Page 28 - 1955-10
P. 28
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 524
In preajma conferinţei miniştrilor Primul ministru al Birmaniei Alegerile pentru locul de membru
0 Nu a sosit In U. R. S. S. nepermanent al Consiliului de Securitate
Afacerilor Externe
TAŞKENT (Agerpres). — TASS Manevrele procedurale ale delegaţiei S. 19. A.
Expunerea poziţiei S. V. A. în faţa liderilor Răspumzînd, invitaţiei' guvernului sovie
tic, la 20 odtombrie au sosit în Uniunea pentru a împiedica alegerea Iugoslaviei
Congresului Sovietică într-o vizită de curtoazie pri
mul m inistru al Uniunii Birmanev U Nu, Berlin R. D. Germană a înregistrat suc
WiAjSINGTON (Agerpres). — Joi dimi mart poziţia pe care intenţianează să o şi persoanele oare-1 însoţesc. NEW YORK (Agerpres). — TASS ciei, David preoum şi de reprezentantul cese considerabile în domeniul comerţului
Aeroportul din Taşkecit era împodobit După oum s-a mai anunţat, în a doua Angliei, Dixon. Delegaţii Salvadorului, exterior şi intergerman. In prezent, R. D.
neaţa a avrit loc o întrevedere de două adopte S.U.A. la conferinţă. cu steagurile.de stat ale Uniunii Birmane, jum ătate a zilei de 19 octombrie a avut loc Columbiei, Irakului şi Turciei au spriji Germană ,are relaţii comerciale cu 100 de
ore între secretarul de stat al S.U.A., Du Uniunii Sovietice şi Republicii Uzbece. Au şedinţa plenară a Adunării Generale în nit propunerea americană. ţări şi a încheiat acorduri comerciale cu 31
lie», şi liderii Congresului în legătură eu Walter George, preşedintele Comisiei fost executate Imnurile de stat ale Uniu cadrul căreia eu continuat alegerile pentru de ţări. Numai în decurs de 3 ani, volumul
poziţia S.U.A. la conferinţa miniştrilor de senatoriale pentru Afiaderale Externe, care nii Birmane, U.R.S.S. şi R.S.S. Uzbece. locul de membru nepermanent al Consi Propunerea de a se amina alegerile pen comerţului exterior al R. D. Germane cu ta
externe oare se va deschide la 27 octom a luat cuvîntul în numele partidelor de liului de Securitate în locul Turciei ale tru Consiliul de Securitate a fost pusă la rile lagărului păcii, democraţiei şi socialis
brie la Geneva. Plenara C. C. cărei împuterniciri expiră la 1 ianuarie vot oa o propunere de ordin procedural mului a crescut de peste 2,8 ori.
mocrat şi republican, l-a asigurat pe Du 1956. Ea a fost adoptată de Adunarea Gene
După oum relatează France Bresse, în lles de sprijinul ambelor partide pentru rală. Praga. Cu prilejul împlinirii a 150 ani
planurile S.U.A care vor fi prezentate la Şedinţa din 19 octombrie s-a desfăşurat de la moartea lui Friedrich Schiller, la
cadrul întrevederii Dulles a expus în. linii Geneva. ca şi cele precedente într-o atmosferă Totuşi propunerea de a se trece imediat Praga s-a deschis recent o expoziţie întitu
foarte încordată datorită presiunii exerci la alegeri pentru Consiliul Economic şi lată „Friedrich Schiller în repertoriul tea
întrevederea dintre Edén şi Mac Minan al P. C. Francez tate de reprezentantul S.U.A. asupra unor Social şi Consiliul de Tutelă, fără să se trelor din Praga”, organizată de Muzeul Na
delegaţii. Sdopul acestea presiuni era de aştepte terminarea alegerilor pentru Con ţional.
