Page 30 - 1955-10

FT Pag. 2
¦TOti-r-w--,TWar>s-wme>rry.?caMJCKA-aaiMCT
r
BRIGADIERUL POMICOL
— Ca să poţi avea rezultate în muncă,
nu este deajuns numai să cunoşti meseria.
Trebuie să o şi iubeşti din suflet.
Aceste cuvinte le poate auzi oricine stă
de vorbă cu Badea Victor, brigadierul pomi­
col al gospodăriei anexe „Minerul 11“, sec­
ţia Rîul-AIb. Cînd începe el să enunţe dife­
ritele varietăţi de pomi pe care le cunoaşte,
sau să vorbească despre culoarea şi aroma
fructelor, despre bolile care le pîndesc şi
despre mijloacele de combatere a lor, îţi
face impresia că al în faţă un inginer agro­
nom.
Tovarăşul Badea nu este însă inginer. Să
tot aibă vreo 28 ani. Meseria de pomicultor
o cunoaşte abia de vreo 5-6 ani. A învăţat-o
in timpul militărieî.
In şcoala pe care a îăcul-o atunci, tova­
răşul Badea a acumulat bogate cunoştinţe
teoretice. După ce a fost lăsat la vatră, s-a
angajat ca muncitor la secţia pomicolă din
Rîul-AIb a gospodăriei anexe „Minerul 11". La
început, munca îi părea cam grea şi migă­
loasă. îşi iubea însă meseria şi aceasta l-a
făcut să acumuleze pe lingă cunoştinţele teo­
retice şi bogate cunoştinţe practice.
Nu peste mult timp a fost numit brigadier
pomicol, dindu-i-se în grijă 44 ha. de livezi
şi vreo 9 ha. de vie. A gospodări o aseme­
nea avuţie nu e de loc uşor. Se cere multă
pricepere, răspundere, voinţă, spirit de or­
ganizare şi mai ales tărie în luptă cu greu­
tăţile. O mică neatenţie sau delăsare, ar
duce la compromiterea întregii recolte de
fructe dinlr-un an.
Acest lucru i s-a spus de la bun începui
brigadierului Badea de către conducerea gos­
podăriei, iar el a dovedit prin fapte că l-a
înţeles.
E brigadier doar din anul 1953. Dar de-a-
lunci, parcă ar fi minune, pomii din livada
pe care o îngrijeşte rodesc în fiecare an în
ciuda oricăror condiţii atmosferice nefavora­
bile. In comuna Riul-Alb, pomicultura este
ocupaţia de bază a ţăranilor muncitori. Anul
acesta insa, în toată comuna nu se găsesc
Comună fruntaşă la muncile agricole de toamnă
Ţar anii muncitori din satele comunei Cîr-
jiţi raionul Uia, se străduiesc să întîmpine
ziua de 7 Noiembrie şi cel de al II-lea Con­
gres al partidului, cu lucrările din această
campanie terminate la timpul optim. Recoltă­
rile sînt în momentul de faţă aproape gata.
In satul Cozia, s-a recoltat peste 90 la sută
din suprafaţa cultivată cu porumb, iar car­
tofii s-au recoltat în întregime. In satele Po­
peşti, Almaşul Sec şi Cîrjiţi recoltările se
află de asemeni pe terminale.
Terenul fiind situat pe dealuri, în comuna
Cîrjiţi însăminţările încep cu cîteva zile mai
tîrziu de cit la şes. Cu toate acestea, pînă
De ce se tărăgănează
construcţia pătatelor pentru porumb ?
Pe tot cuprinsul regiunii noastre, colec­
tarea produselor de toamnă este în toi.
Ţăranii muncitori se prezmntă zilnic la ba­
zele de recepţie pentru a-şi preda cotele
de porumb, cartofi şi alte produse. Produ­
sele colectate, datorită condiţiilor atmosfe­
rice specifice ale acestui an, cer o înmaga-
zimare şi păstrare atentă.
Porumbul conţine anul acesta un pro­
cent m are de umiditate. De aceea, se cere
să f-ie înmagazinat în pătule speciale un­
de să aibă aerisirea necesară. Ţinerea lui
în poduri, şuri, sau magazii închise cum
s-a obişnuit anii trecuţi, ar face să se al­
tereze cantităţi însemnate de porumb.
In urma unei hotărâri a Consiliului de
Miniştri, s-a planificat ca la multe baze
de recepţie din regiunea noastră să fie
conslbruit-e pătule de m are capacitate în
vederea păstrării în bune condiţiuni a po­
rumbului colectat. In acele locuri unde
organizaţiile de partid şi sfaturile popu­
lare au înţeles importanţa deosebită pe
oare o are terminarea la timp a acestor
construcţii, pătulele au fost construite şi
date în folosinţă înainte de termen. De
pildă, în Alba-Mda au fost terminate de
construit patru pătule, iar în Teiuiş două,
cu muiltt înainte de data fixată. In comu­
nele Sairmisegetuza şi Pui din raionul
Haţeg, a fost terminată de asemenea con­
struirea pătuîelor planificate, înainte de
termen.
