Page 3 - 1955-10
P. 3
ir . 513 DRUMUL SOCiAUSMULU! Pa«?- 3
Pe marginea chemării la întrecere a organizaţiilor In atenţia agitatorilor Prin aplicarea de noi metode, la accelerarea
lucrărilor de finisaj în construcţii
hâzi II. T. IL din isercurea raionul Sebeş A apărut „.Carnetul agitatorului“ nr. 18
din septembrie 1955.
Râspunzînd sarcinii trasate de partid de ţiat şi au dus la îndeplinire acţiuni asemă Volumul mare de lucrări ce se execută categoria medie de salarizare să fie ridi vantajul care decurge din aplicarea acestui
a obţine în acest an vpe întreaga ţară o nătoare şi organizaţiile U.T.M. din Săscior, In acest număr agitatorii pot citi urmă în Valea Jiului, a impus introducerea de cat. sistem, este reducerea preţului de cost
producţie de 10.000 tone de grîu şi po Gîrbova, Pi/inul de Sus, Ungurei şi altele. toarele materiale : metode noi de lucru, metode prin care se (material plus manopera) şi reducerea tim
rumb. tinerii din cele patru organizaţii de urmăreşte ridicarea productivităţii muncii, In ultimul timp, s-a introdus pe şan pului d,e montare cu cca. 70 la şută, In
bază din comuna Miercurea raionul Sebeş, Rezultatele chemării ar fi fost însă mult — Toată atenţia muncii politice pentru a volumului construcţiilor, a câştigului me tierul I, Petroşani un nou sistem de in acelaşi, timp, Curăţirea şi şlefuirea făcîţi-
au lansat o chemare comună către toate mai bune, dacă comitetul raional U.T.M. intensificarea întrecerii socialiste. diu al muncitorilor din construcţii. jecţie, duza tip R.D.G., oare este acţiona c&i-se în atelier, şe obţine o calitate mult
organizaţiile de bază U.Ţ.M. din sectorul Sebeş ar fi urmărit mai îndeaproape şi ar tă cu aer comprimat. Formaţia care între superioară, iar după ce se execută lucră
agricol din regiunea noastră. fi orientat mai concret activitatea organiza — Instruirea agitatorilor —¦ mijloc im La Trustul 7 construcţii Petroşani, pro buinţează această duză, condusă de tova rile de zugrăveli şi de vopsitorie. abia a-
ţiilor U.T.M. pentru ca acestea să ducă la portant de ridicare a nivelului muncii po blema ridicării „în roşu“ a unui bloc de răşii Puiu Virgil şi Henner Ioan, se com tunci se montează panourile de parchet şi
Desfăşurînd o muncă susţinută, -organi îndeplinire toate angajamentele luate. Acest litice de masă. locuinţe muncitoreşti a fost rezolvată din pune din 30 muncitori, iar productivita în cazul acesta, parchetul nu mai este su
zaţiile de bază din G.A.C., G.A.S., S.M.T. lucru nu s-a făcut însă decît în mică mă 1953, prin introducerea lucrului în bri tea medie zilnică trece de 300 m.p. Aceas pus umezelii, murdăriei, etc.
şi din satul Miercurea, şi-au îmbunătăţit sură. Din această cauză, chiar şi in orga — Roade ale muncii politice de masă pe găzi şi aplicarea metodei de lucru sovie tă producţie mai mare, faţă de tipul d,e
ijctivitalea. Ele au legat sarcinile organiza nizaţiile de bază U.T.M. de unţie a pornit circumscripţii electorale. tice Crlov. In aceste condiţiuni, un bloc de duze fără aer comprimat, este influenţată La lucrările de vopsitorie, s-a introdus
ţiilor lor de problemele concrete ale mun întrecerea, au fost defecţiuni. De pildă, nu 36 apartamente, se execută în 44 zile, fapt de cantitatea de m ortar ce este aplicată vopsirea mecanizată care constă în între
cilor agricole reuşind să fixeze sarcini pen s-a organizat urmărirea angajamentelor şt Pe marginea întrecerii între gazetele de care face ca productivitatea muncii să pe suprafaţa de tencuit. In acelaşi timp, buinţarea emulsiei de vopsea şi aplicarea
tru majoritatea membrilor U.T.M. Muncind felul cum acestea sînt duse la îndeplinire. perete săteşti se publică „Oglinzile raionu crească cu 100 la sută faţă de sistemele cu duzele R.D.G. se poate întrebuinţa un şi pe suprafeţele de vopsit (tîmplărie, pe