LONDRA (Ageipres). — Agenţia Reu- obiectul viitoarei conferinţe de la Geneva PARIS (Agerpres). — TASS a strecura Filipinele în Consiliul de Se siliul de Securitate, a provocat discuţii.
ter anunţă că în cursul zilei de 20 octom a miniştrilor Afacerilor Externe ai celor La 18 octombrie a avut loc plenara Co curitate, dîndu-le locul oare aparţine ţărilor Pekin Direcţia de Stat a Statisticii dfn
brie a avut loc la Londra o întrevedere patru puteri pentru stabilirea definitivă m itetului Central al Partidului Gomumislt din Europa răsăriteană. V.V. Kuzneţov, şeful delegaţiei U.R.S.S., R. P. Chineză a anunţat că 2.817 întreprin
între primul mlmisttau Eden şi m inistrul a politicii britanice, Mad MdUan urmează Francez în cadrul căreia, Waldedk Rochet, a arătat că această propunere nu are un deri industriale principale din R. P. Chineză
Afacerilor Externe al Angliei Mac MlMan. să plece duminică la Paris pentru dornvor- membru în Biroul Politic ai Partidului Şi la această şedinţă delegaţia S.U.A. a caracter procedural ci este o problemă de şi-au îndeplinit planurile industriale pe
Potrivit relatărilor agenţiei, convorbirea biri ou secretarul de stat Dulles şi minis Comunist Francez, a prezentat un raport încercat să strecoare ilegal în Consiliul de fond. triin. III a.c. Printre întreprinderile care şi-au
între cei doi membri al cabinetului brita trul de externe al Franţei, Pinay. ou privire la problemele agriculturii şi sar Securitate candidatura Fiâipdnelor. De da îndeplinit planul se află întreprinderi de stat
nic s-a axat pe problemele oare vor fade cinile partidului comunist la sate. ta aceasta Adunarea Generală a pus de Kuzneţov s-a referit totodată la artico şi întreprinderi mixte (de stat şi particulare).
Pe baza unor ample date statistice Wal- trai ori la vot candidaturile,' <tar nici Iu lul respectiv al regulilor de procedură, Volumul total al producţiei acestor între
Conferinţa de presa a primului ministru al Franţei deck Rochet a descris tabloul grelei situa goslavia, nici Filipinele nu au întrunit ma care prevede că după ce o propunere a prinderi pe primele 9 luni ale anului curent
ţii economice a micdi ţărănim i şi a mun joritatea necesară. fost adoptată de Adunare ea nu mai poate era în expresie valorică cu 9 la sută mai
PARIS (Ageipres). — Referindiu-se la problema Saarului, Fau citorilor agricoli din Franţa. fi reexaminată în cadrul aceleiaşi sesiuni, mare rlecîl în aceeaşi p e rio a d ă a anului tre
In cadrul unei conferinţe de presă, Fau re a reafirm at pundbui de vedere ai gu Partea finală a raportului săra a fost Ou tot caracterul secret al alegerilor din decât în baza unei hotărîri adoptate ou o cut.
re. primul ministru al Franţei, a declarat vernului francez potrivit căruia în oaziul consacrată muncii partidului comunist la Consiliul de Securitate, printre delegaţi majoritate de 2/3 a membrilor adunării
că delegaţia franceză care va pleca la Ge cînd se va respinge statutul Şamului în sate. şi în special printre ziarişti este larg răs oare participă la vot. Rostov pe Don. Sovhozurile combinatului
neva „va rămîne fidelă concepţiilor sale. referendumul oare urmează să aibă loc la Au urm at apoi disouţiile pe marginea pândită părerea Că pentru Filipine votează de vinuri din regiunea Donului au terminat
Ea va căuta găsirea unei soluţii şl apropie 23 octombrie „se va reveni la situaţia ac raportului lui Waldeck Rochet. Plenara în afara de S.U.A., ţările' Amerioii Latine, Mjasa, preşedintele Adunării Generale, a culesul viilor. Peste 2.0C0 tone de struguri
rea punctelor de vedere în problemele in tuală“. El a anunţat că Consiliul de Mi şi-a încheiat lucrările în seara zilei de 20 preoum şi unele ţări ca Irakul, Tailanda şi propus oa hotărîrea să fie adoptată pe au fost expediate la Moscova, Leningrad,
niştri ă suprimat funcţia de ministru pen octombrie. altele.Pentru Iugoslavia au votat toţi cei baza unei simple majorităţi. Ciorki şi alte centre industriale din U.R.S.S.
