile sînt cu Valeria. Doştean Ana de la depănat, Radu
rea de a pune în aplicare prevederile proiec Livadia, raionul Haţeg, care a demascat cu prinse între 23-231 la sută. Productivitatea Elisabeta I. Halberg Rusalina de la apre- s-au pus proble- multe acumulări socialiste peste plan.
tului Directivelor celui de al II-lea Congres multă mînie pe chiaburii satului. Una din muncii a crescut cu 35 la sută faţă de plan. tură, Iancu Victoria ‘şi Tudor Florica de la
al partidului, şi-au făcut datoria ca organe caricaturile apărute în luna iunie, de pildă, Obţinerea acestor rezultate a fost posibilă ştrik, se numără printre fruntaşele fabricii. me deosebit de Brigăzile de încărcători şl sortatori de
de presă ale organizaţiilor de bază săteşti. demască pe chiaburul Ceuţă Ioan, care um prin crearea condiţiilor tehnico-organizato-
bla după afaceri cu căruţa sa în timpul lu rice corespunzătoare la locurile de muncă, Mecanizînd procesul de producţie însemnate. buşteni conduse de tovarăşii Beanga Va-
De pildă, gazeta de perete „Recolta”, or crărilor de întreţinere a culturilor. precum şi în urma interesului deosebit cu
ganul organizaţiei de bază din comuna Ber- care a muncit întregul colectiv de aici. Colectivul' fabricii „Vidra" Orăştie şi-a Primii ani, — sile şi Opincar Nicolae, depăşesc cu re-
ihelot, raionul Haţeg, a publicat cu regulari O altă formă de critică prin care se îndeplinit planul pe luna septembrie în pro
tate articole ce tratau cu pricepere mai toate blciuesc apucăturile învechite, metodele îna In urma depăşirilor continue de plan, rea porţie de 114,62 la sută, realizînd totodată 1949 - 1950 — de gularitate normele ou 50-60 la sută,
problemele care frămîntau satul în perioada poiate, lenea şi delăsarea, este satira. Prin lizate de la Începutul anului, s-a reuşit ca şi planul pe sortimente. De asemenea, indi
concursului. Aşa de pildă, articolul intitulai versuri satirice reuşite, colectivul gazetei planul producţiei globale pe întregul an să cele de productivitate a fost depăşit cu 13 muncă planificată, ne-au arătat posibi- schimburile în hala de gatere conduse
^Şi de data aceasta comuniştii sînt în frun de perele din Berthelot a atras atenţia ţăra fie, îndeplinit în proporţie de 102 la sută, iar la sută. lucru la care în mare măsură a con
te”, arată că membrii de partid din sat nului Roman Viorel care a întîrziat cu se la producţia marfă cu 124 la sută. In ce pri tribuit mecanizarea unor operaţiuni care pînă lităţile cît şi lipsurile în sectoi^ul indus- maiştrii Nechifor Ioan şi Godjea Ale-
sînt în fruntea acţiunilor din campania de cerişul. Versurile sună în felul următor: vesc acumulările socialiste peste plan, pînă în prezent se tăceau manual. Printre măsu
vară şi cheamă ţăranii muncitori să le ur în prezent, au fost realizaţi 133.625 lei, faţă rile luate în vederea îmbunătăţirii procesului trializării lemnului şi bazîndu-ne pe a- xandru sînt antrenate în întrecerea pe
meze exemplul. La această gazetă, au apă „Frunzuliţă foi de fragă de 100.000 lei cît a fost angajamentul pe tehnologic se numără şi introducerea noului
rut sub forme variate şi alte materiale de Ascultă Romane dragă întregul an. sistem de vopsit şi velurat pieile canadiene. ceasta experienţă, precum şi pe ajutorul profesii şi luptă pentru titlul de „cel mai
valoare ca cele intitulate: „In plină bătălie Griul ce l-ai semănat Mecanizarea operaţiunii de velurat se face
a recoltei”, „Toate forţele .pentru grăbirea F EI nu trebuie lăsat Din rîndul muncitorilor care şi-au adus în urma aplicării inovaţiei propusă de co multilateral pe care l-am primit din bun schimb". Alături de ei se evidenţia-
treierlşului”, „Cum au înţeles ţăranii munci 1 Să se scuture pe lan din plin contribuţia la depăşirea sarcinilor munistul Iovan llie, care în afară de faptul
tori să întîmpine ziua eliberării patriei noa din plan, iac parte şi tovarăşii Benvenuto că a uşurat mult munc3, în acelaşi timp partea Marii noastre prietene U.R.S.S,, ză gateriştii Weber, Ordean, Popa, Mun-
