Page 26 - 1955-10
P. 26
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 52?
Directoarea căminului F e m e ia —o m a r e f o r ţă a r e g im u lu i d e m o c r a t- p o p u la r Directoarea f abricii'
.... Pentru continua întărire a muncii de partid în nudul femeilor —
¦Partidul şi statul nostru democrat în această muncă. SANDA CIUCEAN loi de 8 Martie, 1 Iu- că au datoria să acorde o atenţie deose
bită atragerii maselor de femei, la înde
popular a cretei largi posibilităţi femei- Instructorul terito- membră în biroul Ccmitetului regional nie şi in cinstea Ccn- plinirea sarcinilor trasate de partid. In
-lor de a participa. 1a întreaga aotiviibate rial Mîrza A , a aju- de partid Hunedcara greşului mondial ai toate domeniile d e. activitate : în pro
ducţie pe tarîm cultural sau obştesc tre
politică, economică şi culturală a ţării, tat comitetul de par ---- — mamelor, au fost buie acordat sprijinul ca femeile să-şi poa
tă desfăşura priceperea, capacitatea şi ela
pentru a putea contribui din plin prin tid al minei Aninoasa şi organizaţiile de întreprinse de către comisiile de femei nul lor de muncă. Comitetele de partid,
munca lor creatoare, la construirea unei bază din această localitate în pregătirea numeroase acţiuni de folos obştesc. Pres organizaţiile de bază, trebuie să pri
vieţi fericite. Femeile, educalte de partid, analizelor muncii de partid în rindui fe tând mia de ore de muncă voluntará, fe vească cu toată răspunderea problema
răspund acestei griji, dovedind price meilor. Ca urmare .a măsurilor luate în meile au confecţionat hăinuţe şi linge culturalizării maselor de femei şi a ri
pere, sîrgucniţă şi iniţiativă în rezolva- • urma analizelor, la mina Aninoasa, au rie pentru căminele de copil, pentru spi dicării calificării lor profesionale.
intrat în producţie 50 da femei, 20 au tale, au amenajat zeci de şcoli şi gră
rea sarcinilor încredinţate. Harnicele noastre femei din gospodă
fost ajutate să obţină certificate de 4 cla diniţe de copii, iar în cadrul recentei ac rii colective, gospodării de stat şi gos
In regiunea noastră, un mare număr se, dar altele au fost promovate în dife ţiuni de curăţenia oraşelor şi satelor, podării individuale, vor trebui să. fie în
de femei, antrenate în procesul de pro rite munci de răspundere în Cadrul în activează'peste 1200 de echipe de femei. drumate de către organizaţiile de par
ducţie, luptă pentru îndeplinirea şi de tid, să dovedească dragostea lor faţă de
treprinderii. In agricultură, femeile au fost îndru
păşirea planului, pentru ridicarea pro partid şi guvern, fiind primele în mun
ductivităţii muncii şi reducerea .preţu Asemenea activitate au desfăşurat şl mate să însămânţeze mai multe legume cile de recoltare, însămînţări şi predarea
lui de cost Creşte şi numărul acelor fe comitetele de partid din raioanele Hune şi zarzavaturi, pe care le-au adus apoi cotelor. In vederea sporirii producţiei a-
mei care promovate în munci de răspun doara şi Sebeş, ceea ce a avut ca rezul pe piaţa, contribuind astfel la îmbunătă gricole. va trebui să se acorde atenţie
dere, fac faţă cu cinate sarcinii încre tat că, în ultimul an, în întreprinderile ţirea aprovizionării muncitorilor. Au fost organizării consfătuirilor pe comune, —^
crescute de către femei -un mare nu gospodării colective cu fruntaşele recol
Nu cunosc pe din afară şi nu am dinţate, c a : conducătoare de întreprin regiunii să fie calificate peste 300 de fe măr de păsări, dintre care peste 2800 au telor bogate. Pe uşa secţiei de confecţionat pla-
avut ocazie să citesc nici măcar o- deri şi instituiţii, în conducerea treburi mei şi să crească numărul fruntaşelor în- fost ‘contractate şi valorificate prin coo pume, intrase Crişan Paraschiva, di
