Page 25 - 1955-10

PROLETARI DIN TOATF TARILE tINITI VAl
Activitatea cooperativelor de consum,
trebuie îmbunătăţită!
Schimbul de mărfuri dintre oraş şi sat
constituie baza economică a alianţei dintre
clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. In
întărirea şi dezvoltarea continuă a acestui
schimb, un rol principal il are cooperaţia de
consum. Cooperaţia este aceea care, pe deo­
parte organizează scurgerea mărfurilor in­
dustriale de la oraş la sat în vederea apro­
vizionării ţărănimii muncitoare, iar pe de
altă parte, este mijlocul principal care face
să ajungă produsele agricole de la sat la
oraş în vederea aprovizionării oamenilor
muncii din fabrici şi uzine.
Inţelegînd rolul însemnat pe care ÎI are
în întărirea alianţei dintre clasa muncitoare
şi ţărănimea muncitoare, cooperaţia de con­
sum din regiunea noastră a reuşit să ob­
ţină an de an succese însemnate în ce pri­
veşte întărirea schimbului dintre oraş şi sat.
Valoarea produselor industriale desfăcute
anul acesta de cooperative la sate este cu
peste 20.000.000 lei mai mare decît valoa­
rea produselor industriale desfăcute în pe­
rioada corespunzătoare a anului trecut. Vo­
lumul produselor agricole achiziţionate de
către cooperative în cursul acestui an, întrece
de asemenea cu mult pe cel din aceeaşi pe­
rioadă a anului trecut.
Este necesar să fie scos în evidenţă faptul
că acele cooperative care şi-au trăit viaţa,
nu numai ca simple prăvălii care cumpără
produse agricole şi vînd pe cele industriale,
ci şi ca adevărate organizaţii de masă, au
reuşit să obţină rezultate deosebite. Unele,
cum este de pildă cea din Livadea, raionul
Haţeg, reuşesc în mod regulat să depăşească
atît planul de achiziţii cît şi planul de des­
facere. Cooperativa din Călan a reuşit să
realizeze planul de desfacere pe trim. III' al
acestui an în proporţie de 120 la sută. Pla­
nul de desfacere a fost realizat de asemeni
de către cooperativele din teiuş şi din alte
comune.
Faptul că aceste cooperative reuşesc să-şi
îndeplinească planul nu este un fenomen în-
lîmplălor. F.le pun o mare bază pe munca
politico-organizatorică. Organizează consfă­
tuiri de producţie în care analizează activi­
tatea fiecărui lucrător, ţin seama de gustul
consumatorilor, se ocupă de aprovizionarea
magazinelor, de popularizarea mărfurilor.
Mărfurile sînt bine sortate şi aranjate cu
gust în rafturi, iar în magazin domneşte or­
dine şi curăţenie.. O mare contribuţie la
realizarea planului o aduc consiliile săteşti.
Ajutate de organizaţiile de bază, ele se
ocupă de buna aprovizionare a magazinelor,
controlează felul în care sînt păstrate măr­
furile şi cum sînt serviţi consumatorii.
Acestea sînt doar cîteva din metodele
folosite de cooperativele fruntaşe în realiza­
rea planului.
Pe lîngă realizările incontestabile. în ac­
tivitatea cooperativelor din regiunea noastră
mai dăinuie şî unele lipsuri. Una dintre
principalele lipsuri ce se manifestă este pla­
nificarea şî dirijarea birocratică a mărfuri­
lor de către baza comercială regională şl
comraicoopurîle raionale. Unele cooperative
săteşti primesc mărfuri pe care nu le-au co­
mandat ceea ce duce la crearea de stocuri şî
blocarea fondurilor. Cooperativei din Teiuş,
de pildă. î s-a trimis un vagon de rafuri
cu toate că nu ceruse această marfă. în
sehimb, a cerut borcane, celofan, oţet şi
alte mărfuri a căror lipsă era acută şi pe
care nu le-a primit.
Ca urmare a planificării birocratice, în
raionul Haţeg — raion mare producător de
cartofi — au fost dirijate 8 vagoane cartofi
în timp ce în centrul muncitoresc Zlalna,
cartofii lipseau de pe piaţă. Cum poate fi
numit altcum decît birocraţie, faptul că s-a
repartizat cooperativei din Ilia cantităţi de
oţet care îi ajung mai mulţi ani şi în ace-
laş timp, cooperativa din Teiuş cerea oţet
şi nu primea.
