Page 27 - 1955-10
P. 27
r Mr. 524 DRUMUL SOCIALISMULUI' Pag-_3
Jfv ajutorul propagarădistoiua S i aplicăm In mod creator metodele avansate
Cum pregătesc şi cum expun „Jursiale vorbite" căminul cultural din Sebeş. Aici, a la tocurile de muncă
cuvîntul introductiv
fost ţinută nu de m ult conferinţa „Im A intrat în obişnuinţa oamenilor mun prin realizările lor sînt fruntaşi, s-a fă
Sînt de mal mulţi ani propagandist ia rioadă de Ia 1918 şi pînă astăzi, despre ura In cadrul săptămlnii popularizării noi cii din ţara noastră să caute pe orice cale cut prea puţin pentru ca experienţa lor
cercul de Istorie a Partidului Comunist al neîmpăcată a acestuia împotriva socialismu lor cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii sovie portanţa folosirii de către U .RS.S. a nod posibilităţi de mărirea producţiei şi să fie îmbrăţişată şi de alţii. Chiar me
Uniunii Sovietice. In acest timp, mi-am pu lui victorios. Vorbind despre Congresul al tice, Comitetul regional A.R.L.U.S. a or productivităţii muncii, de îm bunătăţire toda Giutchih şi iniţiativa Iul Vasile Mi-
tut da seama de Importanţa ce o are cu VlII-lea al P.C.U.S. şl politica faţă de ţă ganizat în diferite centre muncitoreşti energiei atomice în scopuri paşnice". Au necontenită a calităţii produselor, de re litaru se aplică de mult, fără să se ştie în
vîntul introductiv pentru cei ce studiază în ranii mijlocaşi, am arătat succesele obţi „Jurnale vorbite" cu ocazia cărora, au ducerea preţului de cosit şi realizarea de ce constau, bazîndu-se pe ceea ce au vă
cercuri şi cursuri. De aceea, mă străduiesc nute de U.R.S.S. în transformarea socialistă fost aduse la cunoştinţa oamenilor m un participat cu acest prilej un număr de economii. Una din metodele folosite cu zut că fac alţii. Acest lucru împiedică în
ca prin ridicarea continuă a nivelului meu a agriculturii datorită acestei politici, felul cii din regiunea noastră, cele mai noi peste 300 cetăţeni. Conferinţa a fost ex succes -în această direcţie, este aplicarea bună măsură ridicarea permanentă de noi
politic şi ideologic, să expun în cercul pe cum partidul nostru se călăuzeşte în activi succese obţinute de Uniunea Sovietică în experienţei înaintate sovietice şi a frun muncitori care să ajungă în rîndu.1 frunta
care-1 conduc un cuvînt introductiv de ca tatea sa după tripla şi indivizibila lozincă le -. această direcţie. A stfel, la Deva, s-a pusă de directorul căminului cultkral to taşilor noştri. şilor.
litate. ninistă în problema ţărănească, atitudinea vorbit în cadrul unui jurnal ţinut mai
partidului nostru faţă de ţăranii mijlocaşi şl zilele trecute, despre automatizarea în varăşul Bota Ioan şi a fost urmată a- Aplicarea experienţei înaintate pe lîngă Defectuos se face urm ărirea rezultatelor
In pregătirea cuvîntulul Introductiv, ţin rezultatele acestei politici. treprinderilor în U.R.S.S., despre desco faptul că aduce un preţios ajutor celor dobîndite de către muncitori în urma a-
cont în primul rînd de acea indicaţie .a peririle făcute de exploratorii sovietici poi de un frumos program artistic, dat care o aplică în direcţia îndeplinirii pia plicării metodelor avansate. De cînd a
partidului, că metoda de bază a însuşirii Pentru a putea ..întocmi astfel cuvîntul in la Polul nord şi despre, folosirea ener nului, educă pe muncitori în spiritul răs fost desfiinţat resortul cu întrecerea s8cia-
marxism-leninismului este studiul Indivi troductiv, pe lîngă participarea mea cu re giei atomice în scopuri paşnice. Teme de către ansamblul cooperativelor „Mun punderii faţă de modul cum se realizea liştă, urm ărirea rezultatelor obţinute de
dual, munca cu cartea. Caut deci, ca prin gularitate la expunerile şi convorbirile ţi asemănătoare au fost dezbătute şi în ca ză sarcinile, îi face mai interesaţi şi mo fiecare muncitor a fost lăsată pe planul
cuvîntul introductiv, să dau ajutor în stu nute la cabinetul de partid, a- fost necesar drul jurnalelor vorbite ce s-au ţinut la citorul" şi „Unirea". Tot în oraşul Sebeş, bilizaţi de toate aspectele muncii din pro doi, deşi maiştrii din cadrul secţiilor au
diul Individual, scoţînd în evidenţă proble să studiez întregul material bibliografic in Hunedoara, Orăştie, Cugir, Lupeni şi în ducţie. posibilitatea ca duipă ce-şi term ină lucră