astfel, au reuşit să mobilizeze tinerii din In Miercurea de pildă, nu s-a organizat lui“. vechi de lucru. Această problemă fiind m ortar mult mai consistent ceea ce face reţi de băi şi bucătărie) cu pistolul „Duko“
în tot timpul întrecerii nici o şedinţă de rezolvată, s-au ivit greutăţi în Ceea ce ca pierderile să se reducă cu mult. acţionat de un compresor. Echipa care
gospodăria colectivă şi G.A.S. la prăşitul analiză, pentru a îmbunătăţi activitatea în „Carnetul agitatorului", vine în sprijinul priveşte finisarea lucrărilor. Muncitorii execută vopsirea are un front de lucru şi
de patru ori a sfeclei de zahăr pe o întin compartimentele mai slabe ale muncii. agitatorilor cu următoarele materiale docu şi tehnicienii din cadrul trustului nostru,. Celelalte lucrări de finisaj se execută un loc de muncă bine determ inat; ea exe-
dere de 40 ha., la prăşitul de trei ori a po mentare : „Economisind benzină picătură au studiat această problemă şi în decursul de asemenea Cu brigăzi sau formaţii mai cutînd lucrările în lanţ şi trecînd succesiv
rumbului pe o întindere de 239 ha., la re Comitetul raional U.T.M. Sebeş şi. îndeo cu picătură, economisiţi tone întregi“ şi ultimului an, au ajuns ia rezolvarea ei. mici. în care diviziunea muncii este per de la o lucrare la alta. Timpul de execu
vizuirea parcului de utilaje agricole la sebi tovarăşul Besoiu Petre care a răspuns „Ce cîştigă ţăranii muncitori în gospodă Finisajul necesită un mare număr de zile fectă. iar procesul tehnologic al execu ţie al unui m.p, de vopsitorie, într-un
ţermenul prevăzut de chemare. In aceste de această acţiune, a dovedit multă lipsă ria colectivă“. şi un mare volum de forţă de muncă, a- tării lucrărilor se respectă întocmai. Exe strat, este de cca. 4 minute. Formaţia care
acţiuni s-au ridicat mulţi tineri care s-au de răspundere în direcţia ajutorării orga plicînd însă metode noi, perfeoţionînd şi cutarea sobelor, turnarea şi frecarea mo execută vopsitul, execută şi zugrăvelile,
dovedit a H fruntaşi ai muticilor agricole nizaţiilor de pionieri, atunci cînd nesoco La rubrica „Din munca agitatorilor frun adoptând la specificul şantierului diverse zaicului, montarea şi curăţirea parchetu dînd o producţie zilnică de 100 m.p. vop
cum sînt tovarăşii: Barbu Liviu, Ogner tind munca celor 20 de1echipe de pionieri taşi“, Dumitru Ioan semnează o scrisoare metode, se obţine o productivitate ridica lui, lucrările de zugrăveli şi vopsitorie, sitorie şi 400 m.p. zugrăveli. Pentru uşura
Ioan, Nedelea Ştefan, Vintilă Nicolae şi care au strîns peste 270 kg.’ spice, nu le-a intitulată : „Pentru întărirea disciplinei so tă şi la lucrările de finisaj, iar numărul rea muncii la zugrăveli, în pompa de zu
ajutat să le valorifice. cialiste“. Tot la această rubrică se'« pot de muncitori scade, creindu-se astfel po sînt executate de formaţii minime de lu grăvit se introduce aerul comprimat de la
mulţi alţii. citi şi articolele „In sprijinul întrecerii so sibilitatea întrebuinţării lor în alte lu cru, alcătuite în brigăzi. La lucrările de compresor. Această metodă s-a dovedit a
Pentru comitetul raional U.T.M. Sebeş, cialiste" şi „Discuţie în faţa gazetei do crări de construcţii. montare a parchetului, pentru uşurarea da rezultate foarte bune, mărind produc
Sra desfăşurat o bună mobilizare şl la cît şi pentru celelalte comitete raionale, tre perete". muncii şi accelerarea ritmului de execu tivitatea muncii de 3-4 orii mărind tn a-
stropitul pomilor. Echipe formate numai din buie să fie o învăţătură că rezultate mul- Tencuielile sînt executate mecanizat cu ţie, Sra confecţionat pentru fiecare forma celaşi timp şi câştigul mediu al munci
tineri, întrecîndu-se între ele, au stropit şi ţunţitoare se vor obţine numai atunci cînd Carnetul agitatorului nr. 18, publică con pompele de m ortar Sokolov-Sokolovskil, ţie de parchetai*) cîte un circular mic por torilor.