In multe părţi se reflectă foarte slah pren
cuparea organelor de conducere ale coopera­
ţiei faţă de studierea atentă a cerinţelor con­
sumatorilor, faţă de buna lor deservire, pre­
cum şî faţă de aprovizionarea unităţilor de
desfacere cu mărfurile de sezon sau cu măr­
furi specifice obiceiurilor din anumite locuri.
Uniunea raională Haţeg de pildă, în loc să
se intereseze pentru a aproviziona coopera­
tivele cu încălţăminte ce se cere în sezonul
de toamnă şi iarnă, trimite cooperativelor să­
teşti sandale de paie. In această privinţă,
lipsuri serioase au şl cooperativele săteşti
pentru faptul că nu refuză mărfurile neco­
respunzătoare, sau cele trimise fără a fi
comandate.
Educarea lucrătorilor din cooperaţie în
spiritul respectului faţă de consumatori, a
disciplinei şi dragostei faţă de muncă nu
constituie peste tot o preocupare de seamă
a organizaţiilor sindicale şi a conducerii
cooperativelor. Din această cauză, mai exista
în multe locuri vînzători cum sînt de pildă
Popa Eugenia şi S. Vasile de la magazinul
universal din Dobra care manifestă o ati­
tudine de indiferenţă faţă de consumatori şi
faţă de aspectul magazinului. Ca urmare a
lipsei de educaţie şi a unei slabe calificări
a vînzătorilor, în unele cooperative ca cca
din Hăşdal raionul Hunedoara, mărfurile
sînt păstrate în condiţii neigienice. In ma­
gazin nu este ţinută o curăţenie perfectă. La
cooperativa din Hondol, raionul Ilia, produ­
sele alimentare sînt ţinute în rafturile de
jos iar deasupra lor se află chimicalele. Asl
fel de situaţii sînt incompatibile cu un co­
merţ civilizat.
Asigurarea unei bune aprovizionări a popu­
laţiei cu mărfurile cerute nu constituie o
preocupare atentă a uniunilor raionale. Aşa
se face că la cooperativele din Draşov,
Cunţa, Şpring şi Miercurea din raionul Se­
beş, chibriturile şi petrolul lipsesc cu săp-
lămînile, iar la cooperativa din Cîlnic nu se
găsesc ţigări, cuie, fiare de plug şi alte
unelte agricole. La o serie de alte coopera--
tive lipsesc unele mărfuri mărunte dar im
portante cum sîn t: săpun „Cheia“, ace,
sodă de rufe şi altele care în depozitele uni­
unii raionale se găsesc din abundenţă, iar
în alte cooperative sînt stocate.
Problema asigurării încălţămintei pentru
copii a fost de asemenea neglijată de către
majoritatea cooperativelor. Uniunea regională
s-a limitat Ia desfacerea produselor livrate
de industria republicană fără a îndruma
uniunile raionale să valorifice resursele lo­
cale prin secţiile lor de producţie. S-ar fi
putui de asemenea încheia contracte cu in­
dustria locală şî cooperaţia meşteşugărească
pentru producerea unor bunuri de larg con­
sum cerute de oamenii muncii cum ar fi :
încălţămintea pentru copii, sandale, ser­
viete, articole de menaj, etc.
Ca o consecinţă a acestor lipsuri este fap­
tul că' unele uniuni raionale ca cele din :
raionul Ilia, Hunedoara şi în special Uniu
nea raională Orăştie, nu şi-au realizat pla­
nul de deslacere.
O mare vină în această direcţie o are
uniunea regională care nu a dat uniunilor
raionale ajutorul şi îndrumarea necesară.
Controlul îndeplinirii sarcinilor s-a făcut la
întimplare, iar în multe locuri a lipsit cu
desăvîrşire.' Tovarăşii din conducerea uniu­
nii regionale au scăpat din vedere faptul
că acolo unde nu există control îşi face loc
indisciplina şi delăsarea.