ternaţionale, induisdiv problema dezar tru afacerile marocane şi tunisiene. care au protestat împotriva încercărilor pentru a fi vîndute oamenilor muncii. Din
mării". 170.000 de tmmcsUon şi ilegale ale S.U.A. de a strecura Filipinele După cum s-a discutat în cercurile zia restul strugurilor, se va obţine aproximativ
în Consiliul de Securitate. După părerea ristice de la O.N.U., Masa a luat această 1.0C0.000 decalitri de şampanie şi alte vinurî
[ funcţionari japonezi în grevă generală, pentru Iugoslavia au votat ţările hotărâre sub presiunea delegaţiei S.U.A. de calitate superioară.
din Europa răsăriteană, majoritatea ţări care se temea că propunerea privind ale
Declaraţia lui Dulles TOKIO (Agerpres). — După cum anun gerile pentru Consiliul Economic şi Social Delhi La 17 octombrie a fost semnat 'a
cu privire la tratativele chino-americane ţă agenţia France Presse, greva munci lor Com.monwealth-ului britanic aproape şi Consiliul de-Tutelă nu vor întruni 2/3 Delhi un acord în baza căruia India va
torilor textilişti din Japonia ia amploare. toate celelalte ţări europene, precurm şi din voituri. acorda Birmaniei un împrumut de 200 mili
la nivelul ambasadorilor La 20 octombrie au declarat grevă munci majoritatea ţărilor arabe şi asiatice. Se a- oane de rupii. Intr-un comunicai publicat tn
torii şi funcţionarii de la filaturile de fi cordă atenţie faptului că în această proble In conformitate cu regulile procedurale, presă, guvernul Indian arată că începînd din
PEKIN (Agerpres). — China nouă întrebat despre stadiul tratativelor, Du re artificiale preourn şi cei de la boian- mă Uniunea Sovietică, Anglia, toate ţările delegaţia sovietică a obieotat împotriva a- martie 1959, Birmania va rambursa împru
Agenţia americană „Internaţional News lles a spus că în urma discuţiilor asupra gerii. In momentul de faţă se află în gre cestei hotărîri. In urma acestui fapt a fost mutul în rate semestriale de peste 25 milioa
Service" relatează că în cadrul donferin- punctului 1 de pe ordinea de zi, adică vă 170.000 de muncitori şi funcţionari. europene, precum şi majoritatea ţărilor pusă la vot hotărîrea preşedintelui. Con ne de rupţi.
ţei de presă pe oare a ţinut-o la Washing asupra reîntoarcerii cetăţenilor celor două Din cauza grevei a fost întreruptă acti form regulilor de procedură, hotărîrea
ton secretarul de stat al S.U.A., Dulles, părţi care vor să se înapoieze la oasele vitatea în 200 de filaturi (aparţinînd la arabe şi asiatice au protestat în unanimi preşedintelui fiind pusă la vot, ea a fost Phenian După cum anunţă postul de ra
referindu-se la tratativele chino-amerioane lor, s-a obţinut un acord. zece mari societăţi textile japoneze), nouă adoptată cu o majoritate simplă. dio Phenian, Intre 15 septembrie şi 4 octom
a declarat: „Conferinţa de la Geneva e m ari uzine de fire artificiale şi 16 boiam- tate împotriva încercărilor ilegale ale brie 1955, avioahe militare americane au vi
fost organizată pentru a discuta proble Dulles a d eclarat: In cadrul punctului 2 geril. A fost pusa opol la vot propunerea ca olai de 10 ori spaţiul aerian al R. P. D
me interesînd în mod direct cele două a fost discutată problema renunţării la S.U.A. de a încălca principiul Cartei Adunarea să treacă imediat la alegerile Coreene.