mele principale ale temelor date, lămurin- dicat. Bunăoară, pentru lecţia de mai sus, în alte părţi. Participarea la aceste mani a fost ţinută în cadrul şcolilor, confe rile din cadrul procesului de producţie, să
du-le. Expunerea nu durează mai mult de afară de cursul scurt al Istoriei P.C.U.S., festări, a fost peste tot numeroasă, fapt Rezultatele obţinute pînă în prezent de verifice realizările înregistrate. Acest
15-20 minute şi o ţin întotdeauna după ce am mal studiat „Internaţionala IlI-a şi lo ce a demonstrat convingător interesul rinţa „Arctica Sovietică". numeroase colective, dovedesc cu prisosin lucru i-a-r fi aju tat şi pe ei înşişi, deoa
am terminat discutarea problemelor ce au cui ei în istorie" de V. I. Lenin. şi Hotă- mare pe care locuitorii regiunii noastre ţă că acolo undé au fost creíate condi rece văzând care muncitor, echipă sau bri
fost studiate de tovarăşi într-o perioadă de rîrea plenarei C.C. al P.M.R. din 3-5 mar îl au pentru progresele continue reali Sfî msjlocMÎ ijă r a m lo r m u n c ito r i ţii favorabile aplicării experienţei înain gadă, stă mai slab, puteau lua măsuri de
două săptămîni. Cuvîntul introductiv are ca tie 1949. Pe baza studierii acestor mate zate de ştiinţa şi tehnica sovietică. tate, unde conducerile întreprinderilor şi urgenţă pentru înlăturarea lipsurilor şi
scop orientarea tovarăşilor în direcţia prin riale, ml-am întocmit planul cuvîntului in Succesele obţinute de Uniunea Sovie organele sindicale s-au interesat de cu greutăţilor.
cipalelor probleme cuprinse în materialul troductiv, avînd de grijă ca aceasta să nu Pentru .ca să aibă o cît mai bună reu tică în domeniul ştiinţei şi tehnicii, şi noaşterea şi însuşirea metodelor avansate,
bibliografic indicat a se studia într-o peri fie o simplă transcriere a materialului din şită, jurnalele vorbite, au fost însoţite agriculturii sînt larg popularizate şi în specifice locuirilor de muncă, activitatea Aplicarea în mod creator a metodelor
oadă dată. carte, ci o prezentare a ideilor, principale le de filme documentare sau artistice, prin satele regiunii noastre. Aşa de pildă, prin s-a îm bunătăţit mult. La fabrica „Vidra" avansat®, presupune adaptarea lor la con
gate de viaţă, de politica partidului nostru care de asemenea au fost reliefate ma grija societăţii de răspîndire a Ştiinţei şi Orăştie de pildă, prin aplicarea iniţiativei diţiile specific® locurilor de muncă, preo
Aşa de pildă, pentru lecţia legată de ca şî de sarcinile muncitorilor în lupta pentru rile realizări pe care Uniunea Sovietică Culturii — Deva, în comuna Boşorod, lui Vasile Militara, s-a reuşit ca în lunile cupare ca ele să fie cunoscute şi însuşite
pitolul VIII paragrafele 1 şl 2 a cursului aplicarea în viaţă a acestei politici. le obţine neîncetat în toate comparti raionul Haţeg, a fost expusă de către iunie, iulie şi august, să se realizeze o eco
scurt de Istorie a P.C.U.S., în legătură cu mentele vieţii şi activităţii. Prin grija tovarăşul dr. Aţei Vasile de la Institutul nomie la diferite m ateriale în valoare de (nu numai cu numele) de către cel co
tema: P.C.U.S. în perioada intervenţiei m i Pentru ca într-adevăr, cuvîntul introductiv Comitetului regional A.R.L.U.S., au fost de cercetări zootehnice din Bucureşti, 38.844 lei, i.ar în luna septembrie prin e-
litare şl a războiului civil (prima lecţie din să fie de un ajutor real în studiul indivi luate toate măsurile pentru ca în centre conferinţa „Cum să sporim numărul a- c’onomisirea a 50 m, pînză foaie de cort. muncesc. In această direcţie, organele sin
acest an), am întocmit cuvîntul Introductiv dual al cursanţilor, eu insist ca tovarăşii le unde se vor ţine viitoarele jurnale nimalelor". Au luat parte un număr de 24 metri pînză vaifci.r, 35 metri pînză căptu
în aşa fel ca să scot în evidenţă următoa din cerc să-şî ia notiţe în cursul expunerii. vorbite, să se deplaseze o caravană ci peste ISO ţărani muncitori care, la sfîr- şeală, 775 bucăţi piei argăsite (natur) şi dicale au datoria să vadă în ce măsură
rele trei probleme ce le-am considerat cele Acest lucru, am reuşit să-l realizăm în bună nematografică, pentru a rula film ul so şitul conferinţei au pus o serie de întrebări 1490 piei inobilate s-a realizat o ecorao- muncitorii cunosc noile metode şi să pună
mai importante: măsură. vietic documentar ştiinţific „376 zile la ce le-au fost, pe înţeles, lămurite de că mine de 13.396 lei.