dată versurile scrise pe tabloul ab lor obşteşti, deputate şi mai ales ca res producţie cu 170 de femei. perative. Colectivistele din raionul Alba, Sfaturilor populare le revine sarcina rectoarea fabricii. Sta şi privea cu
solventelor şcolii pedagogice de fe ponsabile ale comisiilor de femei de la Orăştie, şi Sebeş, îndrumate de organi de a mobiliza prin comisiile de femei şi atenţie munca harnicelor lucrătoa
te din Sibiu, promoţia 1954-1955. Ele Munca de educare politică şi Culturală zaţiile de partid, au depus în acest an deputate, grupele de femei la rezolva re.. In colţul buzelor, îi înflorise un
exista însă consemnate cu siguran oraşe şi sate. a femeilor, a constituit de asemenea o mai multă muncă şi de mai bună ca rea saroinilor cu caracter gospodăresc zîmbet. Fetele din secţie, cusînd cu
ţă după cum este tradiţia. Ele sînt preocupare a unor comitete raionale de litate. din oraşul cartierul sau satul respectiv. repeziciune, cîte 4-5 la o plapumă,
întodeauna o chemare înflăcărată la Datorită preocupării intense a comi partid. Astfel, în acest an şcolar, în în fredonau încet un cîntec.
înfăptuirea idealului care a hrănit tetelor raionale de partid, organizaţiile văţământul de partid au fost încadrate Dar cu toate succesele obţinute în do In vederea culturalizării femeilor, vor
sufletele acestor oameni de-a lun de bază sînt îndrumate în spre mobiliza pe baza liberului lor consimţământ, peste meniul muncii de partid în rindui fe trebui folosite Cele mai variate forme de Văzînd-o, au încetat cîntecul.
gul anilor de şcoală. rea femeilor la traducerea în viaţă a 2.000 de femei, dar dintre tinerele fete meilor, nu putem trece ou vederea peste activitate ale muncii politice, ca * cer Zîmbind, directoarea le îndemna
hotăririlor partidului şi guvernului. Ca un număr de 3.000 au cerut înscrierea lipsurile ce s-au manifestat în domeniul curi de citit, conferinţe, pârtiei,pare la ac să cînte mai departe că doar munca
Şcoala pregăteşte oamenii pentru instructoare cu munca de partid în rîn- lor la învăţămîntul politic U.T.M. Se acestei munci. Din păcate, se mai ob tivitatea bibliotecilor, ale căminelor cul e mai plăcută cîntînd.
a-i dărui vieţii, puternici, hotărîţi şi dul femeilor, eu fost alese activiste bine obsearvă o oarecare îmbunătăţire şi în searvă şi adim în unele locuri subapre turale, ale staţiilor de radioficare. etc. Aşa am cunoscut-o pe directoarea
capabili să înfăptuiască lucruri pregătite, care desfăşoară un control mai direcţia educării femeiilor prin Confe cierea muncii de partid în rindui femei fabricii de şepci şi plapume „Arde
califiicalt în organizaţiile de bază, sfatu rinţe. La staţiile de radioficare din ora lor, oare face ca femeile să nu fie antre Congresul partidului nostru va trebui leana“ din Sebeş. Din 1948 pînă în
mari. rile populare şi în organizaţiile de masă. şele Lupeni şi Brad de pildă, se trans nate în toate acţiunile întreprinse de Că să fie întâmpinat de către masele largi 1955 cît a fost preşedinta comitetu
Şi nu ştiu de ce, dar cînd stai de mit în cadru! emisiunilor locale cu re tre organizaţiile de partid. Unele organi ale femeilor muncitoare\din regiunea lui de întreprindere la fabrica „Te-
Unele comitete raionale de partid, în gularitate, conferinţe pentru femei. zaţii de parti<i din regiune se ocupă noastră cu noi succese în muncă, dove ba“, Crişan Paraschiva, a muncit cu
vorbă cu tovarăşa Itu Aurelia di urma analizei ce a avut loc în biroul re dind astfel că merită încrederea acorda perseverenţă, ridicindu-şl mult cu
rectoarea căminului cultural din Pe- gional de partid, au stabilit planuri de tă de partid şi guvern. noştinţele profesionale şi politice.
