Page 24 - 1955-10

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI i ...

NOTE EXTERNE Comunicatul informativ cu privire la cea de-a 6-a

Popoarele sî^fî hofărîîe să întărească „Spiritul Genevei' plenară (lărgită) a C. C. al Partidului Comunist Chinez

Chemarea Biroului Consiliului Mon­ un efort pentru a îndreptăţi speranţele birii încordării internaţionale. Mai mult

dial al Păcii ca fiecare om, fiecare popor, popoarelor în slăbirea încordării interna­ decît atît, căutînd să justifice în faţa PEKIN (Agerpres). — China nouă C.C. ai P.C. Chinez, Mao Ţze-dun a pre­ Ioni a cooperativelor agricole de producţie
să acţioneze ca „spiritul Genevei“ să zentat raportul „Problemele cooperativi­ în diferite regiuni ale ţării după ce in­
triumfe în toate ţările, pe toate continen­ ţionale şi a întăririi păcii, nu acelaşi lu­ opiniei publice mondiale intensificarea După cum s-a mai anunţat, La Pekin a zării în agricultură“. Mao Ţze-dun a ară­ dicaţiile lud Mao Ţze-dun au fost aduse la
tele, a fost primită cu profundă aprobare cru îl putem afirma despre anumite cer­ cursei înarmărilor în occident, partici­ fost dat publicităţii un comunicat infor­ tat că în regiunile săteşti din întreaga cumoştdnţa organelor locale.
panţii la conferinţa N.A.T.O. au început mativ în care se arată că între 4 şi 11 ţară va începe în curând un nou avânt ai
de întreaga opinie publică mondială care curi occidentale, care, contrar rezultate­ să pălăvrăgească din nou asupra aşa zi­ octombrie a avut loc cea de-a 6-a plenară mişcării socialiste de mase. El a criticat Participanţii la dezbateri au discutat în
(lărgită) a celei de-a 7-a legislaturii a Co­ greşelile (Sare au fost urmarea devierii de mod amănunţit problemele privind mun­
este tot mai interesată ca toate proble­ lor pozitive ale conferinţei de la Geneva, sei „primejdii de război“ din răsărit. mitetului Central al Partidului Comunist dreapta a unor activişti ce au fost spe­ ca care urmează să fie depusă în domeniul
Chinez. La plenară au participat 38 de riaţi de puternicul avînt al mişcării coo­ industriei, căilor de comunicaţii, indus­
mele litigioase dintre popoare să fie re­ continuă aşa zisa politică a „războiului Faptele arătate mai sus sînt o dovadă membri şi 25 de membri supleanţi ai C.C. peratiste la sate. El a expus legile istorice triei meşteşugăreşti, finanţelor, sistemului
zolvate pe calea tratativelor, pe calea în­ rece“. al Partidului Comunist Chinez. La plenară ale dezvoltării cooperativizării agriculitu>- bancar, comerţului, culturii, învăţământu­
clară că în lume mai există forţe care au asistat de asemenea secretari ai Bi­ râi din China şi a trasat linia şi politica lui, ştiinţei, ocrotirii sănătăţii publice, pre­
roului din Şanhad al Partidului Comunist pe care partidul trebuie să le aleagă în cum şi în domeniul militar, al politicii şi
ţelegerii reciproce. Astfel, anumite cercuri occidentale care duşmănesc vădit slăbirea încordării Chinez* ai Comitetelor orăşeneşti de par­ conducerea mişcării pentru cooperativiza­ justiţiei, în domeniul muncii politice şi or­
Popoarelor lumii nu le este indiferent internaţionale ?i întărirea păcii popoa­ tid din Pekin, Tianţzin şi Şanhai, secretari rea agriculturii. Aceste indicaţii pline de ganizatorice, a organizaţiilor de partid, în