Polul nord". tre conferenţiar. pe cei oare le cunosc mai bine, să arate
1. Cauzele care au provocat războiul do Metoda de a întocmi şl expune un cuvînt De asemenea, prin aplicarea metodei so
Intervenţie militară străină şî războiul ci introductiv bine documentat, legat de via C obi i e r î n f e Tot la fel, tovarăşul ăr. Bîia Gheor şi celorlalţi cum muncesc ei practic. De
vil împotriva puterii sovietice. ţă, a trezit încă din anul trecut Interesul ghe, a ţinut în faţa locuitorilor din co vietice Giutchih, indicele admis al calită
pentru studiu al cursanţilor. Ca urmare, O frumoasă manifestaţie în cadrul a* muna Mihalţ raionul Alba, o conferinţă asemenea, conducerea întreprinderii tre
2. întemeierea Internaţionalei a IlI-a co tovarăşi ca Gulaş Gheorghe, Komflves Teo cestei luni de prietenie a avut loc şi la intitulată „Hrănirea raţională a anima ţii produselor a fost depăşit în luna au
muniste şl activitatea acesteia. lelor". Conferinţe asemănătoare au mai gust la confecţii cu 0,61 la sută, iar la buie să creieze condiţii corespunzătoare
fost organizate şi în alte sate ale regiunii
3. Congresul al VUI-lea al P.C.U.S., noua noastre şi prin ele au fost împărtăşite argăsitorie cu 8,17 la sută. In luna sep aplicării metodelor avansate, Care ajută ou
politică a partidului faţă de ţărănimea mij ţăranilor muncitori un şir de metode
locaşă. înaintate pe care Uniunea Sovietică le tembrie indicele de calitate admis a fost adevărat la dobîndirea de rezultate bune
foloseşte în creşterea şi înmulţirea ani
La fiecare dintre aceste probleme, mî-am malelor. depăşit cu 0,64 la sută la confecţii, iar la în producţie. Trebuie combătută goana
fixat în planul de expunere şi anumite sub-
puncte, care mă ajută ca expunerea să aibă dor, Resîga Gheorghe şl alţii, studiază cu argăsitorie c u -4,12 la sută. după numărul metodelor aplicate doar pe
continuitate şl sistematizare. De pildă, pe
lîngă cauzele războiului de intervenţie mili succes şî-şl însuşesc temeinic materialul, lu Cronica filmului Cu toate rezultatele obţinute însă, la hîrtie.