ţări ale noastre. forţă, iar problema embargoului urmează M. A. lasnov p en tru . Consiliul Economic şi Social şi
Cred că trebuie explorat© şi epuizate să fie discutată. a sosit la Londra O.N.U. şi acordul de la Londra din 1946 pentru Consiliul de Tutelă. Pentru aceas Cairo Un purtător de cuvînl oficial al
toate, posibilităţile acestei conferinţe înain tă propunere au votat 26 de delegaţi,. Con ministrului Afacerilor Externe al Egiptului
te de a lua în considerare eventuala con întrebat dacă el, se aşteaptă ca trata LONDRA (Agerpres). — TASS cu privire la repartiţia geografică echita tra 20 şi 13 s-au abţinut. In afară de a anunţai că primul ministru al Egiptului
vocare a unei a doua conferinţe şi pîoă La 20 octombrie a sosit la Londra la in S.U.A., pentru această propunere au votat Gamal Abdel Nasser, a acceptat invitaţia
acum sînt de părere că n-am epuizat toate tivele chino—americane la nivelul am vitaţia Consiliului Munioipal, a lordului bilă a locurilor membrilor nepermanenţi guvernului polonez, de a vizita Republica
posibilităţile conferinţei actuale". prim ar al Londrei, Seymour Howard, şi a Filipinele, Pakistanul, Tailanda, liberia, Populară Polonă la întoarcerea din vizita
basadorilor să continue şi în timpul con preşedintelui Consiliului comitatului lon din Consiliul de Securitate. sa în Uniunea Sovietică.
donez, Norrnan Richard, preşedintele Co Irakul, Iran u l Islanda şi majoritatea ţă
ferinţei celor patru miniştri de la Geneva, mitetului executiv al Sovietului orăşenesc Constatând că presiunile direote nu dau Famagusta După cum anunţă agenţi;»
de deputaţi .ai oamenilor muncii din Mos rilor din America Latină. Reulcr, la 19 octombrie a avut loc la Fa
Dulles a răspuns „da, aştept acest lucru". cova, M. A. lasnov, în fruntea unei de nici un rezultat, delegaţia S.U.A. a re magusta (Cipru), o demonstraţie a studen
legaţii. împotriva acestei propuneri au votat ţilor ia care au luat parte aproximativ
Semnarea unui acord militar curs la o manevră procedurală. Ea a pro 2.000 de persoane. Demonstranţii au scan
delegaţiile următoarelor ţări : U.R.S.S., dat lozincile r „Englezi, căraţi-vă acasă!1',
între Siria şi Egipt pus să se amîne alegerile pentru Consiliul „Trăiască Enozisl“ (Unirea Ciprului cu Gre
R.S.S. Ucraineană, R.S.S. Bielorusă, Polo cia. N. R.)
DAMASC (Agerpres). acordul a fost semnat de Rachad Barrea de Securitate şi să se treacă La alegerea
Agenţia France Presse anunţă că la Da da, ministru al Apărării, iar din partea nia, Cehoslovacia, Iugoslavia, Anglia, Moscova. In urma tratativelor dintre dele
masc a avut loc semnarea unui acord mi Egiptului de generalul Mahmud Ryaid, membrilor pentru locurile ce devin vacan gaţiile guvernamentale sovietică şi finlan
litar între Siria şi Egipt. Din partea Siriei ambasadorul Egiptului.ta-Damasc. India, Belgia, Birmania, ¦Canada Chi deză, la i9 octombrie 1955 s-a semnai la
te în Consiliul Economic şi Sbcdal şi în le, Danemarca, Etiopia, Israel, Luxem Moscova un acord cu privire la comunicaţii
Despre căile cooperativizării agriculturii în China le aeriene între U.R.S S. şi Finlanda. Prin
Consiliul de Tutelă. Printre statele oare burg, Olanda, Noua Zeelandă, Norvegia şi acest acord se stabilesc comunicaţii aeriene
PEKIN (Agerpres). — China nouă Articol de fond din ziarul „Jenminjibao“ arată că în cursul lu directe între Uniunea Sovietică şt Finlanda.