treşti, €fi trec fără să vrei prin In aprilie 1955, o fost numită di
minte toate lucrurile pe care le-am măsuri concrete dare au dus la îmbună- Din analizele ce au avurt loc recent slab de educarea şi primirea Candidatelor rectoare la fabrica „Ardeleana". Cî
pomenit mai sus. 'tăţirea activităţii comisiilor de femei. la comitetele raionale de partid, a reieşit din rindui femeiilor. Slab se ocuipă orga te emoţii au încercat-o ! II era tea
Comitetul raional de partid din Pe că, datorită îmbunătăţirii metodelor de nizaţiile de partid şi de ridicarea nivelu mă că n-o să poată duce la bun sfîr-
Tovarăşa Itu este tînără absolven şit sarcina încredinţată.
tă a Şcolii pedagogice de fete din troşani, de pildă, a îndrumat întregul său muncă" ale sfaturilor populare, orgsni- lui cultural şi profesional al femeilor.
Sibiu. In loc să fie învăţătoare, este Cu ajutorul organizaţiei de bază,
directoare de cămin cultural. Sînt aparat să ajute organizaţiile de bază zaţiilor sindicale şi U.T.M., în cinstea zi- Organele de partid nu trebuie să uite de partid, a reuşit insă ca să biruie
doar cîteva luni de cînd lucrează, toate greutăţile, să îndrepte lucrurile
dar a obţinut rezultate frumoase. PE SCU RT Cercul de citit de pe strada Eminescu PE SCU RT în fabrică. Acum nu-i mal este tea
Fruntaşă a fost în şcoală, fruntaşă mă. De la început a ştiut cum să
o Membrii gospodăriei colective „23 Au De multe ori, gospodi In seara aceea, au hotă Vătavu Lucia a fost apro ® In oraşul Deva, comisia de femei a se apropie de colectivul fabricii, să-l
este şi acum. gust" din Rapoltul Mare, raionul Hunedoara, deschis in ziua de 3 octombrie un curs de atragă în lupta pentru îndeplinirea
O frămîntau la început unele în pentru meritele deosebite de care a dat do nele de pe strada M. Emi rît ca în cinstea zi bată de toate gospodinele croitorie pentru femeile casnice. La acest planului. Şi lună de lună fabrica
vadă tovarăşa Bozero Soţia în formarea curs, care va funcţiona timp de 6 luni, s-au „Ardeleana“ a început să aibă rea
doieli : dacă nu se va putea face as gospodăriei, au ales-o ca preşedintă. Colec nescu s-au adunat acasă la lei de 7 Noiembrie, să facă care au fost acolo în seara înscris 34 gospodine din oraş, dintre rare lizări tot mai mari. In august de
cultată de oameni, dacă va periclita tiviştii, conduşi cu multă pricepere de to 30 frecventează cu regularitate, seară de pildă, planul a fost depăşit cu 5,60
prin nepriceperea ei situaţia de varăşa Bozero, au obţinut în acest an rea Sente María. La două săp- din strada lor, cea mai cu aceia şi s-au hotărît ca să seară, lecţiile predate de tovarăşa Mun la sută, în septembrie cu 8.80 la
fruntaş a căminului ? lizări frumoase: ei au terminat primii pe tean». sută. iar preţul de cost a fost redus
raion însămînţările de toamnă, au însllozat tămîni odată, ele vin aci şi rată stradă din oraş şi să înceapă de îndată confec cu 9 la sută în august şi cu 10 la
A avut voinţă şi dragoste pentru 12.000 kg. de nutreţ, au valorificat prin ° Colectivistele Fosto Maria, Oţoi Otilia. sută în septembrie.