stre”, „Cum înţeleg eu ca ţăran mjlocaş să C-o să-i duci dorul un an". Coradini. De Valerio Victor, Bodea Tudor a ridicat şi •productivitatea muncii cu peste
contribui la creşterea producţiei agricole’, Asemenea versuri prin care se ia atitudine de Ia industrializarea lemnului, Toth Iosif, 400 la sută, iar produsele sînt calitativ mai am pornit la o continuă perfecţionare a teanu, circulariştii Gavrilă Sirnion, Ga-
ebc. Putem afirma fără să greşim că ga împotriva celor care nu şi-au făcut datoria, Rikter Ioan, Nalreţ Ghilo din sectorul fo bune. Rezultate frumoase s-au obţinut şi
zeta de perete „Recolta" a contribuit mult au apărut şi la gazetele „Ogorul nou* din restier. Neiconi Romulus, Marcu Stan din în economisirea materiilor prime şi materia procesului de producţie pe baza tehni vrilă Partenie, Fulea Gheorghe, Cita
îa efectuarea lucrărilor la timp de către ţă Lăpuşnic, raionul Ilia, „Tractoristul” S.M.T. sectorul metal, Trălstaru Dumitru, Bodnar lelor, înregistrîndu-se economii în valoare cii noi.
ranii muncitori din această comună. Alba-Iulia, „Tractorul" din S.M.T. Miercurea Alexandrina din sectorul alimentar şi alţii. de 13.395 lei. Avram. Bandzeghiştii Bandovschi şl
şi la altele. O preocupare permanentă a fost eco- Printz spintecă tot mai m ulţi buşteni cu
Mereu în fruntea evenimentelor, a fost Cu ajutorul metodelor avansate Lq obţinerea rezultatelor de mai sus s-au
şî colectivul gazetei „Tractoristul” de la Studiind efectul ce l-au avut versurile sa evidenţiat în mod special tovarăşii Iovan nomisirea braţelor de muncă prin des- maşina „Raiman“ primită din „ import,
S. M. T. Alba-Iulia. Acesta, pe lin tirice şi caricaturile, s-a constatat că mulţi Aplicarea metodelor înaintate de munca Ilie, Mihai Ana, Seghedi Mihai, Stănuţ Au
gă materialele apărute la gazetă, a edi din cei criticaţi s-au îndreptat într-un tim? relia şi alţii. Coperirea şi folosirea rezervelor, interne, care ne ajutfi să reducem consumul spe-
tat numeroase foi volante care informau ou scurt. De aceea, organizaţiile de bază ^.sînt 'Ciutkih, Voroşin, Coiabelnicova, etc. a dat
regularitate brigăzile de tractorişti despre chemate să ajute colectivele de redacţie ca tăierea rapidă a lemnului în gaterele çifjç cu 1,2 la sută. Sortoiorii de eherea-
cele mai importante fapte petrecute în pe viitor să se folosească cu mai mult curaj posibilitate colectivului fabricii „Teba“ Se
S.M.T., popularlzînd totodată experienţa ce satira existente, prin tratarea corectă a pînze- (ea ca ştirb Petru şi Fleacă Gheorghe
lor mai buni tractorişti c a : Groza Ioan,
Holenca Ioan, Crişan Cornel, Secnereş Ioan Vorbind cîteva cuvinte şi despre acele ga lor de ferestraie, tensionare, ascuţire, c e a ^ j ^ ventru 0 bună şi corectă sortare a
zete de perete care n-au fost admise ia con
şl alţii. curs, trebuie să arătăm următoarele: prăzuire, montare şi înclinare a pînze- cherestelei pentru export şi pentru con-
Un fapt pozitiv care s-a remarcat la
Cele mai multe de acest fel au fost în ^or‘ strucţiile noastre socialiste. Brigada com-
majoritatea gazetelor de perete aflate la ex raionul Brad, Hunedoara şi Orăştie unde ma Plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din plexă de încărcători de cherestea con
poziţie, este publicarea cu regularitate mai joritatea gazetelor de perete n-au îndeplinit
cu seamă în etapa a doua a concursului a obiectivele concursului. Ele n-au tratat pro 19-20 august 1953, a constituit un im- dusă de tovarăşul Veliche Tudorache, de-
articolelor scrise de ingineri şi tehnicieni a- bleme concrete, legate de situaţia satului bold prefios pentru mărirea productivi- pişeşte ?Unic normele între 60-90 la
gronomi şi zoolehnişti prin care au arătat respectiv şi n-au concentrat atenţia ţărani tatii muncii .pentru scăderea preţului de sută Atelierul mecanic condus ^ prf.