au curăţat peste 20.000 pomi fructiferi. sultaţii intitulate „Ce înţelegem prin cu- tativ, acţionat electric, oare se cuplează la
se asigură ajutor concret qrganizaţiilo.r de vîntul ideologie" şi „Succesul tratativelor întrebuinţând duzele de moriar tip Abna- etajul respectiv, şi cu care sa. execută a- Şîrjţ încă şi în prezent muncitori care
Un alt rezultat pozitiv al chemării e dintre delegaţiile guvernamentale ale mcv şi tip ing. Şarăju-Plcpşoreanu. Aceste justar-ea lamelelor de parchet, elimi- privesc cu neîncredere această realizare,
bază, pentru ca acestea să fie capabile să U.R.S.S. şi R. F.G", lucrări sînt executate de brigăzi compu nîndu-şe prin aceasta, tăierea manuală cu însă în scurt timp şe yor convinge de
acela că a însufleţit nu numaî pe tinerii se din 28-32 de munciori care execută tot avantajele aplicării acestei metode şi o
ducă pînă la capăt acţiunile întreprinse. Prin bogatul său conţinut „Carnetul agi complexul de operaţiuni de la Ciuruire ferăstrăul, fapt bare a dus atît la scăde vor întrebuinţa şi ei. In cadrul Trustului
din Miercurea ci şi pe cei din alte comune tatorului"' nr. 18 serveşte, ca material pre pînă La glet, respectiv cuprinde: pregăti rea efortului fizic al muncitorilor cît şi la 7 construcţii se duce o luptă continuă pen
BAIŞAN NICOLAE ţios fiecărui agitator. rea mortarului, transportul mortarului qu creşterea productivităţii muncii. tru îmbunătăţirea procesului tehnologic,
şi sate unde ea a fost prelucrată. Au ini pompa la locul de tencuire, injecţia me al condiţiilor de muncă, a organizării for
Cărţi noi apărute canizată a mortarului pe pereţi şi tavane, In urma unor studii, ş-a ajuns la o na
„OBICEIURI NEOBIŞNUITE“ drişcuitul şi gletuitul suprafeţelor tenou- ţionalizare în ceea ce priveşte montarea ţelor de muncă şi a întrebuinţării de me
ÎN EDITURĂ DE STAT PENTRU LITE ite. Aplicând acest sistem, se obţine o ca parchetului. Tov. Barţa Vasile, dispecer tode noi de muncă, fiind convinşi că prin
Dacă s-a nimerit să treceţi vreodată prin „Butoiul" ăsta e un obicei stricător, scor RATURA POLITICA litate superioară a tencuielilor, un con şef al trustului, a propus a se executa în aceasta se vor executa lucrări de bună
nit nu prea de mult de către cîţiva înrăiţi sum de om-ore-muncă redus, o produc atelierele de tîmplărie ale trustului pa calitate, se va mări productivitatea m un
comuna Răhău din raionul Sebeş, atunci din sat. — In ajutorul celor ce urmează cursu tivitate m ărită şi o lucrare ce nu mai ne nouri din lamele de parchet gata cură cii şi cîşMgul muncitorilor, iar preţul de
rile serale de partid — Fascicola I, anul I cesită după aceea reparaţii. înlocuirea ţate şi şlefuite şi abia după aceea să fie cost al lucrărilor va fi scăzut.
mare lucru să nu fi auzit de vestitul obi Şi odată pornit pe vorbă, moşul continuă. 160 pag., 1,50 lei. muncii manuale cu munca meoanijzatăi, transportate la şantier pentru montare.
— Vezi dumneata nepoate, pe la noi pe V. NĂMOLARU : — Muncesc mai cu spor face ca efortul depus de'muncitori să fie Aceste panouri cu 7-8 Lamele, sînt Con OLTEANU AUREL
cei al „butoiului“. E un obicei curios şi aici, cînd îi anul bun, se fac struguri de-i redus, iar câştigul mediu în raport ou fecţionate. astfel!!, încâlt să atfbe forma,
greu pămînlul. Cînd lucrurile stau aşa, 48 pag., 90 bani. unui pătrat, iar lamelele sînt prinse între şeful serv. organizarea muncii din
aflînd despre el, parcă nu-ţi poţi găsi li- s-o iscat un blăstămat de obicei ca toam — Despre muncă de agitaţie la sate ele şi fixate printr-c pană şi clei. A- Trtiistul 7 c'onştrueţii Petroşani
na, unii din tineri. îndeobşte cei bogaţi,
•nîştca pini ce nu-1 cunoşti îndeajuns. In să ducă la o casă fiecare cîte 20-30 kg. (întrebări şi răspunsuri), Colecţia „In
de vin. Cei care au d u s. vinul în această, ajutorul agitatorului", 56 pag., 85 bani.
ce mă priveşte, trebuie să mărturisesc că casă, anume stabilită, se întîlnesc apoi toa — Patriotismul socialist şi internaţionalis
tă iarna acolo, îşi duc fete cu ei şi apoi mul proletar, Colecţia „In ajutorul pro
am o adevărată slăbiciune pentru obiceiuri beau, joacă, se bat, într-oj) vorbă fac lu pagandistului“, 64 pag., 90 bani.
cruri de care parcă ţie ruşine să pome In editura de stat pentru, literatură şi artă.
din popor. îmi place să le descopăr şî să neşti. Asta-i „butoiul“. Istoria literaturii române, voi. II, redac
Bătrînelul ofală, eu mă posomorii şl mer tat de prof. univ. ION VIŢNER şi conf.
merg apoi tot pe fir pînă la originea lor, serăm o bucată de loc. fără a ne mai spu univ OV. S. CROHMĂLNICEANU; cola
ne nimic. După un timp întrebai. boratori : prof. univ. I. Breazu ; I. Manole;
căutîndu-le semnificaţia. t» — Dar sfatul popular moşule, ce zice de conf. univ. M. Nanu; V. Huber —
asta ? E.S.P.L.A., 414 pag. 12 lei.