muncă şi a învins. Lucrurile merg cooperativă peste 1.500 kg. de fructe şl altele. citesc împreună, materia participe cit mai multe la ţionarea acestui dar. Fosto Elisabeta, Varo !olanda din gospodă
bine la cămin şi formaţiile sînt pu ria colectivă Căpud şi Matei Şarolta, Koler Sfătuindu-se cu organizaţia de ba
ternice, au un repertoriu bogat, fapt o Brigada utemistă a fetelor din uzina lul pe care bibliotecara expoziţia de conserve a Membrele acestui cerc de Ana, Barabaş Raveca din gospodăria colec ză, şi cu întregul colectiv, s-a anga
care t-a dat posibilitate să organi „Victoria" Călan, condusă de tovarăşa Laslo tivă Tciuş, raionul Alba, nu au avut nici o jat ca în acest an, să realizeze cu
zeze frumoase programe artistice. Berta, şi-a luat ca angajament în cinstea Guţu se îngrijeşte să-l du gospodinelor din oraşul citit, au mai întreprins şl zi lipsă de Ia lucru în acest an. Pentru întreaga fabrică 337.000 lei acumu
Congresului partidului să depăşească zilnic hărnicia de care au dat dovadă şi pentru lări socialiste peste plan. Pi na acum.
Ascultînd-o cum vorbeşte despre normele de producţie cu 10 la sută. Ute- că întodeauna la timp. Deva care se va deschide înainte acţiuni frumoase, calitatea lucrărilor executate, au fost date a reuşit să depăşească angajamentul
repetiţii, manifestări culturale la că mistele îşi respectă cuvîntul dat. In inter ca exemplu nu odată în faţa colectiviştilor luat dînd 395.000 lei acumulări so
min, ieşiri în diferite sate şi comune, valul 1-20 octombrie, ele şi-au depăşit pla Cercul de citit al gospodi î n .curînd. care au făcut ca cercul lor din aceste gospodării. cialiste peste plan.
îţi spui că vorbesc cei 18 ani ai el, nul zilnic între 15-50 Ia sută. Cele mal
cu elanul atît de caracteristic aces bune rezultate au fost obţinute de turnătoa nelor de pe această stradă Gospodinele Nedelcu Li- să se numere printre cele • Comisia de femei din oraşul Hunedoara, Cu aceste rezultate se mîndresc
tei vîrste. cu dorul de viaţă şi mun rele Iacob Veronlca şl Gereb Elisabeta, care sprijină acţiunea de salubrizarea şi înfru toţi muncitorii fabricii. Ei s<> mîn
că, şi-ţi simţi sufletul pătruns de au depăşiri, prima de 49 la sută, Iar a (conducătoarea ' cercului via, Carabaş Ecaterina:, Pe- mai active din Deva. museţarea oraşului. Cu contribuţia delega dresc şl cu directoarea lor. care a
tot ceea ce spune, te simţi impresio doua de 23 la sută. Sente María), ca multe al trinca şi Henţu Elena, s-au Acest merit se datoreş- telor de femei din străzile Simion Bărnujiu, ştiut să coordoneze munca pentru
nat de acest clocot de viaţă, tine te cercuri din oraşul Deva, angajat să anunţe şi pe te în bună măsură gospo Popa Şapcă şi Timoftei Ciparu, s-a reuşii obţinerea succeselor.