Sînt însă din păcate organe de partid
şi sfaturi populare care nesocotesc im­
portanţa acestor construcţii, le consideră
ca „lucruri m ărunte“ ce pot fi lăsate la
o parte. Din această cauză, în m ulte locuri
construirea pătuîelor planificate se află
în faza de început. La patului planificat
pentru a se construi în comuna Dobra din
raionul Uia, s-a făcuit doar fundaţia, iar
după aceea lucrările au fost oprite. Cau­
za pentru oare s-au sistat lucrările este
lipsa de dulgheri şi braţe de muncă Or, se
ştie că în comuna Dobra se găsesc meş­
teri destui De asemenea, se găsesc bra­
Oameni din agricultura
fructe decît in livada gospodăriei anexe în­
grijită de brigadierul Badea.
Adesea, ţăranii muncitori il întreabă:
— Ce-ai făcut cu „Ionatanii“, tovarăşe
Badea, de rodesc în fiecare an ?
— Ii îngrijesc — răspunde el cu o în­
dreptăţită mindrie.
— Păi şi noi îi îngrijim, dar cu toate a-
cestea un an rodesc şi altul nu. Mulţi nu mai
rodesc de loc fiindcă se usucă.
Atunci cînd dispune de timp, .brigadierul
se aşează pe o pia.tră, sau pe o bancă din
faţa unei porţi şi începe să răspundă la în­
trebările puse.
— Nu e deajuns numai să îngrijeşti po
mii. Mai important este să ştii cind şi ce
îngrijire să Ie dai.
Aşa Ie vorbeşte despre rolul stropitului de
toamnă şi iarnă, a săpăturilor în jurul pomi­
lor, a ingrăşăiii lor cu bălegar şi îngrăşă­
minte chimice, a tăierilor de întinerire şi
despre altele.
. In toamna trecută, după culesul fructelor,
el a curăţit pomii de crăcile uscate şi i-a
stropit cu ulei mineral. In ianuarie a făcut o
altă stropire şi a adunat zăpadă in jurul
pomilor.
Prin luna martie pomii au fost săpaţi şi
îngrăşaţi cu cîte 50-60 kg. bălegar fiecare.
In afară de bălegar a dat fiecărui pom cîte
1,50 kg. azotat de amoniu amestecat cu
amoniac de potasiu pentru a favoriza creşte­
rea fructelor şi a le întări rezistenţa la că­
dere.
Mult l-a frămintat pe brigadierul Badea
combaterea diferitelor boli şi insecte c a :
păduchele de San-Jose, gărgăriţa merelor,
făinarea şi altele, care se mai întîlnesc
prin raionul Haţeg. Iijipotriva acestora a fă­
cut o serie de stropiri. Una a făcut-o în
timpul înfloritului, alta la căderea petalelor,
iar în luna iunie a făcut stropitul împotriva
făinăril, cu zeamă sulfocalcică în concen­
traţie de 2 la sută.
Pomii nu au însă ca duşmani numai di­
feritele boli şi insecte. Bruma este unul din­
tre cel tna! periculoşi duşmani ai lor. Ince-
pînd din 16 aprilie şi pină aproape de ju­
mătatea lunii mai a acestui an, tovarăşul
Badea şi-a petrecut nopţile în livadă. Cînd
vedea că se înseninează şi vîntul nu mai
bate, dădea semnalul să se aprindă focurile,
pentru fumegare.
Aşa a reuşit el anul acesta să salveze o
recoltă de mai multe vagoane de fructe. Dar
nu numai că a salvat-o. Prin preocuparea şi
priceperea sa, a reuşit să depăşească planul
de producţie cu cca. 20 tone de mere şi rea.
27.000 kg. struguri. Producţia planificată pen­
tru fiecare pom a fost de 16 kg. mere. El
a realizat o producţie de 80 kg. de la fie­
care măr „Ionatan“. Iar la varietatea ,,Ba-
şanski“, producţia pe pom depăşeşte 100 kg.
Brigadierul pomicol Badea Victor este
mîndru că a reuşii să obţină asemenea rea­
lizări. Şi el a reuşit să le obţină fiindcă-şl
iubeşte cu adevărat meseria.
T. MARIAN
.......................... . ' 1 --- ' li............................- blicului spectator N-a fost
în prezent s a însămînţat 70 la sută din su­
prafaţa planificată. Mulţi ţărani muncitori
cum sînt de pildă Costea Nicolae şi Rotea
Gheorghe din Popeşti, Popa Aron, Ganea
Aion şi alţii din Cozia, au terminat de mult
însăminţările. Griul lor a răsărit acum şi-i
des ca peria.
