Page 29 - 1955-10

PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI VA!
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL
Anul VII. nr. 525
Popoarele aşteaptă o nouă contribuţie
la întărirea cauzei păcii
Astăzi, 27 octombrie, au Început la Ge­ Cu toate acestea Insă, activitatea luptă­
neva lucrările conferinţei miniştrilor Aface­
rilor Externe ai celor patru mari puteri:
U.R.S.S., Anglia, Franţa şi S.U.A. Desfăşu­
rarea lucrărilor acestei conferinţe este urmă­ n-a întîrziat să devină tot mai vie, mai ri­
rită cu un profund interes de întreaga opinie guroasă, întrucit această conferinţă se des­
publică mondială care este tot mai dornică
să vadă traduse în viaţă acele măsuri ce
au menirea să ducă Ia slăbirea încordării
internaţionale şi la întărirea păcii între toate
popoarele.
Popoarele iubitoare de pace, astăzi mai
mult ca oricînd, fac o trecere în revistă a
principalelor tendinţe şi acţiuni internaţionale
petrecute în ultimele luni pentru a scoate şi
mai bine in evidenţă în ce măsură acestea teamă să nu rămînă izolaţi, recunoşteau gresului partidului minerii se ţie, productivitatea muncii şl
oglindesc „spiritul Genevei", spiritul recu­ aproape in unanimitate marea ei semnifica­ străduiesc să scoată cărbune reducerea preţului de cost,
noaşterii principiiloi fundamentale ale‘Cola­
borării internaţionale, spiritul' dezvoltării în­ şi subliniau în acelaşi timp importanţa care
ţelegerii reciproce şi încrederii între state.
N. A. Bulganin, şeful delegaţiei sovietice
-a subliniat la încheierea lucrărilor confe-
rintei din iulie de la Geneva a şefilor gu­
vernelor celor patru puteri, că ....guvernul sonalităţi din cele mai influente din apus. păşit normele cu 35 şi respec­ cinstea celui de al II-lea Con­
sovietic va depune eforturi necesare pentru susţinute de o anumită parte a presei, fac tiv 38 la sută. De asemenea gres al P.M.R.
ca hotărîrile noastre (a şefilor guvernelor
celor patru puteri N.R.), îndreptate spre
desiinderea încordării internaţionale şi în­
tărirea păcii generale, să fie traduse în
viaţă". Faptele au venit să întărească în
faţa popoarelor această declaraţie, Uniunea
Sovietică fiind aceea care a depus nenumă­
rate eforturi concrete în slăbirea încordării
internaţionale şi în întărirea „spiritului Ge­
nevei“-
Astfel, în capitala U.R.S.S., Moscova, au
»*vut loc stabilirea de relaţii diplomatice în­
tre Uniunea Sovietică şi Republica Federală
Germană, încheierea tratatului cu privire la
relaţiile dintre U.R.S.S. şi R. D. Germană,
precum şi prelungirea Tratatului soviete-
finlandez de prietenie, colaborare şi asis­
tenţă mutuală. Aceste tratative au îmbună­
tăţit Într-o oarecare măsură situaţia inter­
naţională şi au servit cauzei păcii prin aceea
că au contribuit la crearea unei atmosfere
de încredere între statele mai sus menţio­
nate.
Călăuzit , de dorinţa de pace, statul sovie­
tic a fost acela care a depus şl depune
neîncetate eforturi pentru a accelera rezol­
varea arzătoarei probleme a dezarmării. Acu­
mularea de cantităţi uriaşe de armament şi
in. deosebi de arme atomice şi cu hidrogen
fiu {jbate'"'decît să sporească neîncrederea
dintre 'state, să înveniheze relaţiile dintre
ele, şi, în ultimă instanţă, să ducă la dez­
lănţuirea ' unui nou război. Rezolvarea pro­
blemei dezarmării, preconizată de U.RlS.S..
ar asigura nu numai securitatea şi liniştea
popoarelor, ci ar uşura poverile enorme ce
apasă pe umerii oamenilor muncii din apus
ca urmare a cheltuielilor militare.