reţe şi încredere... încredere puter • Comunista MoJdovan Ana, Inlţlatoarea îşi ţine cu regularitate a- membrele cercului care dinei Sente Maria, condu a se curăţa iarba, a se mătura şi a se căra
nică in reuşita înfăptuirii idealului aplicării metodei Lidiei Savelieva la fabrica dunărlle. Zilele trecute, n-au venit în seara aceea, cătoarea cercului, care a gunoaiele de pe o porţiune de 6.000 m.p. In Impiegata de mişcare
cu care a părăsit băncile şcolii şi „Simlon Bănuiţii!" din Alba-Iulia, In cin s-au adunat din nou acasă cît şi pe celelalte gospo mobilizat întotdeauna fe mobilizarea populaţiei din această circums
căruia s-a hotărît sa-i dedice tot ce stea Congresului partidului şi-a luat anga la Sente María. 16 gospo dine, de hotărîrea lor, să meile la multe acţiuni, a- cripţie. s-au evidenţiat în mod deosebit de
' are mai bun,f jamentul să economisească 2.500 dm. p. de dine, stînd unele pe scau le antreneze pe toate în a- trăgîndu-le şi la cercul de legatele Vulcu Maria, Vasilescu Maria, Toma
ne altele în picioare, as ceste acţiuni. . Margareta şi altele.
Zi dări ţa piele. citit. Acum, pentru gos
cultau cu atenţie citirea ar Vătavu Lucia, una din podinele de pe strada Ml-
ticolului în care se vorbea tre cele mai harnice mem hail Eminescu, cercul de ci
despre activitatea femeilor bre ale cercului de citit, a tit este un lucru de care
sovietice. Exemplele din propus ca în cinstea celui nu se pot lipsi, unde află
munca eroică ale femeilor de al II-lea Congres al multe lucruri din viaţa
sovietice, citate în artico Partidului Muncitoresc Ro- patriei noastre şl a altor
lul din seara aceea, au în
sufleţit mult pe gospodine mîn. să lucreze o faţă' de ţări, de unde pornesc ac
le din strada M. Eminescu masă filată, pe care să bro ţiuni care contribuie şi ele
deze diferite motive naţio la ridicarea continuă a ni
După, citirea articolului, nale şi s-o trlmeată ca dar ţelului de trai, material şi
pe feţele lor se putea ve din partea cercului lor cultural al poporului nos
dea dorinţa de a munci şl
ele ca gospodinele sovieti Congresului. tru.
ce. Propunerea gospodinei R. B.
Organizaţia de bază îndrumă munca femeilor Activitatea comisiei comunale de femei
Membrele de partid, şi cele care fac parte O altă preocupare a comisiei de femei, est** Intr-o adunare populară, locuitorii comu cal este gospodina Popescu Sabina care a
din activul fără de partid din secţia textila încasat 1.200 lei.
a „Filaturii Lupani", au sarcini concrete trasa mobilizarea femeilor la activităţi culturale şi nei Balşa din raionul Orăştie, au hotărît să
te de biroul organizaţiei de bază, de a antrena Tot din iniţiativa comisiei de femei, gos
muncitoarele în întrecerea socialistă. Datorită sportive. Ca urmare a muncii de lămurire de construiască un local de şcoală din autoim- podinele comunei Balşa au pregătit volun
muncii de lămurire depusă de tovarăşele Do tar mîncare pentru muncitorii zidari carp
boş Magdalena, Belovan Olivia, Gîrlea Ioana, pusă de membrele de partid, candidate şi a • puneri. Curînd după aceea, a început strîn- construiesc şcoala. Comitetul . executiv, în
Vădan Anuţa şi altele, s-a ajuns ca în cins munca sa, a primit de asemenea un sprijin
tea zilei de 7 Noiembrie şi a Congresului celor care fac parte din activul fără de gerea autoimpunerilor şi construirea localu preţios din partea comisiei de femei. De
partidului, 44G de femei să se afle în între pildă, muncile la lotul zootehnic, au fost
cere. La iniţiativa organizaţiei de atelier, partid a organizaţiei de bază, din totalul lui. Acum, este aproape gata. In această ac executate de către gospodinele din comună,
secţia textilă a chemat la întrecere şi o altă numai prin muncă voluntară. Fruntaşe la a
secţie, secţia Il-a filatură, cu obiective care de 44 neştiutoare de carte, un număr de 34 ţiune, o mare contribuţie au adus gospodi ceste munci au fost gospodinele Crişan Ele
pe lîngă îndeplinirea planului de producţie, na, Gherman Floarea, Todca Victoria, Gber-
urmăresc şi depăşirea planului de calitate, de femei au absolvit zilele trecute cu suc nele din comună. Comisia de femei, în frunte man Maria şi altele.