ţăranilor muncitori căile sporirii producţiei lor muncitori asupra rezolvării celor mai
la hectar şl a ridicării producţiei la animale. importante probleme ale construcţiei econo cost prin înlăturarea bracului tehnic. cepere de fruntaşul Molnar Emeric, aju-
Sfaturi ale agronomilor în forma cea mal mice şi culturale, din sat. Cel mai rău exem p n n reducerea cheltuielilor neproductive. (a( de mecanicii Cristea simion_ Gitm
atractivă şi accesibilă a publicat colectivul plu de acest fel îl constituie colectivul de
de redacţie al gazetei de perete „Semănă redacţie al gazetei de perete din Chitid ra întrecerea socialistă a cuprins mase tot Vasile_ Balomirean Petru ?i alpUj m m _
toarea” din Geoagiu, raionul Orăştie. In ionul Hunedoara, care în perioada concursu
dosarul acestei gazete, pe lîngă articolele lui a publicat 30 de articole dar majoritatea yxai largi, iniţiativele fruntaşilor sovie- cesc m m a v m A peniru 0 tună fetre.
care explică unele reguli agrotehnice găsim cu caracter general.
şi planşe, desene şl grafice care arată în mod tici şi a fruntaşilor noştri s-au extins tot ţinere 0 utilajulul fi punerea tn func[ie
sugestiv felul cum trebuie executată lucra Exemple de gazete de perete slabe găsim
rea respectivă şi sporul de producţie ce se multe şî în raionul Sebeş. mai m ult a unui nou cazan.
obţine prin aplicarea acesteia.
De aici se poate desprinde concluzia că a- In întreprinderea noastră, toate aces Toate aceste succese se oglindesc în ci
Ajutaţi de organizaţiile de bază, colecti frele de plan realizate pe trimestrul III.
vele de redacţie ale gazetelor de perete ceste comitete raionale de partid n-au dat tea au dus la o creştere a productivită după cum urmează:
ţii muncii cu 85 la sută faţă de primul
„Spicul” din Sîntămăria-Orlea, raionul Ha atenţia cuvenită întrecerii gazetelor de pe
an al cincinalului, la o reducere a con Producţia globală 105,5 la sută.
ţeg, „Victoria muncii" din Mărtineşti, raio rete săteşti. Ele n-au îndrumat organizaţiile sumului specific cu 9 la sută. ceea ce a
avut ca rezultat o economisire de mii dc Productivitatea muncii 117 la sută
nul Orăştie, „Flacăra" din Gurasada, ra de bază să se ocupe în permanenţă şi cu m c. de lemn de gatere, la o îmbunătăţi Fond salarii 103,8 la sută.
re a calităţii cherestelii prin care s-a Cîştigul mediu 113,8 la sută.