Uite aşa mi s-a întîmplat şi cu „bu — Sfatul ?... El nu zice nimic. Sau mal AUREL MIHALE:' Ultimul asalt (schi Să fie îmbunătăţită asistenţa medicală şl aprovizionarea Inovatorul cooperativei
bine spus tovarăşul preşedinte mai zice ţe) E.S.P.L.A. colecţia „Luceafărul“, 130 cu alimente a muncitorilor de la I .F .E .T , Pui
toiul”, acest „obicei” despre care spuneam cîte ceva. Atunci cînd. aşezat după masă, pag. 1,50 lei. Tîmplarul Filipaş Vasile, membru al coo
la casa cu butoiul, bea şi se ghiftuieşte VALENTIN LIPATTI : Montesquieu gîn- perativei meşteşugăreşti „16 Februarie”
că se poate afla în Răhău. De abia auzii de sărbătorind şi el acest obîceiu, zice a ş a : ditor iluminist, E.S.P.L.A. (colecţia „Mica Haţeg — e unul dintre cei mai destoinici
„Fraţilor, să fim înţeleşi. Eu nu văd şi bibliotecă critică“), 78 pag. 0,60 lei.. muncitori. Firea lui liniştită, calculată, l-a
el că o şi pornii la întrebat. Spre mirarea nu aud nimic.. Eu nu sînt aici"... MAXIM GORKI: Despre literatura pen După perioada de varâj cînd majoritatea Baru-Mare (gestionar de sector tovarăşul ajutat să înţeleagă că locul lui e aici îrj—
Iacă aşa dragul meu. Dacă preşedintele tru copii. Ed. Tineretului, 294 pag-. 10,40 lucrătorilor sezonieri de la I.F.E.T. Pui au Someşan Vasile), pîinea livrată de brutăria cooperativă alături de ceilalţi foşti mici
mea însă, de rîndul acesta nu mai găsii la sfatului se lasă atras de răii satului, atun lei. fost plecaţi, a urmat timpul cînd aceştia S. A. M. avea lipsă din greutate. meseriaşi, cărora timpurile noi le-au deschis
ci ce să mai spui de unii tineri. Drept este VICTOR HUGO: Mizerabilii (roman), s-au întors la locurile lor de muncă, în drumul spre o viaţă mai bună.
ţăranii cu care încercam a sta de vorbă^a- că sînt la noi în sat şl din aceia care se Voi. V, E.S.P.L.A., colecţia „Clasicii lite parchetele unde au fost îndreptaţi. Condi Serviciul de aprovizionare a muncitorilor
tin tari şi care privesc cu dispreţ spre a- raturii univesale", 368 pag. 6,20 lei. ţiile ce trebuiau create în vederea continuă Pui a luat unele măsuri pentru a îmbunătăţi E harnic şi priceput tîmplarul Filipaş.
cel spirit deschis, atît de caracteristic lor. cest obicei desfrînat. Sînt însă şî din a- rii muncii au fost asigurate în bună mă situaţia aprovizionării, dar a făcut prea Din mîinile lui ies lucruri frumoase cum e
ceia care se iau după el. Aşa se face „Iubiţi cartea.... căci ea vă va învăţa sură, cu excepţia unei asistenţe medicale puţin în ceea ce priveşte distribuirea ali mobila de bucătării tip „Timiş" la care lu
Dimpotrivă, cînd auzeau întrebarea mea, că la noi munca culturală tovarăşe merge cum să-l stimaţi pe om şi pe voi înşivă, corespunzătoare nevoilor oamenilor ce lu mentelor. La multe locuri de muncă mai crează acum. Pentru a-şi uşura, munca lui
slab. Unii tineri, în loc s-o Ia pe acest drum, va da minţii şi sufletului aripile minuna crează departe în pădure şi a aprovizio există in posturi de gestionari unii oameni şi a tovarăşilor săi. a făcut două inovaţii
pufneau în rîs şi se depărtau grăbiţi lă- merge toată iarna la „butoi" şi face acest tului sentiment al dragostei faţă de lume, nării lor cu alimente în cantităţi suficiente. afacerişti, care urmăresc nu satisfacerea ne importante cu ajutorul cărora a scurtat
lucru sub privirea binevoitoare a preşedinte faţă de om”. Acestea sînt cuvintele minu voilor muncitorilor forestieri, cit, mai ales, simţitor timpul de execuţie la unele faze.