Sarcinile mari pe care partidul şi guver
nul le pun în faţa întregului popor cer ca
activitatea cooperativelor din regiunea noas
tră să fie ridicată la un nivel mai înalt.
Ele trebuie să studieze atent cerinţele con­
sumatorilor, să ţină seama de ele. Ca o
sarcină de bază ce le revine, este lărgirea re­ primit maşini sovietice cu care ne-am
ţelei de desfacere în scopul satisfacerii ce­
rinţelor mereu crescînde ale oamenilor mun
cii. In vederea realizării planului de desfa­
cere şl a apropierii mărfurilor de consuma­
tori. trebuie să se folosească mai larg me­
toda vînzării mărfurilor în tîrguri, bîlciuri,
pieţe, etc.
Uniunile raionale au datoria de a se în­
griji de calificarea cadrelor. In acest scop
trebuie să asigure cooperativele cu fondurile Situaţia însămînţărilor pe regiune la dala de 22 octombrie
necesare.
Activitatea organizaţiilor sindicale din 75,64%
cooperaţie s-a dovedit a fi nesatisfăcătoare.
Acestea nu s-au ocupat de educarea lucră­
torilor în spiritul disciplinei în muncă. Pro­
blema organizării întrecerii socialiste şi a
popularizării fruntaşilor a fost scăpată din
vedere. Organizaţiile sindicale trebuie sa
treacă de îndată Ia lichidarea acestor lipsuri.
Organizaţiilor de partid le revine sarcina
de a combate atitudinile greşite faţă de
cooperaţie, ca aceea de a vedea în coopera­
tive simple prăvălii. Cooperativele trebuie
ajutate să-şi trăiască viaţa de organizaţii d°
masă, organizaţii care mobilizează ţăranii
muncitori la lărgirea schimbului de măr­
furi dintre oraş şi sat şi care îi educă în
spiritul marii gospodării socialiste.
fundă adine terenul pentru a rodi mai
bine.
In clişeu: tractoristul Suciu Roman
din brigada XI-a a S:M.T Orăştie, exe­
cutivă arături de bună calitate pe ogoare­
le întovărăşirii.
IN A C E S T N U M Ă R :
— Pagina femeii — Femeia o mare — De ce nu merge munca culturală — Recenzie — „Decoraţii“ pe sce­
în comuna Mărtineşti ?
forţă a regimului democrat-popu­ (pag. 3-a) na Teatrului de stat „Valea Jiului“
lar (pag.2-a)
— In ajutorul propagandistului — — Luna prieteniei romîno-sovietice (pag. 3-a)'.
Iuliu Peter: Cum pregătesc şi cum (pag. 3-a)
expun cuvîntul introductiv. — In preajma conferinţei miniştrilor
— Să aplicăm în mod creator meto­
(pag. 3-a) dele avansate la locurile de mun­ Afacerilor Externe (pag.4-a)
că. (pag.3-a)
— Despre căile cooperativizării agri­
culturii în China (pag. 4-a)
— Sport (pag. 4-a)
mm
In cinstea Congresului partidului FAFTE ALE FEROVIARILOR
Cifre şi fapte NOI AN G AJAM EN TE Cifre şi fapfe ???