ionul Ilia şi multe altele, au atras în mij răspundere de organele lor de presă, să ana
Să urmam exemplul lor creiat posibilitatea de a da cantităţi mari S-a obţinut în acest trimestru un în
locul corespondenţilor, pe cei mai harnici lizeze munca lor în adunările organizaţiilor de
de cherestea pentru export, Toate acestea ^ice de utilizare şi un randament care
ţărani muncitori din sat, fruntaşi ai recoltelor bază şi să la măsuri concrete pentru îmbu
Croind condiţii din ce în ce mai bune Drept rezultat al bunei organizări a în au dus şi la o creştere a salariului me- °aupă un loc de frunte în sectorul nos-
bogate, care şi pe această cale şi-au împăr nătăţirea activităţii. De asemenea, se poate pentru desfăşurarea procesului de pro trecerii socialiste a fost sporită şi produc
ducţie, colectivul de muncitori, tehnicieni tivitatea muncii în cursul lunii septem diu al muncitorilor şi prin urmare la o ^ru‘ Pretul de cost care constituie o prep-
tăşit experienţa ce-au dobîndit-o în lucra desprinde că, nici colectivele de redacţie n-au
îmbunătăţire simţitoare a condiţiilor lor capare permanentă a întregului colec-
rea pămîntuluî. Asemenea articole ca cel in fost sprijinite în ceea ce priveşte ridicarea
şi funcţionari de la Comraiiprod Alba-Iu- brie. Astfel, productivitatea a fost reali de trai tty a /ost redus cu 5,4 la sută faţă de
titulat „Cum am obţinut 3.100 kg. porumb nivelului de redactare a materialelor, scrie
ldja obţin lună de' lună succese însemnate zată pe cap de muncitor în proporţie de Pentru a da patriei noastre cit mai ael planificat. In consfătuirea de produc-
boabe la hectar" scris de ţăranul Purice rea-lor cu gust, recrutarea unui larg activ multe bunuri de larg consum, s-a înfiin ţie din ziua de 11 octombrie, colectivul
în munlcă. 231,7 la sută faţă de cea planificată, iar ţat în anul 1954 pe lîngă secţia de lăzi, nostru şi-a luat noi angajamente în cin
Ioan din Sîntămăria-Orlea, articolul însoţit de corespondenţi, militanţi înflăcăraţi pe într-o clădire refăcută din temelie, o st.ea__z_ilei _de 7 No,iembrie. , şt, a, celui de
Astfel, pe luna septembrie a.c, planul pe oap de salariat în proporţie de 151,5 la
de fotografia lui Andreşan Nicolae din Ber- frontul presei comuniste. nouă secţie înzestrată cu maşini moder- al J J 'lea Con!)rss al Partidului,
producţiei globale a fost îndeplinit în sută. ne care produce stupi. Prin străduinţa Hamicul nostru colectiv e hotărît să
thelot, în care autorul arată cum a obţinut Acestor comitete raionale de partid le re
proporţie.de 151,5 la sută, iar planul tri Tot în această perioadă au fost reali fruntaşului Koncz Adalbert, şeful aces- meargă şi de acum înainte pe drumul
1.114 kg. grîu de pe 0,60 ha. şi altele, au vine sarcina să extindă experienţa pozitivă mestrului III în proporţie de 118,2 la sută. zate şi o seamă de economii. De exemplu,
avut darul de a face cunoscute pe întreaga obţinută de cele mai bune gazete de perete Factorul important care a dus la reali la cherestea răşinoasă, s-au economisit 7
comună roadele bogate obţinute de autorii săteşti aflate la expoziţie, ca aceasta să de zarea acestor înseninate succese esfte între m.c. faţă de consumul specific planificat, tei secţii şi cu ajutorul harnicilor mese- victoriilor în muncă, contribuind astfel