dacă „spiritul Genevei” se va continua sînt direct interesate în împiedicarea nor­ relor. Politica „de pe poziţii de forţă“ însemnătate istorică ale lui Mao Ţze-dun domeniul activităţii noii ligi democrate a
sau nu. Ele cer ca rezultatele pozitive ale malizării relaţiilor internaţionale şi în însă, devine tot mai greu de susţinut. ai comitetelor provinciale de partid, ad au fost aduse pe larg la cunoştinţa tuturor tineretului chinez, a sindicatelor, uniunilor
conferinţei şefilor guvernelor celor pa­ continuarea politicii „de pe poziţii de Lupta popoarelor pentru interzicerea comitetelor de partid din regiuni auto­ regiunilor săteşti din ţară şi au devenit de femei şi a celorlalte organizaţii de ma­
tru puteri de la Geneva să fie pe mai forţă“, caută prin diferite mijloace mur­ cursei înarmărilor, pentru înlăturarea nome şi ai comitetelor regionale de par­ o mare forţă însufleţitoare şi o linie con­
departe îmbogăţite, „războiul rece“ cît dare să discrediteze în faţa popoarelor<primejdiei armelor atomice cît şi pentru tid, precum şi activişti ai seoţiilor şi co­ să, pentru a întâmpina ou cinste noul a-
?i politica „de pe poziţii de forţă“, duse mitetelor C.C., ai grupurilor de partid din ducătoare justă în mişcarea pentru coope­ vînt puternic al mişcării pentru coopera­
de unele cercuri occidentale, să fie înlă­ rezultatele pozitive ale conferinţei de la destinderea încordării internaţionale de­ diferite instituţii centrale de stat —în to­ rativizarea agriculturii. Verificarea şi dis­ tivizarea agriculturii şi pentru a-1 sprijini.
turate pentru totdeauna. Geneva a şefilor guvernelor celor patru vine din ce în ce mai puternică. Aşa tal 388 de persoane. cutarea problemelor cooperativizării agri­ In cadrul celei de-a şasea plenare (lărgite)
culturii, efectuate în cursul ultimelor două a Comitetului Central al Partidului Comu­
Uniunea Sovietică a fost aceea care puteri. Aceşti adepţi ai „războiului rece“, cum se arată şl în Chemarea Biroului In cadrul plenarei au avut loc dezba­ luni de către organizaţiile de partid de nist Chinez a .fost adoptată următoarea
atît în cadrul conferinţei de la Geneva în dorinţa de a înşela popoarele, fac ne­ teri vii, la care au participat 80 de per­ toate categoriile, precum şi noua dezvol­ hotărîre cu privire la convocarea Congre­
cît şi după aceea, a căutat să-şi aducă a- socotită afirmaţie că, conferinţa de la Consiliului Mondial al Păcii către opinia soane. Din cauza timpului Limitat, 167 de tare a cooperativelor agricole de produc­ sului naţional al partidului :
portul său preţios la continua micşorare Geneva a fost o concesie unilaterală din publică mondială, „Popoarele nu vor ad­ persoane n-au putut lua cuvîntul şi cu­ ţie în aceeaşi perioadă, au constituit o
vântările lor tipărite au fost împărţite S-a hotărât convocarea celui de-al 8-lea
a încordării internaţionale. In capitala partea puterilor occidentale. mite reeditarea „războiului relee“. Ele participanţilor la plenară. nouă confirmare a justeţei indicaţiilor lui congres naţional al Partidului Comunist
Mao Ţze-dun. Chinez în a doua jumătate a anului 1956.
U.R.S.S., Moscova, au avut loc tratative Un exemplu concret de atac împotriva cer noi acţiuni pe calea colaborării in­ In cadrul plenarei a.u rostit cuvântări Data precisă a convocării Congresului va
cu guvernele Republicii Federale Ger­ importante Liu Şao-ţi, Giu En-lai, Ciu De, Cei oare au luat cuvântul în cadrul ple­ fi fixată de Biroul Politic al Comitetului