Ziarul ,,Jenrniinjibao‘‘ publică un articol „Jenminjibao“ crărilor plenarei oare s-a desfăşurat sub au candidat pentru Consiliul Economic şi Suedia. S-au abţinut de la vot delegaţiile Atît avioanelor sovietice cît şi celor iinlande-
de fond consacrat plenarei a 6-a (lărgite) semnul oriticii şi autocriticii, participanţii ze din flota aeriană civilă-, li se acordă drep
a Comitetului Centrai ol Partidului Comu sau ale mijlocaşilor înstăriţi şl c'ă deviază la plenară au căpătat convingerea deplină Social a fost şi Iugoslavia. Afganistanului, Australiei Argentinei, tul de a efectua zboruri între Moscova şi
nist Chinez oare a avut loc recent. Plena în dareoţia capitalismului. Aceşti tovarăşi că cooperativizarea a 500 milioane de ţă După oum relatează presa americană şi Helsinki.
ra a discutat probleme de cea mai mare nu se află pe poziţiile clasei muncitoare, rani, cu excepţia ţăranilor care trăiesc în Greciei, Indoneziei, Turciei, Uniunii Sud-
importanţă pentru viaţa Chinei şi a Parti nu se gândesc la interesele întregii ţări regiunile periferice ale ţării, poate fi ter după cum a reieşit olar din însăşi des New York. După cum anunţă coresponden
dului Comunist. Plenara a edoptat o re şi ale întregului popor. Ei conduc în mod minată în linii mari pînă în anul 1960. Africane, Uruguayului şi ale majorităţii tul agenţiei United Press, la 18 octombrie
zoluţie era privire la problema cooperati pasiv,fără entuziasm, fără plan, mişcarea făşurarea şedinţei Adunării Generale, de în regiunea Sao Paolo (Brazilia) au decla
vizării agriculturii în conformitate cu ra pentru cooperativizare şi încearcă în toa Arătând că Plenara C.C a dat indicaţii ţărilor arabe. rat grevă 100.000 de muncitori metalurgiştl
te chipurile s-o întoarcă înapoi. clare pentru înfăptuirea poţiticii de coo legaţia S.U.A. a întreprins această m a şl 20.000 de muncitori de la întreprinderile
portul prezentat de Mao Ţze-dun la 31 iu perativizare, indicaţii care vor permite s ’ Adunarea a trecut apoi la alegerea a de prelucrarea lemnului. Greviştii cer mâri-
lie a.c, la conferinţa secretarilor comi „Jenminjibao" critică pe acei lucră se obţină nod succese în transform area nevră pentru ca în cazul că Iugoslavia ar ea salariilor.
tetelor provinciale, orăşeneşti şi raionale tori oare consideră că cooperativele tre socialistă a satului, „Jenminjibao“ subli fi aleasă în Consiliul Economic şi Social, şase membri oi Consiliului Economic şi
ale P.C. Chinez, predum şi o rezoluţie ou buie să se dezvolte nu ca gospodării mari, niază necesitatea de a nu se uita că miş să poată împiedica alegerea ei în Consiliul
privire la convocarea celui de-ai 8-lea oi ca gospodării mici.oă ele nu pot fi crea carea pentru cooperativizare se desfăşoa de Securitate. Social După cinci ture de scrutin prin vot
Congres ol partidului în a doua jumă te fără participarea mijlocaşilor înstăriţi, ră în condiţiile unei ascuţite lupte de
tate a anului viitor. fără trimiterea la sate a lucrătorilor ca dasă şi ale existenţei multor greutăţi. In împotriva propunerii delegaţiei S.U.A secret au fost aleşi numai patru membri
lificaţi, fără maşini agricole. Ziarul arată aceste condiţii, scrie ziarul, nu se poate a obiectat delegatul Norvegiei, Engen. El
In raportul său — se spune în conti că asemenea oameni, încercând să dove admite ruid cea mai mică îngîmfare şi au- a propus să fie amânate alegerile nu nu nod ai Consiliului Economic şi Social, şi
nuare în articol — tovarăşul Mao Ţze- dească necesitatea unui ritm mai lent de tomuiţumdre, uşurinţă sau lipsă de chibzu mai pentru Consiliul de Securitate, ci şi
dun a făout o analiză aprofundată a situa dezvoltare a cooperativizării, spun că „da inţă. Trebuie luptat împotriva duşmanilor pentru Consiliul Economic şi Social şi anume S.U.A., Canada, Indonezia şi Iugo
ţiei luptei de clasă în China în prezent; că nu vom reuşi să sărim la timp de pe de dasă, trebuie dusă o intensă muncă Consiliul de tutelă. Această propunere a
a criticat aspru ideologia devierii de cal, se va ivi primejdia ruperii alianţei educativă şi o minuţioasă muncă orga fost sprijinită de reprezentantul U.R.S.S., slavia.