• Brigăzile de tineret din . ° Muncitorii, tehnicienii şi lui şi a zilei de 7 Noiembrie, • Mina Luperli, la această „Brigăzii cu cefe mai
Valea Jiului au început să dea funcţionarii fabricii de trico­ colectivul fabricii „Ardelea­ dată, e pe locul II în întrece­ frumoase realizări în
viată angajamentelor luate în taje „Teba“ din Sebeş, şi-au na“ din Sebeş şi-a propus rea pentru tot mal mult cărbu­
cinstea Congresului. La Lonea luat angajamentul ca în cin­ printre altele: confecţionarea ne. Şi-a realizat planul în pro­ producţie"
de pildă, brigăzile conduse de stea Congresului partidului să peste planul anual a 3000 porţie de . 102,6 la sută, avînd
Domocoş Iosif şi iViureşan Ga- îndeplinească sarcinile ce-i re­ buc. şepci pentru copii, 240 ca sector fruntaş, sectorul III Âceste cuvinte sînt scrise pe drapelul
vriIii, au dat 125 şi respectiv vin ddm planul cincinal pînă buc. plăpumi pentru 2 per­ cu o depăşire de 14,5 la sută roşu primit din partea Comitetului ra­
309 tone de cărbune peste plan la 20 decembrie, să ridice pro­ soane şi 400 buc. plăpumi faţă de plan. ional U.T.M. Hunedoara, şi pe care îl de­
în perioada 1-15 octombrie. In ductivitatea muncii ou 12 la pentru copii; mărirea pro­ ţine de 6 luni consecutiv brigada U.T.M. de
aceiaşi perioadă, brigada iui sută şi să îmbunătăţească ca­ ductivităţii muncii ou 5 la • Brigada lui Marian Ioan
Kompodi Ioan tot de la Lonea, litatea produselor cu 2 la sută sută faţă de cea realizată pî­ de la mina Petrila, în cinstea pe locomotiva 260.314 de la depoul C.F.R,
a dat peste plan 1139 tone de peste cea planificată. nă în prezent; reducerea pre­ celui de al II-iea Congres al Simeria. formată din mecanicii Blaga Iosif,
cărbune. ţului de cost La produse cu partidului a dat pînă pe ziua de Susan loan şi fochiştii, Oprean loan şi Is-
° In angajamentele luate în 1 la sută, etc. 20 octombrie, 493 tone cărbune trate Gheorghe.
• Şi la Petrila, întrecerea în­ cinstea Congresului partidu­ peste plan. Cu energia creată
tre brigăzile de tineret conti­ prin arderea cărbunelui dat Această brigadă, aplicând metoda gospo­
nuă cu avînt. Brigăzile de ti­ O chemare însufleţită peste plan de către brigada to­ dăririi chibzuite pe locomotive, a reuşit ca
neri mineri conduse de tovară­ varăşului Marian Ioan, se pot
şii Neagu Gheorghe, Toma A- Vestea convocării celui de al taxe locale şi autoimpuneri pe lamina zeci de mii tone oţel. în luna septembrie să economisească mate­
distică, Silagy Iosif şi altele, au Il-lea Congres al partidului a trîm. IV pînă la data de 20 de­ riale de întreţinere în valoare de 511 lei şi
dat între 209-843 tone de căr­ umplut de bucurie inimile ţăra­ cembrie ; recoltarea porumbului ® Brigada Iui Grass Petru combustibil convenţional în valoare de 5.4C0
bune peste plan. La mina Petri­ nilor muncitori din comuna Vin- şl predarea cotelor la cartofi de Ia mina Uricani, iniţiatoarea
la în această perioadă, angaja­ ju de Jos. pînă Ia 25 octombrie; realiza­ întrecerii intre brigăzile de ti­ lei. In perioada 1-20 octombrie, această bri­
mentul raportat la toate brigă­ rea planului la Insămînţările de neret din Valea Jiului, in cin­ gadă U.T.M., dînd viaţă angajamentelor
zile de tineret, a fost depăşit După ce s-au consfătuit în toamnă pînă la 25 octombrie; stea celui de al II-lea Congres luate, a realizat o economie de 17 tone com­
cu 684 tone de cărbune peste adunările'pe circumscripţii, ei realizarea planului la colectarea al P.M.R., a dat peste plan 307
plan. au hotărît în adunarea generală porumbului pînă la 7 noiembrie, tone de cărbune care fiind bustibil convenţional.
pe comună, să cheme Ia între­ iar la colectarea cărnii şi lapte­ transformate in energie elec­
• Mina Vulcan e fruntaşă. cere patriotică toate comunele lui pînă la 20 decembrie, pre­ trică, s-ar putea coace cca. ------- • — —
Colectivul ei a realizat planul din raionul Alba, propunîndu-şl cum şi asigurarea bazei fura­ 27.000.000 kg. pîine.
lunar în proporţie de 103,2 la să realizeze următoarele obiec­ jere pentru reproducători pînă Peste 50.000 lei economii
sută. Sector fruntaş la această tive : realizarea planului la în­ Ia 15 noiembrie. •Brigada de tineret condusă
mină e sectorul IV condus de casări din impozitul agricol, de Danciu Gheorghe de la mi­ fUEfcariicIi şi fochiştii de pe locomotivele*
tehnicianul David Vasile cu o na Vulcan e îndreptăţită să fie ¦*l depoului C.F.R. Simeria, ajutaţi de cei­
depăşire de plan de 57 la sulă, mindră de cele 539 tone de lalţi meseriaşi şl de personalul tehnic, au
urmat de sectorul II condus de cărbune date peste plan. La fel cîobîndit şi dobindesc succese lot mai mari.