Paralel cu muncile de recoltare şi însă-
mînţare, ţăranii muncitori din Cîrjiţi au
executat şi arături adinei pe o suprafaţă de
peste 350 ha. ceea ce este egal cu 90 la
sută din suprafaţa planificată pentru a fi
arată adine.
/
ţele de muncă necesare. Nu se găseşte în­
să înţelegere şi interes din partea comi­
tetului executiv al sfatului popular comu­
nali şi a organizaţiei de bază
Tovarăşii din comitetul raional de partid
Şi din comitetul executiv al sfatului popu­
lar raional, n-au luat încă măsuri con­
crete pentru îndreptarea acestei situaţii.
Acelaş lucru se petrece şi în raionul
Brad cu patului ce trebuie construit în
Vaţa de Jos. Sfatul popular şi întreprin­
derile locale din această comună nu au
făcuit nimic pentru a sprijini construcţia
pătuîelor. Organele de partid şi de stat
raionale cunosc aceastâ situaţie, dar cu
toate acestea nu iau măsuri. Aşteaptă pe
semne ea păituilul să se construiască de la
sine.
In Orăştde sînt planificate pentru a
se construi 8 pătule. Din acestea, 6 au
fost terminate, iar construcţia celorlalte
două se tărăgănează de mai «tulit timp. De
asemenea, patului care se construieşte în
comuna Geoagiu aşteaptă de mult pentru
a fi terminat. Vina pentru această tără-
găneală o poartă în prim ul rînd sdMiul
popular raional care nu s-a îngrijit să
asigure braţele de muncă necesare, iar
în al doilea rând, I.F.E.T. Orăştie pentru
faptul că nu a livrat materialiul lemnos ne­
cesar.
De totiîrzferea acestor construcţii se
faice vinovat şi Centrul Regional de re-
cepţionare. Tovarăşul Sokâ BelLa care
răspunde în cadrul C.R.R.-ului de con­
struirea pătatelor, sită mai m ult în Deva,
preocupîndu-se de Chestiuni personale în
loc să se afle în permanenţă pe teren pen­
tru a îndruma şi impulsiona lucrările de
construcţie.
Organele de partid şi de stat vizate,
au obligaţia de a lua cele mai urgente
măsuri pentru terminarea rapidă a pătu-
lelor planificate în vederea asigurării de­
pozitării în bune condiţiuni a porumbului
colectat.
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 525
S, Mo To Orăştie nu îşi respectă obligaţiile Mai puţine vorte şi m i multe fapte
faţă de întovărăşirile agricole Cînd tovarăşul Golea şi-a luat în pri­ promisiunea cri faimosul cor în a cărui1
mire munca de secretar al sfatului popu­ alcătuire vor intra numai oameni ce vor
întovărăşirea agricolă din Dobra a în­ raionul Uia, dau un randam ent extrem lar din comuna Siivaşul Inferior raionul oînta /partituri după note, e făcută destul
cheiat contract cu S.M.T. Orăştie în vede­ de scăzut. Tractorul care execută îrnsă- Haţeg, multe lucruri bune se puteau spera de de mult, ea continuă să existe încă
rea executării lucrărilor din campania de mânţârile la gospodăria colectivă din Bre­ Oricum venea aici ou o bogată experien­ doar ca „intenţie“ şl aşa după cum se
toamnă. In contract, s-a prevăzut ca tea Mureşana de pildă, stă de mai multe ţă, întrucât muncise înainte ca şef ai sec­ ştie, o intenţie ne urm ată de concretizare
S.M.T.-ul să-i are terenul La adînoknea de zile stricat, iar tractoristul se ocupă de ţiei culturale a sfatuilua popular raional practica, e lipsită de valoare. Corul m ult
18—20 cm., să discutaseă şi să grape o b e ţii; la Dobra, un tractor a arat tim p din Haţeg. lăudat şi promis nu există, colectivul de
suprafaţă de 7 ha. în care urm a să fie de 6 zile o suprafaţă de 7 ha., etc. Din a- conferenţiari lucrează — atunci cînd lu­
însămânţat grâu. ceastă cauză, în multe întovărăşiri cum Spre marea deziluzie însă, a celor care crează — la întîmplare, nelegat de sarci­
este şi cea din satul Bejan, S.M.T.-ul nu şi-au. făcut asemenea visuri, lucrurile nu nile cele mai caracteristice şi mai actuale,
Lipsită de răspunderea ce-i revine în a putut încă începe arăturile pentru în­ s-au prezentat aşa. Nu a intervenit la
această campanie, conducerea S.M.T. O- sămânţăm, cu toate că întovărăşiţii au cu­ mijloc nici o cotitură aşa cum se cre­ brigada artistică de agitaţie nu are în