dreapta în munca la sate şi a dat indica- dintre clasa muncitoare şi ţărănime". Ia nizatorică în rândurile maselor largi. La Kuzneţov, de reprezentantul Cehoslova-
tă dece ei au început să reducă în mod efectuarea cooperativizării trebuie să se Alegerile pentru organele O.N.U. con
ţil-program în domeniul planificării mul hotărît numărul cooperativelor agricole aibă de asemenea grijă nu numai de nu
tilaterale a proporţiilor şi ritmului coo create în iarna anului trecut şi în prim ă mărul cooperativelor, d şi de calitatea lor, tinuă.
perativizării agriculturii. Una din sared- vara acestui an, ceea ce a adus un serios să se facă în mod sistematic schimb de
nile principale dare stau în faţa plena prejudiciu dezvoltării cooperaţiei. Aceas experienţă, să se remedieze la timp gre Şedinţa extraordinară a Bundestagului în legătură cu
rei este aceea ca, pe baza indicaţiilor to tă practică greşită este în vădită contra agravarea situaţiei economice din Germania ocuide ntală
varăşului Mao Ţze-dun, mişcarea pentru dicţie Cu linia Comitetului Central al şelile, să se lupte împotriva tuturor con
cooperativizarea agriculturii să fie ridi BERLIN (Agerpres). — După cum re tisfăcut Erhard a expus programul gu
cată pe o nouă treaptă de dezvoltare. partidului. Aceste acţiuni împing ţără cepţiilor greşite în sinul partidului. latează ziarul „Neues Deutschland“ la 19 vernului care prevede menţinerea profi
octombrie Bundestagui de la Bonn s-a în turilor la acelaşi nivel ceea ce va atrage
C.C. al partidului şi tovarăşul Mao-Ţze- nimea pe oalea capitalismului, spre submi Subliniind uriaşa însemnătate a rezolu trunit La Berlin în şedinţă extraordinară o înrăutăţire şi mai mare a nivelului de
dun au subliniat că ritmul cooperativiză narea transformărilor socialiste din ţara pentru a discuta. situaţia economică a trai al oamenilor muncii. El a declarat
rii agriculturii în China trebuie să co noastră, în timp ce linia C.C. al partidu ţiei plenarei privitoare la Cooperativiza Germaniei occidentale ivită în urma creş că guvernul va cere o intensificare a ra
respundă ritmului industrializării socia lui în frunte ou tovarăşul Mao Ţze-dun rea agriculturii, „Jenminjibao“ scrie t terii alarmante a preţurilor şi a perico ţionalizărilor şi va lua măsuri împotriva
indică celor 500 milioane de ţărani calea lului de inflaţie în Germania occidentală „creşterii excesive a consumului". El a
liste, că 60—70 la sută din întreaga popu spre socialism. Trebuie să lucrăm ou stăruinţă şi perse şi Berlinul occidental cerut oamenilor muncii „să-şi mai strân
gă cureaua“. Erhard a mai afirm at că
laţie agrară, ţărani săraci, cea mai mare Subliniind importanţa cooperativizării verenţă, călăuzindu-ne după indicaţiile Intr-o declaraţie guvernamentală, Er- problema preţurilor n-ar fi alarmantă, dar
agriculturii, ziarul „Jenminjibao" scrie: hard, ministrul Economiei Germaniei oc a evitat să vorbească despre creşterile de
parte din ţăranii mijlodaşi, vechi şi noi, plenarei şi ale tovarăşului Mao Ţze-dun, cidentale s-a opus oricăror măsuri de sa preţuri datorită cărora, pe baza cifrelor
Trebuie subliniat că problema Cooperati larii. Cererile oamenilor muncii din Ger Biroului Federal de Statistică, salariile
vor în mod hotărît să păşească pe calea vizării este nu nrurnad problema funda să mergem cu încredere în întâmpinarea mania occidentală de a se adapta sala reale au scăzut cu 25 la sută în ultimii
riile La preţuirile oare continuă să crească cinci and.