tară străină, şl a celui civil din Interior, am cru ce se reflectă şl în procesul de produc
vorbit de uneltirile imperialismului mondial ţie — el fiind în primele rîndurî ale celor j a la r ía /, qjt'6-azzi această fabrică trebuie spus că metodele Depunînd tot interesul în vederea cu
împotriva Uniunii Sovietice în întreaga pe
care luptă pentru îndeplinirea şî depăşirea Intre 22-20 octombrie, pe ecranul cinema supra : lepra. Aici şi-au dat înîîînîre tot fe am intite nu sînt popularizate aşa cum tre noaşterii şi aplicării metodelor avansate,
lul de oameni — albi şl negri — care tră
planului de producţie, pentru mărirea pro iesc în condiţii mizerabile. Hăituiţi de foa buie. Deşi aici există muncitori de nă precum şi urm ăririi rezultatelor obţinute
ductivităţii muncii şi reducerii preţului de tografului „Filimon Sîrbu" din Deva va me şi de autorităţi, eî caută din răsputeri
rula filmul „Salariul groazei". Producţie un angajament, ca să-şi încropească piinea dejde ca tovarăşii Popa Rafila, Lăsc'oi de fiecare muncitor, vom reuşi să ridicam
cost. •?•!i franco-italiană, acesta prin tematica sa de de fiecare zi. Fiecare din aceştia îşi are „vi
sul“ său — plătit cu sînge şi suferinţă în Petru de la croitorie, Roşu Benedec, Ci- neoontenit nivelul tehnico-profeslomal al
IULIU PETER înaltă valoare, a obţinut la festivalul inter delungată. Fiecare încearcă să cîştige un
bian Teodor de la blănărie şi alţii, oare muncitorilor, şi legat de aceasta, să do-
Propagandist la cercul de Istorie a'
P.C.U.S. — anul II — întreprinderea ? naţional al filmului de Ia Cannes, festival bîndim noi rezultate frumoase în produc
i ce a avut Ioc în 1954, „Marele premiu". ţie.
carboniferă l.upeni
A. CONSTANTINESCU
Filmul este inspirat din realitatea crudă
De ce nu merge activitatea culturală a vieţii pe care oamenii Americii centrale ban, pentru ca să poată apoi fugi din acest Cumamdevenii şef de brigadă
o duc în fiecare zi. „rai“, care-î sugrumă orice speranţă.
Acum cîţlva ani, regizorul francez Hcinr! Actorul Yves Montând interpretează cu
în comuna Mărtineşti ? Georges Clouzot, a plecat în America cen forţă dramatică, simplitate în gesturi şi pu Era prin anul 1949. .Lupta pentru iot mai de schimb Pop Francisc, lucrează chiar din
trală pentru a realiza un film documentar. tere de expresie, pe neînfricatul Mario. Ală mult cărbune se înteţise. Minerii Lupeniului, primii ani a înfiinţării brigăzii mele. El
Această întrebare şi-o pun mulţi care cu modului în care a muncit noul director al Imaginile pe care acesta le-a luat cu acea turi de el, Carles Vanei, Peter Van Eyck. lucrau după metode noi de lucru, se consul este şl preşedinte al comitetului sindical de
nosc Mărtineştiul şi printre acel care şi-o căminului cultural, nici nu se putea ajunge
pun, se găsesc chiar şl unii tovarăşi de la la altfel de rezultate. De cînd a fost Insta stă ocazie, au constituit canavaua pe care Folko I.ulli şî Vcra Clouzot trăiesc aievea taseră cu tehnicienii sovietici, auziseră des secţie al sectorului nostru. Zi de zi se
secţia culturală a sfatului popular raional. lat şl pînă la ora actuală, s-ar putea nu-'
Din păcate însă, se mulţumesc doar cu măra pe degete serile în care acesta a stat s-a brodat acţiunea filmului artistic „Sala destinul tragic al iui Jo, Bimba, Lulgi şi pre tovarăşii lor de străduieşte să înveţe
alît, fără a încerca să treacă mal departe, la cămin. Mereu absent din mijlocul tinere
căutînd să afle cauzele ce au făcut ca în tului, mereu dus cu „treburi” pe la secţia riu! groazei“, — puternică acuzare a exploa Linda. meserie din bazinul tot ce e nou. Un alt
comuna Mărtineşti activitatea culturală să culturală a sfatului popular raional, el nu
se oprească pe loc. s-a preocupat să cîştige simpatia şi încre tării nemiloase întreprinsă de trusturile a- Puternica realizare realistă ce stigmati Donbasuluî. tovarăş, Madaraş La-
derea sătenilor. Iată pentru ce lucrurile au
Se ştie prea bine şi există dovezi con ajuns în faza în care se găsesc acum. mericane petrolifere, în orăşelul La Piedros, zează cu violenţă „civilizaţia dolarului", a Lucram in brigadi zăr, venit de la ţară,
crete în această privinţă, că în Mărtineşti,
munca culturală s-a desfăşurat pînă nu de Tovarăşul Cornea Cornel, trebuie să ştie din America centrală. repurtat un adevărat triumf. Capitaliştii a- vestitului miner Mi- a fost calificat de ruine
mult destul de frumos. In cadrul căminu că în nici un caz, nu a fost numit director
lui de aici, a existat o echipă de teatru, o de centru ca să stea mai mult pe la Orăş- Climei neprielnice —¦ soare arzător, ţin mericani au dezlănţuit împotriva acestei rea cula Andrei. Specifi şi acum e un bun şi
brigadă artistică de agitaţie, un ansamblu tie. Treburile secţiei culturale a sfatului
de cor şi alte formaţiuni artistice de acest popular raional e necesar să fie făcute da tar! cu duiumul şi scorpioni veninoşi — I lizări, campanii duşmănoase, furioşi că se cul locului nostru de pricepui miner ca şi
fel.