răştie, a trim is un tractor care a aralt cele răţit de mult terenul. Luicrîndu-se în fe­ dea îşi treburile au continuat să se rosto­ obiectivul muncii sale problemele de ba­
7 ha. ale întovărăşirii, însă l-a luat îna­ lul acesta, este limpede că S.M.T. Orăştie golească mai departe, în acelaş rttnî uni­ ză ale muncii din sat, iar în 'ceea ce pri­
poi înainte ca terenul să fi fost discuit şi nu-şi va putea realiza sarcinile de plan form şi lipsit de entuziasm, în care m er­ veşte celelalte formaţiunii artistica, se
grăpat. Astfel, Întovărăşiţi i neavînd po- p? campanie. seseră şi pînă acum. Tovarăşul Golea, a spune doar că ar exista, dar nu ştie ni­
sifoiiliiiiatea să spargă bulgării de pământ stat o clipă pe gânduri, le-a privit indi­ meni precis despre a.şa ceva. Şl dacă lu­
scoşi de tractor, sînt puşi în situaţia să Papiiul că tractoarele aflate în raionul ferent, apoi s-a înfundat cu nădejde după crurile stau aşa, e oare de mirare că ţă­
întârzie însăminţările. lila dau un randament atît de scăzut, se masa de birou ce i-a fost dată în p ri­ ranii muncitori de aici şovăiesc în înfăp­
datoreşle în primul rînd lipsei de con­ mire şi despre care i s-a spus că este a tuirea anum itor acţiunii menite să le uşu­
O asemenea atitudine manifestată de trol din partea conducerii S M.T. şi a edu­ secretarului de sfolfc, şi, de acolo a început reze munca şi viaţa ? Nu, acest lucru
S.M.T. Orăştie faţă de sprijinirea întovă­ caţiei nesatisfăcătoare pe care organiza­ aşa, alene, să-şi construiască „planuri“. In
răşirilor agricole este de-a dreptul con­ ţia de partid, organizaţia sindicală şi de această treabă „migăloasă“ a început apoi nu-1 de loc surprinzător. Dimpotrivă, el
damnabilă. Conducerea S.M.T. are obliga­ U.T.M., din cadrul S.M.T.-ului, înţeleg s-o a fi cu fidelitate sprijinit şi de către pre­ apare ca un rezultat firesc. Dar unde oa­
ţia de a lua toate măsurile pentru a res­ facă tractoriştilor. In al doilea rînd, trac­ re, pot fi oamenii mai bine lămuriţi ca
pecta întocmai obligaţiile contractuale ce toarele sânt aprovizionate La întâmplare şedintele sfatului popular. Aşa s-a făcut Ia căminul cultural şl ce alt mijloc mai
le are faţă de întovărăşiri. In ce priveşte cu combustibilul şl piesele de schimb ne­ că printre avalanşele grandioaselor „pla­ eficace pentru lăm urirea lor poate fi gă­
întovărăşirea agricolă din Dobra, trebuie cesare. Conducerea S.M.T. Orăşite, are nuri“ la care aceştia cugetau neobstt, s-au sit în afara muncii culturale ? Folosind-o
să-i trim ită de îndată tractoarele ca să sarcina de a analiza urgent felul în oare putut întrezări licărind fugar şi câteva just, oriemtînd-o înspre scopul urmărit, ea
distouiaseă şi să grape terenul arat^ pen­ brigăzile de tractoare din raionul Ilia gînduni în ceea ce priveşte înfiinţarea u- constituie o înaltă contribuţie pentru tra­
tru a se putea trece la însămânţat. îşi realizează sarcinile de plan, cum spri­ nei întovărăşiri agricole şi formarea unui
jină gospodăriile colective şi întovărăşirile cor, dar ce cor, unul aşa — serios — îiî ducerea în viaţă a acestuia. Numai naivii
In afară da faptul că în multe locuri agricole şl de a lua măsuri corespunză­ oare toţi cei ce vor participa, să apară pe pot crede' că ţăjranili noştri muncitorii, n u do­
toare pentru înlăturarea grabnică a lip­ scenă neapărat cu partituri de note în resc să-şi uşureze munca şi că ei nu do­
execută lucrări de proastă calitate, trac­ surilor. faţă. Vorba ceia : „ori să fie, ori să nu mai resc să-şi îmbunătăţească viaţa. Ei do­
fie“. . ¦ resc cu înflăcărare acest lucru. Trebuie
toarele S.M.T. Orăştie care deservesc gos­ însă să le arătăm cum anume să ajungă
Dar, să luăm lucrurile pe rînd şi să ve­ aici, prin ce metode, pe ce căi. Şl unde
podăriile obiective şi întovărăşirile d in dem mai întâi ce a fost şi ce este cu înto*- li se poate vorbi despre asemenea pro­
vărăşirea. bleme mai pe larg şi mai bogat decît la
„Mielul turhat“ ţinute cînd la club, cînd în printre ele gazeta „Ins'a- căminul cultural ?