articolelor şî să stîrnească interesul locui vină un bun al tuturor colectivelor de redac cerea socialistă. la diferite cute 40 kg., la vopsele 40 kg, riaşi ca mecanicii Koşa Ludovic şi Eşu la întărirea patriei, la fericirea şi bună-
ţie, pentru ca în scurt timp, toate gazetele Muncitorii de la secţia stupi.v<le,;pil$<w lemne pe foc 0,470 tone şi hîrtie stidată Dumitru şi tîmplarul Hada Octavian, a- starea .poporului nostru muncitor,
de perete din regiune să se poată ridica la şi-au luat angajamentul de a depăşi pla 25 coaie. Frumoase realizări s-au obţinut ceastă secţie dă astăzi sute de stupi de MERDLER PAUL
nul secţiei pe luna septembrie cu •33 la şi în ceea ce priveşte acumulările socia
nivelul celor fruntaşe. sută. In urma unei mai bune organizări a liste peste plan, oare se Cifrează pînă la o calitate superioară. director la U.I.L. Sebeş
I. KARDA locurilor de muncă şi a întrecerii, aceas
tă secţie şi-a depăşit planul cu 60,4 la suma de 18.018 lei. Printre muncitorii oare Gazetă de stradă inactivă
sută. Muncitorii de la secţia tîmplărie de au contribuit la realizarea acestor succese
mobilă şi binale, şi-au lualt angajamentul
să depăşească planul secţiei cu 2 la sută se numără : Mesentean Ioan fruntaş în La prima vedere, gazeta de stradă plică faptul că pe fondul gazetei există şi
şi l-au depăşit cu 70 la sută. Secţia de „Consţru/ctoruil“ organ al organizaţiei te acum articole care vorbesc de angajamen
întrecerea socialistă, Iancu Ioan, Coss Io- bază P.M.R. şi a comitetalim sindical al tele constructorilor î-n cinstea zilei de
texftile-pielărtie şi-a depăşit planul cu 94,2 23 August.
sif. Tudor Nicolae şi alţii. ( şantierului de construcţii Petrila, are un
aspect frumos. Dacă însă vei urmări cu De slaba activitate a acestui colectiv se
la sută. iar secţia m ături din sorg cu 25,5 ALEXANDRESCU MIHAIL atenţie felul cum ea îşi desfăşoară acti face vinovat şi tovarăşul Ţabrea Nicolae
vitatea sau cum ilustrează realizările mun
la suită. corespondent citorilor din cadrul şantierului, vei con secretarul organizaţiei de bază, care nu în-
stata că articolele se schimbă numai la drumează şi nu trage la răspundere colec
Un nou prilej ds biruinţă împotriva neştiinţei de carte zile însemnate, ca 1 Mai, 23 August, etc. tivul gazetei de felul cum munceşte.
Se vor despărţi în curînd de o neplă In atenţia directorilor de şcoli şl a sec Colectivul de redacţie al gazetei în Biroul organizaţiei de bază trebuie să ia
cută moştenire a trecutului, un număr de ţiilor de învăţămînt a sfaturilor populare frunte cu tovarăşul Boteanu Romulus, măsurile necesare pentru remedierea a-
peste 3.500 de cetăţeni din regiunea noas care este responsabil, nu se interesează de cestor lipsuri, pentru că numai în acest
tră. Este vorba de examenele de alfabeti raionale trebuie să stea acum în mod spe schimbarea ediţiilor la timp. Aşa se ex fel gazeta „Constructorul" va putea deveni
zare, seria de vară, ce se desfăşoară între cial pregătirea examenelor de alfabetizare într-adevăr un organ demn de menirea sa.
17-30 octombrie, examene care vor marca cît şi pregătirea deschiderii noului an şco
o nouă şl însemnată reducere a număru- lar de alfabetizare, pentru data de 1 noiem Deschiderea noului an de învăţămînt politic U.T.M. fa Petrila
lui de analfabeţi. brie.