Printre măsurile luate de U.R.S.S. în ve­
derea rezolvării problemei dezarmării se nu­
mără hotărîrea guvernului sovietic de a re­
duce pînă la 15 decembrie a.c. efectivul for
ţelor sale armate cu 640.000 de oameni, re­
tragerea înainte de termen a trupelor sovie­
tice din Austria, precum şi hotărîrea cu
privire la lichidarea bazei maritime mili
tare sovietice din Porkkala-Udd. Exemplul
U.R.S.S. de a reduce efectivul forţelor ar­
mate a fost urmat şi de ţările de democra­
ţie populară printre care şi ţara noastră.
In ultimul timp, s-a dezvoltat şi s-a în­
tărit simţitor curentul privind normalizarea-
relaţiilor internaţionale, în favoarea apro
pierii între ţări. indiferent de orînduirea lor
socială. Ca manifestări ale acestui curent
pot fi citate numeroasele schimburi de vi­
zite care au loc între răsărit şi apus, pe
plan parlamentar, comercial, cultural, ar­
tistic, ştiinţific, turistic, etc.
Aceste schimburi de vizite dintre răsări! spune în chemarea Biroului Consiliului Mon­
şi apus au dezvăluit netemeinicia propagan
dei calomnioase despre o aşa-zisă primejdie
de agresiune ce ar exista pentru occident
din partea Uniunii Sovietice şi a ţărilor de
democraţie populară. Delegaţii străini s-au
putut convinge cu proprii lor ochi despre a-
vîntul muncii paşnice şi creatoare a ţărilor
din lagărul păcii, democraţiei şi socialis­
mului.
Acţiunile concrete ale popoarelor lagărului
democratic în frunte cu U.R.S.S. cît şi a
celorlalte popoare iubitoare de pace în spri­
jinul cauzei păcii, au făcut ca speranţele
/naşelor populare din lumea întreagă în con­
tinuarea rezultatelor pozitive ale conferinţei
de la Geneva a şefilor guvernelor celor pa­
tru puteri să fie tot mai îndreptăţite.
In raionul llia însămînţările pot şi trebuie să fie grăbite
llia. este unuil din raioanele agricole
din regiunea noastră. Aici se găsesc su­
prafeţe mari de însămânţat - Sînt însă şi
forţe suficiente pentru oa aceste supra­
feţe să poată fi însămînţate la timpul
optim.
In acele comune, cum sînt de pildă Bă-
iţa, Brănişca şi altele, unde organizaţiile
de bază, sfaturile populare,. inginerii şi
tehnicienii agronomi au pus în centrul
preocupării lor mobilizarea tuturor atela­
jelor la executarea munoilor agricole din
această campanie, însămînţările sînt a-
vansate.
In raionul llia, sînt însă şi o serie de
comune care deşi au posibilităţi mari, to­
tuşi, sînt mult rămase în urmă cu însă-
mînţârile.
In comuna D obra;de exemplu, pînă în
prezent s-a însămînţat doar o suprafaţă
de 86 ha. faţă de 420 ha. cît are planifi­
cat. Nici în comunele Lăpuşnic, Burjuc,
Joi 27 octombrie 1955
torilor pentru pace din lumea tntreagă, pe
măsură ce s-a apropiat conferinţa miniştri­
lor Afacerilor Externe a celor patru puteri,
făşoară în condiţiile unei împotriviri în­
verşunate din partea cercurilor occidentale
ostile „spiritului Genevei“, a cercurilor in­
teresate în continuarea şi intensificarea „răz­
boiului rece’.
Este interesant de constatat, că, în pri­
mele zile după conferinţa din iulie de la
Geneva, reprezentanţii anumitor cercuri reac­
ţionare din apus, şi în special din S.U.A., de
ţie pentru slăbirea încordării internaţionale
o are pentru cauza păcii, colaborarea care
s-a conturat între marile puteri. In ultima
vreme însă, lepădîndu-şi masca de adepţi
ai destinderii în relaţiile internaţionale, per­
încercări disperate de a înmormînta „spiri­
tul Genevei" şi pledează pentru întoarcerea
la vechea politică.
Ce altă semnificaţie decît contrar „spiri­
tului Genevei" pot să aibă fapte ca de
pildă: conferinţa miniştrilor Apărării şi şe­
filor de stal major ai ţărilor participante Ia
pactul Atlanticului de nord (NATO) unde
s-au examinat planurile de intensificare a
cursei înarmărilor, cît şi lipsa de dorinţă
a reprezentanţilor puterilor occidentale în
subcomitetul Comisiei O.N.U. pentru dezar­
mare, în special al S.U.A., de a-şi asuma
vreo obligaţie privind reducerea armamente­
lor şi interzicerea armei atomice. Străine de
„spiritul Genevei" sînt şi asemenea acţiuni
ca atragerea Iranului în pactul militar a-
gresiv turco-îrakian, precum şi presiunea
brutală exercitată de puterile occidentale a-
supra Egiptului, care refuză să urmeze a-
ceastă cale şi-şi afirmă hotărîrea de a-şi
apăra independenţa.