sala cinematografului de latorul" a complexelor e- A pleca la edificarea unei construcţii, nu
pe scena 1-Iunedo.arei vară. La club, erau „nepof­ lectro şi hidro-tehnice, s-ar putea spune că e prea greu, numai Sfatul popular al comunei Siivaşul In­
tiţi" întrucît stînjeneau ac­ „Mecanicul" a atelierelor că dacă nu pleci cu tot ce-ţi trebuie, apoi ferior, organizaţia de partid de aici şi or­
— Alo !... Da !... Aici, ca­ tivitatea bibliotecii, iar la centrale de reparaţii, „Ex- cu mult necaz şi am ar vei putea ajunge ganizaţia de U.T.M., într-un cuvînt toate
binetul tehnic... Toma Du- cinematograf repetau „pe cavatoristul“ a serviciului la capătul el. Ba mai m ult chiar, s-ar pu­ acele forţe ale comunei care sînt chema­
mitrescu"... şi comedia lui apucate" în pauza dintre de exploatare, şi altele, tea foarte bine s-o părăseşti neterminată. te să contribuie la progresarea acesteia,
Aurel Baranga „Mielul Tur­ filme. Greutăţi au întim- toate patronate de gazeta Exact aşa stau lucrurile şi cu întovărăşi­ au datoria de a trece neîntârziat la o
bat", se desfăşoară pe sce­ pinat şi în obţinerea ma­ centrală, „Să construim rea. Nu e greu să declari că ai s-o faci. muncă reală, cu rezultate concrete. To­
na sălii „Maxim Gorki" din terialului necesar pentru Hunedoara". Fiecare din e- Greutatea constă în traducerea în viaţă varăşul preşedinte al sfatului popular şi
Hunedoara, replică cu re­ le are o ţinută sărbătoreas ¦ a acestei declaraţii. Tot ce-i nou prinde tovarăşul secretar de aici, trebuie să lase
plică, satirizînd vechi nă­ scenă şl lucrarea decoruri­ că, îngrijită şi dacă ai vrea viaţă cu greu şi, aceasta tocmai pentru la o parte pălăvrăgeala şi lăudăroşenia, să
ravuri, ce încă mai răzbat lor. Totuşi au reuşit. Şi să te pronunţi, cu greu faptul că întâmpină rezistenţa disperată a iasă din autoliiniştirea ce a pus stăpânire
pe ici, -colea şi pe la noi reuşeau cu mult mai uşor te-ai putea hotărî, pe care pe ei, şi să treacă cu toată seriozitatea la
prin I.C.S. Hunedoara. dacă, tovarăşii din condu- anume s-o declari ca fiind vechiului. Pentru a forma o întovărăşire, o muncă de conţinut. Vorbe nu trebuie ni­
cererea întreprinderii le-ar cea mai bună. trebuie mai înainte de aceasta să mun­ mănui ; faptele, aceasta sînt ceea ce intere­
„Băieţii", joacă plini de fi acordat o mai mare a- ceşti serios. Trebuie să înfrunţi uneltirile sează. Zadarnic va flecari tovarăşul Golea
vervă, fiecare din el stră- tenţie, dacă aceştia s-ar fi ...Cortina se ridică şi co­ duşmanului de clasă şi să învingi multe cum că în Silvaş se face şi se drege, cînd
duindu-se să realizeze cît aplecat cu mai multă grijă misia trece la desfăşura­ prejudecăţi şi m entalităţi ce mai dăinuiesc
mai expresiv personajul ce peste nevoile lor. rea ordinei de zi. După ce în concepţia unor ţărani muncitori. Tre­ în realitate nu se face şi nu se d-rege ni­
i-a fost încredinţat. Dar mai înainte, este prezenta­ buie să fiaci ea aceştia din urm ă să-şi învingă mic. Cine oare îl poate crede cum că a
cine sînt ei oare ? Să-l Piesa „Mielul turbat’* o tă recenzia romanului „De­ şovăiala, nesiguranţa. Numai după ce aces­ luat cutare sau cutare măsură pentru îm­
fost cu succes prezentată parte de Moscova“ de A- te lucruri au fost făcute, numai atunci bunătăţirea muncii, cînd el personal îi
luăm pe rînd şi să-i pre­ la Hunedoara şi jocul des­ jaev, se expune modul în când cei înscrişi vor păşi pe drum ul m un­ străin de activitatea ce trebuie să se des­
zentăm : cel care joacă ro­ făşurat de către artiştii a- care au muncit gazetele de cii în comun, pe deplin lăm uriţi eliberaţi de făşoare curent în comuna unde lucrează,
lul lui Spiridon Biserică, e matori, însufleţirea pe ca­ perete în cadrul concursu­ tot ce a r putea să le samene neîncredere, cînd el habar nu are de forţa de muncă
sudorul Vlad Dumitru, cel re aceştia au depus-o cons­ lui. Aici, se are în vedere de care dispune comuna, de ritmul în ca­
care interpretează pe ingi­ tituie o garanţie pentru în mod deosebit măsura în întovărăşirea nou creată va dura, dez- re se poate munci cu forţa existentă, de
nerul şef Cristescu, este noi succese viitoare. care acestea au contribuit volitîndui-se şi devenind astfel pildă pen­ planul însăm înţârtlor şi de alte şi alte o
tîmplarul Voicu Vasile, în prin activitatea lor, la îm ­ tru toţi cei care încă poate au mai ezi­ serie de sarcini ce stau în faţa sfaturilor
Serată de presă bunătăţirea procesului de tat. A porni la orearea ei însă, fără a avea populare ?!