Zilele trecute la sediul comitetului UTM mina Petrila, în acest an, au fost înca
Prezentarea la examene trebuie să fie o Efortul depus de cadrele didactice şi or din Petrila a avut loc deschiderea noului
mîndrie pentru fiecare, iar o muncă serioa an de învăţămînt politic U.T.M, la care draţi tineri care şi-au dat consimţămîntul
să desfăşurată de cadrele didactice va ganizaţiile de masă locale va constitui con au participat peste 80 de tineri cursanţi
asigura promovarea la aceste examene a şi propagandişti. Intre cei prezenţi se a- că vor frecventa cursurile cu regularitate
unui număr cît mal mare din cel prezentaţi. tribuţia lor la lichidarea analfabetismului, fla şi inginera Elena Mardare propagan
distă de peste 3 ani de zile, Buduroiu Ioan şi-şi vor da toată silinţa pentru asimila
la garanţia răspîndirii unei largi culturi în miner fruntaş de la sectorul XI şi alţii.
rîndul maselor. rea materialului predat. Printre cursanţi
In cercurile şi cursurile U.T.M. de la
MICLEANU AUREL se află mulţi tineri fruntaşi ai întrecerii
corespondent ca : Peter Moise, Lunel Nicolae, Dinescu
Nicolae şi alţii. MORARU MARIA
corespondent
Membrii casei de ajutor reciproc
şi-au ales un nou comite! Cu dtva timp în urmă, la Călan, învăţăminte de care trebuie să ţinem seama şî pe mai departe, frumoasa muncă pe care
a avui loc un schimb de experienţă între au dus-o pînă acum. In nici‘un caz nu tre
Nu de mult, în sala festivă C.F.U. din ca la ferma Mintia fără a maî restitui împru conducerile cluburilor culturale din regiunea ferite pasagii din anumite cărţi şi apoi se neral. Ba mai mult chiar, există şi din acple buie admis ca ele să fie amăgite cu diferite
drul Combinatului siderurgic „Gh. Gheor- mutul. Acelaşi lucru l-a făcut şi Stanclu noastră, schimb ce a fost organizat de cere cititorilor prezenţi să ghicească din ce cluburi ce se îngrijesc de existenţa brigă promisiuni şi luate astfel de la locul unde
ghiu-Dej" Hunedoara, a avut loc alegerea Nicolae din cadrul sfatului popular raional, către Consiliul sindical regional, cu scopul anume carte a fost luat pasagiul respectiv. zilor de agitaţie doar în preajma concursu activează, sub cuvînt că în ansamblul ar
unui nou comitet de direcţie al casei de care a împrumutat 511 Iei ‘pe care nici pînă de a scoate în evidentă, măsura în care In ceea ce priveşte „Ziua activistului cultu rilor. O asemenea atitudine fată de munca tistic mare, li se va da „marea cu sarea”.
ajutor reciproc de pe lîngă comitetul de în în ziua de azi nu l-a restituit şi Şendruc activitatea cluburilor este îndreptată spre ral”, aceasta constă în organizarea unei în brigăzilor artistice de agitaţie, este cîi se Un asemenea lucru desigur că n-ar fi spre
treprindere. Din discuţiile purtate pe margi Vaier, care s-a transferat la întreprinderea sprijinirea procesului de producţie. Cu acea truniri a tuturor activiştilor culturali din în poate de greşită şi profund dăunătoare. folosul muncii culturale din raionul Hune
nea dării de seamă, s-a scos în relief atît de creştere de animale din Orăştie. stă ocazie, tovarăşul Judele Remus, directo treprinderea respectivă, întrunire în cadrul că doara. Dimpotrivă, el ar duce la destrăma
partea pozitivă cît şl partea negativă a rul clubului cultural din Călan, a prezentai ruia sînt citite recenzii de cărţi, sînt pre Discuţiile purtate, au reliefat şi un alt as rea echipelor artistice existente, fapt ce s-ar
muncii vechiului comitet. Astfel, s-a arătat Discuţiile purtate au mal subliniat apoi un referat, în a cărui atenţie a fost arăta zentate scurte programe artistice, etc. pect şi în special a reieşit, că acesta s-a resimţi cu (arie în munca de sprijinirea pro
lipsa unei bune activităţi pe care trebuie s-o că nu s-a desfăşurat o muncă susţinută şî rea celor mai bune metode folosite de că făcut simţit mai ales la Hunedoara. Aici, se ducţiei prin mijlocirea formaţiunilor artistice