în ultimul timp, încercările cercurilor oc­
cidentale de a minimaliza rezultatele pozitive
obţinute pînă acum pe arena internaţională
cît şi de a împiedica buna desfăşurare a
actualei conferinţe de la Geneva, au devenit
tot mai înverşunate. Politica acestor duş­
mani ai păcii popoarelor, este tot mai mult
sprijinifă de o serie de ziare reacţionare din
occident. Astfel, numeroase articole din presa
americană nu contenesc să pălăvrăgească
despre imposibilitatea realizării vreunui acord
Ia actuala conferinţă de la Geneva a miniş­
trilor Afacerilor Externe ai'celor patru pu­
teri. Un fapt doveditor a felului cum pri­
vesc unele cercuri americane importanţa ac­
tualei conferinţe, este afirmaţia coresponden­
tului din Londra al Agenţiei United Press.
K. E. Laller. că o înţelegere asupra proble­
mei reunificării Germaniei şi securităţii eu­
ropene „este cu totul imposibilă“.
Pesimismul pe care-1 trîmbiţează cercurile
reacţionare occidentale în legătură cu rezul­
tatele conferinţei miniştrilor Afacerilor Ex­
terne ale cărei lucrări au început astăzi, are
un scop bine determinat. Acei adepţi ai „răz­
boiului rece" care nu vor să ţină seama de
cursul evenimentelor internaţionale, nu caută
altceva decît să ducă conferinţa de la Ge­
neva la un impas, fiind tot mai făţiş inte­
resaţi în continuarea politicii „de pe pozi­
ţii de forţă" şi a încordării relaţiilor între
state.
Este ştiut că şi în trecut cercurile mono­
poliste în irunte cu cele din S.U.A. au pro­
vocat greutăţi în calea înţelegerii între ma­
rile puteri; ele însă au fost zădărnicite de
presiunea crescîndă a popoarelor iubitoare
de pace din lumea întreagă. Aşa cum se
dial al Păcii ...„popoarele nu vor admite
reînvierea „războiului rece“. Cercurile largi
ale opiniei publice mondiale a căror voinţn
a acţionat şi la conferinţa din iulie de la
Geneva în favoarea consolidării păcii, nu în-
tîrzie să-şi exprime speranţa în încheierea
cu succes a actualei conferinţe de la Ge­
neva.
La lupta popoarelor pentru consolidarea
păcii in Europa şi în lumea întreagă se ală­
tură şi poporul nostru care în zilele acestea,
cind la Geneva se discută probleme arză­
toare ca securitatea europeană şi Germania,
dezarmarea şi dezvoltarea contactelor dintre
est şi vest. îşi. intensifică tot mai mult efor­
turile pentru întărirea patriei şi a forţelor
păcii din lumea întreagă.
Zam şi altele, situaţia însămânţărilor de
toamnă nu se prezintă mai bine.
Această rămânere în urmă dovedeşte că
organizaţiile de bază şi sfaturile popu­
lare comunale nu se preocupă de mobi­
lizarea ţăranilor muncitori pentru a fo­
losi la maximum fiecare zi bună, pentru
executarea muncilor agricole.
Intîrzierea însămîniţărilor în raionul
llia constituie o notă cît se poate de proas­
tă pentru tehnicienii şi Inginerii de la
punctele agricole, care nu-şi înţeleg rolul
şi menirea lor de a lămuri ţăranii munci­
tori despre importanţa însămînţărilor şi
recoltărilor la momentul optim.
Este necesar ca organele de partid, de
stat şi cele agricole raionale să înteţeas­
că controlul asupra felului în care orga­
nizaţiile de bază, sfaturile populare co­
munale şi tehnicienii agronomi înţeleg să
se achite de sarcinile ce le au în aceas­
tă campanie.