rolul lui Bontaş joacă e- producţie. pregătite condiţiile, ol numai aşa ca să
lectrlcianul Stănel Alexan­ De la ultima serată a pre­ poţi „/raporta“ că ai făcut şi această trea­ E vremea ca sfatul popula* din comuna
dru, în cel al lui Toma Du- sai şi pînă acum, s-a scurs Sînt premiaţi apcii cei bă, înseamnă pur şl simplu a dăuna mun­ Silvaş să se aştearnă cu toată seriozitatea
mitrescu joacă Chiper Teo­ un timp destul de înde­ mai activi corespondenţi. cii pentru transform area socialistă a agri­ pe muncă, iar tovarăşul Golea să curme
dor, în cel a Iul Tache Imi- lungat. Iată că în seara a- Printre aceştia, figurează culturii. Tocmai de aceist lucru sfatul odată cu fală ce-1 caracterizează şi să
reanu, lăcătuşul Ilea VI- ceasta invitaţii — cei mai tovarăşii: Voicu Vasile, popular din comuna Siivaşul Inferior nu muncească cu tragere de inimă. Va obţine
cenţiu şi alţii. buni corespondenţi volun­ Munteanu Al€x., Dărdlă a ţinut seama şi ca o consecinţă, acţiunea atunci rezultate bune, care pe drept cu­
tari ai gazetelor de perete Slmion şi alţii. pe care a întreprins-o se prezintă azi fără vânt vor merita să fie apreciate. Să se fo­
Au lucrat cu rîvnă, au — se îndreaptă din nou losească de experienţa care şi-a acumu­
muncit seară după seară spre clubul „Filimon Sîr- După ce partea festivă prea mari perspective. Lipsită de o orga­ lat-o în domeniul îndrumării muncii cul­
la repetiţii, pentru ca acum bu" din oraşul tineretului este încheiată, se trece la turale şi să folosească activitatea cultura­
să poată apare în faţa pu­ cea de a doua parte a se­ nizare judicioasă, insuficient muncită din lă în direcţia uşurării sarcinilor ce stau
unde se va face clasifica­ ratei, care constă în dans. în faţa comunei. Să facă din căminul cul­
uşor să se ajungă aici. Oa­ rea gazetelor de perete din Muzica dă drumul la cîn- partea sfatului popular, aceasta s-a tără­
meni inimoşi au stat însă întreprindere. La I.C.S. tece pline de foc, că. au- tu ral o pîrghie serioasă de care să se aju ­
mereu în mijlocul lor, în- Hunedoara seratele presei zindu-le, simţi cum te gănat mereu şi continuă să se tărăgăneze
drumînău-i şl ajutîndu-i. au devenit, o tradiţie, un „furnică" prin tălpi, iar te în rezolvarea problemelor. Să an tre­
Printre aceştia e demn de bufetul îşi oferă tuturor încă. Un asemenea lucru nu e altceva de­
remarcat Vlad Tiberiu şi obicei îndrăgit şi aşteptat bunătăţile sale. neze în înfăptuirea acestei acţiuni pe toţi
mai ales artistul Brădesr.u cu nerăbdare de toţi. Ele cât o dovadă în plus că nrj poţi ajunge la
Dorin de la Teatrul de au devenit în acelaş timp In sala spaţioasă, cores­ oamenii capabili de a o desfăşura cu suc­
Stat „Valea Jiului". şi un mijloc de îmbunătă­ pondenţii gazetelor de pe­ capătul dorit, atunci cînd pleci la drum
ţire a muncii gazetelor de rete discută, dansează, se ces şi atunci sfatul popular din Siivaşul
Drumul parcurs a fost perete. simt bine, se simt răsplă­ fără să te fi socotit îndeajuns.