tînărul inginer Arabadjan Ovâ­ brigăzile conduse de tovarăşii
nez, cu o depăşire de plan de Iovan Andronic şi Csiki Eme- Brigada de pe locomotiva 230.192 formată
5,1 la sută. ric au dat 348 şi respectiv 345 din mecanicii Erdei Paul, Popa Cornel, şi
tone de cărbune peste plan. fochiştii Bota Vasile şi Bodea loan, care în
luna trecută au economisit combustibil con­
Cu 68 de zile mai devreme_ venţional în valoare de 5.000 lei, în perioada
1-20 octombrie au economisit combustibil în
1 decembrie 1954 întrunit şi ne-am luat un alt angaja­ reu... Anul trecut, colectivul sectorului valoare de 3.200 Iei, iar brigada de pe lo­
ment. Tovarăşul David tăcuse. pe care-l conduc, a îndeplinit planul a- comotiva 230.034, formată din mecanicii Toth
In sala mare a minei Vulcan, fanfara nual cu 30 de zile mal devreme. Anul a- Romulus, Iabur Andrei şi fochiştii Danciu
executa hore, jocuri, cîntece, se auzeau — Ei, hai, să auzim, l-a îndemnat bă- cesta cu 68 de zile:. Pe noi insă ne bucu­ loan şi Zapoceanu loan, au realizat econo­
aplauze, lozinci şi noi chemări la între­ trînul miner Szoradi Francisc din bri­ ră faptul că ne-am indep'init angaja­ mii la materiale de întreţinere în valoare
gada lui Boite Pavel de la sectorul III de 1.270 lei. Economii însemnate la com­
bustibil convenţional şi materiale de între­
ţinere au obţinut şl celelalte brigăzi. Pe în­
treg depoul, s-a economisit în perioada 1-20
octombrie combustibil convenţional în va-
loare do 51.600 le!.
cere. — Apoi, tovarăşi, să ţineţi m in te : pla­ mentul cu 8 zile mai devreme l Inovatori fruntaşi
nul anual pe 1955, noi îl vom termina
— Ce s-a întîmplat ? Am întrebat a- la 1 noietnbrie! - .... . Din nou aplauze, din nou, acelaş „Ura/“ P rintre inovatorii, .fruntaşi- de la depoul
tunci pe un miner care tocmai trecea şi prelung, furtunos şi cald. Se înscriseseră C.F.R. Simeria, se numără şl tovarăşii
el grăbit s-pre sală. Aplauzele au izbucnit tumultoase şi-i la cuvint, mulţi tovarăşi. Toţi au feli­ Haţcgan Sabin şi Deobald Alexandru.
acoperiri vocea lui David. citat colectivul sectorului IV de la mina inovatorul Haţegan Sabin, a realizat de
— Cum nu ştii ?... Păi, sectorul IV a Vulcan pentru succesul ohtinut, pentru la i ianuarie' ş i' pînă In prezent tinci ino­
terminai planul anual! —Bravooo! bravo! faptul că-i primul sector din Valea Jiu­ vaţii printre care şt „modificare !a patina
Fanfara începu să cînte. Un tovarăş lui care şi-a îndeplinit planul anual pe de cap de cruce, prin înlocuirea compoziţiei
Atunci, ş-apoi puţin mai tîrziu, am de la Comitetul de radio de la Bucureşti, 1955. Numai în cursul lunii septembrie, cu bronz". Această inovaţie aduce o econo­
aflat că sectorul IV de la mina Vulcan făcea semne disperate cu mina la un colectivul sectorului sărbătorit, a avut mie anuală de peste 8.000 iei. Pînă în pre­
îşi terminase planul anual pe 1954 cu 9 basist care se gfla lingă el, să nu mai zent, ei a primit» drept recompensă pentru
lună înainte de vreme. Parcă aud şi a- sufle aşa tare că-i sparge microfonul.. o depăşire de plan la lucrările în căr­ inovaţiile şi raţionalizările făcute suma do
cum cuvintele tehnicianului David Va­ bune de 39,8 la sută, iar la lucrările de 1.200 Iei.