A IN A C E S T N U M Ă R :
— T. Marian: Brigadierul pomicol — Cinci ani de la apariţia Hotărîrii — Pentru sporirea producţiei de căr­
C.C. al P.M.R. cu privire la planul
(pag. 2-a) de electrificare a ţării (pag. 2-a) bune (pag- 3-a)
— V. D A N : Mai puţine vorbe şi mai — Luna prieteniei Romîno-Sovietice — Note şi comentarii (pag. 4-a)
(pag. 3-a)
multe fapte (pag. 2-a)' — Festivitatea consacrată celei de-a
— A. FREAM ĂT: însemnări 10-a aniversări a Organizaţiei Na­
(pag. 2-a): ţiunilor Unite (pag. 4-a)
4 pagini 20 bani
In cinstea Co e
Cărbune peste plan In sprijinul brigăzilor de Chemarea la întrecere . Mai multe produse de larg consum
tineri mineri a echipei prim-topitorului
Minerii de La Ţebea şi-au
îndeplinit de mult planul cin­ Chemarea iniţiată de bri­ Lăbunef Vaier
cinal. Acum, dau cărbune în găzile de tineret conduse de
contul anului viitor. Pentru a minerii Grass Petru şi Kibedi In ziua de 26 octombrie, in urma unei
ridica şi mai mult nivelul Adaiberfc, pentru depăşirea analize a posibilităţilor pe care le are
realizărilor lor în cinstea Con­ sarcinilor de plan la produc­ echipa prim-topitoruluî Labuneţ Vaier a
chemat la întrecere in cinstea celui de al
II-lea Congres al partidului, echipa prim-
topitoruluf Stanciu Aurel, angajîndu-se :
să dea pînă la Congres 2.750 tone oţel
în cantităţi sporite. Numai în constituie pentru fiecare în­ pesle planul anual; să reducă rebuturile
primele 20 de zile ale lunii treprindere carboniferă din cu 5 la sută faţă de admis ; să elaboreze
octombrie, brigăzile conduse Valea Jiului un ajutor impor­ 35 de şarje rapide; să asigure funcţio­
de tovarăşii Huţan Gheorghe tant în realizarea şi depăşi­ narea cuptorului pentru o campanie de
şi Groza Gheorghe şi-au de­ rea angajamentelor luate în boltă de 400 şarje; să ridice calificarea
oţelurilor urmînd cursurile de minim teh­
nic.
Echipa prim-topitorulul Stanciu Aurel a
grupa nr. V condusă de tova­ Pentru ca această acţiune primit chemarea şi cele două brigăzi au
să fie tradusă în viaţă Direc­ început întrecerea pentru îndeplinirea an­
răşul Faur Petru şi-a îndepli­ ţiunea generală a cărbunelui gajamentelor luate.
din Valea Jiului va da tot
nit norma pe această perioa­ sprijinul necesar pentru a A ngajam ente noi plapuma a fabricii „Ardeleana" din Sebeş. Ea obţine de­
dă îri proporţie de 145 la su­ crea condiţiile optime realiză­ păşiri de plan, dînd lucru de bună calitate. In perioada 1
rii şi depăşirii angajamentelor ° In urma chemării însufleţite lansată ianuarie — 20 octombrie a.c. ea şi-a depăşit planul
tă, iar grupa nr. XI de la Luate. de colectivul minei Vulcan, în cinstea die cu 22 la suită.
Congresului partidului, minerii, tehnicienii
investiţii, condusă de tova­ In acest scop, Direcţia gene­ şi inginerii de la Ţebea şi*au sporit anga­ Au terminat însămînfările de toamnă
rală a cărbunelui va îndru­ jamentele propunîndu-şi : să depăşească
răşul Cazan Adam, şi-a de­ ma conducerile întreprinderi­ planul de producţie Ia cărbune şi Ia in­ -k *k
păşit norma ou 36 la suită. lor să aprovizioneze la timp vestiţii cu 20 la sută, să reducă procentul
brigăzile cu vagonete goale de cenuşă la cărbune cu 3 Ia sută, să rea­ La 22 ootombrie 1955, pla- complet însămînţările de
Angajamentele prind viată şi materialele necesare, să a- lizeze acumulări socialiste Reste plan cu nuil însămînţărilor de toamnă toamnă, toată suprafaţa de
sigure buna funcţionare a uti­ 500.000 lei mai mult decît angajamentul pe comuna Geoagiu a fost în­ grîu însămînţînd-o în rîn-
In ultimul tinip, colectivul lajelor, să respecte măsurile luat anterior. deplinit. îoo; la sută Intr-un duri încrucişate.