reducerea deşeurilor şi îndeplinirea indicilor
de utilizare a maşinilor. ces cursurile de alfabetizare. -De asemenea cu Truţa I udovica, pe lîngă alte sarcini, în O altă acţiune în care au fost atrase fe
meile şi care se desfăşoară cu succes, este şi
Comisia de femei din fabrică, se ocupă în formaţiile culturale şi sportive ale comi planul de muncă a prevăzut şi sarcina de achitarea obligaţiilor faţă de stat. In acea
mult de ridicarea calificării profesionale a stă direcţie, comisia de femei a format echi
muncitoarelor — condiţie de bază pentru a- tetului sindical, activează peste 100 de fete a sprijini construirea şcolii. Acest punct al pe care să aducă la cunoştinţa locuitorilor
lingerea obiectivelor întrecerii. din comună decizia în legătură cu predarea
şl femei. planului de muncă, comisia de femei, ajutată cotelor.
La cursurile de minim tehnic, organizate
de către direcţiune în vederea calificării Făcîn.d analiza activităţii comisiei de fe de comitetul executiv al sfatului popular, a In satul Boia, echipa a muncit sub în
muncitorilor noi angajaţi, comisia de femei drumarea responsabilei comisiei de femei
a îndrumat în acest an un număr de 60 mei, veghind ca să se facă acest lucru şi de reuşit să-l îndeplinească cu succes. Antre Truţa Ludovica, care a fost ajutată mult de
muncitoare. Cele mai bune muncitoare ca : deputata Mihai Maria : în satul Mada echipa
Moldovan Constanţa, Pop Florica şi altele, către organizaţiile de masă, Organizaţia de nate de comisia de femei, gospodinele comu a fost condusă de Mema Pantelică iar în Aţi văzut-o desigur in gara Si-
au sarcina de a ajuta la locul de muncă Balşa de Cîndea Maria. Drept rezultat, pe meria ridicînd paleta şi dînd li
Bejenaru Elena abia împlinise acele muncitoare, care au greutăţi la cursu partid de la „Filatura Lupeni" va putea ra nei Baişa au prestat 30 de zile muncă vo întreaga comună, planul de co’ectare Ia pro ber trenului. E o femeie tînără, cu
cinci ani cînd a rămas orfană. Un rile de minim tehnic. dusele animale (carne de vită şi de porc. păr blond tuns scurt, acoperit de o
an, a fost întreţinută,, din ce au pu porta rezultate şl mai bune în munca sa în luntară şi formînd echipe, au adunat mari lapte de vacă şi de oaie, lînă, etc.) a fost caschetă aşezată cu multă cochetă
tut, de săracele ei rude. La vîrsta de Organizaţia de partid se ocupă şi de răs- îndeplinit 100 la sută, Ia fîn de asemenea rie pe-o parte şi mai ales. e o fe
6 ani, a fost dată slugă la un chia pîndirea metodelor înaintate de muncă în rindui femeilor. sume necesare construcţiei. Demnă de remar- 100 la sută Iar Ia cereale, colectările merg în meie energică, energie pe care o con
bur. Vă închipuiţi cum arăta o fetiţă rindui muncitoarelor. Astfel, a iniţiat în acest pas cu recoltatul. firmă fiecare gest,fiecare cuvînt.