Inferior va obţine victorii frumoase. De a-
presărat cu multe greutăţi. Şi, dacă în privinţa întovărăşirii lucru­
cest lucru trebuie neapărat să se ţină sea­
rile stau în acest fel, apoi se poate spune
ma.
cu toată certitudinea că aici a contribuit
V DAN
într-o mare măsură şi slaba activitate cul­
turală ce există în comuna Silvaş. Deşi
xotrsssssass/s^sas1»
I NFORMAŢIE
Adeseori, echipa amato­ In seara aceasta, ca şi în tiţi şi pe faţa fiecăruia se Cooperaliva „1 Mai“ Deva, pusă în li­ In acest scop, la sediul Uniunii raion
chidare prin Decizia nr. 72 din 1 septembrie din Deva, începînd cu data de 10 noiemh
rilor a fost pusă în situa­ alte rînduri, în sala frumos citeşte parcă hotărîrea de 1955 a comitetului executiv — Centrocoop, 1955, funcţionează biroul de lichidare, ut
anunţă pe membrii săi ca, în cursul lunei asociaţii se pot prezenta cu carnetul de a
ţie dificilă, dar întotdeau­ ornamentată, sînt expuse a munci cu şi mai multă noiembrie şi decembrie a.c. se face restitui­ ciat pentru a primi suma depusa.
rea sumelor depuse de asociaţi ca părţi so­
na n ieşit şi mai dornică de-a cele mai bune gazete de pe­ tragere de inimă. ciale.
învinge. Repetiţiile, erau rete din întreprinderi. Iată A. FREAMĂT
La 26 octombrie s-au împlinit cinci ani de Cinci ani de !a apariţia M ă ririi 0. C. al P.M.R. care să asigure nevoile mereu crescînde de
la apariţia Hotărârii C.C. al P.M.R. cu pri­ produse electrotehnice de larg consum.
vire la planul de. electrificare a ţării. In anii cu privire ia plano! de electrificare a ţârii
care s-au scurs de la apariţia acestui do­ Industria electrotehnică a fabricat în anii
cument deosebit de important în opera de voltării unei industrii cit de cît serioase, In anii regimului de democraţie populară cincinalului, pentru prima dată în ţară, o se­
construire a socialismului în patria noastră, realizînd beneficii fabuloase din afacerile pe au intrat în funcţiune, total sau parţial, S rie de maşini şi aparate de înaltă tehnici­
oamenii muncii conduşi de partid, au reuşit care le făceau cu diferite concerne străine termo şi hidrocentrale electrice. Aşa de pildă tate. I-aţă de anul 1950, producţia de trans­
să pună capăt stării de înapoiere şi greută­ cărora le vindeau nu numai bogăţiile dar în anul 1952 a intrai în funcţiune termo­ formatori electrici a crescut, în anul acesta,
ţilor din acest domeniu, moştenite de la re­ şi independenţa ţării. Astfel, se explică fap­ centrala „Gh. Gheorghiu-Dej“ de la Doiceşti, cu 157.4 la sută, cea de motoare electrice
gimul burghezo-moşieresc şi să creeze o pu­ tul. că înainte de cel de al II-lea război care furnizează energie electrică fabricilor şi cu 167,4 la sulă, cea de aparate de radio
ternică bâză energetică care să satisfacă ce­ mondial existau în ţara noastră doar cîteva uzinelor din mai multe regiuni. Tot în acel cu 226,7 la sută. De asemenea s-a construit
rinţele mereu cresrinde de energie electrică mici ateliere de reparaţie şi mai multe re­ în ţara noastră prima staţie de călire cu
ale industriei noastre. prezentanţe comerciale ale marilor Concerne art a început să furnizeze energie electrică ajutorul curenţilor de înaltă frecvenţă, gru­
străine ca : A.E.G., Simens, Philips, etc. termocentrala Ovidiu II din regiunea Cons­ puri electrogene, turbine de 3000 kw. şi al­
Partidul şi guvernul nostru călăuzindu-se tanţa, care a fost realizată cu ajutorul spe­ tele. In anii din urmă s-au consluit şi nu­
după învăţătura marxist-leninistă şi experi­ Numai după trecerea în proprietatea sta­ cialiştilor sovietici şi este dotată cu utilaj so­ meroase staţii şi posturi de transformare, tor
enţa construirii socialismului în Uniunea So­ tului a uzinelor şi fabricilor, s-a pus capăt vietic de cea mai înaltă tehnicitate. lungimea liniilor pentru transport şi distri­
vietică, acordă o mare atenţie electrificării acestei situaţii grele din domeniul energiei buţie a energiei electrice a crescut cu peste
tării. Aplicînd în viaţă geniala teză leni­ electrice şi a industriei electrotehnice, luîn- In primăvara anului 1953, a început să 4200 km.