căire cei care lutcrează în cadrul acesteia, se adaugă condiţiile grele de viaţă. Pe dea regăsesc în imaginile el, aşa cum sînt. muncă erau înaintările Furdui Nicodim, sau
Lucrurile au mers bine pînă la numirea ca Iar tovarăşul Cornea, să fie lăsat să-şî vadă
nou director al căminului cultural, a tova în steril. Din acel. fiul meu Bartha Dio-
răşului Cornea Cornel. Instalat de către de sarcinile sale. Tovarăşii de la secţie, au
secţia culturală a sfatului popular raional NOI REZ U L T A T E timp, cînd minele se nisie care lucrează tot
ca director de centru, acesta, avea sarcina datoria nu de a-1 chema mereu pe la eî, cu rcdeschideau din nou. in brigada mea.
să ridice activitatea culturală din Mărtineşti sau fără rost, ci de a-1 mobiliza cu toate
şi mal sus. Mai mult chiar, avea datoria de Colectivul fabricii de produse medicinale cu materie primă, Iar în al doilea rînd, in cînd progresul tehnic a Un alt factor care a
a se ocupa şl de activitatea căminelor cul forţele în spre frontul muncii culturale, în „Digitalis * din Orăştie, îşi depăşeşte cu re teresului cu care au muncit tovarăşii Redli început să pătrundă şi contribuit la succesele
turale de prin satele vecine, ajutîndu-le ca gularitate sarcinile planului de producţie. In Wilhelm mecanic, Brudaru Viorel fierbător, în adîncurile minelor brigăzii noastre, a fost
să progreseze. Acest lucru însă nu s-a în- spre rezolvarea sarcinilor ce-I revin în co perioada 1-18 octombrie, harnicul colectiv de Igna Aurel fochist, descărcătorii Pascu Ioana, din Valea Jiului, se acela al ţinerii cu re
fîmplat şi activitatea culturală nu numai că aici şi-a depăşit planul lunar la ulei medi Coba îoslf şi alţii, pentru a duce mai de cerca ca o imediată re gularitate a consfătui
muna Mărtineşti unde i s-a încredinţat fru cinal, cu 4 la sută. parte steagul victoriei obţinute la 1 iulie zolvare, problema ca rilor de producţie la
nu a fost ridicată mal sus, dar a fost chiar moasa muncă de director de centru pentru că cînd şi-au îndeplinit planul cincinal. lificării cadrelor. A- locul de muncă. Aci,
Acest frumos rezultat se datoreşte pe de o tuncf, şeful sectorului noi discutăm toate
încetul cu încetul slăbită. încît astăzi nu minele culturale. parte aprovizionării ritmice a antrenoarelor Chir Ioan, a venit şi greutăţile ce le avem
In comuna Mărtineşti, situaţia trebuie ne-
mai există decît urma din ce a fost odi i-a spus şefului de bri ele întîmpinat şi ce
întîrziat îmbunătăţită. Nu se mal poate în
nioară. Formaţiunile artistice s-au.destrămat, Salarii mari gadă, Micula Andrei : avem de făcut pe vi
gădui ca Ia căminul cultural de alcf, activi — Tovarăşe Micula, itor pentru depăşirea
tinerii nu mal vin la repetiţii, într-un cuvînt
tatea să fie inexistentă, biblioteca să stea Numeroşi mineri de la întreprinderea car aplicării graficului ciclic, şi-au depăşit nor să împărţim brigada planului. Consfătuirile
căminul cultural din Mărtineşti stă cu uşile boniferă Petrila, au realizat, în urma depă mele cu 70-80 la sută. Acum, minerii He- în două. de producţie le ţinem
fără bibliotecară, echipa de teatru, brigada şirilor de normă, salarii mari şl pe luna sep geduş Dezideriu, Ignat Gheorghe, şi Nagy din anul înfiinţării brigăzi!, şi azi, trebuie
închise, lipsit de activitate. tembrie. Fruntaşul Pol Eugen, care şi-a Adalbert, au primit salarii cuprinse între Şeful de brigadă n-a zis nimic. De atenei, să recunoaştem cu mulţumire sufletească şi
artistică de agitaţie şî celelalte formaţiuni depăşit norma cu întreaga brigadă cu 80 2.747—3.671 lei, iai ceilalţi mineri din bri brigada minerului Micula Andrei s-a îm- mîndrie, că din anul 1949 şî pînă tn pre
De ce oare s-a ajuns aici? Această tn- să lincezească. Secţia culturală a sfatului la sută, a primit un salariu de 2.263 lei, gadă au primit salarii asemănătoare. Mi părţit în două. Şi tovarăşul Micula a ve- zenl, brigada mea nu a rămas nici odată
Iar din brigada sa minerit Toth Caro!, Toth nerii acestei brigăzi, sînt holărîţi să-şi de nit la mine şi mi-a z1e : sub noimă. Graficul clicile — aplicarea lui
trebare nu este deloc prea grea. In urma popular raional are datoria să ia ncîntîrziat Wilhelm, Pali Andrei şî Miron Constantin păşească mai devreme şi planul pe anul corecta a contribuit mult la realizarea s-
au luat salarii de peste 3.000 lei. 1959, an în care lucrează în prezent. — Să ai grijă, să nu mă faci de rîs ! ceslui rezultat.