socdalismului. Comitetul Central al parti mentală a agriculturii, oi şi problema fun transform ărilor sociale, grandioase prin el le-a caracterizat drept imposibil de sa-
damentală a întregii economii naţionale.
dului şi tovarăşul Mao Ţze-dun au consi Răminerea în urmă în dezvoltarea agri proporţiile lor şi adinei prin conţinutul Nemuljumirî în Grecia
provocate de politica
derat întotdeauna că în opera de trans culturii va frîna în mod inevitabil şl a lor. N. A. T. O.
şi început să frâneze dezvoltarea indus
formare a micii gospodării ţărăneşti în triei. Şi, dimpotrivă, dezvoltarea rapidă In continuare ziarul arată că hotărârea ATENA (Agerpres). — După oum a- In etapa din 16 octombrie 1955, tn cadrul Cu un număr mai mare de puncte, Flacăra
nunţă agenţia France Presse, la 20 octom 14 conform clasameniului general, este de
tr-o gospodărie colectivă, partidul trebuie a cooperativizării are o însemnătate ex ou privire la convocarea Congresului al brie S. Theotokds, m inistrul Afacerilor campionatului regional de fotbal au fost în- semnată campioană regională pe anul 1955,
Externe al Greciei, va pleca La Paris pen urmînd ca la datele fixate de către C.C.p .S.
eă aibă rolul de conducător şi nu de ob cepţional de mare pentru dezvoltarea pro 8-lea al partidului obligă pe toţi Comu tru a participa la lucrările Consiliului registrate următoarele rezultate: de pe lingă Consiliul de Miniştri să se pre
ducţiei şi îmbunătăţirea vieţii poporului, nord-atlantic oare se deschide la 25 oc zinte la meciurile de baraj pentru intrare în
servator pasiv. Totuşi, o parte din to niştii şi întregul popor să obţină prin tombrie. Locomotiva Alba—Progresul Deva 4-1 categoria B.
pentru transformarea socialistă a indus
varăşii din sinul .partidului au despărţit eforturi şi mai' mari noi victorii pe toate Potrivit relatărilor presei greceşti, mi Locom. Simeria—FI. roşie Alba 4-2 După terminarea campionatului raional de
triei şi comerţului capitalist şi pentru li nistrul de Externe va expune reprezentan
cooperativizarea agriculturii de industria fronturile construcţiei economice şi cul ţilor ţărilor N. A. T. O. starea de spirit Minerul Lonea — Metalul Zlatna 2-1 fotbal, au fost desemnate campioane de ra
chidarea elementelor contrarevoluţionare din Grecia în urma manifestaţiilor anti-
lizarea socialistă, considerând că indus turale. Ziarul cheamă la intensificarea greceşti care au avut loc în Turcia. Metalul Ghelar—Flacăra 14 1-0 ion următoarele echipe:
oare se ascund La sate. In Condiţiile când
trializarea socialistă poate fii desfăşurată muncii de conducere a cooperativizării la In legătură cu aceasta,ziarele aprobă în Avîntul Sebeş—Metalul Călan 5-2 Alba Locomotiva Teluş
au fost desăvârşite transformările agrare unanimitate hotărîrile luate de guvernul Brad Metalul Gurabarza
în ritmul stabilit de planul cincinal, iar lichidarea tendinţelor deviaţioniste de grec de a nu participa la manevrele Uni Metalul Brad—Constr. Hunedoara 3-0 Deva Dinamo