desfăşoare comitetul de direcţie cît şi slaba cu mai mult curaj în cadrul secţiilor pen tre clubul condus de el în vederea spriji Referatul tovarăşului Judele, a scos în urmăreşte de multă vreme formarea unui an de amatori. Se impune, deci, cu necesitate,
preocupare manifestată de comitetul de în tru înscrierea de noi membri sau pentru nirii sarcinilor de producţie. Şi într-adevăr, evidenţă şi alte realizări ale clubului din samblu artistic de proporţii mai mari, care, ca elementele recrutate de către cele doua
treprindere în sprijinul, efectiv pe care ar fi prelucrarea statutului tip al casei de ajutor referatul a reuşit să ilustreze multe căi bune, Călan. atacînd în acelaşi timp şi unele as pe drept cuvinl să satisfacă cerinţele cultu echipe teatrale existente, să fie lăsate să
trebuit să-l dea pentru activizarea acestuia reciproc cu grupele sindicale din cadrul sec prin care clubul cultural din Călan a reuşii pecte ale muncii care se cer încă îmbunătă rale ale muncitorilor din acest oraş. Un ase activeze neiulburate, şi, pentru creiere* an
, sTotuşi, casa de ajutor reciproc de la 1 ia ţiilor. să vină în sprijinul muncitorilor, ajutîndu-î ţite. Prea puţin s-a ocupat acest referai de menea lucru desigur că e foarte bun. In samblului artistic mare proiectat, să se re
n u arie 1955 şi pînă acum, a reuşit să spo practic şî concret. O metodă ce-a fost fo starea materială a clubului, de faptul că acest oraş unde trăiesc mii de muncitori, c cruteze talente noi. In Hunedoara există mii
rească numărul celor înscrişi cu 20 la sută După analiza muncii comitetului s-a ho- losită şi care a dat bune rezultate, a cons acesta nu e întreţinut în cele mai corespun foarle bine că s-a pornit spre o asemenea de tineri muncitori. Să scoatem dar din
avînd un efectiv de peste o mie membri şi tărît ca să fio ales un nou comitet de tat în organizarea de către comitetul de zătoare conditiuni. De altfel, despre această iniţiativă. Trebuie avut însă mare grijă pen mijlocul acestora talentele de care avem
peste 180.000 lei numerar în casă, din care direcţie compus din 15 membri, 5 supleanţi conducere al clubului, în colaborare cu co problemă s-a vorbit destul de puţin şi în dis tru ca nu cumva urmărind acest scop fru nevoie şi să nu ne mulţumim a lua totul
un fond statutar de 53.500 lei şi un fond de şi 7 cenzori. Printre cei aleşi de adunare misia culturală, a diferitor schimburi de ex cuţiile ce au urmat după aceea. mos, să comitem totuşi unele greşeli ce-ar aşa de-a gata Să facem un ansamblu artistic
rulment care s-a primit de la C.C.S. în se numără comunistul Toma Constantin de perienţă, în acele locuri de muncă unde au fi apoi greu de reparat. mare. Acesta va fi o mare cinste şi o mîn
sumă de 20.000 lei. Odată cu creşterea nu la secţia depozite, Bodea Traîan din partea fost constatate lipsuri. Datorită acestui lu Un lucru ce a reieşit ca o lipsă în acti drie pentru muncitorii liunedorenl, dar, să
mărului de noi membri, încă din ianuarie şi turnătoriei, Josan Petru de la transporturi, cru, s-au putut observa îmbunătăţiri concrete. vitatea clubului din Călan şi a încă vreo Există acum, atît la Combinatul siderur nu facem aceşt lucru prin dizolvarea forma
pînă ia 1 octombrie, s-au încasat cotizaţii în Boreslavschî Gheorghe din cadrul secţiei la De pildă, la sortimentul radiatoare, unde în cîtorva, a fost aceea că brigăzile artistice de gic „Gh. Gheorghiu Dej", cît şi la I.C.S.H. ţiunilor artistice mai mici, ce trăiesc şi care
valoare de 50.279 lei. Astfel, numai în de minoare şi alţii. In funcţia de preşedinte luna august existau rebuturi peste admis, în agitaţie nu şi-au trăit viaţa în măsura co cîte un ansamblu de artişti amatori destul trebuie să trăiască mereu.