nistă, potrivit căreia electrificarea trebuie să du-se măsuri de reorganizare şi reparare a furnizeze energie electrică, hidrocentrala de
meargă cu un pas înaintea industrializării so­ instalaţiilor energetice şj de îrhbunătăţire la Moreni, iar în primăvara anului 1954. Constructorii din regiunea noastră ah ler-
cialiste, au asigurat baza energetică necesară a utilajului existent. termocentrala „Steaua Roşie" din Regiunea mlnat. înainte dg 23 August o nouă cons­
dezvoltării economiei noastre naţionale. Autonomă Maghiară. De asemenea în ace­ trucţie energetică a ţării — termocenfraia
Deşi au trecut numai cîţiva ani de !a iaşi an a început să furnizeze energie elec­ nr. 2 a Combinatului siderurgic „Gh. Gheor
In raportul prezentat asupra planului de elaborarea planului de electrificare a ţării, ghiu-Dej“ din Hunedoara, Energia elecHră
electrificare a ţării, tovarăşul Gh. Gheorghiu- poporul nostru a reuşit să-şi făurească o trică o mare termocentrală care alimentează furnizată de noua (ermocenirală va fi mult
Dej spunea că : „Electrificarea ţării noastre puternică bază energetică. In cuvîntarea sa o importantă regiune industrială din Mol­ mai ieftină, deoarece foloseşte drept com­
se impune ca o sarcină de cea mai mare ur­ cu prilejul zilei de 23 August 1955 tovarăşul dova. in afară de aceasta se desfăşoară cu bustibil şl gazele dc furnal.
genţă şi însemnătate. Lichidarea înapoierii Gh. Gheorghiu-Dej a spus printre altele: multă intensitate lucrările de construcţie şi
economice şi culturale a ţării pe baza trece­ „Călăuzindu-se după experienţa construirii montare a altor termo şl hidrocentrale prin­ Ca în întreaga ţară, şi în regiunea noas­
rii la marea producţie socialistă în industrie socialismului în Uniunea Sovietică, partidul tre care şi marea hidrocentrală „V. I. Le­ tră, datorită succeselor dobîriditc în opera
şi agricultură este de neconceput fără elec­ nostru a elaborat pianul de electrificare a nin" de la Bicaz. de electrificare a ţării, au fost electrificate
ţării pentru perioada 1950-1960. numeroase comune şi sale printie care: Şi-
trificare“. Industria electrotehnică — creaţie a regi­ bot, Aurel Vlaicu, Şoimuş, Harţăgani, Sarmi-
Centralele eledrice realizate în cei peste Pe baza pianului de electrificare a ţării mului democrat-popular — a cunoscut în a- segetuza, Cîlnic, Lancrăm, Petreni, Tîmpa,
s-a creiat in anii puterii populare, o puter­ ceşti ani o dezvoltare rapidă. Astfel a fosi Batiz, Obreja, etc. şi au fost radioficafe co­
60 de ani de guvernare a regimului burghezo- nică bază energetică. Producţia de energie construită marea fabrică de utilaj greu munele: Băcia. Miercurea, Călan, P->ia le
moşieresc aveau o putere instalată de 740.000 electrică se află cu un pas înaintea dezvol­ „Electropuiere", care numai înlr-un singur Criş, Geoagiu-băi, Sîntandrei şi n1!pic.
kilowaţi, din care puteau fi folosiţi numai tării restului industriei, şi asigură în pre­ an (1953) a produs mai mult utilaj decît
600.000, restul instalaţiilor fiind uzate. In zent dezvoltarea rapidă a tuturor celorlalte întreaga industrie electrotehnică existentă în Oamenii muncii din patria noastră se mîn-
afară de aceasta, uzinele electrice au fost dresc pe drept cuvînt cu realizările ce le-au
instalate în mod anarhic, după cum dictau ramuri. 1949. De asemenea s-au construit fabricile
interesele politicienilor burghezi, iar despre Creşterii puterii instalate în cincinal cu „Eleciro-aparaiaj", „Electro-cablul“, „Electro- obţinut pînă acum în lupta pentru înfăplni-
existenţa unei industrii electrotehnice în ţara izolalorul', care produc aparataj electric, ca­
aproape 75 la sută îi corespunde o creştere bluri de forţă de înaltă tensiune, cabluri te­ *
noastră nici nu putea fi vorba. a producţiei de energie electrică de peste lefonice, lacuri izolante, etc. in afară dc a-
Aceste guverne care se perindau la con­ două, ori faţă de anul 1950, iar faţă de anul cesfea, ş-au construit şi o serie de fabrici rea planului de electrificare a ţării şi sub
ducerea ţării după cum dictau interesele di­ 1938 de 3,8 ori“. conducerea înţeleaptă a partidului, ei vor
feritelor monopoluri străine, se opuneau dez­
obţine noi victorii în op?ra de cctiSlrucţie
paşnică a ţării noastre.