şi oînd s-a produs diferenţierea de dasă, unii nordatlantice şi refuzul de a primi în Haţeg Progresul
cooperativizarea agriculturii trebuie în dreapta. La întărirea legăturii cu masele, Grecia vizita unui grup de ofiţeri al (neprezentare) Hunedoara Recolta Batiz
cetinită. temelia statului nostru — alianţa dintre N.A.T.O. din care fac parte şi ofiţeri turci. Oraş Hunedoara ©telul II
la îmbunătăţirea m etoddor de conducere, Ele cer guvernului să adopte o „atitudine Meciuri restanţă Sebeş Flamura roşie
Aceşti tovarăşi, scrie ziarul, văd numai dasa muncitoare şi ţărănime — se poate fermă" pînă cînd Turcia va da Greciei „de Orăştie Dinamo
— rezolvarea tuturor problemelor înCe- plină satisfacţie morală şi materială". 1. FI. roşie Alba—Melalul Ghelar 2-0 Petroşani Minierul Aninoasa
şovăielile unei minorităţi de ţărani înstă consolida numai pe baza cooperativizării.
pîndu-se de la ceea ce este principal, e- Ziarele continuă să-şi exprime nemul 2. Flacăra 14—Constr. Hunedoara 3-0 La jocurile de baraj pentru calificare în
riţi şi nu observă activitatea maselor largi senţial — la sprijinirea şi dezvoltarea a ţumirea faţă de politica N.A.T.O. Ziarul
guvernamental „Kathimerin“ sc rie : „Mi (neprezentare) campionatul regional în etapa din 23 octom-:
de ţărani săraci şi ale mijlocaşilor mai pu tot ce este nou, La sprijinirea pe activi
ţin înstăriţi. nistrul nostru al Afacerilor Externe tre In urma acestor rezultate cu care s-a în brie a.c. sînt programate următoarele echipe:
tatea şi oreaţi0»maselor populare. Aceasta buie să arate colegilor săi din pactul nord-
Ziarul citează cuvintele tovarăşului Mao atlantic că onoarea noastră naţională este cheiat şi campionatul regional de fotbal, da- La Deva : Locom. Teiuş-Metalul Gurabarza
— scrie în încheiere ziarul — este nece mai presus deoît N.A.T.O." La Simeria : Dinamo Deva-Oţelul 11 Huned.
Ţze-dun că aceşti tovarăşi se află pe po samentul final se preziniă astfel :
sar pentru a înfăptui cu succes linia gene La Călan: Prog. Haţeg - Recolta Batiz
ziţiile clasei capitaliste, ale chiaburilor Flacăra 14 24 17 4 3 63:21—38
rală a partidului în perioada de trecere. La Haţeg: Dinamo Deva Minierul Aninoasa
Locomotiva Simeria 24 15 7 2 71:25--37
Flamura roşie-Sebeş siă în această etapă.
Avîntul Sebeş 24 16 3 5 75-24-35
Metalul Brad 24 12 6 6 43:23—3C
Melalul Ghelar 24 10 7 7 28:32—27'
FI. roşie Alba 24 8 9 7 43:29-25
Melalul Zlatna 24 11 3 10 38:42—25
Minerul Lonea 24 10 1 13 36:42—21
Progresul Deva 24 7 5 12 33:54-19
FI. roşie Lupeni 24 6 5 13 37-54-17
Locomotiva Alba 24 7 1 16 30-63-15
Metalul Călan 24 5 3 16 29:63-13
Constr. Hunedoara 24 4 2 18 21:68-10
Redacţia şî Adm. ziarului str. 6 Martie, nr, 9 Telefon: 188-189. Taxa plătită în numerar eoni aprobării Direcţiunii Generate ej.T .R . nr. 236.320 din 6 noiembrie 1919 — Tiparul Inlrepr. Poligrafică de Stat -DEVA.