fabricii „Teba" din Sebeş a de tehnica securităţii, să spri­ cuvînt au terminat cu această
muncit cu însufleţire ca să jine şi să îndrume brigăzile ®. Colectivul fabricii de hîrtie „1 Mai" muncă. Printre cei care au muncit
dea viaţă angajamentelor lua­ de tineret în introducerea teh­ Petreşti, s-a angajat ca in cinstea Con­ cu i^uit suflet sînt colectiviş­
te în cinstea Congresului şi nicii noi şi a metodelor avan­ gresului şi a zilei de 7 Noiembrie să în­ Fruntaşi la însămînţări, sînt tii : Cîmaţ Mihai, Cîm aţ Du­
a ziiled de 7 Noiembrie. sate de muncă. deplinească planul producţiei globale pe gospodăria agricolă colectivă mitru, Avram Nicolae şi aiţiL
anul 1955 in proporţie de 103 Ia sută, să şi ţăranii muncitori cu gospo­
Astfel, în perioada 1—18 oc­ ROMAN PETRU dea peste plan bunuri de larg consum în dării individuale Şofrone Si- *I
tombrie s-a produs peste sar­ inginer şef — Direcţia gene­ cantitate de 50 tone, prin valorificarea de­ mion, Albu Iosif. Trifu Petru.
cinile de plan : 1.024 buc. tri­ rală a cărbunelui din Valea şeurilor, să sporească productivitatea mun­ Almăşan Ioen şi alţii. Sporindu-şi eforturile în *în­
cotaje de bumbac, 381 bucăţi cii cu 6 la sută faţă de sarcina planifi­ trecere, colectiviştii din Ţelrna
tricotaje lînă, 700 bucăţi tri­ Jiului cată, să reducă procentul mediu de brac, ? au terminat însămânţatul griu­
cotaje mătase, 1.159 perechi per total hîrtie. cu 1 la sută faţă de rea­ lui de toamnă, far pe supra­
ciorapi de bumbac. 164 pere­ Lucrează în contul anului lizările rthţinqţp în cele trei trimestre şi Convinşi că pentru a obţi­ faţa de 18 ha., griul a fost
chi ciorapi mătase, iar la sec­ viitor să reducă consumul specific Ia coloîoniii ne recolte bogate la păioasele însămînţat în rânduri încru­
ţia vopsitorie s-a vopsit pes­ (saciz) cu 1 la şută in vederea reducerii de toamnă, trebude să însă­ cişate. Acum se munceşte cu
te 2.100 kg. diferite produse Anul calendaristic 1955, nu preţului de cost. mânţezi din timp şi după toa­ mult spor la recoltatul porum­
mai mult de cît sarcinile pla­ s-a încheiat încă. Dar după te regulile agrotehnice,' colec­ bului şi fructelor.
nificate. calendarul producţiei, la ® Cu gîndul Ia partid, harnicii coopera­ tiviştii din Cistei, raionul
poarta Combinatului raional tori (ie la cooperativa meşteşugărească Alba şi-au sporit eforturile în Fruntaşi în întrecere, în a-
In cadrul întrecerii s-au e- de producţie din Alba-Iulia, „Moţul” din Baia de Criş, şi-au luat an­ această campanie, pentru a ceastă campanie,-ca de altfel
videnţiat în mod deosebit anul 1956 a şi bătut zilele tre­ gajamentul ca în cinstea Congresului sa cinsti cum se ouviiie Congre­ şi în celelalte, sînt colectiviş­
m unoitoarele: Todor Maria. cute. îndeplinească planul anual de producţie sul partidului. tii : Docalina Candin, Mărgi-
lancu Victoria. Răhovean E- pînă Ia data de 1 decembrie a.c., să ri­ neanu Gheorghe, Hada Gldgor
lena. de la secţia ştrik, Len- Incepînd cu data de 20 oc­ dice productivitatea muncii cu 25 la sută, Astfel, pînă la data de 20 şi alţii.