măsuri în această direcţie. Aşa am format eu o nouă brigadă de mi
Minerul fruntaş Bexa Petru din sectorul Minerul fruntaş Kibedy Adalbert, care lu De aceea, noi sîntem holărîţi ca şi pe
Pe scena Teatrului de stat „Valea Jiului'4 )) J ^ ) de tineret, care şi-a depăşit norma cu 41 crează pe bază de grafic ciclic în sectorul neri. viitor să întrebuinţăm cu şi mai multă
la sută a luat un salariu de 2.267 lei. II, şi-a depăşit norma cu 56 la sută şi a Din acel an, ca şef de brigadă, şi răs convingere, această minunată metodă so
Piesia „Decoraţii“ a dramaturgului Ceh Matuş, Novacek, Havel. Prin aplicarea luat un salariu de 2.493 lei. vietică, metodă ce ne duce spre realizări
Milosiav Stehlik, este inspirată din viaţa justă a metodei nod de muncă, producti Minerii din brigada fruntaşului Mihaî punderea mea a crescut. Am început să ci înalte. In cinstea celui de al doilea Congres al
minerilor cehoslovaci care Luptă ou ero vitatea creşte. Totodată creşte şi nivelul Ştefan, tot din sectorul de tineret datorită M. MORARU tesc cărţi de specialitate, cărţi tehnice tra partidului noi ne-am hotărît să muncim cu şi
ism pentru construirea socialismului. Au de trai al minerilor. Oldna Matuş, care duse din limba rusă. Mi-a fost greu la în maî mult spor, să înaintăm în lucrările de
torul surprinde momentul în care me înainte locuia înitr-o cămăruţă în oare a- Ţ '1 1 ( ( Careţi situaţia ? ceput, dar cu timpul am biruit. In speci adîncire a puiuţilor, să putem deschide noi
todele avansate de muncă vin să înlo bia putea să-l încapă întreaga familie, ficul lucrărilor de adîncire a puţurilor, am orizonturi de lucru, orizonturi din care
cuiască pe cele veohi, şi să ducă pe de o primeşte acum un apartam ent cu tot con pa Iul, care a aplicat pentru prim a dată La şcoala medie de 10 ani din oraşul Ha făcut şi eu o inovaţie de armare şi de a- mîine, poimîine, -şiruri întregi de vagonete
parte 1a o considerabilă creştere a produc fortul necesar. Bunăstarea apare din plin metoda graficului ciclic, să treacă la alte ţeg, există o sală mare, căreia în momentul dincire rapidă a lor. Inovaţia mea aducp Ia cu cărbune să iasă la suprafaţă.