sile, şeful de sector : v pregătiri de 93,5%. In cursul lunii oc­ Printre inovaţiile tovarăşului Deobald Ale
tombrie, pînă pe ziua de 22, faţă de pla­ xandru, se numără ş l : „dispozitiv pentru
— Tovarăşi... eu, adică... colectivul pe 22 octombrie 1955 nul lunar, sectorul IV a avut o depăşire strunjit cap de cruce pe strung”. Numai
care-l conduc, a muncit. Datorită mun­ de 57,9 la sută. Aşa a fost lună de lună. pentru .această inovaţie el a primit drept
cii, noi sărbătorim îndeplinirea planului Aceiaşi forfoteală, în aceeaşi sală... Mi­ Iar azi, cînd succesul lor se sărbătoreşte recompensă suma de 200 tei.
anual. Am muncit cu toţii. Am primit nerii din cadrul sectorului IV de la cu atîta bucurie, cînd minerii Ivăşcan Şi alţi inovatori au primit recompense fru­
ajutor din partea conducerii minei. am mina Vulcan au raportat că in cinstea Gheorghe, Ispas Aurel, Dtmciu Gheor­ moase pentru inovaţiile lor care contribuie Ia
zilei de 7 Noiembrie şi al celui de al îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor la loco­
înzestrat sectorul, am învăţat cum să II-lea Congres al partidului, au îndepli­ ghe, Mitrofan Sebastian, Fizeşi Francisc, motive şi la siguranţa circulaţiei.
nit planul anual pe 1955, cu 68 de zile Cioara Alexandru şi alţii îşi văd visul
lucrăm după metode noi de lucru. Asta mai devreme. Fanfara cinlă... Din nou împlinit, nu poţi să nu simţi alături de
tehnicianul Vasile David ia cuvîntul. ei, marea lor victorie.
e. Sînt fericit. Dar... să vă spun că îna­
— Parcă mi-e dat să trăiesc în viaţă P. ANATOLIE
inte de serbarea asta, tehnicienii şi şe­ asemenea clipe şi a-şi dori să trăiesc me-
fii de brigăzi din sectorul IV, ne-am
Să grăbim ritmul însămînţărilor
??? -fr ? Ar
58.69% O nouă întovărăşire agricolă gronomi şi zootehnişti din regiunea
noastră, în ridicarea nivelului lor ştiin­
53,98%
In comuna Ohaba s-a inaugurat du­ ţific, profesional, politic şi ideologic,
50,30%
minica trecută o întovărăşire agricolă, prin însuşirea celor mai noi cunoştin­
39,13%
întovărăşirea a fost constituită cu 24 ţe de specialitate şi să stimuleze ac­
35,150/o familii de ţărani muncitori şi o supra­ tivitatea ştiinţifică pentru cercetări şi
aplicarea acestora in practica gospo­
ORĂŞTIE HUNE­ SEBEŞ 18,55% faţă de 22 ha. pămint arabil. dăriilor agricole colective şi de stat.
ALBA DOARA HAŢEG La festivitatea inaugurării., au parti­
Griul colectiviştilor a răsărit cipat un număr de peste 500 (ărani De asemenea, secţia va sprijini ino­
muncitori din satele învecinate. Echi­ vatorii şi raiinnalizatorii,.organizarea
pa' artistică a întreprinderii „Simian consfătuirilor regionale, a şedinţelor
— Priviţi tovarăşe, acesta-i lamui însă- Bărnufiu" din Sebeş, a prezentat un unde vor fi dezbătute de către ingi­
mîn/tat cu grîu al colectivei noastre. A şi
răsărit şi îi des ca peria. fidndcă despre această metodă tehnicienii bogat program artistic. neri şi tehnicieni, diferite probleme
agronomi, ne-au explicat că aduce cele
Această noutate mi-o spusese tovarăşa mai mari sporuri de recoltă la hectar. Expoziţii agricole săleşii ştiinţifice cu caracter agricol şi zoo­
Bozero Sofia, preşedinta gospodăriei co­ tehnic.