ghea Maria şi Vlad Maria de tombrie, fiecare arbiool de să reducă preţul de cost la produse cu 2 octombrie, ei au terminat
la secţia depănat. Dorobanţii larg consum ce iese pe poarta la sută. De asemenea, s-au mal angajat
Elena. Hening Eoaterina, Bo- combinatului,' fiecare repara­ ca pînă la Congres să execute peste plan
toroagă Maria de la secţia a- ţie ce se execută, este în con­ 300 perechi bocanci cu talpa dubla şi alte
pretură şi altele care şi-au tul anului 1956. bunuri şi să realizeze acumulări peste
depăşit sarcinile de plan In­ plan în valoare de 50.000 lei.
tre 25-101 la sută. In luna septembrie, planul
global pe combinat a fost de­ • In şedinţele de producţie ţinute zilele
* păşit ca 51 la sută, iar în ce­ trecute, meşteşugarii cooperativei „Crişa-
le două decade din această na“ din Brad, s-au angajat ca în cinstea
De cînd şi-a luat angaja­ lună, cu 9.5 la sută. Printre Congresului partidului şi a zilei de 7 No­
secţiile fruntaşe în întrecere iembrie să realizeze următoarele obiective •
mentul şi pînă la data de 18 sînt secţiile: tîmplărie, texti­ depăşirea planului valoric la producţia in­
le, pielărie şi mecanică. dustrială cu‘peste 7.100.000 lei, terminarea
a acestei luni, colectivul fa­ garniturilor de mobilă pentru dormitoare,
prevăzute în planul anual, pînă la 7 No­
bricii „Ardeleana" din Sebeş, iembrie şl executarea a 50 bucăţi birouri
a realizat peste sarcinile de şl 50 dulapuri pentru arhivă.
p la n : 141 buc. plăpuml pen­
= ? L = —¦
tru. 2 persoane, şi 319 bucăţi
plăpuml pentru copii. De ase­
menea, în această perioadă
productivitatea muncii a fost
simţitor ridicată, iar preţul de
cost al produselor a fost re­
dus cu 1 la sută.
Minele de fier Ghelar plan Gheorghe. Această brigadă complexă
şi-au îndeplinii cincinalul execută trei faze de lucru fiecare fiind
„Tnt mai mult minereu pentru Jur­ Indicii de plan în trimestrul III au fost ganizaţiei de bază şi a sfatului popular, lo­ executată de o brigadă sim plă: una la
nale /" este lozinca sub care minerii realizaţi astfel : regularitatea circulaţiei 100 cuitorii acestei comune înalţă tot mai sus scos lemn de foc, alta la apropiat şi ră-
de la Ghelar au desfăşurat întrecerea la sută : staţionarea vagoanelor Ia încărcări- zidurile noului local. cheşit în vetre şl o brigadă de calitate la
socialistă pentru îndeplinirea primu­ descărcări cu. 167 la sulă; călători expediaţi mangalizare. In anul acesta brigada com­
lui plan cincinal. Şi iată. că la data da 112 la sulă : tone nete expediate 132 la sută; Comunistul Anghelescu Aurel a dat un plexă şi-a depăşit planul de producţie în
20 octombrie, calendarul producţiei pe osii încărcate 167 la sută ; osii descărcate sprijin deosebit la construcţia căminului, medie cu 45 la sută realizînd o produc­
anul 1955 a ajuns la capăt şi odată cu 125 la sută şi sarcina statică a fost depă­ prin mobilizarea cetăţenilor din comună tivitate de 2 m.c. om la zi. cu un randa­
el sarcinile primului plan cincinal. şită cu 52 la sută. de a participa la munca voluntară. Acti­ ment la mangalizare de 4,12 hl. la m.
vitate frumoasă a depus şi comitetul de ster.
In acea zi, a fost mare sărbătoare După întnînarea Steagului Roşu de produc­ cetăţeni în frunte cu tovarăşul Romani-
la minele din Ghelar. încărcaţi de ţie. colectivul staţiei şi-a luat angajamente ţan Zaharie, care s-a străduit să facă Pe lingă decernarea drapelului de sector
flori. însoţifi de sunetele fanfarei şi a- sporite în cinstea celui de al II-lea Congres zilnic aprovizionarea cu materialele ne­ fruntaş, muncitorii de la exploatarea Va­
plauzele celor prezenţi, minerii se în­ al partidului, exprimîndu-şi hotărîrea de a cesare. lea Fierului au primit şi numeroase pre­
dreptau spre colţul roşu pentru a ra­ menţine ci! rnai mul! timp Steagul Roşu de mii care au atins suma de 12 000 lei.