mane, Republicii Democrate Germane, „spiritului Genevei“ este conferinţa m i­ ternaţionale. Ele cer renunţarea la poli­ Cen Iun, Pui De-huai, Pin Cijen şi Den narei au citat exemple conorete grăitoare Centra! al partidului
niştrilor Apărării şi şefilor de stat ma­ tica blocurilor militare, ele doresc ca Sdao-pin, membri al Biroului Politic al cere dovedesc că în actuala fază a mun­
Finlandei şi Canadei, care desfăşurîndu- jor ai ţărilor participante la pactul Atlan­ C.C. al P.C. Chinez. cii este necesar să se dezvolte în mod Principalele probleme de pe ordinea de
energic mişcarea pentru cooperativizarea zi a Congresului sîn t:
se într-o atmosferă de prietenie sinceră, ticului de nord (N.A.T.O), care a avut politica tratativelor, întreprinse acum, Plenara a acordat o deosebită atenţie agriculturii, că Partidul Comunist Chinez
discutării problemei privind dezvoltarea este pe deplin capabil să conducă această a) Raportul asupra activităţii Comitetu­
au adus o contribuţie însemnată la ate­ loc recent la Paris. Convocarea acestei să fie extinse asupra tuturor regiunilor pe toate căile a cooperativelor agricole de nouă şi puternică mişcare socialistă a ma­ lui Central al Partidului.
producţie din întreaga ţară şi înfăptuirea selor. Mulţi secretari ad comitetelor lo­
nuarea încordării între state şi la întă­ conferinţe, după cum arată însăşi cores­ globului pămîntesc care suferă de pe treptată a cooperativizării agriculturii. cale de partid au vorbit în cuvîntările lor b) Raportul ou privire la revizuirea sta­
rirea încrederii reciproce. Toate cuvântările au fost pătrunse de în­ despre planurile de orientare a cooperati­ tutului partidului ;
pondentul din Paris al agenţiei ameri­ urma politicii constrângerii şi a „războiu­ crederea fermă în opera de cooperativi­ vizării agriculturii din regiunile lor, ela­
Dorinţa sinceră a U.R.S.S. cît ?L a ce­ cane ijUnited Press", a fost de „a se zare a agriculturii şi s-au desfăşurat sub borate în conformitate cu indicaţiile lui c) Directivele cu privire la cel de-al
lorlalte ţări de democraţie populară de discuta cele mai recente planuri de re­ lui rece'1. semnul criticii şi autocrbicii lipsurilor în Mao Ţze-dun. doilea plan cincinal de dezvoltare a econo­
a întări şi mai mult „spiritul Genevei“ organizare a forţelor N.A.T.O., ţinîndu-se Politica „de pe poziţii de forţă" cît şi mancă. miei naţionale;
seama de necesitatea „războiului rece“. Ei au vorbit de asemenea despre noua
campania împotriva „spiritului Genevei", La 31 iulie a. c., în cadrul Conferinţei dezvoltare impetuoasă din ultimele două d) Alegerea Comitetului Central al Parti­
şi de a înlătura spiritul „războiului rece“, In cadrul acestei conferinţe, generalii nu vor fi capabile să ducă la un eşec secretarilor comitetelor provinciale, orăşe­ dului.
este clar exprimată şi prin hotărîrea neşti şi raionale de partid, convocate de
luată de acestea ca într-un viitor apro­ Gruenther, Whitly şi alţii, s-au dedat la conferinţa miniştrilor Afacerilor Externe Delegaţii îa cei de-al 8-lea Congres na­
piat să-şi- reducă efectivul forţelor lor o serie de calomnii la adresa U.R.S.S. şi ce va avea loc la sfîrşitul acestei luni. ţional al partidului vor fi aleşi înainte de
a ţărilor de democraţie populară. Parti­ sfîrşitul lunii iunie 1956.
armate. cipanţii la conferinţă au încercat chiar Eforturile popoarelor pentru consolidarea