tivităţii muncii, iar pe de altă parte la con în casa lui. Mai mult deoît atît, frunta aibataje pentru a transmite experienţa do de faţă nu i se dă nici un fel de întrebuin fiecare adîncire de puţ, o economie de cel
tinua ridicare a nivelului de trai, al mi şul Matuş, este decorat de partidul comu bândită, Matuş se situează pe poziţii ego ţare. Şi aceasta din cauză că organele pu puţin 70.-100 000 lei. RARTHA EUGEN
nerilor. nist şi guvernul cehoslovac ou „Ordinul iste. II vine greu să renunţe la „gloria ma-
Muncii“. Se vede olar că aplicarea meto tuşiştilor“. In realizarea acestui succes, am avui spri miner, şei de brigadă —mina | , it eni
Una din aceste metode noi este cea a dei graficului ciclic în abatajul 315 a dat jinul neprecupeţit al tuturor membrilor din
graficului ciclic, izvorâtă din bogata expe din plin roade. In toiul acestei munci, au Dar Miatuş, ou toate că a alunecat pe brigadă, tovarăşi pe care (o parte din ei)
rienţă a minerilor sovietici. Cresout şi oameni noi. Havel, Novacek, această pantă, nu este totuşi un om „bun i-am calificat eu la locul de muncă. Şeful
Poliak, sau tânărul inginer Pepî» de dat la rebut". El are toate posibilităţile
Aplicarea metodei graficului rid ic şi ajung la conştiinţa Că noua lor de a înţelege lucrurile şî sub aspectul lor terii locale, nu s-au hotărît încă ce între
răspînddrea ei pe o soa-ră cît mai largă, metodă de muncă nu mai are rost să politic. De pretutindeni i se întind mîini
preocupă în cel mai înalt grad şi pe mi s® menţină în stadiul său demonstrativ. tovărăşeşti. El încă se mai încăpăţânează buinţare să dea sălii cu pricina. Mai mu!f sprijin consîrucfiilor
nerii din ţara noastră. De aceea, proble Este momentul oa această metodă să se să persiste în mentalitatea sa îngustă. Iniţial, această sală construită în acelaş
mele pe oare le ridică Milosiav Stehlik în extindă în cele mai multe abataje ale mi
piesa „Deconaţli‘‘, sînt de mare actuali nei Salma. întruoît pentru construirea so Este interesantă scena în care bătrina corp de clădire cu şcoala medie, era desti de iocuinie individuale
tate pentru noi. cialismului, contează mai mult, nu cele mamă a lui Miatuş, îi sdoate acestuia „Or nată activităţii sportive şi culturale a ele
Cîteva mii de tone de cărbune scoase din dinul Muncii“ de pe piept, pentru că nu-1
Dar după cum rezultă, atît din piesa lui abatajul 315, ci milioanele de tone scoa meriltă. Cu glasul trem urător de emoţie, vilor. Mai tîrziu. aici au fost prezentate di In una din cele mai pitoreşti părţi ale prumultiri pină la 20.000 lei, pentru a-şl
Milosilav Stehlik, Cît şi din practică, răs- se din întreaga mină. bătrina îi sp u n e: „Gottwald te-a chemat termina complet construirea locuinţelor.
pîndirea metodei graficului ciclib întâm la el. Te-a decorat... prin asta şi pe mine ferite programe artistice, conferinţe şi erau oraşului Hunedoara, înconjurată de zonă
pină rezistenţa unor ingineri şi tehnicieni, Iniţiativa partidului de a se trece la in mama ta, m-a decorat... şi pe tata l-a de Pentru o mai bună desfăşurare a construc
deoarece aplicarea justă a metodei cere troducerea pe scară largă a ciclizării, este corat.. Ţi-a pus pe piept „Ordinul Mun vizionate şi spectacolele prezentate de dife verde, se ridică un nou cartier de locuinţe ţiei de locuinţe individuale, comitetul de în
din partea acestora o muncă organizatori primită cu entuziasm de către cei mai cii“. Am crezut toţi în t in e ! Şi tu m -al treprindere al combinatului trebuie să se
că susţinută, perseverentă şi ieşirea din mulţi şi mai buni mineri. Este interesan dezam ăgit! Ai trăd at „Ordinul Muncii“ rite formaţiuni artistice din alte localităţi. individuale. Aceste conslrucţii-tip, sînt exe preocupe mal îndeaproape de această pro
rutină. tă însă noua poziţie pe care se situează b ă ie te !...“ blemă, acordînd sprijin muncitorilor pentru
Oldra Matuş. Activitatea culturală şi sportivă în acest cutate după un plan de sistematizare a ora obţinerea sumelor necesare. Acest lucru, a
Minerii d? la mina Salma. despre care înalta decoraţie va fi păstrată cu sfin fost însă lăsat pe seama serviciului de In
se vorbeşte în piesa „Decoraţii“, mobilizaţi După succesele generale şi personale ţenie pînă în ziua cînd minerii vor veni la oraş începuse să mişte. Dar iată că din şului, avînd un aspect deosebii de frumos vestiţii, care, deşi” trebuia ca pînă la data
de partid, încep lupta cu conducerea în obţinute pînă acum, fruntaşul Matuş sca bătrina s-o roage să pună, iar şi pentru de 10 septembrie să ia toate măsurile pen
vechită a minei pentru o obţine un aba pă din vedere Conţinutul politic al mun totdeauna „Ordinul Muncii" pe pieptul luna august, sala respectivă stă închisă. Din prin aşezarea şi arhitectura acestor clădiri, a tru a înainta ministerului tabelele cu mun
taj bun t’i'-de să experimenteze metoda cii sale. El începe să confunde acţiunea fiului ei. Şi nu ne îndoim că aceasta se va citorii ce solicită împrumut de stat necesar
graficului ciclic pe care apoi s-o răspân de fruntaş cit cea de recordman. H i n întîmpla, şi chiar foarte curînd, căci Oldra ce cauză ? Pentru că după mutarea Şcolii căror număr este în continuă creştere. terminării locuinţei, n-a făcut aproape
dească în. toată mina. Victoria minerii o*- teresează mlai puţin interesele generale ale Matuş a început să înţeleagă ceea ce pînă nimic, lărâgănînd de pe o zl pe alia.