lective „23 August“ din comuna Rapol- Tovarăşul Lăscău Ioan secretarul orga­
trafl. Mare. nizaţiei de bază din gospodărie, a muncit La punctele agricole din comunele O sarcină importantă ce-i revine
pe semănătoare împreună ou colectivistul Petreşti, Apoldul de Sus şi Miercu­ Secţiei Ştiinţelor Agricole „I. V. Mi-
— Dar cum de-aţi termdrfiat atît de re­ Merţu Inochente. Tot timpul au avut grijă rea s-au deschis nu de mult, expoziţii . ciurin" in regiunea noastră, este şi
pede cu însămânţările ? o întrebai eu. să nu se înfunde tuburile. Au muncit agricole la care au fost expuse pro­ crearea caselor-laborator şi a cîm-
foarte bine, pentru acest lucru, noi nu a- duse ale gospodăriilor colective şi ţă­ purilor de experienţă in unităţile so­
— Noi colectiviştii ne-am organizat vem goluri în Lan. ranilor muncitori fruntaşi. cialiste din agricultură, unde se vor
munca pe echipe. Unele echipe munceau studia anumite probleme de ştiinţă,
la recoltări,„iar altele La însăminţări. După Muncesc cu spor Cu acest prilej, au fost premiali
ce am eliberat de culturi cele 22 ha., ime­ mai mulţi (ăi ani muncitori care au
diat cm pus pe tractoristul Crişan VirgiL, Rezultatele obţinute de colectiviştii din
să ne facă arătura. In acest timp, noi am Sîntandrei în efectuarea însămînţărilor şi în obţinui recolte mari la hectar, cu ma­ menite să ridice producţia agricolă şi
curăţat şi tratat, sămânţa. După aceea am strîngerea recoltei, constituie o mare mîn-
însămânţat întreaga suprafaţă în rânduri drie. Ei au însămînţat 16 ha. cu grîu în şini agricole şi diferite alte obiecte ca: să stimuleze cercetările ş/tiinţifice ale
înoruoişate. Aşa am hotărit noi să facem. rînduri încrucişate şi au recoltat 2,70 -ha. truse pomicole, cărţi, bocanci, etc. Ţă­
sfeclă de zahăr, de pe care au obţinut can­ ranul muncitor Nistor. Gheorghe din membrilor săi.
In perimetrul întovărăşiţi}or din Berthe- Petreşti de pildă, care a obfinut OPRIŞA MARIA
5.150 kg. porumb stiuleli la hectar, secretară A.S..I.T.
a fost premiat cu o prăsitoare. „Impărălifa lui Machidon"
URECHE NICOLAE
corespondent ...Este titlul piesei scrisă de Tibnriu
O filială „I. V. Miciurin" Vornic şi ioana Poslelnicu, piesă ce va
lot raionul Haţeg, nu se mai vede nici titatea de 29.630 kg. la ha. De asemenea, ei ia Deva fi jucată în ziua de 24 octombrie ora
urma de răzor Tractoarele K. D. 35 des­ 21 in sala ..Filimon Sirbu" din Deva. de
au mai executat recoltarea sfeclei furajere, a
cartofilor şi florii soarelui. Nu de mult, în regiunea noastră a către talentaţii artişti ai Teatrului de
Acum dau zor să termine recoltarea po­ luat fiinţă incă o secţie pe lîngă Aso­
stat din Turda. Participanţii la acest,
rumbului şi însămînţarea a încă 9 ha. de ciaţia.Ştiinţifică a inginerilor şi Teh­ spectacol vor vedea pe scenă din nou
grlu jţţ rînduri încrucişate. nicienilor din R .P .R .şi anume. Secţia jocul talentat al ar/i.ş/ilor Angliei Bra-
Ştiinţelor Agricole ,./. V. Miciurin", tu. ilea ioan, GK. Boiangiu şi alţii.
ANDREŞEL STF.l.TAN care-şi are filiala în Deva. Piesa este regizată de tovarăşul Vin-
corespondent . tilă Răclulescu.
Această secţie are drept scop să
antreneze inginerii şi tehnicienii a-