Dacă ţările lagărului păcii, democra­ să minimalizeze importanţa propunerilor păcii în Europa şi în lumea întreagă, nu

ţiei şi socialismului nu precupeţesc nici sovietice în problema dezarmării şi slă­ vor întîrzia să fie încununate de succes,

Un pas nesocotit al Iranului

Zilele acestea, oamenii iubitori de pace împotriva integrităţii, independenţei sau Masele largi de oameni ai muncii ira­
din lumea întreagă au primit cu pro­
fundă indignare vestea aderării Iranului suveranităţii ei...". nieni care îşi dau seama că atragerea ţă­ Declaraţia purtătorului de N. S. Hruşciov l-a primit pe Noul ministru al Agriculturii
la pactul militar agresiv turco-irakian, Uniunea Sovietică, care în ultimul timp rii lor în blocuri agresive sub comanda cuvînt al Ministerului vicepremîerul Noii Zeelande al U. R. S. S.

cunoscut sub numele de pactul de la Bag­ a înlesnit şi mai mult dezvoltarea reia- puterilor occidentale, nu va însemna alt- Afacerilor Externe al YALTA (Agerpres). — TASS MOSCOVA (Agerpres). — TASS trans­
La 17 octombrie N. S. Hruşciov l-a pri­ mite :
dad. ţiilor prieteneşti sovieto-iraniene, nu ceva pentru ele decît o nouă înrobire ca­ R. P. D. Coreene mit pe dl. Keith Hdyoake, vicepreşedinte
ai Consiliului de Miniştri şi ministru al Prezidiul! Sovietului Suprem al U.R.S.S.
Iranul, prin intrarea sa in acest'pact poate să privească cu indiferenţă adera­ pitalistă, se ridică cu indignare împotriva PHENIAN (Agerpres). — Agenţia Cen­ Agriculturii al Noii Zeelande, cu oare a l-a numit pe Maţkieviei Vladimir Vladi-
trală Telegrafică Coreeană transm ite: avut o convorbire. mirovioi ministru al Agriculturii al
militar (care nu are deloc un caracter rea Iranului la un pact militar care este acestei hotărîri. Protestul poporului ira­ U.R.S.S.
defensiv, după cum au pretenţia să a- La Phenian a fost publicată o declara­
firme unii reprezentanţi al cercurilor gu­ îndreptat împotriva sa cît şi a libertăţii nian este foarte bine reflectat de Kana- ţie a purtătorului de cuvînt al Ministeru­
vernante din Iran), în afară de faptul că ţărilor din Orientul Apropiat şi Mijlociu. tabadi, deputat în Medylis, care a arătat lui Afacerilor Externe al R.P.D. Coreene,
în care se protestează împotriva intenţiei
îşi pierde suveranitatea şi independenţa In declaraţia guvernului sovietic adre­ că participarea la pacturi militare „nu ministrului Afacerilor Externe al Japo­ PROGRAMUL FILMELOR
niei, Sdghemiţdiu, de a duce tratative cu
sa naţională, nesocoteşte tratatul sovieto- sată guvernului Iranului se arată clar că este în nici un caz în interesul nostru. autorităţile sud-coreene în scopul repatri­
erii în Coreea, de sud a cetăţenilor coreeni
iranian de garanţie şi neutralitate, exis­ „Aderarea Iranului la această grupare Iranul trebuie să fie neutru şi să ducă internaţi în lagărul de concentrare de la Tn perioada 17-30 octombrie pe ecranele ci­ maghiar (culorat), „Maeştrii înotători sub
Omuna din Japonia, „în schimbul“ pesca­ nematografelor cu bandă normală din regiu­
tent din anul 1927. In articolul 3 ăl a- militară este incompatibilă cu interesele o politică naţională de sine stătătoare". rilor japonezi reţinuţi în prezent în Co­ nea noastră, vor rula următoarele filme: apă".
reea de sud.
cesiui tratat, se arată clar că : „fiecare consolidării păcii şi securităţii în regiu­ Pasul nesocotit al Iranului de a parti­ DEVA : 17-21 „Tinereţe zbuciumată” so­ PETROŞANI: 17-23 „Tăunul“ sovietic
Guvernul R.P.D. Coreene, se Spune în vietic, 22-26 „Salariul groazei” franco-italian,
din părţile contractante se obligă să nu nea Orientului Mijlociu şi Apropiat şi cipa, /împotriva voinţei poporului său, declaraţie, fiind profund interesat în si­ 27-1 XI „Conştiinţa” cehoslovac. (culorat), 24-30 „Dubla Lotte” german,
tuaţia ,.<^tăţerilc>r _Coreeni pare „se.află în