sîndu-mă din ce î n . ce mai nedumerit. Ba lui de sfat. Mă uit colea pe cîmpuri şi-mi nate pe oare marele Maxim Gorki le-a Cît priveşte prima problemă, a asistenţei propriul lor profit. împotriva acestora însă Dacă pînă acum îndreptarea în lungime a
creşte inima văzînd cît de bogat a rodit adresat tineretului atunci când s-a gîndit medicale, aceasta maî lasă încă de dorit nu ş-.au luat măsurile ce se impuneau. părţilor laterale de la bufete se făcea ma
-unii dintre ei, mă îndemnau, aşa, ca în via.' Mă năpădeşte însă mîhnirea cînd mă să-i recomande un bun prieten şi un bun în special din partea secţiei sănătate şi a nual, printr-ain dispozitiv simplu, aplicat de
gîndesc că, iar Vor începe cu afurisitul de sfătuitor. sanepidului Haţeg. Echipa sanitară a sane In vederea îmbunătăţirii situaţiei sani el, operaţiunea se execută mecanic.
glumă : „butoi“... pidului, în anul în curs, s-a deplasat nu tare este necesar ca organele sanepidului
...Rămînînd din nou singur, o luai do Azi; cînd ţara este un şantier uriaş, un mai o singură, dată şi atunci a vizitat doar Haţeg să ia măsuri de urgenţă pentru ca Mult timp se pierdea şi la semnarea lo
— Apoi, despre asta ţi-ar putea po mol spre şosea, încărcat parcă de o greu şantier pe care se agită harnici nenumă cabanele principale din sectoarele IFET-ului. echipa să se deplaseze la locurile de mun curilor de găuri pentru mobilă. Ce i-a ve
tate ce necruţător îmi apăsa sufletul. Mă raţi constructori, avem nevoie ca aceşti că unde se simle nevoia, să controleze con nit însă în minte tâmplarului nostru? Ştiut
vesti preşedintele sfatului, tovarăşe. durea gîndul că în această comună din constructori să fie oameni pricepuţi, des- Deşi I.F.E.T. Pui a . pus la dispoziţia sa diţiile de muncă şi de locuit ale muncto- fiind că aici se lucrează în serie, a făcut
care plecam, se îngăduie practicarea unor toinioi, capabili să rezolve multiplele şi nitarului Bora Vasile, care răspunde de rilor forestieri şl să ia măsurile necesare un dispozitiv cu ajutorul căruia găurile se
Tovarăşul Secaş Ioan, preşedintele des asfel de lucruri, ce nu au nimic comun cu complexele sarcini pe care viaţa le ridică sectoarele Baru-Mare şi Saura, cantităţi în de îndreptare. Secţia sănătate a sfatului execută la maşină fără să mai fie nevoie
frumoasele şi bogatele tradiţii ale poporu în fiecare zi, la fiecare pas. Tineretul îşi destulătoare de medicamente, totuşi, acesta popular raional are datoria şă vadă în ce de semn, ci numai de reglarea dispoziti
pre care este vorba, nu era acasă însă şi lui nostru, ce întinează chiar minunatele are şi el partea sa de contribuţie la aceas nu s-a obosit să le ducă la punctele sani măsură sanitarii şi organele de circumscrip vului la dimensiunile necesare.
noastre dafini şi care nu sînt altceva de tă muncă de construcţie, ocupă un loc de tare ce există la fiecare loc de muncă. ţie îşi fac datoria, să-i sancţioneze aspru
nici la sfat nu l-am găsit. Rămăsei dar, cît nişte scornituri ale unor elemente care seamă în rîndul constructorilor vieţii noi. •pe cei ce nu muncesc corect. — Multe îmbunătăţiri se pot aduce în
urmăresc anume stînjenirea frumosului In privinţa aprovizionării cu alimente a munca noastră — spune el —- însă trebuie
fără a putea afla rostul chestiunii ce mă drum pe care tineretul nostru merge as Cartea, acest dar de preţ ce stă la în muncitorilor, aceasta nu se desfăşoară în De asemenea, Serviciul de aprovizionare timp şi bani. Acum avem cam mult de lu
tăzi atît de inimos. Şi tot atît de tare mă demâna oricui, este aceea care te ajută să raport de cerinţe. Serviciul de aprovizionare al muncitorilor din Pui, trebuie să dea cru şi apoi ne lipsesc fondurile. Materia
interesa. durea gîndul că, în acest joc murdar, se devi un bun constructor, te ajută să nu a muncitorilor din Pui (şef de serviciu tov. atenţia cuvenită îmbunătăţirii aprovizionă lele pe care Îeram folosit la cele doua ino
lasă tîrît chiar şi acela care are datoria în greşeşti, căci cartea, sădeşte în om dra Rapcea), are în activitatea sa lipsuri, seri rii muncitorilor de la parchete cu alimen vaţii sînt din resursele noastre proprii, dar
Mîhnit din cale ~afară, mă hotărî! să primul rînd de a-1 combate — preşedintele. gostea faţă de muncă, îi înflăcărează su- oase, atît în ce priveşte aprovizionarea cît tele necesare şi în cantităţi suficiente. Nu ce te faci dacă-mi vine-n cap şă fac un
felul de un înalt patriotism, îl învaţă să şi desfacerea produselor. Alimentele se tran trebuie, să se manifeste nici un fel de to mecanism care să necesite materiale, şi din
p«c. Iată însă, pe cînd ieşeam din co V. a fl o a r ei iubească şi să se solidarizeze cu oamenii sportă la sectoarele şi gurile de exploatare leranţă faţă de gestionarii necinstiţi care-şi alte pârli ? Şă renunţ ?.