plăpîndă, cu mătura în mînă, cură- an introducerea folosirii înnodătorului me Inginera de mina Dacă aţi văzut-o şi o recunoaşteţi în
ţind curtea plină de gunoi, sau legă- canic „Başchirov". Tovarăşul Braitigan Ig In campania actuală, sfatul popular pri această sumară portretizare, ar fi bi
nînd copiii stăpînului. 12 ani a fost nat. organizatorul de atelier, s-a ocupat de 1949. Intr-una din băncile Institutului de guinjă a reuşit printre primii în promoţia meşte un mare sprijin din partea comisiei do ne să întregim prezentarea : este to
Bejenaru Elena slugă. Iniţierea în această muncă a tovarăşelor mine „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Petroşani, de ingineri din 1953. femei. Planul arăturilor adîncî precum şi al
Şuteu Anuţa şi Hortopan Paraschiva, ară- studenta Augustin Aurora, ca toţi ceilalţi însămîn{ărilor este realizat în procent do varăşa Chirică, Georgeta. impiegata
împlinise 17 ani cînd a aflat că colegi, aştepta să vină In primul an. a fost inginer cu aerajul la mi peste 80 la sută. Şi la acest rezultat, fe la staţia C.F.R. Simeria — călători.
în ţara noastră a început, şi încă de tîndu-le cum trebuie folosit înnodătorul şi profesorul. Prin minte na Lenea. La început, meile au adus o mare contribuţie, ieşind la Colectivul în care munceşte, o cu
mult, o altă viaţă. Era în 1951. Prin i se perinda viaţa ei, munca cîmpului alături de bărbaţii lor. noaşte şl o apreciază ca pe o tova
sate se înscriau m ulţi tineri ca să e.xplicîndu-le în acelaşi timp avantajele înno- atît de zbuciumată. l-a fost greu. Dar oa răşă bună de muncă, iar călătorii
meargă brigadieri voluntari pe şan In acţiunile întreprinse, comisia de femei care o zăresc poate numai pentru un
tiere. Atunci a plecat şi ea. S-a dus dării mecanice a firetor. Parcă se vedea cînd cu meni ca bătrinii mineri minut în răstimpul dintre sosirea şi
la Hunedoara ca brigadieră. Acolo Tovarăşele sus amintite, deprinzîndu-se cu ghiozdanul în mînă a- din comuna Balşa a fost îndrumată şi aju plecarea trenului. îl zîmbesc cu sim
a învăţat multe. După 10 luni, a in lerga spre liceu. Tatăl Klein Rudolf şi Ma patie şi ii apreciează curajul cv ca-
trat în şcoala S.F.U. Şi-a ales m e mînuirea înnodătorului, au devenit înflăca ei, minerul Augustin tată de organizaţia de bază. De altfel, fap . re s-a avîntat într-o muncă destul
Francisc, muncea din rian Nicolae, au ajuta- de grea.
seria de zidar. rate popularizatoare ale metodei „Başchirov'. tul că sfatul popular acordă o mare grijă
In scurt timp, Bejenaru Elena, greu, pentru ca ea să l-o, făcînd-o să aibă A intrat la şcoala de un an care
Ajutate de candidata de partid Radu Anuţa poată învăţa. Şase ani încredere în forţa ei. muncii comisiei de femei, se datoreşte pregătea impiegaţi de mişcare C.F.R.