participe nici în fapt şi nici formal la este în contradicţie cu relaţiile de bună la un pact militar agresiv nu va însemna Japonia şi apărând în mod consecvent ALBA-IULIA: 20-23 „încercarea fidelităţii“ „Ariciul răutăcios". I
alianţe sau acorduri politice îndreptate vecinătate ale Iranului cu Uniunea So­ altceva decît o nouă înrobire a sa de drepturile şi interesele lor legale insistă sovietic (culorat), 24-26 „A fost odată un
către acei care urăsc de moarte pacea şi ca guvernul japonez să elibereze fără întâr­ împărat” cehoslovac (culorat), 28-30 „Suflete -SIMERIA: 20-23 „Furtună pe Nfipru“ so­
ziere pe cetăţenii coreeni internaţi în mod zbuciumate” italian.
ilegal nu numai la Omuna, oi şi în toate vietic (culorat), „Comoara fermecată". 24-25
celelalte lagăre de concentrare din Japo­ APOLDUL DE SUS : 20-23 „Primul sbor”
împotriva securităţii pe uscat sau pe mare vietică şi cu obligaţiile contractuale cu­ securitatea popoarelor. nia şi să renunţe La intenţia sa de a polonez, 27-30 „Cine-şi iubeşte nevasta“ „Turnul fecioarei“ sovietic (culorat), „Chi­
preda autorităţilor sud-coreene pe cetă­ german.
a celeilalte părţi contractante, precum şi noscute ale Iranuluif‘. V. P. ţenii coreeni internaţi la Omura, în ciuda britul suedez”, 27-30 „Fridolin” german.
HAŢEG : 20:23 „Destinul Măriei Vlasenko"
voinţei acestor cetăţeni (culorat), 24-26 „Aventură la Marienstadt" SEBEŞ : 20-23 „Un vals vienez" austriac
polonez, 27-30 „Roma orele 11“ italian.
S. Vukmanovici despre sarcinile agriculturii în R. P. F. Iugoslavia (culorat), 24-26 „Eu şi bunicul" maghiar
ILlA : 20-23 „Ordinul Anna“ sovietic (cu
lorat). „Pe drumul celor trei republici", 27-30 (culorat), „Maeştrii înolători sub apă", 27-30
„Eu şi bunicul” maghiar.
BELGRAD (Agenpres)7 — TASS ‘ " “ tmdnţe de calitate superioară şi maişini ducţia. Dar în această privinţă hoifârâţi .‘.'Libelula“ sovietic (culorat), „Pe drumul
ZLarul„Borba“ publică cuvântarea ros­ pentru a se lucra mai lesne pămîntuL dvs._înşivă. Noi declarăm doar că guvec-r BRAD : 20-23 „Mandy" englez, 24-26 „Par­
tită de Svetozar Vukmanovici, vicepreşe­ Dacă vrem să realizăm scopul pentru care nul Iugoslaviei şi conducerea ed economică tizana”, 27-30 „Vînătorul de mare” sovietic libertăţii'’:
dinte ai Vecei Federative Executive, La am luptat în anii de după război, în pe­ vor sprijini orice acţiuni care vor contri­ (culorat), „Umor pe sfori".
un miting oare a avut loc la Obrenovac rioada dinainte de război şi în perioada bui la ridicarea nivelului 'producţiei agri­ TEIUŞ: 20-23 „Aventurile vasului Boga-
(regiunea Posiava — Serbia). războiului, şi anume o viaţă mai bună cole, deoarece acest lucru este în intere­ ORAŞTIE: 20-23 „Stiletul” sovietic, 24-26
Ocupîndu-se de sarcinile în domend/uil a- pentru toţi, noi trebuie fără doar şi poate sul Iugoslaviei, în interesul fiecărui cetă­ „Kutuzov” sovietic, 27-30 „Eu şî bunicul" tîr‘ sovietic (culorat), 27-30 „Un vals vie-
grdcultuim, Vukmanovici a declarat: să ne unim şi prin forţe unite să ne apro­ ţean şi ţăran. Oricine doreşte să realizeze
„Consider că pcninoipala problemă constă vizionăm cu seminţe, îngrăşăminte, ma­ aceasta ,oricine vrea să folosească noi me­ nez", austriac (culorat).
în prezent de a găsi posibilităţi pentru tode pentru obţinerea de recolte mai bo­
sporirea recoltei de Culturi agricole de 3-4 şini, etc. gate, se va bucura de ajutorul guvernului ZLATNA : 20-23 „Aventurile vasului Bo-
ori şi chiar mai mrult. Cred că pentru a- Nimeni nu consideră însă că trebuie sub formă de credite sau i se va asigura
ceasta este necesară unirea în cooperative posibilitatea de a cumpăra mărfuri indus­ gatir“ sovietic (culorat), „Alpinism", 24-26
pentru a putea obţine îngrăşăminte, se- efectuată o Colectivizare prin constrângere. triale la preţuri mai scăzute“.
Noi spunem doar că trebuie să vă uniţi „Misterele din Mato-Grosso” italian, 27-30
dacă doriţi să dezvoltaţi mai puternic pro­
„Cafeneaua de pe bulevard“ cehoslovac.