muncii de pretutindeni însufleţiţi de acelaşi în condiţii proaste, neacoperite. La magazii, fac din această ocupaţie o sursă de venii
mună, mă ajunse din urmă norocul şl a- ideal, îl ajută să devină om, să intre în desfacerea produselor alimentare se face cu suplimentar personal, în dauna celor mulţi. Fără îndoială că se vor găsi materialele
rîndul celor care l-au făcut pe Gorki să întârzieri mari şi ceea ce e mai gr-av, unele Aceştia trebuie înlocuiţi cu oameni cinstiţi, necesare şi îşi va putea pune gîndurile. în
cesţ „noroc“ avea o înfăţişare de bătrînel spună cândva „Omul, ce mândru suna a- nu se distribuie muncitorilor ci unor per care simt răspunderea ce trebuie s-o aibă practică. Deşi. noul se impune cu greii la
cast cuvânt“. soane străine de munca I.F.E.T.-ului. La km. faţă de servirea civilizată si corectă a mun început, pînă la urmă tot izbîndeşte.
simpatic, cu o pălărie rotundă, cu ochi 31 Pietroasa, fostul gestionar Biţan Va citorilor din, sectorul forestier.
Tineretul nostru iubeşte cartea. Şi-a sile, vindea alimentele cu suprapreţ, iar la A. CONSTANTINESGU
limpezi de culoarea cicoarei şl cu o brumă făcut din ea un prieten care l-a ajutat la C. AUREL
fapte de eroism, l-a ajutat să fie demn
de mustaţă pieptănată cu grijă. De cum de a fi continuatorul pe mai departe al
luptei pentru o viaţă mai bună la care
îl văzui, mă grăbii să-i dau respectos bună au aspirat generaţii şi generaţii.
ziua şi aşa intrarăm în vorbă. Curînd. aflai Iniţierea de către Biroul Comitetului
Central al U.T.M. al unui concurs per
că bătrînelul meu era un pasionat cititor, manent pentru citirea literaturii de Că
tre tineret, a stârnit in rândurile tinere
fapt ce mă determină să-l întreb ce părere tului un viu interes şi un entuziasm ge
neral. Acelaşi interes şi entuziasm s-a
are despre munca bibliotecii din sat. făcut resimţit şi in rândul tineretului din
regiunea noastră.
— Păi, ce ţi-aş putea spune nepoate,
in sufletul cărui tânăr, n-ar încolţi o
începu acesta a-mi grăi. Biblioteca merge legitimă mîndrie atunci cînd i s-ar atri
bui calitatea de „Prieten al cărţii“?
destul de bine şi lot cam aşa merge şi
Comitetul regional U.T.M. împreună cu
munca culturală, deşi nu avem cămin. Mai
prost merg lucrurile Iarna. De cum se laşă
alba -n sat, începe „butoiul“ şi atunci s-a
zis cu toate.
Auzindu-1 că pomeneşte tocmai despre
ceea ce pe mine mă interesa-, începui a-i
da ghes.
— Da ce-I cit „butoiul“ acela moşule?
Tot auzii mereu despre el, dar nimeni n-a
vrut să mă lămurească despre ce anume-i
vorba.
— Apoi de lămurit nu-î greu, numai că Cartea — bun prieten şi dar nu se poate spune că nu se poate
un om cu obraz ruşinos nu vorbeşte des munci deloc.