sluga de ieri, a devenit zidăriţă în anul 1949. După ce a făcut pri
fruntaşă. Regimul democrat-popular, responsabila cu metodele înaintate din sec s-a trudit bătrlnul s-o In acest timp, s-a organizaţiei de bază care a analizai pro mul pas, au urmat multe clipe în
a scăpat-o de slugărie De aceea, ea ţină la liceu. In 1940 căsătorit. Şoţul ei, care o chinuia gîndul: va putea sau
ţie, ele au organizat mai multe demonstra viaţa minerilor se în Vîjdea Victor, tot in blema antrenării femeilor la acţiunile ob nu va putea face faţă ? Trebuia să
îşi dăruieşte toate forţele pentru în giner de mină, o În şteşti. lupte să înfrîngă acest gînd chinu
deplinirea cu succes a muncii pe ca- ţii practice, convorbiri individuale şi în gru răutăţise aşa de mult, itor. Dar odată şcoala terminata, s-a
re-o practică, muncă ce ajută la îm că de multe ori nici curaja şi el, ajutînd-o Despre activitatea femeilor din comuna dovedit a fi capabila să muncească
bunătăţirea traiului celor ce mun puri, în urma cărora în scurt timp, 120 de nu aveau ce mînca, în această direcţie tot atît de bine ca
cesc. decum să mai ţină să rezolve problemele Balşa, se pot spune mal multe, dar sînt şi un bărbat.
muncitoare au trecut la folosirea înnodăto copiii Ia şcoală. Atunci, a fost nevoită să în
In 1953 lucra într o echipă de trerupă liceul. A intrat pontatoare Ia mina mai grele. Anal aces deajuns şi cele amintite ca să ne dăm sea Staţia C.F.R Simeria la care lu
zidari la prefabricate. Pentru depă rului mecanic. Rezultatele sînt cele mai Petrila ca să-şi ajuie familia. crează în prezent, este o staţie frun
şirile de normă obţinute, a fost de ta, a fost ridicată In ma că acolo unde munca lor este apreciată, taşă pe regiune La cucerirea aces
clarată fruntaşă a întrecerii socia bune: firele se leagă uniform cu capetele A lucrat mult timp ca pontatoare. In 1947, tui titlu şi-a dat şi îşi dă şi ea con
liste. In 1954. b^igadn în care lu datorită condiţiilor pentru învăţămînt create muncă, fiind numită unde comisia de femei îşi trăieşte viaţa, fe tribuţia în fiecare zi.
cra, depăşise multe planuri anuale, de 5 mm. de la nod. iar fabrica a încetat- de regimul nostru, a urmat fără frecvenţă li
lucrînd în contul anului 1958. La 23 colaboratoare la ser meile aduc o m^re contribuţie la îndoplîni Ea se achită cu cinste de sarcinile
August 1954, a fost decorata cu Me să mai primească reclamaţii pentru slaba ceul pînă l-a absolvit. Şi iată că la vîrsta viciul tehnic al minei Lonea. Şi iat-o pe ce-i stau în faţă şi dacă n-aţi omit
inginera Vîjdea Aurora, acum la 32 de ani, rea hotăririlor partidului şi guvernului. şi nu veţi avea ocazia s-o n/noaşteţi
dalia Muncii. calitate a nodurilor. de 26 ani, a fost studentă la Institutul de aplecată asupra proiectelor, studiind amă altfel decît din această fugară pre
Anul acesta, i s-a încredinţat con nunţit rezolvarea condiţiilor de aplicare a zentare a voastră, reţineţi-o cn pe 0
mine. metodelor noi de exploatarea cărbunelui. femeie cinstită, muncitoare, curajea-
ducerea unei echipe Prefabricate fă \ să şi hotărîtă.
cute de echipa ei se pot vedea la Odată cu Augustin Aurora, s-au mai în Anul acesta, cu sîrguinţa ce o caracteri
marea termocentrală electrică din zează, a studiat redeschiderea unor locuri de
scris Ia Institut încă 6 fete. Erau^rimeîc muncă închise din timpul capitaliştilor, dînd
la blocurile cr se cnn- rezolvarea stabilirii lucrărilor necesare în ve
fete care învăţau să devină ingineri mi derea pregătirii acestor locuri pentru exploa
¦struiesc pentru muncitori şi în mul tare. Pentru munca ei, ea este preţuită şi
neri. Şi Augustin Aurora învăţînd cu sîr- respectată de mineri. Pentru ea această pre
te alte locuri. ţuire este cea mai mare distincţie pe care o
vidase cîndva.