„Comhalna".

BARU-MARE : 20-23 „Stele vesele" sovie­

tic (culorat), 27-30 „Oameni curajoşi" sovie­

tic (culorat).

Pentru pline* muncă şi pace Bremen, ale muncitorilor şi funcţionarilor siunea mişcării greviste de masă, patronii pentru pîine şî libertate sînt sprijinite tot
din Muhlheim şi din alte centre din regiu­ sînt adesea nevoiţi să accepte sporlrpa sa­ maî des de cele mai largi pături ale popu­
(Mişcarea grevistă din ţările capitalului) nea Ruhr. Aceasta este lupta justă pentru lariilor şi să facă alte concesii. Este de a- laţiei de la oraşe şi sate şi capătă un ca­
pîine şl pentru muncă, împotriva remilitari- juns să spunem că, potrivit datelor Confe­ racter general naţional.
B. MONIN zării şi a acordurilor de la Paris. deraţiei Generale a Mundî, în Franţa în
lunile de vară ale acestui an peste 3.000 de In sfîrşit, există încă o trăsătură caracte­
Fiecare zi aduce noi fapte care dovedesc nou contract colectiv. Apoi a urmat greva întreruperi ale lucrului. Mii şi mii de oa­ IN ITALIA, participă activ la lupta gre­ conflicte de muncă s-au terminat prin con­ ristică şl, aproape cea mai importantă, a
intensificarea luptei de clasă în lumea capi­ de cîteva zile a docherilor din New York. meni ai muncii au luat parte la greva ge­ vistă milioane de muncitori din ramurile simţirea unor majorări mal mari sau maî mişcării greviste în etapa actuală: lupta
talului. Mereu izbucnesc greve şi se înre­ Ea s-a extins şi asupra altor porturi, cu- nerală a feroviarilor din 22 septembrie, la principale ale industriei. Pentru sporirea sa­ mic! de salarii. Din iunie şi pînă în septem­ clasei muncitoare din ţările capitaliste pen­
gistrează alte manifestări ale oamenilor prinzînd aproximativ 100.000 de oameni. recentele greve de la întreprinderile siderur­ lariilor, împotriva concedierilor în masă şl brie, peste 2 milioane de oameni ai muncii tru interesele lor de fiecare zi este indisolu­
muncii pentru pîine, şi libertăţi democrati­ gice din Lorena, de la şantierele de cons­ a terorii patronilor s-au pronunţat în ulti­ au obţinut o sporire a salariilor. Şl munci­ bil legată de lupta generală a popoarelor
ce. Anul 1955 va intra fără îndoială în Mişcarea- grevistă crescîndă este o trăsă­ trucţie şi şantierele navale din Nantes şi mele luni metalurgiştii din Livorno şi mun­ torii din S.U.A., Anglia ş! alte ţări au smuls pentru reducerea înarmărilor, pentru slăbirea
istorie ca un an de avînt al mişcării gre­ tură caracteristică a situaţiei politicii, in­ la greva muncitorilor din transportul urban citorii de la întreprinderile comunale din patronilor anumite concesii. încordării internaţionale şi întărirea păcii.
viste de masă. terne a S.U.A. în perioada de după război. din Paris. Roma, oamenii muncii din Florenţa, textl- Milioane şl milioane de oameni ai muncii
liştii din întreaga Italie, profesorii de la şco­ In al doilea rînd, trebuie subliniat unita­ îşi dau tot mai bine seama că înrăutăţirea
Judecind după dalele oficiale, anul trecut IN ANGLIA se observă de asemenea creş­ Principala revendicare a greviştilor este lile medii. Cu un mare succes s-a desfăşurat tea crescîndă de acţiune a diferitelor deta­ condiţiilor, lor de trai este un rezultat al
s-a observat o oarecare slăbire a intensităţii terea luptei greviste.' Potrivit datelor pu­ majorarea salariilor. Acolo unde muncitorii greva de 48 de ore a peste 2 milioane de şamente ale clasei muncitoare, a tuturor politicii „războiului rece" şî al goanei înar­
şi amploarei luptei greviste în Statele Unite. blicate recent de „Minîstry of Labour Ga- acţionează unit, ei ies învingători. . Astfel argaţi şi muncitori agricoli. Ei au obţinut oamenilor muncii, solidaritatea lor de luptă mărilor. Şî nu este de mirare că lupta claseî
zelte“, organ al Ministerului Muncii, în s-a întîmplat la Saint Nazaire şi în alte încheierea unui contract de muncă pe în­ pe plan naţional şl Internaţional. ^Tendinţa muncitoare pentru pîine şi muncă se împle­
Dar încă în primăvara anului acesta au cursul primului semestru al anului, în An­ locuri. Curajul şi unitatea de acţiune a cla­ treaga ţară, în care, pentru prima dată în oamenilor muncii spre unitate şî coeziunea teşte şî se contopeşte cu lupta generală a
apărut simptomele unui nou avînt: In pri­ glia au fost înregistrate 1.205 greve, la sei muncitoare au silit pe patroni să facă istorie, se prevede plata de ajutoare pentru rîndurilor lor creşte cu fiecare zî, cu toată popoarelor pentru triumful „spiritului Gene­