Dacă avem unele comisii care au mun
pre asemenea lucruri.
cit prost, acest lucru e uşor de explicat
— Dar cum aşa ? întrebai mirat. secţia culturală, secţia de. învăţămînt şi trebuie înlăturate în scopul îmbunătăţirii întrucât aceeaşi stare caracterizează şi
Consiliul sindical regional s-au ocupat de muncii. munca comisiei regionale care, pînă, acum
f— Iacă bine, începu bătrînelul din nou. la început de organizarea acestui concurs n-a analizat niciodată felul cum şe des
în rândurile tineretului, pentru a se des Astfel, unele comisii raionale au mun făşoară concursul. Unii membrii ai co
Control şi îndrumare sau plimbări făşura în condiţiile cele mai bune. cit în feud defectuos sau n-au muncit de misiei ca tovarăşul Barabaş de la secţia
şi vorbărie goală loc, mulţumindu-se că figurează pe hîr- de învăţământ, tov. Stoica Cornel dg, la
S-au constituit comisia regională de con tie. Comisii raionale care au dovedit slabă Consiliul sindical regional şi alţii, deşi a-
Una din principalele ramuri ale G.A.S. vul de muncitori şl tehnicieni să rezolve curs, comisiile raionale, pe întreprinderi, preocupare faţă de concurs au fost cale veau repartizate pentru organizare şi în
Galtiu, este viticultura.. Această gospodărie unele probleme de ordin organizatoric. La instituţii, comune şi sate şi s-a făcut o din raioanele Brad, (preşedinte tov. Bocâ- drumare comisiile din unele- raioane, nu
dispune de întinse suprafeţe de vie din Cricău de pildă, este neapărată nevoie de largă popularizare a concursului. Odată nici), Petroşani (preşedinte tov. Gâgeanu), s-au. achitat de această sarcină.
cele mai renumite varietăţi cum sîn t: „Fe un dogar care să repare vasele defecte şi Orăşti© (preşedinte tov. Clej Emilian) şi
teasca“, „Reizling italian“, „Pinot gris“, diferite materiale c a : vopsele, nituri (în înfiinţate comisiile, s-a început munca de în sfârşit, raionul Haţeg. Numărul celor Nici secţia culturala a sfatului popular
„Muscat otonel“, etc. special), lemn de doage, fitil de sulf, lu recrutare a cât mai mulţi cititori care să înscrişi la concurs in aceste raioane este regional şi unităţile sale nu s-au achitat
minări, etc. Tovarăşul director a trecut în fie înscrişi la concursul „Iubiţi cartea“. foarte redus şi oglindeşte în mod fidel cum trebuie de sarcina pe oare o aveau,
Unul dintre trupurile viticole cele mai ziua de 26 septembrie pe la Cricău, i s-a Pînă în momentul de faţă, pe întreaga re felul cum s-a “muncit. Biblioteca raio aceea de a organiza manifestări de masă
Importante ale gospodăriei, este Cricău. Aci, adus la cunoştinţă acest lucru şi totuşi n-a giune au fost însorişi peste 5.700 de tineri. nală din Brad numără de abia vreo 30 cu cititorii, realîzîndu-se foarte puţin în
via ocupă mari suprafeţe. îngrijirea ei în ajutat prin îndrumări practice colectivul Au fost unele comisii raionale care au de înscrişi, printre care nu figurează ni- acest sens.
bune condiţiuni agrotehnice a făcut ca re* de muncitori şi tehnicieni de aci să ia muncit bine. reuşind să înscrie între 750- ciunul dintre membrii comisiei raionale,
colta de struguri din anul acesta« să fie măsuri pentru a procura cele necesare. 1.400 cititori. Aşa sînt cele din raioanele cea din Haţeg 23, iar cea din Petroşani 32. Comitetul regional U.T.M. va trebui să
îmbelşugată. O parte din recoltă este desti Hunedoara, Sebeş, Alba şi Ilia. In scopul Aceste comisii au desfăşurat o slabă mun tragă la răspundere comisiile în ceea ce
nată consumului, însă partea covîrşitoare Conducerea G.A.S. nu s-a gînidt de ase popularizării concursului şi a bibliografiei, că în ceea ce priveşte crearea de comisii p© priveşte, felul cum muncesc. Da asemenea,
este destinată vinificaţiei. meni că pivniţa din Cricău este neîncăpăr unele biblioteci raionale şi săteşti au or întreprinderi şi comune. Au trimis instruc în cadrul organizaţiilor de bază U.T.M.