porta partidului noul lor succes. producţie în sfatia C.F.R. Deva. Noi cămine culturale se construiesc şl
ARCHIRE VASILE
In fruntea întrecerii pentru înde­ în alte comune şl sate din raionul Sebeş. corespondent
plinirea primului cincinal se află bri­
găzile conduse de Lucaci Aron şi. Dră- De exemplu, locuitorii satului Cărpiniş au Recolte bogate pe loturi
gan loviţă care încă din luna mai ex­ individuale
trag minereu în conlul anului. 1956..
cele conduse de Vlad l.adislau. Toma încă o întovărăşire agricolă terminat în roşu construcţia noului local, Muncitorii fabricii de cherestea „11 iu­
Mihai şi echipa lui Toma Marin.' care iar în cinstea zilei de 7 Noiembrie ei s-au nie" din Orăştie. au primit, prin grija sfa­
şi-au îndeplinit, sarcinile cincinalului Duminica trecută în satul Mihăieşti din angajat să-l termine în întregime. tului popular orăşenesc, cca. un hectar de
încă din luna iulie. raionul llia, a avut loc festivitatea inau­ teren care a fost împărţit muncitorilor ca
gurării întovărăşirii agricole. Ca urmare La fel în satele Ohaba, Poiana şi Lan- loturi individuale, pentru cultivarea de
în contul anilor viitori, trimit la su­ a muncii politice desfăşurată de comu­ crăm se munceşte cu m ult elan la con­ legume şi zarzavaturi.
prafaţă minereu şi echipele conduse nişti, printre care este demn de eviden­ strucţia localurilor d» cămlpe culturale.
de: Meda lacob, Tuza Aron. Poanta ţiat tovarăşul Trif Petru (Cvşu). multe fa­ Regulile agrotehnice pentru obţinerea
loan. brigada lui Lupu loachim şi al­ milii de ţărani muncitori din acest sat T. BOJITA de recolte'bogate nu au fost neglijate nici
ţii şl-au unit pămîntul pentru a-I lucra cu corespondent aici $i astfel, cele cîteva zeci de familii ce
tractoarele şl maşinile S M T.-ului. au cultivat loturile, au obţinut în medie
DRAGOTA ANTON Un sector I.F.E.T. fruntaş d° pe această suprafaţă de un h ectar:
corespondent Printre ţăranii muncitori care au adus o 14.200 kg. cartofi. 820 kg. morcovi, 180 kg.
contribuţie deosebită în munca de consti­ lntr- uv.a din zilele trecute, TF E T. Si­ fasole verde, 450 kg castraveţi, 200 kg.
Colectivul stafiei C. F. R. Deva tuire a întoi>ărăşirii se numără tovarăşii meria a decernat drapelul de producţie ardei. 780 kg. ceapă, 640 kg. roşii, 350 kg.
a primit Steagul Roşu Stănila loan, Trif Roman, Lupşa R-v*'»» sectorului Cîrneşti — Haţeg, fruntaş în varză şi alte zarzavaturi timpurii, care au
de producte utemistul Moraru Ştefan. întiecerea socialistă dintre cele 5 sectoare. adus o complectare serioasă belşugului din
casele muncitorilor.
. Zilele trecute, a. avut loc decernarea Stea­ Noi cămine culturale Inmînarea drapelului colectivului frun­
gului Roşu de producţie al S.E.C.F. Simeria în construcţie taş, s-a făcut în şantierul de mangalizare. Recolte deosebit de frumoase au ob­
şi al comitetului sindical de linie, colectivul pe covorul de frunze căzute din arborii ţinut de pe loturile lor tovarăşii Zagony
staţiei C.F.R. Deva. Locuitorii comunei Pianul de Sus, ra- ruginii.
ionul Sebeş, de mult doreau să-şi constru­ Francisc, Pantili Gheorghe, Szeghedi Mar­
Colectivul acestei staţii a primit Steagul iască un cămin cultural. Cu sprijinul or­ In acest parchet lucrează brigada com­
Roşu de producţie datorită realizărilor obţi­ plexă condusă de harnicul bilgadie\ Ca- tin, Zsîgmond Andrei şi alţii.
nute în cursul tr(iQşatru[jjJ Ţţl a.c.
JOSAN LAURENŢIU
corespondent