mele cinci luni ale anului 1955 numărul gre­ care au participat 436.000 de muncitori. In concesii: în multe cazuri, salariile au fost muncitorii agricoli şomeri, suportate de mo­ împotrivirea scizioniştilor şi a intrigilor mo­ vei", pentru reglementarea paşnică a proble­
viştilor s-a ridicat la 685.000, faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut au majorate cu 20—25 la sută, au fost sa­ nopolurilor. melor litigioase, pentru colaborare interna­
564-.000 în aceeaşi perioadă a anului trecut. avut loc 1.060 de greve, la care au partici­ tisfăcute şi alte revendicări. şieri. ţională, pentru Independenţa naţională- şî
S-au desfăşurat cu succes greva celor pat 205.000 de oameni. După cum subliniază Toate ţările capitaliste, ţările slab dez­ Monopoliştii şi agenţii lor îşî îndreaptă securitatea generală.
50.C00 de salariaţi ai serviciilor de telefoane revista, numărul grevelor pe primul semes­ S-a intensificat considerabil lupta grevistă toate eforturile pentru a menţine şî adîncî
şi greva celor 25.000 de muncitori de la li­ tru al anului în curs a fost cel mai mare în GERMANIA OCCIDENTALĂ. încă în voltate şi coloniale sînt în prezent arena scindarea clasei muncitoare. In acest scop, Creşterea necontenită a -mişcării greviste
nia ferată Louisville-Nashville — cele mai din perioada de zece ani de după război. luna ianuarie a avut loc o grevă generală unor puternice lupte de clasă. Un avînt al sînt folosite, mal înainte de orice, diferite în ţările capitalului dovedeşte că monopolu­
mari greve din istoria statelor de sud ale a minerilor şl metalurgiştilor, la care au mişcării greviste se observă şi în JAPONIA mijloace de presiune economică. Patronii fo­ rile nu reuşesc şî nu vor reuşi să împiedice
S.U.A. In ambele cazuri, lupta a durat mai Recent au repurtat o victorie docherii din participat 840.000 de muncitori. De la în­ (peste 2 milioane de mineri, muncitori de losesc un întreg sistem de corupere şi de desfăşurarea luptei economice şî politice a
mult de două luni. Ea s-a desfăşurat într-un Londra şi din alte porturi, care au obţinut re­ ceputul lunii iunie, în Germania occidentală la telecomunicaţii şi alţi oameni ai muncii au dezbinare a oamenilor muncii de diferite clasei muncitoare. Intensificarea luptei gre­
mod extrem de furtunos, fiind însoţită de integrarea tovarăşilor concediaţi. In prezent, au avut loc 40 de greve la diferite întreprin­ participat la grevele de anul acesta), în profesii şi calificaţii. Ei creează o situaţie viste a proletariatului este un proces firesc.
numeroase ciocniri între grevişti şi spăr­ sînt în grevă muncitorii de la uzina de a- deri. In majoritatea cazurilor aceste greve OLANDA, în PAKISTAN, CANADA, AFRI­ privilegiată pentru muncitorii din anumite Această luptă este o piedică serioasă în ca­
gătorii de grevă. Muncitorii au obţinut to­ vioane din Blackpool, de la şantierul cen­ s-au încheiat cu victoria deplină sau par­ CA NEAGRA, în ţările AMER1CII LATINE. ramuri ale industriei — cum ar fi de pildă lea ofensivei monopolurilor îmoptriva nive­
ţială a muncitorilor. din industria de război — şî îi izolează de lului de trai şl cuceririlor democratice ale
tuşi victoria. tralei atomo-electfice din Caldor-Hall. In ţările capitalului se constată aşa dar, alte detaşamente ale clasei muncitoare. Ei oamenilor muncii. Ea dă lovituri puternice
In vara acestui hn, noi detaşamente ale Şi în alte ţări mişcarea grevistă pentru O amploare deosebit de mare a căpătat în mod neîndoielnic, un avînt al mişcării folosesc diferite metode de înşelare a oame­ politicii „războiului rece". Apărînd interesele
lupta grevistă a muncitorilor vest-germani greviste. Masele de milioane ale oamenilor nilor muncii, printre care aşa-numita „parti­ lor vitale, luptînd pentru slăbirea continuă
clasei muncitoare s-au alăturat mişcării majorarea salariilor, reducerea zilei de lucru în luna august, cînd s-a anunţat o nouă ma­ muncii se unesc, se organizează şî cu tot cipare la profituri". Ei încearcă să slăbească a încordării internaţionale şi pentru coexis­
greviste. In îunie-iulie a avut loc greva ge­ şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă a luat jorare de preţuri la mărfurile alimentare şî mal multă hotărîre se pronunţă pentru con­ vechile centre ale mişcării muncitoreşti prin tenţa paşnică a statelor cu sisteme sociale