toare, deoarece butoaiele fiind multe şi de ganizat standuri de cărţi, .vitrine şi ex tori slab pregătiţi, care, fie că au ne
Vinificaţia este o lucrare foarte impor mică capacitate ocupă un spaţiu mare. poziţii permanente, recenzii, au folosit sta glijat să creeze aceste comisii, fie că, cre- trebuie să se analizeze problema concursu
tantă. De buna organizare a acestei munci ţia de radioficare, etc. îndu-le, s-au mulţumit cu atît, fără să lui pentru a se putea lua cele mai potri
depinde calitatea vinului şi înlăturarea Pe de altă parte, în urma, ploilor şi a le instruiască şi să le controleze munoa. vite măsuri în vederea îmbunătăţirii mun
pierderilor. Pînă acum, conducerea gospo vîntului din săptămînile trecute, o mare La biblioteca raională din Alba-Iulia, Aşa de pildă, în comuna Geoagiu. raio cii. Comisia regională şi comisiile raio
dăriei şi colectivul de muncitori şi tehni parte din araci au fost rupţi şi tufele de s-au recenzat cărţile „Pămînt desţelenit" nul Orăştie, după 4 luni şi mai bine de nale, vor trebui să analizeze periodic sta
cieni de la trupul Cricău au luat o serie vie încărcate de rod trîntite la pămînt. de Mihail Şolohov, „Mitrea Cocor“ de la apariţia hotărîrii şi după ce comisia fu diul la care se găseşte concursul, să popu
de măsuri în vederea pregătirii vinificaţiei. Conducerea gospodăriei nu a observat acest Mihail Sadoveanu şi o consfătuire cu ci sese creată cu mult timp în urmă, nu larizeze metodele bune, folosite de unele
De pildă, utilajul a fost reparat în mare lucru şi dacă l-a observat nu a luat mă titorii asupra romanului „Pline aibă“ de există înscris decît un singur tîhăr-; la comisii, pe Cititorii fruntaşi şi să ia mă
parte. Presele hidraulice, dezbrobonitoarele, suri pentru a ridica de urgenţă viţele că Dumitru Mircea. Biblioteca raională din Mihalţ, raionul Alba, comisia a fost Creată surile necesare pentru ca materialul de
teascurile, butoaiele, etc.. au fost curăţite, zute. Datorită acestei nepăsărî, s-au stri I'lia a ţinut la staţia de radioficare recen deabia acum şi aceasta pentrucă tova agitaţie vizuală să fie folosit în întregime.
dezinfectate şi vopsite în majoritatea lor. cat cantităţi însemnate de struguri pe vi zii asupra cărţilor : „Poezii" de Mihhil E- răşul Moraru, membru al comitetului ra Comisiile nu trebuie să caute să antre
ţele prăbuşite, fapt care influenţează nega minesdu, „Mitrea Cocor“ de M. Sado ional U.T.M. care răspundea de această neze în cadrul concursului numai citi
Cu aceasta, nu se poate spune însă că tiv atît asupra producţiei de struguri la veanu şi „Mesteacănul alb" de Bubennov, comună, .a neglijat-o, cu totul. Există tori tineri, oi şi vîrstnici, deoarece condi
pregătirile în vederea vinificaţiei la tru hectar cît şi asupra calităţii vinului. iar biblioteca sătească din Miercurea a însă. şi alte aspecte ca de pildă la Petreşti, ţiile de participare nu delimitează vîrsta.
pul Cricău au fost terminate. Capacitatea organizat de asemenea o recenzie *asupra unde bibliotecara, în goana du,pa număr, a De asemenea, trebuie depusă stăruinţă în
butoaielor existente la trupul Cricău nu Este timpul ca colectivul de conducere a romanului „Mitrea Cocor“. făcut ea singură înscrieri de tineri care, antrenarea în acest conc'urs a cît mai mul
este suficientă nici măcar pentru jumătate G.A.S. Galtiu să termine cu plimbările inu după presupunerea sa, ar fi dorit să par te femei.
din producţia de must. Şi din acestea, o tile dintr-o parte în alta şi cu conducerea In momentu] de faţă. în atenţia celor ticipe la concurs. Acelaşi lucru s-a întîm
parte sînt încă nereparate. în general din şaretă. Sarcinile ce stau care se ocupă de problema concursului plat şi la Sarmisegetuza, Pui, etc. Sprijinul organizaţiilor de partid ar fi
în faţa gospodăriilor de stat cer o condu stau şcolile, unde se duce o largă muncă de asemenea un mijloc bun, care, folosit
Tovarăşul«director Vlaiconî Iacob" trece cere concretă, pricepută şî mult •simţ de de popularizare, de creiere a comisiilor şi Mai sîrnt apoi unele biblioteci care-şi de către comisii, ar duce la obţinerea de
cu şareta de la o secţie la alta, aşa numai răspundere, nu plimbări cu. şareta şl vor înscrierea tinerilor uiemişti în rîndul par motivează activitatea săracă prin faptul rezultate frumoase.
să se afle în treabă, fără a se opri acolo ticipanţilor la concurs. că nu au cărţi suficiente. E drept că în-
unde situaţia cere, pentru a ajuta colecli- bărie goală. asemenea cazuri se munceşte mai greu Este necesar ca fiecare cetăţean, să de
Deşi s-au obţinut unele rezultate în vină' prieten al cărţii, să facă acest lucru,
organizarea şi desfăşurarea concursului, pentrucă astfel poate să devină cadru de
există însă şi o mulţime de lipsuri care nădejde în opera de construire a vieţii noi.