cursul acestui timp s-au acordat împrumu al comitetului de direcţie a fost ales Bn- urma schimbului de experienţă ce a avut respunzătoare. Se ştie că aceste forme de de bine închegat. Cel de la I.C.S.H. de pildă,
turi de 645.300 lei. Aceste realizări puteau reslavschi Gheorghe iar ca secretar tov. Do- loc, lucrurile s-au îmbunătăţit într-un mod activitate artistică, sînt extrem de eficace a pregătit şi a prezentat chiar cu succes, Schimbul de experienţă de la Călan. a
fi cu mult mai bune dacă vechiul comitet de broiu Liviu. Sarcina de preşedinte al comi cu toiul simţitor. De asemenea, la sectorul, şi că ele pot fi cu multă uşurinţă legate de piesa lui A. Baranga „Mielul turbat". I a fel scos în evidenţă odată mai mult. marea im
direcţie s-ar fi preocupat maî temeinic şi cu tetului de cenzori a fost încredinţată tova producţie. Prin programele prezentate, ele şi ansamblul Combinatului îşi pregăteşte un portanţă pe care activitatea clubului cultural
mal mult simţ de răspundere de unii mem răşului Lazăr Constantin. furnale. pot satiriza ţoale lacunele existente şi in a- repertoriu studiai cu destulă grijă. în general o are în ceea ce priveşte îmbu
bri care n-au restituit timp de mai bine de Pe lîngă această metodă, clubul cultural celaşi timp, pot scoate în evidenţă metodele nătăţirea continuă a rezultatelor din produc
un an împrumuturile făcute. Dintre aceştia, Noul comitet de direcţie al casei de a- şi rezultatele bune obţinute de către munci Existenţa acestor ansambluri mai mici este ţie. Iată pentru ce se impune ca o sarcină
unii sînt deja transferaţi la alte unităţi, julor reciproc trebuie să înveţe din lipsu din Călan a mai folosit în munca sa me torii harnici. Alîl din referat cîi şi din dis aşa dar extrem de bine venită în viaţa mun de mare importantă, în activitatea noastră
fără a li se impune restituirea la timp a su rile vechiului comitet care au reieşit la a- todele „Jurnalul vorbit”, „Ghicitoarea lite cuţii, s-a constatai însă că în unele din în citorilor şi de aceea ele trebuiesc cu hotărîre de viilor, să ne îndreptăm întreaga atenţie
melor respective. De exemplu, Orenciac lo- ceastă conferinţă, să muncească temeinic şi rară", şi „Ziua activistului cultural”. Prima, treprinderile regiunii, aceste brigăzi nu des sprijinite. Cu cît le vom ajuta să activeze în direcţia desfăşurăm în cadrul cluburilor
sif, a ridicat un împrumut de 1.015 lei la să impună acelora care au luat împrumuturi constă în expunerea pe scurt a diferitelor făşoară o activitate sistemalică, în pas cu mai bine. cu atît vor putea cuprinde mai a unei astfel de activităţi, îneît prin ea
data de 16 ianuarie 1955 transferîndu-se apoî probleme pe ramuri de activitate, după care rent cu sarcinile ridicate de către fiecare mult sarcinile ce stau în fata muncii cultu să contribuim cu adevărat la sprijinirea
să Ie restituie la termenul fixat. urmează un program artistic. „Ghicitoarea perioadă în parte. Există încă unele în a rale din întreprinderi, Iată pentru ce dar, efectivă ă producţiei.
literară”, se organizează în sensul că în faţa căror programe se critică doar aşa, în ge- elementele ce activează în aceste ansambluri
GH. MARINOVICl unui număr de cititori adunaţi, sînt citite di- V. DAN
corespondent trebuie lăsate să-şi desfăşoare nesţinglierite