va fi greu obţinută Dar pînă la urmă, minei, decît perform anţele sale. In mo acuim nu voia să înţeleagă. de comerţ şi cooperaţie din Haţeg, sala a Printre muncitorii ce şi-au construit locu
minerii obţ'n abatajul 315 .şl încep lu Tot tn această privinţă şi secţia comer
crul după graficul ciclic Printre primii mentul în cate S& puite problema ca echi Piesa lui Milosiav Stehlik este deosebit fost trecută în administrarea secţiei cultu inţe individuale, se numără mulţi siderur- cială a Sfatului popular orăşenesc Hune
fruntaşi oi minei Salma se numără Oldra de valoroasă, atît prin problemele pe care rale raionale, pentru a-î aduce amenajările gişti de la combinatul „Gh. Gheorghiu-Dej“. doara, trebuie să depună mai mult interes
ie ridiică şi le rezolvă, cît şi prin vigoa respective şi a fi transformată în sală de De la începutul anu'ui trecui şi pînă acum, pentru aprovizionarea cu ţiglă şi cherestea
rea cu care sînt conturate caracterele per spectacole. E drept că secţia culturală a cu sprijinul conducerii combinatului şi al a muncitorilor, materiale care de obicei se
sonagiilor. Aceste caractere sînt urmărite cumpărat perdele pentru geamuri, a mai dus comitetului de întreprindere, s-au construit găsesc în depozit, însă nu pe sortimente. In
în evoluţia lor Oamenii cresc si se dez ceva scaune tn sală şî a procurat ...lacăte peste 89 de locuinţe individuale. împrumu ce priveşte ţigla, se aduc cantităţi foar.tc
voltă în lupta dintre vechi şi nou. pentru uşi. Altceva nu a făcut însă. in a- tul pe termen lung acordai, de stat munci mici, deşi fabricile produc cantităţi sufi
celaşî timp, secţîa de învaţămînt şi condu torilor se ridică pînă acum la suma de ciente care pot satisface cerinţele.
cerea şcolii, au aşteptat. Ce au aşteptat, sin 2.168.000 lei.
guri pot să ştie. Un lucru e sig u r: sala fn Este nem ir deci, să se acorde din partea
starea în care se află în prezenl, nu poafe Printre cei intraţi nu de mult în noul organelor respeclive, mai mult sprijin mun-
asigura desfăşurarea activităţii sportive pen- i lor cămin se numără şi familia laminoris- hilorilor care-şî construiesc locuinţe indivl-
dunle.
(ru cei 130 elevi de la Şcoala medie şi nici tului Munfeanti Ioan, Grigorescu Ioan de
desfăşurarea activităţii culturale în oraşul la centrala electrică, a lui Coşoreanu Gheor GH. MARINOVin
ghe picher la transporturi şi ale altora.
Haţeg. corespondent
Faţă de această situaţie, pe scurt anali In prezent, mai sînt în construcţie alte
zată, e necesar ca organele în drept să vadă 36 locuinţe individuale, la care se adaugă
„care e situaţia" şi să nu aştepte pînă la... şi acelea care au fost terminate în roşu cu
primăvară, cînd activitatea culturală şî spor- mijloace proprii. Celor care au conslruit cu
livă se va puica desfăşura în aer liber. mijloace proprii, în baza TTolărîrii Consiliu
N. C. lui de Miniştri, trebuie să li se acorde îm-