nerală a 600.000 de muncitori de la oţelării. sporirea chiriilor pentru locuinţe. In ulti­ diţii mai bune de trai. în apărarea dreptu­ închiderea întreprinderilor de aici şî constru­ diferite, clasa muncitoare exercită o mare
Au declarat grevă muncitorii de Ia concer­ o mare amploare. mele zile ale lunii august au declarat grevă irea unor noi întreprinderi în regiunile' unde influenţă asupra întregii situaţii internaţio­
nul de automobile „General Motors", 60.000 IN FRANŢA, de pildă valul de greve a tencuitorii vest-berlinezi, mii de muncitori rilor lor witale. există forţă de muncă ieftină, unde nu există nale, întăreşte puternicul front al păcii.
de mineri şi muncitori din metalurgia nefe­ de la uzinele constructoare de maşini „Hens- o mişcare muncitorească dezvoltată (de e-
roaselor, 30.000 de marinari din 18 porturi cuprins toate centrele industriale ale ţării. chel Worke" din Kassel, de la cele mai mari ? xemplu transferarea întreprinderilor indus­ ?
de pe litoralul estic al S.U.A. Conflicte se­ Cel de al 30-lea Congres al Confederaţiei şantiere navale din Hamburg, constructorii triei textile şî. ale altor ramuri ale indus
rioase de muncă au izbucnit şi în luna au­ Generale a Muncii (C.G.M.), care a avut din Saxonia Inferioară. Unele din cele mal Care sînt particularităţile cele mai carac­ trîeî în sudul S.U.A.). Ei folosesc însfîrşit Recent, clasa muncitoare a sărbătorit o
gust. Dintre acestea, cele mai însemnate au loc în iunie a.c., a chemat la intensifica­ mari sindicate din Germania occidentală, au teristice ale etapei actuale a mişcării gre­ diferite metode de dezbinare politică, ra­ dată memorabilă — cea de a 10-a aniversare
fost greva celor 40.000 de muncitori de la rea luptei pentru majorarea cu 30 la sută a denunţat vechile acorduri tarifare şi au for­ sială şî naţională a muncitorilor,' răzleţirea a Federaţiei Sindicale Mondiale. Această or­
uzina dc construcţii de maşini. agricole ale salariilor, pentru concediu plătit de trei mulat revendicarea majorării salariilor. In viste ? lor după sex şî virslă. ganizaţie de luptă a oamenilor muncii a mi­
firmei „International Harvesler“ şi greva săplămîni şi pentru reducerea săptămînii de total, potrivit datelor ziarului „Neues Deut* Este în primul rînd caracterul de masă. litat şi militează sub steagul luptei neobosite
muncitorilor din industria electrică şi de a- lucru. La acest apel au răspuns păturile schland", la lupta pentru sporirea salarii­ In ciuda uneltirilor monopolurilor, năzu­ pentru interesele vitale ale oamenilor mun­
largi ale clasei muncitoare. Aceasta o dove­ lor participă în prezent aproximativ 4 mi­ gradul înalt de organizare, perseverenţa şi inţa oamenilor muncii de a învinge starea cii, pentru pace şi unitatea clasei muncitoare.
parate de radio din Piltsb-urg. deşte. de exemplu, lupta curajoasă a meta- lioane de muncitori vest-germani. Cu un deo­ tenacitatea milioanelor, de grevişti, faptul că de sciziune, de a realiza o unitate de ac­ Lupta de zi cu zî a F.S.M. dă roade. Avîn-
In luna septembrie au declarat grevă lurgiştilor şi constructorilor de vase din sebit avînt se desfăşoară zilele acestea gre­ acţiunile clasei muncitoare se desfăşoară pc ţiune în lupta pentru interesele lor vitale, tul actual al mişcării greviste este o dovadă
Saint-Nazaire. a muncitorilor de la uzinele vele de masă ale muncitorilor portuari din scară generală naţională. In anul în curs devine irezistibilă. Această unitate se fău­ grăitoare a creşterii: influenţei forţelor pro­
139.000 de muncitori de l.a 61 de întreprin- de avioane şi a multor alte detaşamente ale acestea au fost trăsăturile caracteristice alp reşte în focul necontenitelor lupte de clasă. gresiste ale mişcării sindicale mondiale, a
*-'-î ale societăţii „Chryslor". Ca urmare a grevelor oamenilor muncii din Franţa, Ita­ Acţiunile de masă ale oamenilor muncii întăririi unităţii rîndurilor clasei muncitoare.
oamenilor muncii. lia, Japonia şi Statele Unite. Viaţa dezminte
"?evîste ei au obţinut încheierea unui In iiilie-augus!, numai în Industria meta­ la fiecare pas afirmaţiile propagandiştilor
monopolurilor că în condiţiile actuale ale
lurgică au avut loc 762 greve şl numeroase militarizării economiei nu . este posibil ca
lupta grevistă sa fie încununată de succes.
Faptele dovedesc însă contrariul. Sub pre­

Redacţia şi Adm' ziarului str. 6 Martie* nr, 9 Telefon: 188-189. Taxa plătk' hj numerar cont. aprobării Direcţiunii Generale S.T.Ţ.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949 — Tipar ul lntrepr. Poligrafică de Stat DEVA.